Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Aparatului Respirator

8/9/2019 Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Aparatului Respirator

1/18

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratiratia

pulmonara.

Componenetele aparatului respirator:

-caile respiratorii superioare,conducte prin care aerul circula in si dinspre

plamani:

Nas

Cavitati nazale;

Laringe;

Trahee;

-organul de schimb respirator,plamanul,cu arborele bronsic.Asupra plamanului

actioneaza muschii respiratori(muschii intercostali si diaragmul!


2/18

PLAMANII

(Pulmo)

"lamanii sunt organele principale ale respiratiei. #unt in numar de doi:

unul drept, altul stang. La nivelul plamanilor are loc schimbul alveolar de gaze.

"lamanii sunt continuti in cele doua seroase pleurale, complet separate

intre ele. #eroasele pleurale si plamanii, separati prin mediastin, sunt situati la

randul lor, in cavitatea toracica.

$ntre plamani, pleurele pulmonare si peretii cavitatii toracelui se

stabilesc relatii reciproce, prin care se asigura mecanica respiratorie.

%imensiunile si greutatea plamanilor variaza cu varsta, se&ul,individul, in e&piratie sau in inspiratie. La copil este mai dezvoltat lobul inerior,

iar diametrul transversal este cel mai mare, spre deosebire de adult la care

diametrul vertical este predominant.

La un adult normal, in starea intermediara dintre e&piratie si inspiratie,

plamanii au in medie urmatoarele dimensiuni: diametrul vertical de ' cm;

diametrul sagital la nivelul bazei de ) cm; diametrul transversal la nivelul,

bazei de )* cm.

Aceste dimensiuni depind nu atat de dimensiunile corpului, cat si de

orma si dimensiunile toracelui.

+reutatea medie a plamanilor la copilul care nu a respirat este de * g

si de circa * g pentru copilul care a respirat. La adult cei doi plamani cantaresc

apro&imativ )'** g, cel drept iind cu ceva mai greu decat cel stang. %e

asemenea, la barbat plamanii sunt cu ceva mai voluminosi si mai grei decat

la emeie.

Capacitatea totala, adica cantitatea ma&ima de aer pe care o contincei doi plamani este in medie de ** - *** cmc.

Capacitatea vitala - reprezinta volumele de aer care pot i utilizate in

procesul de ventilatie pulmonara si e&prima valoarea unctiei respiratorii. a

reprezinta, in conditii obisnuite /** - *** ml.

Consistenta si culoarea. Consistenta plamanilor este moale,

spongioasa si oarte elastica. La nastere plamanii au culoare rosie, iar dupa

primele respiratii roza. La nou-nascutul care nu a respirat, plamanii sunt gri-

albiciosi si pusi intr-un vas cu apa cad la und, spre deosebire de plamanii care


3/18

au respirat si care plutesc la supraata apei. Acest apt are o deosebita valoare

medico-legala, pentru a pune diagnosticul daca copilul s-a nascut mort, sau a

murit dupa ce a respirat (docimazia hidrostatica!.

La adulti culoarea plamanilor devine cenusie si prezinta depozitenegricioase, deoarece in mediile viciate cu particule de carbune, siliciu, ier etc.,

tesutul reticuloendotelial al plamanilor se incarca cu aceste particule, dand in

unele cazuri pneumoconioze: antracoza, silicoza, sideroza. %epozitul de

particule de pulbere este variabil dupa dieritele portiuni ale plamanilor: este mai

abundent, la var si in portiunea vertebrala, acolo unde e&cursiunile respiratorii

sunt mai reduse.

CONFORMATIE ETERIOARA SI RAPORTURI

Cei doi plamani, suspendati prin pediculii lor, pot i comparati cu doua 0umatati ale unui con taiat de la var spre baza. $n acest mod, iecare plaman

prezinta o baza, un var, doua ete si doua margini. Aceste elemente realizeaza

raporturi de vecinatate prin intermediul pleurelor.

!a"a (Basis pulmonis). 1epauzeaza pe diaragma, motiv pentru care

mai este numita si a t a d i a r a g m a t i c a ( Facies diaphragmatica!. 2aza

este puternic e&cavata (concava!, deoarece se muleaza pe ata superioara,

boltita, a diaragmei. Concavitatea bazei este inclinata: priveste nu numai in 0os,

dar in acelasi timp anterior si medial.

%iaragma este mai ridicata in dreapta din cauza icatului. Ca urmare

baza plamanului drept este situata pe un plan mai inalt decat baza plamanului

stang.

"rin intermediul diaragmei, baza plamanului stang are raporturi cu

splina, undul stomacului si partial si cu lobul stang al icatului. 2aza

plamanului drept raspunde, tot prin intermediul diaragmei, recesurilor

subrenice si etei diaragmatice a icatului. Asa se e&plica posibilitatea ca un

abces subrenic sa peroreze diaragma si sa se evacueze intr-o bronhie.

#ir$ul ( Apex pulmonis!. 3irul paraseste cavitatea toracica, depasind

oriiciul superior al acesteia cu '4/ cm; raspunde osei supraclaviculare mari

de la baza gatului.

3arul este acoperit de cupola pleurala si raspunde prin intermediul

acesteia primei coaste, arterei subclavii, care lasa o impresiune la acest nivel,

ganglionului stelat, nervului vag, ple&ului brahial si muschilor scaleni. 5neori se

mai gaseste pe varul plamanului drept un sant determinat de vena cavasuperioara.


4/18

Fata costala (Facies costalis). ste conve&a, rotun0ita; priveste

inainte, lateral si inapoi, urmarind curba descrisa de coaste. %e altel, coastele

imprima pe aceasta ata cateva santuri transversale.

Fata %e&iala (Facies medialis). "rezinta:

6 zona posterioara, rotun0ita, numita portiunea vertebrala (Pars

vertebralis), care patrunde in santul pulmonar al toracelui osos. 1aporturile

acestei portiuni se realizeaza cu: etele laterale ale corpurilor vertebrelor

toracale, e&tremitatea posterioara a coastelor, spatiile intercostale, ganglionii

simpatici toracali, nervii intercostali si vasele intercostale;

6 zona anterioara, mai larga si usor concava, numita p o r t i u n e a

m e d i a s t i n a l a (Pars mediastinalis), datorita raporturilor pe care le are cu

organele din mediastin. "e portiunea mediastinala este situat h i l u l pl a m a n u l u i (Hilus pulmonis). Acesta reprezinta locul pe unde trec

elementele pediculului pulmonar. 7ilul este usor e&cavat si situat in treimea

superioara a etei mediale. La nivelul hilului pulmonar ormatiunile pediculului

realizeaza raporturi comple&e intre ele. Astel la nivelul hilului drept, bronhia

este situata postero-superior, artera inaintea ei, iar venele pulmonare inerior ata

de artera. La nivelul hilului stang elementul superior este artera, sub ea iind

situata bronhia; dintre venele pulmonare, una este situata inaintea bronhiei iar

cealalta dedesubtul ei. 7ilul imparte portiunea mediastinala a etei mediale intr-o

zona prehilara, situata inaintea hilului si alta retrohilara, situata inapoia lui.

"ortiunea mediastinala a plamanilor realizeaza 4 cum s-a mai airmat

4 raporturi cu organele mediastinale. 5nele din aceste organe imprima orma

lor pe plamani. La plamanul drept se intilnesc: impresiunea retrohilara a venei

azigos; arcul acesteia este situat deasupra hilului; prehilar apare impresiunea

venei cave superioare, situata in portiunea superioara a etei; dedesubt apare

impresiunea, putin accentuata, a inimii. La plamanul stang se intilnesc:

impresiunea arcului aortic, situata deasupra si impresiunea aortei descendente,

situata inapoia hilului. %edesubtul hilului ata prezinta puternica impresiune

cardiaca ( Impressio cardiaca!, determinata de inima si pericard.

"e langa ormatiunile mentionate, portiunea mediastinala realizeaza

(prin intermediul pleurei! raporturi cu: esoagul, traheea, nervii vagi, nervii

renici si timusul (sau cu tesutul timic!.

8etele plamanilor prezinta arii poligonale, delimitate de linii

pigmentate. Aceste arii sunt mai evidente pe ata costala. le reprezinta conturul

lobulilor supericiali ai plamanilor.


5/18

Mar'inea anterioara (Margo anterior) separa ata costala de cea

mediala. a este ascutita; la dreapta este usor conve&a, in timp ce la stanga

prezinta o scobitura situata sub nivelul coastei a patra, scobitura cardiaca

( Incisura cardiaca pulmonis sinistri!, determinata de prezenta inimii si a

pericardului. #ub scobitura cardiaca, marginea anterioara trimite o prelungiremediala, numita l i n g u l a ( Lingula pulmonis sinistri!.

9arginea anterioara raspunde inainte sternului si inapoi pericardului,

pe care repauzeaza.

Mar'inea in$erioara (Margo inerior) circumscrie baza plamanului.

ste subtire si taioasa. #epara baza de cele doua ete: costala si mediala. 2aza

plamanului iind inclinata, marginea urmeaza acelasi plan, iind mai coborata in

portiunea ei posterioara.

9arginea inerioara patrunde in recesul costodiaragmatic al pleurei

parietale.

"e etele plamanilor se intalnesc isuri sau scizuri adinci, care divid

organul in lobi.

La pla%anul stan' se intalneste o scizura sau isura oblica ( Fissura

obli!ua!. a porneste de pe ata mediala a plamanului, imediat deasupra hilului;

se indreapta in sus si inapoi si trece pe ata costala, la circa cm sub var;strabate ata costala, mergand in 0os si inainte si intersecteaza marginea

inerioara si baza plamanilor; a0unge din nou pe ata mediala, pe care urca pana

atinge limita inerioara a hilului. 8isura oblica porneste in consecinta de la

nivelul hilului si se termina tot la nivelul acestuia.

8isura oblica divide plamanul stang in doi lobi: superior si inerior

( Lobus superior si Lobus inerior !. Lobul superior are orma conica. l cuprinde

varul, marginea anterioara, cea mai mare parte a etei costale si mediale si putin

din baza plamanului. Lobul inerior este cubic si ormeaza cea mai mare parte a

plamanului stang.

La pla%anul &rept isura oblica are un traiect asemanator cu isura

oblica a plamanului stang. Aici apare insa si isura orizontala ( Fissura

hori"ontalis!. a porneste de pe ata costala a plamanului drept, desprinzandu-se

din portiunea mi0locie a scizurii oblice; se indreapta medial, strabate marginea

anterioara a plamanului, a0unge pe ata mediala a acestuia si se termina la

nivelul hilului.

8isurile plamanului drept separa trei lobi: superior, mi0lociu si inerior ( Lobus superior# Lobus medius# Lobus inerior !. Cei trei lobi ai plamanului drept


6/18

sunt inegali. Cel mai voluminos este lobul inerior, iar cel mai mic lobul

mi0lociu. Lobul superior are orma conica, iar lobul inerior orma cubica, la el

cu lobii corespunzatori de la plamanul stang. Lobul mi0lociu al plamanului drept

are orma unei prisme cu baza orientata lateral.

8isurile plamanilor sunt adanci si a0ung de la supraata plamanilor

pana in vecinatatea hilului. La nivelul isurilor, lobii pulmonari au si cate o ata

interlobara ( Facies interlobaris!, acoperita de oita viscerala a pleurei, patrunsa

la acest nivel. 8etele interlobare nu sunt drepte si nici nu sunt situate intr-un

singur plan: sunt ete sinuoase cu ridicaturi si depresiuni, iar planul lor se

indeparteaza de cel orizontal. %in aceasta cauza, la e&amenul radiologic planul

etelor interlobare (numit si plan isural! apare ca o intersectie de linii opace si

ocupa o zona cu o inaltime de cativa centimetri, in cazul scizuritelor (procese

inlamatorii care intereseaza pleurele etelor interlobare!, imaginea radiologica a

planului isural este bine evidentiabila.

Structura pla%anului

"lamanii sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale,rezultat din ramiicarea bronhiei

principalearborele bronsic,si un sistem de saci,in care se termina arborele

bronsiclobi pulmonari.

Arborele bronsictotalitatea ramiicatiilor intrapulmonare ale bronhiei

principale:bronhie principalabronhii lobare(/ pentruplamanul drept si ' pentru

cel stang!bronhii segmentare(cate )* pentru iecare plaman:cate una pentruiecare segment pulmonar!bronhii interlobularebronhiole terminalebronhiole

respiratoriicanale alveolare.

2ronhiile intrapulmonare au orma cilindrica,regulata."eretele lor este ormat

dintr-o tunica:

-ibrocartilaginoasa,sub orma de inel incomplet

-musculara(muschii netezi bronsici!

-mucoasa:este ormata dintr-un epiteliu pluristratiicat,ciliat(a caror miscare este

indreptata spre caile aeriene superioare!si numeroase glande.

"e masura ce bronhiile se ramiica,ibrele musculare netede devin din ce in ce

mai numeroase,astel incat bronhiolele respiratorii si terminale sunt lipsite de

inelul cartilaginos,dar prezinta un strat muscular oarte dezvoltat,care intervine

activ in modiicarea lumenului bronhiolelor si astel in reglarea circulatiei

aerului in caile pulmonare.

Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub orma de saci,in acre se

strang secretii,puroibronsiectazii


7/18

Lobulul pulmonar continua ultimele ramiicatii ale arborelui bronsic.

Lobulul pulmonar reprezinta unitatea morologica si unctionala a plamanului,la

nivelul caruia se ace schimbul de gaze.

Are orma unei piramide cu baza spre e&teriorul plamanului si varul spre bronhiola respiratorie.

Lobulul pulmonar este constituit din:bronhiola respiratoriecanale

alveolarecanale pulmonare,impreuna cu vase de sange,limatice,ibre motorii

nervoase si senzitive.

Alveola pulmonara-peretele alveolar este ormat dintr-un epiteliu,sub care se

gaseste o bogata retea capilara,care provine din ramiicatiile arterei

pulmonare(ce aduc sange venos din ventriculul drept!.

piteliul alveolar ormeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura

unctionala comunamemebrana alveocapilara.La nivelul acesteia au loc

schimburi gazoase,prin diuziune,intre aerul din alveole,a carui compozitie este

mentinuta constanta prin ventilatia pulmonara,si sange.#angele o&igenat pleaca

din plamani prin venele pulmonare spre atriul stang.

#upraata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama ina de lichidsuractant

%istrugerea peretilor alveolariemizem

9ai multi lobuli se grupeaza in unitati morologice si unctionale maimarisegmente pulmonare.

#egmentul pulmonar este unitatea morologica si unctionala,caracterizata prin

teritoriu anatomic cu limite precise,cu pedicul bronhovascular propriu si aspecte

patologice speciale.#egmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu

acelasi nume,iecare plaman avand )* segmente.

#egmentele se grupeaza la randul lor,ormand lobii pulmonari.

Vascularizatia si nervii plamanului

3ascularizatia plamanilor este dubla: unctionala si nutritiva.

3ascularizatia unctionala este asigurata de trunchiul pulmonar cu cele

doua ramuri ale lui: artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga si de

cele patru vene pulmonare: doua drepte si doua stangi.

Trunchiul pulmonar porneste din ventriculul drept al inimii si duce la

plamani sange sarac in o&igen, iar venele pulmonare aduc sangele bogat in

o&igen de la plamani la atriul stang al inimii. Trunchiul pulmonar si venele pulmonare alcatuiesc vasele circulatiei mici, prin care se asigura schimbul


8/18

permanent de gaze: cedarea bio&idului de carbon din sange in aerul alveolar si

trecerea o&igenului din aerul alveolar in sangele capilarelor perialveolare.

Artera pulmonara dreapta situata inaintea, apoi dedesubtul si in cele

din urma postero-lateral ata de bronhia principala, se divide chiar inainte de patrunderea ei in hil, in patru ramuri:

1amura superioara (a lobului superior! da cinci diviziuni segmentare:

apicala, pentru segmentul apical; anterioara ascendenta si anterioara

descendenta, pentru segmentul anterior; posterioara ascendenta si posterioara

descendenta, pentru segmentul posterior.

1amura mi0locie (destinata lobului mi0lociu! da doua diviziuni

segmentare: laterala si mediala pentru segmentul lateral, respectiv medial.

Lobul inerior primeste doua ramuri:

1amura superioara, independenta, destinata segmentului apical.

1amura inerioara, puternica, numita "ars basalis, care se distribuie

celorlalte segmente ale lobului inerior, dand urmatoarele ramiicatii: bazala

mediala, bazala anterioara, bazala laterala, bazala posterioara.

Artera pulmonara stanga este situata anterior, deasupra, apoi postero-

lateral ata de bronhia principala, in hil se divide in trei ramuri pentru cei doi

lobi ai plamanului stang:

1amura superioara (pentru lobul superior! cu cinci diviziuni

segmentare: apicala si posterioara, pentru segmentul apico-posterior; anterioara

ascendenta si anterioara descendenta, pentru segmentul anterior; lingulara,

pentru cele doua segmente lingulare: superior si inerior.

Lobul inerior are o dispozitie arteriala identica cu cea din dreapta.

1amura superioara, independenta, pentru segmentul superior.

1amura inerioara, puternica, numita ca si la plamanul drept, "ars

basalis; este destinata celorlalte segmente ale lobului inerior: bazala anterioara,

bazala laterala, bazala posterioara; mai este prezenta si ramura bazala mediala,

chiar in lipsa segmentului bronhopulmonar corespunzator.

1amurile arterelor segmentare insotesc bronhiile si strabat impreuna

segmentele bron-hopulmonare. 1amiicatiile lor a0ung la lobulii pulmonari unde

se dezvolta in reteaua de capilare perialveolare. 6 parte din aceste capilarestabilesc legaturi cu capilarele arterelor din 0urul bronhiolelor respiratorii.


9/18

3enele pulmonare se ormeaza din reteaua de capilare, perialveolare,

de unde transporta sangele bogat in o&igen. Aceste vene realizeaza legaturi cu

reteaua capilara bronhica apoi ormeaza vene perilobulare, intrasegmentare si

intersegmentare (se remarca calibrul mare al venelor intersegmentare care

strabat tesutul con0unctiv din 0urul segmentelor!.

%in unirea tuturor acestor aluenti se ormeaza cate doua vene

pulmonare la dreapta si la stanga: una superioara si alta inerioara, care ac parte

din pediculii pulmonari.

3ena pulmonara dreapta superioara primeste sangele o&igenat din

lobul superior si mi0lociu,

3ena pulmonara dreapta inerioara primeste sange din lobul inerior;

3ena pulmonara stanga superioara primeste sangele din lobul superior;

3ena pulmonara stanga inerioara primeste sangele din lobul inerior.

3ascularizatia nutritiva este asigurata de catre arterele bronhice (din

aorta toracica! si artera toracica interna, respectiv de catre venele bronhice

(tributare venelor brahiocealice la stanga si venei azigos la dreapta!.

Arterele bronhice insotesc bronhiile si se distribuie peretilor acestora,

peretilor vaselor pulmonare si stromei pulmonare. Arterele bronhice a0ung

numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii; aici se termina in reteaua capilara

din care pornesc venele bronhice. Arterele bronhice nu asigura nutritia

parenchimului respirator, a acinilor pulmonari; nutritia parenchimului este

asigurata de catre vasele circulatiei unctionale, adica de ramurile pulmonarei.

"rin vasele bronhice trece circa l< din cantitatea de sange destinat

plamanilor. $n conditii patologice insa (de e&.: insuicienta cardiaca! aceste vase

pot drena pina la =*< din totalul sangelui pulmonar. %erivarea sangelui se

datoreste in aceste cazuri anastomozelor dintre retelele de capilare ale vaselor bronhice si ale vaselor pulmonare. Anastomozele sunt oarte numeroase la at si

la nou-nascut, dar ele se oblitereaza cu varsta.

3enele bronhice se ormeaza din reteaua subpleurala, din stroma

pulmonara si din reteaua capilara din 0urul bronhiolelor intralobulare.

Limaticele plamanilor. #e grupeaza subpleural si intrapulmonar. Cele

supericiale, subpleurale, merg in prounzime si conlueaza cu limaticele

intrapulmonare, situate perilobular (in lobuli nu e&ista vase limatice!, interseg-

mentar si peribronhovascular.


10/18

3asele limatice trec prin nodurile limatice pulmonare,

bronhopulmonare, traheobronhice, mediastinale anterioare si mediastinale

posterioare. %e aceea carcinomul pulmonar primar, metastazat dealungul acestor

noduri, poate da paralizia nervului renic.

Nervii plamanilor. 8ibrele nervoase care deservesc plamanii ormeaza

la nivelul pediculului pulmonar un ple& anterior si altul posterior. 8ibrele sunt

parasimpatice (din nervul vag! si simpatice (din ganglionii simpatici toracali doi

si pina la ganglionii simpatici toracali cinci!. le insotesc bronhiile

intrapulmonare si arterele.

8ibrele parasimpatice eerente (motoare! au pe traseul lor

microganglioni intrapulmonari, la nivelul carora se realizeaza numeroase

sinapse. le sunt destinate: a! musculaturii bronhiale, dand bronhoconstrictia si

b! glandelor din mucoasa bronhica, determinind secretia acestora.

8ibrele simpatice sunt vasomotoare: regleaza calibrul vaselor si

implicit, debitul sanguin pulmonar. le au in acelasi timp actiune rela&anta

asupra musculaturii bronhice.

&ista ibre aerente (viscerosenzitive! care conduc stimulii porniti de

la nivelul alveolelor pulmonare, de la mucoasa bronhiilor si de la nivelul

aluentilor venosi.

%in cele e&puse rezulta ca plamanii sunt ormati dintr-o bogata

arborizatie bronhiala si bronhiolara, in 0urul careia se grupeaza elementele

parenchimului, ale stromei, vasele si nervii. #e ormeaza in acest el teritoriile

bronhopulmonare relativ bine delimitate: lobulii pulmonari, segmentele

bronhopulmonare si lobii pulmonari.

Lobulii pulmonari. 1eprezinta unitatile morologice ale plamanilor.

Lobulii de la supraata plamanilor sunt mai evidenti din cauza desenului

poliedric puternic impregnat cu pulbere, din tesutul perilobular. Lobulii situati in

prounzime au orme variate, datorita compresiunii reciproce. 3olumul lobulilor de la supraata este in medie de l cmc; cei prounzi sunt mai mici. Lobulii sunt

orientati in asa el ca >pediculii? lor sa priveasca spre hilul plamanului.

A&ul lobulului este strabatut de bronhiola lobulara, care se ramiica in

*4=* de bronhiole respiratorii, iar acestea se ramiica la randul lor in cate '4

)* duete alveolare.

%uetele alveolare se termina prin saculetii alveolari, in 0urul carora se

grupeaza alveolele pulmonare. Totalitatea saculetilor alveolari si a alveolelor alcatuiesc parenchimul respirator, acinii pulmonari. Acinii reprezinta unitatea


11/18

moro-unctionala a plamanului, deoarece la acest nivel se grupeaza elementele

morologice care asigura schimburile de gaze de la nivelul plamanilor.

2ronhiola lobulara este insotita de o ramura intralobulara a arterei

pulmonare. a se ramiica impreuna cu bronhiola si se rezolva prin reteaua decapilare perialveolare, alcatuind impreuna cu alveolele.

#egmentele bronhopulmonare sunt unitati mai mari. Cum s-a mai

mentionat, segmentele bronhopulmonare au ventilatie proprie data de bronhia

segmentara, au pedicul arterial propriu si pot prezenta particularitati radiologice

si clinice individualizate.

#egmentele bronhopulmonare sunt delimitate si despartite de cele din

vecinatate prin septe stromale intersegmentare. Aceste septe contin venele

pulmonare intersegmentare, cateva artere si vene bronhice si vase limatice. $ntimp ce ramurile arterelor pulmonare patrund in a&ul segmentelor

bronhopulmonare, ma0oritatea aluentilor venelor pulmonare se dispun

intersegmentar, contribuind in acest el, impreuna cu stroma, la delimitarea

segmentelor bronhopulmonare. Aceasta distributie venoasa are o deosebita

importanta pentru delimitarea chirurgicala a segmentelor bronhopulmonare (in

vederea segmentectomiilor!.

Lobii pulmonari sunt cele mai mari unitati morologice ale plamanilor;

sunt in numar de ?trei la plamanul drept si de doi la plamanul stang. Lobii pulmonari reprezinta totalitatea parenchimului si stromei care se organizeaza in

0urul unei bronhii lobare si a ramurilor ei. 5n lob pulmonar este deservit de

artere si vene proprii numai lui.

5neori (in *,4l< din cazuri!, plamanul drept poate avea un lob

accesor. Acesta apare datorita traiectului aberant al venei azigos, care patrunde

in lobul superior al plamanului drept, il strabate si apoi se varsa in vena cava

superioara. 3ena azigos antreneaza cu ea o portiune din oita parietala a pleurei,

care ii ormeaza astel un mezou. 3ena azigos si cu mezoul ei creeaza o isura

suplimentara si delimiteaza cel de al patrulea lob al plamanului drept, lobul

accesor sau lobul venei azigos.

1ezulta ca plamanii sunt organizati sistematic: lobuli, segmente si lobi

pulmonari. Cu toate acestea, reprezentarea sistematica este numai partial

valabila, deoarece ormatiunile constitutive nu sunt uniorm repartizate in

plamani. $n plamani se intilnesc doua zone distincte:

). La nivelul hilului se concentreaza bronhiile lobare, marile

vase pline cu sange, numeroase noduri limatice si o stroma con0unctivo-


12/18

elastica oarte abundenta. %e aceea la acest nivel este zona hilara, unde

parenchimul pulmonar este mai putin dezvoltat.

'. $n 0urul hilului, bronhiile si vasele se ramiica, se disperseaza,

in segmentele bronhopulmonare si in lobulii pulmonari. #troma se organizeazaintersegmentar si perilobular. ste zona perihilara, in care structurile

parenchimatoase sunt mai bine reprezentate.

Anatomie aplicata. %atorita, in primul rand, poluarii mediului

incon0urator, au crescut cazurile de carcinoame primare ale plamanilor,

metastazele pulmonare, pneumoconiozele (silicoza, sideroza etc.! si cazurile de

abcese pulmonare. A crescut deasemenea recventa leziunilor traumatice ale

plamanilor, care pot i uneori atale.

mbolia pulmonara poate sa determine moartea subita in cazul blocariimai multor ramuri ale arterelor pulmonare, sau sa duca la inarctul pulmonar in

cazul blocarii unui teritoriu arterial mai limitat.

Tuberculoza pulmonara poate imbraca dierite orme evolutive.

8recventa ei este in continua scadere, iar tratamentul din ce in ce mai eicace.

Aectiunile pulmonare mentionate pot i tratate. 5nele din ele:

carcinomul primar, abcesul pulmonar, embolia pulmonara, tuberculoza cavitara,

se pot bucura si de tratament chirurgical (pneumonectomia, lobectomia,segmehtectomia, rezectia subsegmentara!.

"lamanii pot prezenta o serie de procese inlamatorii acute: pneumonie

pneumococica, pneumonie virotica, bronhopneumonia, bronsiolita capilara.

5nele aectiuni pulmonare au evolutie cronica: pneumocpnioza, tuberculoza,

bronsiectazia (dilatatia arborelui bronhie!, emizemul pulmonar (dilatatia

acinilor pulmonari!, astmul bronhie (contractia spastica a sincterului

1eisseisen!.

$n aectiunile pulmonare, ie acute ie cronice, se intilnesc o serie desimptome care atrag atentia asupra suerintei plamanilor: durerea, dispnea

(respiratie diicila!, tusea si e&pectoratia. $n unele din aceste aectiuni sunt

interesate si pleurele.

6 serie de aectiuni cronice (pneumoconioza, bronsiectazia, astmul

bronhie! ingreuneaza circulatia sanguina in trunchiul pulmonar si in arterele

pulmonare. Aceste aectiuni produc in consecinta dilatarea ventriculului si apoi a

atriului drept, cointeresand astel si inima. %e pe alta parte, insuicienta cardiaca

are repercusiuni asupra unctiei plamanilor


13/18

PLEURA

"lamanii sunt inveliti intr-o oita seroasapleura.

a are rolul de a usura miscarile plamanului prin alunecare.

8iecare plaman este invelit de o pleura.

"leura la randul ei,este ormata din doua oite,una in continuarea

celeilalte,pleura viscerala,care acopera plamanul si pleura parietala,care acopera

peretii cavitatii toracice.$ntre cele ' pleure,e&ista o cavitate inchisacavitatea

pleurala(care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate inima de

lichid,care avorizeaza alunecarea.$n conditii patologice cavitatea pleurala poate

devenii reala,putand i umpluta cu:

-puroi(pleurezie!-sange(hemotora&!

-aer(pneumotora&!

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare,plamanul respectiv apare turtit spre

hil(colabat!si unctia sa respiratorie este redusa sau anulata.

"resiunea in cavitatea pleurala este negativa,-'mm7g apt de o deosebita

importanta in miscarile respiratorii.%atorita presiunii negative,vidului pleural si

lamei de lichid interpleural,plamanul poate urma cu idelitate miscarile cutieitoracice in inspir si e&pir.

Totodata presiunea negativa din cavitatea pleurala avorizeaza circulatia venoasa

de intoarcere,atat prin venele pulmonare,cat si prin venele cava superioara si

inerioara.

$asculari"atia si inervatia pleurei

Arterel provin din arterele bronsice,intercostale,mamare,diaragmatice.

3enele insotesc aretrele cu aceleasi nume.

Limaticele merg spre ganglionii mediastinali,intercostali si diaragmatici.

$nervatia este vegetativa,simpatica si parasimpatica."leura viscerala este aproape

insensibila,ca si plamanul,in schimb cea parietala are o sensibilitate

marcata,iind o zona rele&ogena importanta.iritatie ei in timpul unor

manevre,de e&emplu punctia pleurala,poate determina soc pleural cu moarte prin

actiune rele&a asupra centrilor respiratori si circulatori.


14/18

Mediastianul

Toracele este impartit din punct de vedere topograic:

-intr-o regiune medianamediastin

-' regiuni lateralepleuro-pulmonare

9ediastinulregiunea mediana care desparte cele ' regiuni pleuro-pulmonare.

l corespunde:

-in sens antero-posterior,spatiului dintre stern si coloana vertebrala.

$n sens supero-inerior,oriiciului superior al toracelui si diaragmului

9ediastinul contine organe apartinand aparatului respirator,cardio-vascular si

digestiv,dar trebuie privit ca o unitate,datorita relatiilor stranse intre aceste

organe privind simptomatologia comuna a acestora in cursul unor boli.

Regiunile pleuro-pulmonare

#unt dispuse de o parte si de alta a mediastinului si contin plamanul si pleura

respectiva.

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

1espiratia ace parte dintre unctiile vegetative,de nutritie.#e compune din '

etape undamentale:

-procesul de respiratie e&terna sau pulmonara prin care se ace schimbul de 6'

si C6' la nivel pulmonar

-procesul de respiratie interna sau celulara,prin care se ace schimbul de gaze la

nivel celular.

"rocesul de respiratie este continuu.6prirea lui duce la scurt timp la moartea

celulelor,deoarece organismul nu dispune de rezerve de 6',iar acumularea de

C6' este to&ica pentru celule.6prirea respiratiei precede oprirea cordului.

#entilatia pul%onara

Aerul atmoseric este introdus in plamani prin procesul de ventilatie

pulmonara,prin care se mentine constanta compozitia aerului alveolar.


15/18

Mecanica respiratiei

#chimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii

ritmice a ' procese:

-inspiratia

-e&piratia

$nspiratia este un proces activ care este rezultatul contractiei muschilor

inspiratori,ducand la marirea tuturor diametrelor cutiei toracice.

$nspirul normal dureaza ) secunda.

$n timpul inspirului ortat intervin si muschii inspiratori

accesori(sternocleidomastoidian,pectoralul mare,dintatul mare si trapezul!.

&piratia normala este un proces pasiv,care urmeaza ara pauza dupa

inspiratie.%ureaza apro&imativ ' secunde la adult.$n timpul e&piratiei,cutia

toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.

$n timpul eortului izic sau in caz de obstacol pe caile aeriene,e&piratia poate

devenii activa prin interventia muschilor e&piratori.Contractia lor comprimaviscerele abdominale,care deplaseaza diaragmul spre cutia toracica si apropie

rebordurile costale,reducand volumul toracelui.

$n inspiratie,prin cresterea volumului pulmonar,alveolele se destind so volumul

lor creste.Ca urmare presiunea aerului in regiunea alveolara scade-),mm7g.#e

creaza astel o dierenta de presiuneintre aerul atmoseric(unde presiunea

ramane neschimbata!si presiunea intrapulmonara(care scade!.$n elul acesta

aerul patrunde prin caile respiratorii pana la alveole,pe baza ortei izice.

$n e&piratie,prin retractia plamanului si revenirea la orma initiala a cutieitoracice,se intalnesc ' aze:


16/18

-prima,in care revenirea cutiei toracice se ace pe baza elasticitatii cartila0elor si

ligamentelor ei

-a doua in care plamanul elastic,in tendinta de a se retracta spre hil e&ercita o

presiune de aspiratie asupra cutiei toracice.

$n elul acesta volumul alveolelor se reduce,presiunea aerului intraalveolar

creste,devenind superioara presiunii atmoserice@),mm7g.

%ierenta de presiune,ace ca aerul din plamani sa ie e&pulzat in e&terior,prin

mecanism pur izic.

Ciclul respirator() inspiratie@) e&piratie!are o durata de / secunde ceea ce

revine la apro&imativ ) miscari respiratoriiminut(normal apro&.)'-

)!recventa respiratorie.

$n eort izic,eecventa respiratorie poate a0unge la *-*min,de asemenea si in

conditii patologice:ebra,hipertiroidism,hipercapnie,hipo&ie(tahipnee!

#olu%ele respiratorii

3olumele de gaz care se gasesc in plamani in timpul respiratiei sunt:

).3olumul respirator curentcantitatea de aer care intra si iese din plamani in

timpul unei

respiratii normale

'.3olumul inspirator de rezervacantitaea de aer care mai poate patrunde in

plamani la

sarsitul unei e&piratii normale

/.3olumul e&pirator de rezervacantitatea de aer care poate ii e&pirata ortat la

sarsitul unei

e&piratii normale

.3olum rezidual cantitatea de aer care ramane in plaman dupa o

e&piratie ortata

(31)***-)**ml!

3olumul respiratorminutventilatia pulmonara,reprezinta cantitatea de aer

respirata intr-un minut 3CB81**B)'**ml.

Capacitatile respiratorii reprezinta suma mai multor volume susamintite:

).C"Tcantitatea de aer care se gaseste in plaman la sarsitul unei inspiratii sie&piratii ortate:


17/18

C"T3$1@3C@31@31C$@C18C3@31**-***ml

C"Tcapacitatea pulmonara toatala

C$capacitatea inspiratorie

C18capacitatea reziduala unctionala

C3capacitatea vitala

'.C3volumul e&pirat ortat dupa o inspiratie ortata

C33C@3$1@31C$@31***ml

/.C$volumul inspirat ortat la sarsitul unei e&piratii normale.

C$3C@3$1/***ml

.C1831@3$1'**ml(C18 este volumul de aer continut de plaman dupa o

respiratie linistita.

3aloarea iziologica a capacitatii vitale pulmonare este de apro&imativ /**-

***ml.C3 creste in timpul eortului izic si scade in timpul sedentarismului.

3olumele si capacitatile pulmonare sunt importante pentru stabilirea

diagnosticului si prognosticului dieritelor boli pulmonare,totusi ele nu dau

indicatii directe despre unctia ventilatorie.

Sc)i%*ul &e 'a"e la ni+el al+eolar

Aerul atmoseric a0uns in plamani prin ventilatia pulmonara este condus in

alveole,unde are loc schimbul de gaze intre aerul alveolar si sange,la nivelul

memebranei alveolo capilare.

#chimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare se ace prin

diuziune,in unctie de presiunea partiala a gazelor respiratorii-o&igen si C6'-de

o parte si de alta a memebranei alveolo-capilare.

3entilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la concentratii

alveolare ale:

C6' de -<

6' de )<

9entinute la o recventa respiratorie normala,de repaus()'-)min!.

Cand ventilatia pulmonara creste peste nevoile metabolice apare

hiperventilatia:C6' alveolar scade si 6' creste."rocesul este compensat rele&

prin apnee si bradipnee.


18/18

$nvers,prin cresterea C6' alveolar si scaderea 6',apare hipoventilatia care este

compensata rele& prin polipnee.

#chimbul de gaze intre aerul alveolar si sangele venos se ace datorita dierentei

de presiune partiala a gazelor de o parte si de alta a memebranei alveolo-

capilare.

"resiunea partiala a unui gaz in amestec(legea lu %alton!este proportionata cu

concentratia gazului in amestec si este egala cu presiunea pe care ar e&ercitao

asupra peretilor recipientului,unui gaz,daca acesta ar ocupa singur

recipientul.Aceasta inseamna ca prin diuziune un gaz alat la presiune ridicata

intr-o regiune se deplaseaza spre o regiune cu presiune mica.9iscarea

moleculelor de gaz este continua pana la egalizarea presiunilor.

%eci,datorita dierentei de presiune C6' trece din sangele venos in aerul

alveolar,iar 6' trece din aerul alveolar in sangele venos.ste respiratia

pulmonara."rocesul este invers la nivelul tesuturilor.

#chimbul de gaze se ace cu viteza oarte mare.

%aca memebrana alveolara este ingrosata(edem pulmonar,emizem!,schimbul de

gaze este alterat,mai ales in ce priveste 6' si se instaleaza hipo&emia.

Documents

Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Aparatului Respirator