CUVINTE DE FIERPUBLICAţIE INTERNĂ NR. 19 / IULIE 2012

Mi-A PlăcUt în AcEst nUMăr

„Cuvinte de fier“ este un ziar liniștitor. În fiecarezi mă confrunt la serviciu cu tot felul de probleme, so-licitări pe care trebuie să le rezolv în termenii stabiliți.De dimineața auzi de la televizor doar știri desprecrime și crize, atât economice, cât și politice. Și doaro dată pe lună, când primesc revista, mă calmez și măbucur pentru noi, pentru succesele obtinute de colegiide la întreprindere și de la uzinele Mechel. Îmi placecă, pe lângă descrierea rezultatelor, este abordată șiviața colegilor, istoria lor în muncă, poveștile de dra-goste, hobby-uri, familia. Acest număr a fost unul maispecial pentru mine, căci a atins problema maidanezi-lor. Iubesc animalele, mai ales câinii (am acasă 2 mai-danezi, i-am luat de pe stradă când erau mici). E oproblemă a societății noastre, care trebuie să fie rezol-vată omenește. E o coincidență incredibilă că în aceastăediție este descrisă activitatea Direcției Control Riscși problema câinilor fără stăpân.

Guţan Vladimir, șef Serviciu Control Intern,

Ductil Steel Buzău

Reparație capitală finalizată cu succes la OE 2

TÂRgOVIȘTE

>> pag. 5

Am ajuns să cunosc și să iubescaceastă meserie

intErViU

>> pag. 6

Eu chiar cred că ceea ce ni se întâmplă vine și din pro-blemele mari pe care le tot descoperim în educație. Nuvreau deloc să spun prin asta că suntem un popor de oa-meni șterși, fără minte sau plecați cu sorcova. De fapt, încontextul pe care îl propun aici, educația nici nu are legă-tură cu inteligența, ci cu un sistem gândit pentru a se po-trivi cu modul de a fi, cu așteptările și nevoile noastre deromâni. Educația nu poate fi identică în întreaga lume,pentru că oamenii, adică cei cărora li se adresează, suntdiferiți, iar nevoile lor depind, pentru fiecare caz în parte,de numeroși factori strict locali. Vă spun câteva poveștiadevărate, care ne vor ajuta, poate, să înțelegem că ceea cese întâmplă este greșit. Că ar trebui să gândim și să punemla lucru un sistem educativ în care lucrurile să nu seschimbe odată cu fiecare ministru.

1. Noi nu avem grădinițe. Știu mulți părinți, chiar eusunt unul dintre ei, nevoiți să plătească bani mulți pentrua mai prinde un loc la grădinițele particulare. Nu avem lo-curi suficiente pentru că nu mai interesează pe nimeni căcei șapte ani de acasă se formează, de fapt, la grădiniță. Capărinți, să o recunoaștem, am devenit mai lipsiți de atențieși de răbdare. Venim acasă obosiți, stresați, ne îmbrățișămcopilul și îl lăsăm (sau îl însoțim), de cele mai multe ori,în fața televizorului, crezând că îi facem o bucurie. Sperăm,nu-i așa, că va învața singur ceea ce are nevoie. Și totuși,nu e nimic mai fals decât asta. Sunt studii care arată că unasemenea comportament va avea efecte foarte negative întimp, printre care și instalarea unui grad ridicat de alienarea copilului. Nu vă mirați, deci, dacă nu se simte comod înpreajma altor pesoane.

2. La școala generală, acum 30 de ani, am învățat, prin-tre altele, că notele sunt foarte relative. Că 10 poate lua celcare a răspuns totul corect, dar și cel care a greșit, dar arepărinți influenți. Aveam o colegă, pe vremea aceea, a căreimamă lucra la Casa de comenzi. Alimenta învățătoarea cutoate bunătățile care nouă ne erau interzise. Astăzi, uniipărinți pun bani grei pentru plata taxelor - dacă vorbim deșcolile private, sau pentru finanțări, dacă vorbim de celede stat. La primul examen mai serios − admiterea la liceu,bacalaureatul, admiterea la facultate − lipsa de cunoștințeserioase iese la iveală, iar notele produc șocuri. Părințiisunt disperați și nu înțeleg cum de e posibil.

3. La liceu am prins ultimul an cu examen la treapta adoua. Abia mă dezmeticisem din probele de admitere și

din primele teze cu adevărat competitive, că trebuia dejasă învăț ca să rămân la cea mai bună clasă din oraș. Cândam aflat anunțul de la Minister, cum că eram ultimagenerație cu acest examen, mi s-au înmuiat genunchii.Cum pot fi atât de ghinionist? Dar, mai ales, cum de Mi-nisterul schimba lucrurile de pe o zi pe alta? Am renunțatînsă repede la întrebări și am pus burta pe carte. Nu afla-sem, încă, faptul că viața nu e neapărat un joc corect, darștiam sigur că părinții nu prea aveau cu ce plăti pregătirile.De fapt, replica lor era seacă , dar adevărată. „Ai manuale?Trebuie doar să înveți ce scrie acolo, nu altceva“.

4. Facultatea am facut-o alergând de la servici la cursuriși înapoi. Am avut norocul ca unii profesori deveniserădeja mai „înțelegători“. Se făceau că ne predau, cum și noine cam făceam că învățăm. În plus, la facultate poți îngrășaporcul în ajun. Cu câteva zile înainte de examen răsfoiamniște notițe și speram că e suficient. Uneori chiar era.

5. Când am predat primul curs la Universitate mi s-apărut, pentru un moment, că sunt mai timorat decât mas-teranzii pe care îi aveam în față. Ca să destind repede at-mosfera i-am invitat să pună ei primele întrebări și aproapeîn cor, ca și cum exersaseră asta de mult, au întrebat? „Înce va consta examinarea noastră?“. Nu îi interesa cine sunt,ce vom încerca să învățăm împeună, cum vor decurge cur-surile... Aveau de aflat doar ce trebuie să facă pentru aobține o notă.

Înțelegeți cum funcționăm noi? Ne interesează doarobținerea, cât mai comodă, a unui rezultat. O notă, în cazulcelor care învață, dar nu și acumularea unor cunoștințe so-lide, care să te ajute, apoi, în profesie. O diplomă de absol-vire, apoi, pentru ca să poți cere un serviciu pe măsură,plătit ca pentru studii superioare, și din care să nu ne înlă-ture nimeni, până la adânci bătrâneți. O diplomă de mas-ter, sau de doctorat, obținută de cele mai multe ori (și vărog să mă credeți că știu ce spun) fără muncă prea multă,fără efort personal, fără zile și nopți de studiu, de căutări,de îndoieli și de restricții la distracție și la timp liber. Pehârtie suntem cu toții destul de bine pregătiți. Avem do-cumente adunate la dosar care să ateste acest lucru și numai contează cum le-am obținut. Este un mod comod dea ne fura căciula. Deși mie mi se pare că deja nici căciulănu mai avem.

Dragoș tudor, redactor șef

ÎNAPOI LA ȘCOALĂ

5 POVEȘTI CREDIBILE DESPREEDUCAȚIA DIN ROMÂNIA

EDitoriAl

Paza bună trece primejdia rea

control risc

>> pag. 3

Combinatul Metalurgic din Beloretsk a sărbătorit recent 250de ani de la înființare. Cu acest prilej, a găzduit primul concursinternațional între trefilatorii de la întreprinderile producătoarede sârmă și produse din sârmă ale grupului. Trefilatorii din Belo-retsk au fost concurenți ai colegilor din Letonia, Udmurtia și Ka-relia. Echipele au fost formate din trei persoane, două careconcurau, iar a treia – un membru al juriului. Concurenții au de-monstrat profesionism și pricepere, îndeplinind următoarea sar-cină: în cadrul unei ture de 8 ore au realizat un volum maxim deprodus finit. Titlul a fost câștigat de Aydar Yumadilov, de la Be-loretsk, care a reușit să realizeze 6325 kg. Locurile al doilea și altreilea au fost căștigate de muncitorii de la Izhevsk.

noUtăŢi DEsPrE coMPAniE/ 2 /

Primul concurs corporativ Combinatul Metalurgic din Beloretsk a găzduit

1.000.000 de tone de cărbune

Un serviciu de pompieri legendar

La Iujnii Kuzbass au fost extrase

Ajuns la vârsta bunicuței, dar este

EconoMiA lA cAlD

comerţul exterior al româniei în primele 5 luni ale anului 2012

În anul 2011, schimburile comerciale ale Româ-niei au înregistrat un volum record, de 93,3 miliardeeuro, din care exportul a fost de 45 miliarde euro, celmai ridicat nivel din istoria tării. Exportul a fost unuldintre principalele motoare ale creşterii economicede 2,5% faţă de 2010.

Condiţiile climaterice nefavorabile, căderile ma-sive de zăpadă, dificultăţile întâmpinate de transpor-tatori din cauza blocării drumurilor, de la începutulacestui an, au determinat o încetinire a evoluţiei co-merţului exterior în lunile ianuarie şi februarie a.c.

Datorită livrărilor realizate la export în lunilemartie şi mai a.c., când volumul exportului lunar adepăşit 4 miliarde euro, exportul total în primele 5luni ale acestui an a ajuns la 18,6 mi-liarde euro, ceea ce reprezintă o majo-rare cu 1,5% comparativ cu perioadasimilară din 2011.

Cea mai mare parte a livrărilor,71,1%, a avut ca destinaţie UniuneaEuropeană, iar 28,9% reprezintăcota livrată în ţările necomunitare.În topul primelor 5 ţări de destinaţiea mărfurilor româneşti se află, în or-dinea volumului de export, germa-nia, Italia, Franţa, Ungaria şi Turcia.Din punct de vedere al structuriimărfurilor exportate, produsele dingrupa de maşini, utilaje mecanice şi electrice (inclu-siv mijloace de transport) deţin 41,3%, iar cele dingrupa altor mărfuri manufacturate 34%. Produseleagroalimentare, băuturile şi tutunul deţin 6,6%, pro-dusele chimice şi conexe – 6,4%, materiile prime şimaterialele – 5,9%, iar combustibilii minerali, lubre-fianţii – 5,8%.

Importurile, în perioada ianuarie-mai 2012, auatins 22,1 miliarde euro, fiind cu 0,5% peste pe-rioada similară din 2011. Produsele importate vin înprincipal din Uniunea Europeană, a cărei pondere

este de 72,9%, iar principalele 5 ţări furnizoare demărfuri pe piaţa României sunt germania, Italia,Ungaria, Franţa şi Federaţia Rusă.

Ca structură, grupa de maşini utilaje mecaniceşi electrice, inclusiv mijloace de transport deţine33,1%, iar grupa alte produse manufacturate –29,5%. Produsele chimice şi conexe au o pondere de14,2%, combustibilii – 12,6%, produsele agroali-mentare, băuturi şi tutun – 6,9%, iar materiile primeşi materialele – 3,7%.

Balanţa comercială, la 31 mai 2012, este nefavo-rabilă, importurile depăşind exporturile cu 3,5 mi-liarde euro, dar deficitul acesteia este cu circa 0,2miliarde euro mai mic decat la 31.05.2011.

În concluzie, se poate afirma că, deşi există ouşoară creştere a volumului comerţului exterior, rit-mul evoluţiei schimburilor comerciale ale ţării noas-tre în acest an este mai lent comparativ cu anulprecedent, iar explicaţia consta în criza care se ma-nifestă în economiile ţărilor principale beneficiarede mărfuri româneşti. Aşa se explică şi faptul că înperioada analizată, exporturile către ţările necomu-nitare au crescut cu 4,8%, în timp ce livrările cătrestatele membre ale Uniunii Europene doar cu 0,1%.

Mircea toaderconsilier Mechel Service,Director executiv al Consiliuluide Afaceri pentru ColaborareEconomică cu Federația Rusă

Societatea Iujnii Kuzbass, care aparține de Mechel Mining, aextras cantitatea record de un milion de tone de cărbune de lacariera Sibirghinskiy. Angajații acestei cariere sunt a doua echipăde mineri din grupul Mechel care a extras această cantitate recordîn această perioadă de timp, ceilalți fiind la cariera Krasnogorskii.

Serviciu de pompieri al combinatului Metalurgic din Be-loretsk sărbatorește 90 de ani de la înființare. Prima echipă depompieri de aici a fost înființată în anul 1922. Atunci, pentrutransportarea butoaielor cu apă se foloseau trăsuri cu cai. Primamașină de pompieri a apărut la combinat abia în 1929. Aceastăistorie spectaculoasă este aniversată cu rezultate bune, pentru căîn ultimii doi ani nu a fost înregistrat nici un incendiu pe teritoriuîntreprinderii. Pompierii asigură activitatea antiincendiu pe teri-toriul combinatului, cât și, la nevoie, în tot orașul sau în regiune.

intErViU / inVEstiŢii / 3/

- Ce este Departamentul Control Risc, cu ce se ocupă șicum este organizat aici, la Târgoviște?

- Este o structură internă independentă, care are ca scopprincipal protejarea societății în fața oricăror tentative deprejudiciere. Colectivul de aici are dreptul să facă verificăride orice natură, oricărui angajat, indiferent de poziția ocu-pată de acesta în ierarhia societății. Toate activitățile suntsubordonate Directorului general. Există două structuridistincte: una axată pe securitatea financiară-legislativă,alta axată pe asigurarea perimetrală și siguranța patrimo-niului fizic.

- Cum ați descrie activitatea desfășurată aici?- Din afară pare simplu, dar este la fel ca la jocul de șah.

Trebuie să anticipezi mutarea oponentului și să gândeștimereu în avans. Cea mai mare bucurie a noastră este atuncicând constatăm că nu este nimic în neregulă.

- Cum coordonați protejarea perimetrului societății?- Combinatul are o suprafață desfășurată de 170 de hec-

tare și un perimetru total de 9200 m. Pentru reducerea fur-turilor, serviciul de pază este externalizat. Pentru eficiență,posturile de pază sunt intercalate și între ele se face patrulăcanină. Tot pentru a preveni furturile am sigilat anumitesectoare aflate în conservare și am blocat accesul cătrerețeaua de tuneluri din subsolurile acelor secții.

- Vă confruntați des cu încercări de furt?- Uneori chiar câteva pe noapte. Hoții sunt inventivi și

bine organizați. Niciodată nu operează la fel. Vin mai alesnoaptea, în grupuri, cu scopul de a intra în combinat să fure.Alteori se plimbă pe lângă gardul întreprinderii pentru așicana paznicii, care nu au voie să intervină atâta timp câtpotențialii infractori sunt pe domeniu public. Cei mai su-părători sunt rromii care și-au făcut adăpost la margineaorașului. Cu mic, cu mare, încearcă zilnic să fure fier vechi.Nu au nici o rușine. Atacă și garniturile de tren. Se urcă învagoane, din mers, și aruncă fierul afară. Avem contracte departeneriat cu Jandarmeria și poliția pentru a stopa acestetentative. Au fost destule cazuri când a intervenit Poliția,deoarece am fost atacați cu răngi, cuțite, furci, bâte sau to-poare. Toate incidentele sunt raportate în scris, pentru aavea o evidență exactă. Vă dau un exemplu de incident pe-trecut recent: în noaptea de 12-14 mai 2012, în jurul orei23.45, în perimetrul postului nr 13 și-a făcut apariția ungrup de șase rromi, cu intenția vădită de a pătrunde în so-cietate. Unul dintre ei a reușit să intre. Pentru îndepărtarealor au fost trase cinci focuri de armă.

- Există și alte moduri în care societatea poate fi prejudi-ciată de persoane din exterior?

- Sunt tentative de înșelăciune ale unor parteneri, carepot fi furnizori de fier vechi, cumpărători de produse finiteetc. Un real ajutor ne-a venit din partea departamentuluiIT, care a pus la punct o serie de sisteme computerizate demonitorizare și control. Informațiile sunt înregistrate și sto-cate în baze de date. Se fac fotografii la mașinile care intrăși ies. Nimeni nu are drept de modificare în acest program.Prin apăsarea câtorva taste avem acces la informații privindnumărul mașinii, ziua și ora la care a intrat, kilogramele

avute la intrare și ieșire, datele de identitate ale șoferului,numele macaragistului care a efectuat încărarea sau descăr-carea. La recepția fierului vechi, combaterea și prevenireamerg în tandem. Pericolul este ca în mașini să fie ascunșibolovani, pământ sau alte materiale neferoase. Pe lângă ris-cul de a fi înșelaţi la cantitate, există posibilitatea să ajungăîn cuptor astfel de materiale și să provoace pagube însem-nate. Dacă se dovedește intenția vădită de fraudare, trans-portul este refuzat și sunt alertate și organele de poliție.

O altă măsură de prevenire este că orice mașină străinăcare transportă fier vechi pe teritoriul societății trebuie săurmeze un itinerar clar. Cine se abate de la traseu este de-pistat prin intermediul sistemelor de supraveghere video,iar dacă se constată abateri repetate, mașina este trecută pelista neagră și nu i se mai permite accesul.

Din nefericire ne confrutăm și cu angajați sau paznicicorupți. Cu paznicii e mai simplu, pentru că facem acțiunide verificare prin care le testăm vigilența și le verificăm in-tegritatea. Avem deja trei dosare penale ale unor agenți depază prinși în flagrant.

Verificarea integrității angajaților societății este mai de-licată. Punem accent pe informare și prevenire. În acestsens, departamentul conduce periodic activități de instruirecu șefii de secții și departamente și cu angajații. Aceștia tre-buie să înțeleagă că, dacă întreprinderea are de suferit dinpunct de vedere financiar, și stabilitatea locurilor de muncăva fi afectată. Își fură singuri căciula dacă tăinuiesc faptele

altora sau dacă atentează ei înșiși la patrimoniul societății.E de la sine înțeles că dacă sunt prinși își pierd locul demuncă și se aleg cu dosar de urmărire penală.

- Cum preveniți infracționalitatea în interiorul societății?- Foarte importantă în activitatea noastră este încrederea

pe care o insuflăm angajaților. Niciodată nu formulăm oacuzație până nu avem toate dovezile care să o susțină. Așacum știți, am introdus și Linia telefonică de încredere, des-chisă non-stop. Orice angajat poate suna de oriunde și ori-când dacă are ceva de semnalat. Este foarte simplu defolosit, iar identitatea celui care apelează nu este dezvăluită.Este mai eficientă decât vechile cutii de sugestii șireclamații. Dacă un angajat împiedică o tentativă de furt,poate primi chiar bonificații de ordin fianciar.

- Ce măsuri luați cu privire la angajații care prejudiciazăsocietatea?

Pentru faptele săvârșite cu rea intenție toleranța estezero. Angajatul care fură sau este complice la furt este con-cediat fără discuție și dat pe mâna poliției pentru a i se în-tocmi dosar penal. Cei care prejudiciază societatea în urmaunor abateri mai mici, cauzate de neatenție, oboseală saualte erori făcute fără intenție, se aplică doar avertismentesau sancțiuni disciplinare. Toate abaterile acestea sunt no-tate într-o bază de date, iar acei angajați sunt supravegheațisuplimentar pentru a nu mai greși. Dacă greșelile se repetă,angajatului i se desface contractul de muncă.

cristi Drilea

O reabilitare așteptată, care aduce o imagine nouă și mai ales condiții bune de muncă

Un proiect complex este pe cale de realizare la Laminorul Brăila. Este oinvestiție importantă în reabilitarea halelor de la laminoarele 400, 560 și la nouastrungărie de cilindrii. Prin aceste lucrări va fi înlocuită tabla de pe acoperiș și depe lateralele halei, precum și geamurile laterale. La finalul anului 2011 a fostîncheiată prima etapă a lucrărilor. Anul acesta reparaţiile vor continua până la fi-nalizarea în întregime a lor. Pentru acest proiect, realizat în regie proprie, a fostnecesară o investiție de aproape 300000 de euro.

Mircea niculescu, şef Departament Investiții, Laminorul Brăila

Consider că această recondiționare era necesară. Înainte, confortul nostru lalocul de muncă depindea de starea vremii. Dacă ploua, apa se infiltra. Când erager afară, îl resimțeam foarte tare și în interior. Vara, când erau căldurile acelea in-suportabile, nu puteam crea ventilație deoarece geamurile erau vechi și blocate.Acum, condițiile de muncă s-au îmbunătățit substanțial. În această iarnă, care afost una dintre cele mai grele din ultima perioadă, am beneficiat de condiții optimede lucru.

Moroianu răducu, mecanic lacatuș, Laminorul Brăilac.D.

paza bună trece primejdia rea

Interviu cu: ionel niculescu, specialist la Departamentul Control Risc tudor Danut, revizor financiar la Departament Control Risc

La Târgoviște

sPEciAl � sociAl / 4 /

Daniela Buțoiu, Laminorul BrăilaIubesc animalele. Când îmi rămâne mâncare, le-o dau lor. E

păcat să o arunc. Încă din 1986, de când lucrez, au tot existat câini.Sunt cam, dar nu e vina nimănui. Unii colegi nu-i iubesc. Rezolvareanu poate fi în nici un caz eutanasierea. Sunt niște suflete nevinovate.Sterilizarea ar fi cel mai corect mod de a-i opri să se înmulțească.

Băiețelu ionel, Ductil Steel BuzăuÎn august împlinesc 40 de ani de muncă la Ductil Steel și pot să vă spun că

întotdeauna au fost câini aici. Până acum un an, când s-a făcut o acțiune destrângere a lor, se înmulțiseră fără măsură. Deveniseră violenți și am auzit căau încercat să îl muște chiar pe domnul director general. Iubesc animalele. Nuam posbilitatea de a crește un câine la bloc, dar înainte, când am stat la curte,am avut. La fabrică nu e loc pentru cîini. Nu au ce căuta în secții.

ciobanu stelian, Ductil Steel BuzăuMai sunt câțiva, dar nu ca înainte. De un an au fost strânși. Nu se

mai putea. Mușcaseră câteva persoane și deja plângerile erau multe.Unii îi îngrijeau și îi hrăneau, iar alții îi goneau. A fost foarte bine re-zolvată problema. Au fost strânși, sterilizați și duși la adăposturi. Suntîmpotriva metodei eutanasierii, pentru că mi-e milă. Am și eu câineacasă, iar dacă fiecare ar avea grijă de câinele lui, nu s-ar ajunge aici.

sare-Albă Marin, trefilator Plase Sudate, Ductil Steel BuzăuNu am mai văzut câini aici. Poate unul-doi, veniți pe sub poartă.

Oricum nu e normal să fie câini fără stăpân. E și o chestiune de ima-gine. Ca să nu mai spunem că erau destul de agresivi și mușcauangajații. Acum avem un regulament de ordine interioară, pe care îlrespectăm cu strictețe, care prevede să nu hrănim sub nici o formăcâinii comunitari.

neacșu Mihaela cristina,secția LPMU, Mechel Târgoviște

Sunt o mare iubitoare de animale.Viața lor trebuie protejată și respec-tată. Am un cățel de 11 ani, dar nu-llas de izbeliște. Totuși, nu trebuie săse ajungă la situații în care oamenii săfie puși în pericol. De frică, țin mereuîn geantă câte o bucată de pâine sauun covirg, ca să îi mituiesc, pentru amă lăsa în pace. Pericolul la care sun-tem supuși se înmulțește o dată cuacești câini.

Ing. iacob chirilă, șef schimb secția LPMU, Mechel TârgovișteUnii se declară iubitori împătimiți de animale. Le aduc hrană de acasă și se poartă cu

ei ca și cum ar fi ființe umane. Alții, care nu suportă ideea de câine fără stăpân în combinat,îi alungă. Eu sunt la mijloc. Înainte de 1989 exista o disciplină și înmulțirea lor era con-trolată. E ușor să aduci o strachină cu mâncare o dată la câtva timp, dar e mai greu să îțiasumi responsabilitatea. Nu sunt în favoarea eutanasierii lor. Dacă nu le-ar mai da nimenide mâncare ar pleca ei singuri. Este o soluție mai drastică, dar aici nu e cantină, e uzină.

Dicianu Viorel, Laminorul BrăilaNu mă deranjează prezența acestor animale. Nu am fost niciodată alergat sau mușcat. Avem

și colegi nemulțumiți, care susțin că au avut incidente neplăcute. Am văzut că se hrănesc în ge-neral cu ce găsesc prin gunoaie. Sunt colegi care le aduc hrană de acasă, ba chiar le mai cumpărăbunătăți. Eu le-am mai aruncat câte un os, de la sala de mese. Când vine câinele acolo, lângătine, ți se face milă. Este o problemă a autorităților adunarea și transportul lor într-un adăpostspecial amenajat. Am auzit că ar fi unul lângă Brăila, în localitatea Lacul Sărat.

George omelco, adjunctșef secție linie laminoare, La-minorul Brăila

Nu sunt de acord cuprezența lor în întreprindere,dar trebuie să îi tolerez, pentrucă nu am altă soluție. În nici un

caz nu este locul lor aici. Se înmulțesc îngrijorător. Dacă auhrană, anual își triplează numărul. Mai periculos este cândvine un coleg de la o altă secție, pentru că riscă să fie capsat.O fundație din Olanda a mai sterilizat din ei, dar fără folos.Unii dintre salariați sunt foarte atașați și le-au pus nume: Gri-gore, Urecheatu, Ghelase. Trecând peste latura amuzantă, aexistat o hârtie venită de la conducere prin care persoanelesurprinse hrănind câinii fără stăpân trebuia penalizate.

ioan Aurelia, Laminorul BrăilaSunt foarte mulți și extrem de periculoși după

lăsarea serii. Atacă în haite și pe la spate. Iubescanimalele, dar nu sunt de acord să fie lăsate învoie, în locuri publice. Am și eu câine, dar îl ținînchis și mă ocup de el. Acasă câinele are rostullui de a păzi curtea, dar aici este o intituție și nuar trebui să existe. Eu mă mai descurc cu ei, daram colegi care s-au urcat și în copac ca să scapenemușcați. Ar trebui ca autoritățile să îi adune deaici, să îi castreze și să îi ducă la adăposturi. Dacăunii colegi ar respecta regulamentul care interzicehrănirea lor, s-ar mai împuțina. Dacă are căldurăși mâncare, câinele crede că ăsta e teritoriul lui șiîl apără, adică atacă tot ce este străin.

simionică ioan, Laminorul Brăila Consider că animalele nu au nici o vină. Cred că ajută la paza perimetrului uzinei. Îi

văd însoțindu-i pe cei de la pază. Seara, dacă simt miros străin, dau alarma. Din 1979 decând lucrez aici au existat mereu. Așa cum sunt în oraș oameni fără adăpost, la fel sunt șiacești câini fără stăpân. Mi-e milă de ei și le mai dau de mâncare din când în când. Am chiarunul preferat, cu numai trei picioare, care a suferit un accident. E ca o mascotă a secției. Amvăzut documentare pe Discovery despre cum se tratează această problemă în străinătate.

Popa nicoleta, macaragiu LPMUCâinii din alte secții sunt răi, pentru că sunt înfometați.

Aș fi bucuroasă dacă s-ar mai împuțina. Am și eu doi, darîi țin la curte, legați. Nu văd de ce să fiu nevoită să vin lamuncă cu teama de a fi fugărită sau mușcată. Celor de lanoi le-au pus și nume: Marinică, Azor. Avem și o cățelușăcu șase puișori. Toată lumea le dă de mâncare de milă.

Duma laurențiu, laminator, Laminorul Brăila Nu sunt de acord cu ei. Sunt mulți și agresivi. Un focar de infecție

pentru că umblă prin gunoaie și nu sunt vaccinați. Pot răspândi boli.Au fost mușcați colegi și persoane din conducere. În laminorul 560, subprimele caje, este un loc cunoscut unde se ascund cățelele să facă pui.Nici nu o vezi când iese de sub cajă și te mușcă. Ar trebui chemați hin-gherii să îi ridice și să îi eutanasieze. Orice, numai să dispară de aici.

nu umblă cu covrigi în coadă, dar își înfig dinții unde nu le fierbe oalaCe facem cu

câinii fără stăpânde lângă noi

Relația românilor cu animalele este una complicată. Dacă ar fi să ocaracterizăm, am putea să spunem despre maidanezi că:a. îi iubim peste măsură, din moment ce îi tolerăm pe oriunde b. România are multe maidane, deci multe haite de câinic. legislația este slabă, din moment ce permite astad. autoritățile, asociațiile de protecție a animalelor nu sunt în stare

să rezolve problema.Și uite așa, am ajuns să ne fie frică să mergem în parc sau prinreblocuri ziua în amiaza mare. Noaptea nici nu se pune problema.Aparent ne este milă de ei și ni se pare că dacă nu luăm nici o măsurăîi ajutăm. De fapt nu le facem nici un bine. Se înmulțesc și nu facaltceva decât să se adapteze continuu la un mediu care nu este al lor.Care nu li se potrivește. Dacă în restul țărilor din Europa nu existăcâini fără stăpân, nu înseamnă că oamenii de acolo sunt lipsiți de su-flet, ci doar că sunt serioși și realiști. Doar cei responsabili adoptăcâini, iar apoi au grijă de ei ca la carte. Lipsa câinilor de pe stradăeste un semn de civilizație. Se pare că noi suntem încă departe de el,dar putem face primul pas chiar azi.

?

Marian Palaș, alimen-tator încălzitor material,LPMU, Mechel Târgoviște

Sunt foarte mulți șipericuloși. E de ajuns să deaunu tonul și se reped toți sălatre. Dacă simt teama din

partea celui atacat, mai rău se reped. O colegă din schim-bul doi a fost mușcată chiar în fața dispensarului, seara,la ieșirea din tură. Nu văd nici un folos în prezența loraici în combinat. Sunt pentru eutanasierea celor violențiși sterilizarea celorlați. Pentru asta ar trebui să vină maides hingherii pe la noi. Să facă ce știu ei mai bine și să nescape. Acest fenomen se întâlnește mai ales în orașelemari. În localități mai mici există parcă mai mult simțcivic și fiecare are grijă de cîinele lui.

sPEciAl � sociAl / inVEstiȚii / 5 /

Borcăiaș constantin, mașinist plase sudate, DuctilSteel Buzău

La noi este un caz fericit, deoarece ne putem mândri căaproape am rezolvat problema câinilor comunitari. DupăRevolție s-au înmulțit fără măsură. Ajunseseră la peste 100,dar acum un an când a avut loc o amplă operațiune de strân-gere a lor. Unii erau blânzi, însă alții se repezeau să muște.Mai ales când mergeam de la o secție la alta și nu necunoșteau. Mulți colegi au fost mușcați de-a lungul timpului.Acum abia dacă mai vezi câte unul rătăcit, intrat probabilpe sub poartă.

David Victoria, mașinist la Secția plase sudate, Ductil Steel BuzăuAu mai rămas foarte puțini. Se înmulțiseră exagerat și cam acum un an au fost strânși și duși la

adăposturi. Mă bucur că nu mai sunt ca înainte. Nu am fost niciodată în pericol din cauza lor, cuexcepția unor lătrături, mai ales seara, când mergeam dintr-o secție în alta. Oricum, uzina nu era unloc potrivit pentru ei. Cățeii din secția noastră ne cunoșteau și nu ne făceau nici un rău. Mai dărâmaucoșurile de gunoi în căutare de hrană. Cu 15 minute înainte de pauza de masă se înființau lângă mașinade sudat și așteptau să primească și ei câte ceva.

neacsu Ștefan, pregătire materiale tehnologice, LPMU, Mechel TârgovișteAcest fenomen trebuie stopat. Se întâmplă multe evenimente nedorite. Cunosc mai multe per-

soane care au fost mușcate. Sunt foarte agresivi și numeroși. Cei de lângă secția noastră sunt mailiniștiți doar pentru că s-au obișnuit cu noi. Dacă vine vreun coleg de la altă secție riscă să fie atacatși mușcat. Acești câini nu sunt controlați de veterinar și reprezintă un pericol. Cred că ar trebuiadunați și duși de aici. Să se descurce autoritățile cu ei. Orice, numai să nu-i mai vedem prin uzină.Cred câ își caută hrana singuri, prin tomberoane, și când nu găsesc, devin agresivi.

Popa Muza cristian, șef sector cuptor, LPMULucrez în combinat de doi ani, dar din punctul meu de vedere

nu reprezintă o amenințare. Vin mereu pe jos de la intrare până însecție, dar niciodată nu am avut probleme. Păstrez distanța și îmivăd de treabă. În mod normal nu prea au ce căuta aici. Aici e o în-treprindere, nu o grădină zoologică. Ar trebui contactate fundațiilede protecție să îi ducă la adăposturi. Decât să căutăm vinovați, mai

bine am găsi soluții. Am avut chiar în secție un coleg mușcat de câini. A fost încadrat la ac-cident de muncă, deoarece s-a produs o vătămare în timpul programului și în incintasocietății. Evident, nu este ceva cu care să ne lăudăm.

Ing. liliana cârstei, dispecerat, LPMU, Mechel TârgovișteNu mai sunt la fel de mulți ca ală dată. La noi în secție s-au

împuținat vizibil. Nu am fost niciodată atacată de ei. Ce-i drept, mămai latră seara când merg spre secție, una dintre zonele fierbinți petraseul de la poartă la LPMU este chiar stația de pompieri. Acoloeste o haită mai neprietenoasă. Dar dacă ajung să te cunoască, nusunt violenți. Nu sunt de acord să fie eutanasiați, pentru că sunt și eisuflete. I-aș aduna într-un țarc, poate chiar în combinat, să nu se maiplimbe în voia lor. Problema mare este în oraș, unde sunt prea mulțica să ajungi să îi cunoști. Prin cartierul Micro VI , pe unde trec îndrum spre locul de muncă, e o adevărată aventură să mergi seara saudimineața. Până la urmă este sarcina Primăriei să găsească o soluție.Se laudă că ar fi făcut campanii de strângere și sterilizare, dar la felde violenți sunt și cu acel cip implantat în ureche.

La Oțelaria Electrică 2 de la Mechel Târgoviște a avutloc reparatia capitală a utilajelor tehnologice de bază. Lu-crările s-au efectuat prin participarea personalului deîntreținere și reparații de la Combinat precum și cu par-ticiparea unor firme specializate.

Scopul reparației a fost îmbunătățirea condițiilor defuncționare a utilajelor și instalațiilor pentru protecțiamediului și muncii, optimizarea consumurilor specifice șireaducerea utilajelor secției la parametrii proiectați. Iatăcâteva dintre lucrările mai importante: înlocuirea tron-soanelor răcite cu apă, reparația canalului de gaze arse șiînlocuirea sacilor filtranți aferenți Instalației de Epuraregaze (ceea ce va permite îmbunătățirea captării pulberilorformate în procesul de elaborare a oțelului, micșorareacantității de pulberi evacuate la coș și încadrarea în nor-mele de protecție a mediului). Concomitent au fost de-marate lucrările de reparație și înlocuire a tablei de peacoperișul halei industiale a Oțelăriei Electrice 2. La cup-torul de elaborare a oțelului și la mașina de turnare con-tinuă, utilaje tehnologice de bază, au avut loc reparațiipentru readucerea capacității de funcționare la parametriiproiectați.

O altă lucrare importantă pentru reducerea consumu-rilor de energie electrică și creșterea siguranței în exploa-tare este modernizarea sistemului de automatizare (vechide 15 ani) la instalația de tratare a oțelului LF1. Nouainstalație este făcută după noile tehnologii de automati-zare, la care există inclusiv o interfață pentru monitoriza-

rea proceselor de lucru și generarea de rapoarte. Astfel seva realiza controlul strict al procesului de producție și tra-sabilitate.

Și la sectorul de turnare continuă s-au efectuatoperațiuni importante, una din ele fiind schimbarea rul-mentului la turnul rotitor, cu implicații directe în elimi-narea defectelor mecanice ce duceau la întrerupereasecvențelor. S-a montat și un stoper-retractabil, compo-nentă utilizată în cazul turnării țaglelor mai scurte de 7m. Nu în ultimul rând a fost efectuată o curățare prin me-tode chimice a întregului sistem de răcire a rolelor.

„Lucrările au fost realizate de angajații OE2 condușide ing. Marin Mihai, maistru Tudor Adrian și ing. Deme-trescu Codruț. Un ajutor susținut l-am avut din parteaEchipei R.U.M condusă de ing. Mircioiu Constantin. În-treaga echipă a fost coordonată, sfătuită și îndrumată demecanicul șef al combinatului și de dl. director Shytov, alcăror profesionalism a fost dovedit încă o dată. Doresc săle mulțumesc tuturor pentru activitatea din această pe-rioadă.” (ing. Daniel Bucur, șef Secție OE2 Târgoviște)

c. D.

Reparație capitală finalizată cu succes la OE 2 Târgoviște

cristi Drilea

- Știu că în familia dvs. există o tradiție în metalurgie, ceeace v-a și determinat să vă angajați la Ductil Steel Buzău.

- Când am terminat școala, fratele meu deja era angajatla întreprindere. Am făcut o cerere și am fost angajat înaceeași secție unde lucra și el, la Trăgătoria de Oțel Moale,în 1990. El m-a ajutat să trec cu succes peste perioada deucenicie și m-a învățat tot ceea ce știa. Soția mea lucreazătot aici, la secția de zincare. Aici ne-am cunoscut, aici ne-am îndrăgostit, aici ne-am căsătorit în 1993. Avem douăfete, care au 14, respectiv 15 ani. Cred că tradiția în meta-lurgie va lua o pauză de o generație cel puțin, deoarece fe-tele au alte înclinații. Cea mare dorește să urmeze dreptul,iar cea mică pedagogia.

- Cum ați descrie meseria pe care o aveți?- Meseria de trefilator este foarte frumoasă și deosebită.

Toată lumea știe cu ce se ocupă un strungar sau un lăcăuș,dar mă văd adesea nevoit să le explic prietenilor saucunoscuților cu ce mă ocup eu mai exact. În sectorul de tre-filare de la secția de plase sudate, sârma brută venită de lalaminor este supusă unui proces de reducere la rece a dia-metrului. La începerea trefilării sârma se trece printre rolelede presare. Apoi trece printr-un grup de role de amprentare

și are deja proprietăți mecanice. Este o meserie care te so-licită uneori și fizic, dar mai ales mental. Un trefilator tre-buie să fie mereu atent la buna funcționare a utilajului și săintervină prompt în momentul în care constată că ceva numerge bine. Oricând se poate bloca un rulment sau sârmapoate sări de pe role. Neatenția poate provoca accidentegrave. Asta se întâmplă rar, pentru că suntem bine pregătițiși intructajul de protecție a muncii se face zilnic.

- V-ați schimba domeniul de actvitate, dacă s-ar ivi o ase-menea ocazie?

- Cu siguranță că nu. După mai bine de 20 de ani de ac-tivitate am ajuns să cunosc și să iubesc această meserie șinu aș schimba-o. Deși din afară poate părea monotonă,mereu apare ceva nou și nicio tură nu e la fel cu alta.

- S-a schimbat la locul de muncă ceva de când ați fost avan-sat la funcția de maistru?

- A crescut responsabilitatea. Acum coordonez întreagaactivitate a fluxului tehnologic în sectorul sudare-trefilare.Completez fișele de prezență, rapoartele de activitate, fișelede protecție a muncii. Cu echipa din schimbul meu măînțeleg foarte bine, comunicăm corect și am doar cuvintede laudă. E posibil să existe și unele nemulțumiri, dar ni-

meni nu a lăsat să se vadă asta până acum.- Ce aţi recomanda unui tânăr care vrea să lucreze aici?- În primul rând să dorească să învețe această meserie.

Să fie muncitor și perseverent. La început, după angajare,este o perioada de acomodare mai dificilă, în care îți daiseama dacă îți place sau nu. Dacă nu îți place, nu poți reuși.Te chinui singur, dar îi chinui și pe cei din jurul tău. În toțiacești ani am avut în formare mulți tineri nou angajați. Cumulți dintre ei sunt coleg și mă bucur că îmi mulțumesc șiacum pentru ce i-am învățat.

pagină de cristi Drilea

cE sE MAi întÂMPlă/ 6/

Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mitasunt infracțiuni care afectează situația finan-ciară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui an-gajat.

Angajații Mechel au posibilitatea de a sem-nala conducerii aceste fapte. Informațiile tri-mise de dvs. ajung doar la Serviciul de controlrisc, care le analizează și întocmește cercetăriastfel încât conducerea să poată lua măsurilecare se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încrederepentru glume proaste și declarații vădit false.

1.oAo MEcHEl, MoscoVAE-mail:sos@mechel.comTel. +7495 921 17 27

2.MEcHEl tÂrGoViȘtEE-mail: incredere@mechel-tgv.roTel. gratuit 0800 801 888, interior 1888Cutie poștală la poarta nr. 1

3.MEcHEl cÂMPiA tUrZiiE-mail: dcr@mechel-ct.roTel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului

4.DUctil stEEl BUZăUE-mail: confidential@ductilsteel.roTel. 0238 713 490, interior 133

5.DUctil stEEl oȚElU roȘU 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

liniilE DE încrEDErE

LAT CU BULB. Profilul care a salvat

Laminorul BrăilaInterviu cu ing. Iulian Vasilescu,

director tehnic, Laminorul Brăila

Interviu cu Teodor Florin, maistru sector trefilare, secția Plase sudate, Ductil Steel Buzău.

Am ajuns să cunosc și să iubesc această meserie

- După ce au ieșit de pe linia de laminare, profileleajung pe patul de răcire. De acolo intră la mașinile deîndreptat și apoi la mesele de sortare, pentru controlulcalității. Chiar dacă în timpul laminării se iau probe delaborator, verificarea finală se face la sortare. După la-minarea unui lot este chemat un reprezentant al regis-trului naval acreditat. Acesta verifică și întocmeștebuletinele de calitate, poansonând fiecare bară în parte.

- De ce se acordă atenție sporită certificării?- Structura principală de rezistență a unei nave o re-

prezintă costajul. Aceste așa zise coaste ale navelor,care trebuie să reziste la forțele uriașe ale valurilor suntfăcute din lat cu bulb. Din această cauză sunt atâtea cer-tificate de conformitate care trebuie respectate, pentrucă sunt vieți omenești în joc.

- Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre istoria acestuitip de profil la întreprinderea dumneavoastră.

- Laminarea profilului lat cu bulb a început în 1984. Multăvreme am fost restricționați să fabricăm doar anumite dimen-siuni, deoarece am fi făcut concurență altor întreprinderi destat care deja produceau asta. Abia după 2006 am luat deciziasă extindem gama. Un aspect interesant este faptul că profi-lele lat cu bulb au salvat Laminorul Brăila de la faliment.După cum știți, în anul 2008 industria metalurgică a resimțitcel mai tare criza economică, deoarece piața imobiliară acăzut, iar prețul la profilele folosite în construcții a scăzut dra-matic, cu 50%. Am avut de suferit la fel ca toate întreprinde-rile metalurgice care aveau deja cumpărată materie primă laprețurile anterioare crizei și care nu-și mai puteau acopericheltuielile prin vânzarea produselor finite. Profilele lat cubulb și-au menținut prețul, cu mici fluctuații, aproape nesem-nificative, deoarece industia navală a suferit mult mai puțindin cauza crizei. Anul 2008 ne-a prins cu un stoc semnificativ,fapt care ne-a ajutat să supraviețuim. La ora actuală suntemsingurii din țară care le producem. Avem clienţi din Brăila,Orșova, galaţi, Constanţa, giurgiu, dar și mulți din afarațării. 70% din producția de lat cu bulb pleacă la export.

- Ce dimensiuni de profil lat cu bulb produceți la ora actualăși ce tipuri de oțel folosiți ca materie primă?

- Ca materie primă folosim oțel special D36-A36, a căruirețetă este atestată de cele mai importante registre navale.Țagla este produsă în cadrul grupului Mechel din România.Dimensiunile 100x100 le luăm de la Oțelu Roșu, iar restul dela Mechel Târgoviște. Avem asimilate dimesiuni de 80, 100,120, 160, 180, 220 și 240 mm. De curând am schimbat teh-

nlologia, laminarea făcându-se doar cu bulbul orientat în sus.Va scădea uzura cilindrilor și a altor componente.

- Ce presupune o astfel de schimbare de tehnologie?- Sunt mai mulți pași care trebuie urmați și este un volum

foarte mare de muncă. Serviciul tehnic face proiectul cu aju-torul programelor de tip CAD (design asistat de computer).Apoi proiectează o schemă de laminare, cu dimensiunile șiorientările exacte pe care trebuie să le aibă laminatul dupăfiecare trecere prin caje. După ce faza de proiectare este în-cheiată, munca se mută în atelier. Acolo se execută șabloaneleși contrașabloanele cu ajutorul cărora se vor fabrica cuțitelede strung, pentru calibrarea cilindrilor de laminare. Aceștiase montează în caje și încep probele, în urma cărora se maipot face ajustări. După ce rezultatele testelor sunt bune sepoate spune că a fost asimilată cu succes noua tehnologie. Ca-librajul pentru lat cu bulb este mult mai greu de executat de-oarece vorbim de un profil asimetric. Pe linie, laminatul aretendința să se orienteze în zona unde este mai mult materialși trebuie în mod constant corectat pentru o laminare reușită.Laminatul se măsoară la fiecare trecere prin caje și se verificădacă corespunde dimensiunilor din tabel. Nici o greșeală nueste permisă, iar cotele și marjele de toleranță trebuie respec-tate cu strictețe.

- Ce traseu urmează profilele de la linia de laminare până lalivrarea spre beneficiar?

În România, columbofilia la nivel profesionist a fost adusă dinBelgia, țară cu tradiție veche. Prima crescătorie a fost înființată laBucurești, prin anii ’40, de un maior pe nume ghițescu. Dintretoate tipurile de porumbei, voiajorii sunt cei mai valoroși.

Am această pasiune de când eram copil, din clasa a IV-a. Amînceput cu o pereche de jucători, apoi am tot cumpărat până ajun-sesem la 20. Tentativa de a crește porumbei s-a sfârșit tragic (pen-tru ei). Am lipsit câteva zile și i-a omorât un șobolan. Mi-am reluatpasiunea, dar de data aceasta cu porumbei voiajori. Acum am 80.În 1984 am participat la primul concurs, desfășurat la Brăila. Deatunci au urmat și altele, la care am câștigat și medalii. Pentru con-curs se transportă porumbeii cu o mașină specială până la distanțastabilită de la care se face lansarea. Au la picior câte un cip de iden-tificare. Se notează ora exactă la care și-au luat zborul și ora exactăla care porumbeii au ajuns acasă. Concursurile se împart și ele înmai multe categorii. De viteză (până în 120 km), de fond (300-600 km) și de maraton (peste 600 km).

În principiu un porumbel voiajor bun va face tot posibilul săse întoarcă acasă cât mai repede. Antrenamentul începe de la vâr-sta de 4-5 luni pe distanțe mai scurte, de până la 60 de km. La ma-turitate porumbelul nu va ezita nici o clipă să ajungă acasă. Existăși mici tertipuri pentru a-i motiva. Cunoașteți expresia „dragosteaîți dă aripi“? Dacă desparți un mascul de o femelă și trimiți mas-culul la concurs, instinctul său de a se întoarce acasă va fi amplifi-cat de dorința de a-și regăsi perechea.

Satisfactiile financiare vin destul de greu. Ca să poți vinde po-rumbei trebuie să faci performanțe cu ei, să câștigi cât mai multeconcursuri. Dacă ajungi campion național, lumea va veni de pestetot din țară ca să cumpere de la tine. Cei cu performanțe bune potîncepe de la 100 de euro și pot depăși 1000 de euro.

Eu le dedic minimum o jumătate de oră, dimineața, înainte săintru în tură. Îi hrănesc, le fac curățenie în volieră și le dau drumulafară. În anumite perioade petrec și câteva ore.

Atât soția cât și fiica simpatizează porumbeii și îmi respectăaceastă pasiune. Vedeta mea este o porumbiță pe care împreunăcu familia mea am botezat-o „Prințesa“. Are o stea în frunte și așrecunoaște-o dintr-o mie.

Când m-am angajat deja eram un crescător cu vechime. Nu odată am oferit colegilor sfaturi legate de creșterea lor, ba chiar le-am mai dat și păsări. În primul rând să-și cumpere sau să-șiconfecționeze o volieră de calitate, la care să nu aibă acces pisicilesau alte animale. În al doilea rând să-și cumpere o pereche de po-rumbei de la un crescător cunoscut, ca să nu riște să ia păsări bol-nave sau fără valoare. Apoi să poarte o discuție lungă cu uncrescător consacrat legat de creșterea și întreținerea lor. Și inter-netul poate fi o sursă neprețuită de informații de care eu nu ambeneficiat la vremea mea.

Am participat la un concurs cu un porumbel albastru, tare fru-mos, care promitea o carieră de succes. ghinionul a făcut ca vre-mea să fie foarte potrivnică, cu ploaie și vânt puternic. Lansarea aavut loc de la 350 de kilometri. Porumbelul meu nu a mai ajunsacasă. După o săptămână am presupus deja că pățise ceva grav șim-am resemnat cu ideea. Nu o să vă vină să credeți. După 7 ani șijumătate, s-a întors acasă ! Când l-am văzut îmi tremurau mâinileși picioarele de emoție. Probabil o fi fost ținut captiv în tot acesttimp și, cum a găsit ocazia, s-a întors acasă. Nu voi uita niciodatăaceastă întâmplare.

PoVEŞti cU colUMBoFili

întrEBări / HoBBy / 7 /

AȚi întrEBAt, Vă răsPUnDEM

Cum să procedăm pentru achiziționarea unui automobil second hand înmatriculat în România?

Feriți-vă de intermediari. Ideală este o mașinăcumpărată direct de la proprietar. Verificați dacă nu-mele proprietarului și adresa din buletin corespund cucele înscrise în actele mașinii. Dacă mașina are cartede service, verificați că reviziile să fie făcute la zi, iarnumărul de kilometri să coincidă. O mașină nu trebuiesă depășească 15000 de km pe an. Un alt indiciu carenu minte este volanul, care este cu atât mai lucios cucât a fost folosit mai mult.

Veniți cu cel puțin o jumătate de oră mai devremeca să fiți siguri că mașina nu este încălzită în prealabilpentru o pornire ușoară. Motorul nu trebuie să pre-zinte pete de ulei, dar nici nu e bine să fie foarte spălat.Vânzătorul care nu are nimic de ascuns nu va spăla mo-torul înainte de vânzare. Verificați tabloul de bord.Când puneți contactul, toți martorii trebuie să seaprindă pentru câteva secunde.

Porniți mașina urmărind culoarea fumului. Fumulalb indică condensul din timpul nopții, cel negru o ar-

dere incompletă și necesită reglaje la aprindere. Celmai periculos este fumul albastru, care indică un con-sum de ulei.

La service verificați compresia pe fiecare cilindruîn parte și ridicați mașina pe rampă. La aceastăinspecție, trebuie cerut sfatul mecanicului. Cele maicostisitoare defecte mecanice sunt la cutia de viteze,la caseta de direcție și la planetare. Verificati integri-tatea vopselei și eventualele urme de rugină.

Mergeți la un birou de dactilografiat acte săîncheiați contractul de vânzare-cumpărare. Este binesă treceți suma reală a tranzacției pentru a evita neplă-ceri ulterioare. Vânzătorul trebuie să vă dea un certifi-cat fiscal care să ateste că mașina are taxele plătite lazi și poate fi înstrăinată. Aveți dreptul să solicitați vân-zătorului o Notă de Identificare de la Registul AutoRomân, valabilă pe o perioadă de 60 de zile, care atestăcă mașina corespunde și nu este furată.

c.D.

Am trecut, în viață, prin maimulte profesii. Nu îmi e teamă denou, nu îmi e teamă să o iau de lacapăt. Nu aleg schimbarea doar dedragul schimbării, dar încerc să pro-fit de orice oportunitate care în-seamnă mai bine pentru mine șipentru familia mea.

Și acum sunt în situația de a aveao profesie, dar asta nu mă împiedicăcu nimic să fac și altceva, să îmidedic timpul rămas și pasiunea pen-tru o activitate dragă. Am descoperitaceste produse când le-am și testatpe propria piele cum se spune. Re-zultatele au fost bune, cele așteptate,și în acel moment am cerut detalii.Am vrut să aflu mai mult. Apoi amintrat chiar eu în această activitate și,încetul cu încetul, s-a dezvoltat șiacum îmi aduce multe bucurii.

Câștig bani în plus, am căpătatcunoștințe noi, am o nouă perspec-

tivă, mi-am stabilit relații de priete-nie nesperate, dar am și participat laevenimente în care avem șansa unorschimburi de informații, ca întreprofesioniști. Cum a fost putețivedea în imaginile de la cea mai re-centă întâlnire, cea de la Budapesta.

Contactați-mă și vă voi povestimai multe și mai în amănunt. Neputem cunoaște și putem deveniparteneri, colegi și, cine știe, poatechiar prieteni.

FArMAciA AloE Și PosiBilitAtEA UnUi cÂȘtiG în PlUs

Tudor Ionel, instalator la gospodaria de apa de la Laminorul Braila

informații suplimentare puteți afla la:tel. 0733974899

email: ancapopescu07@gmail.com

contAct

adresa:str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5,

ap. 6, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

Tipar: Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 tiraj: 6 000 exemplare

rEDAcŢiE

carolina BiGUolga cHUMAkoVA

cristian DrilEAirina ŞiMAn

Dragoş tUDor (redactor-şef)

MoDEl DE ViAŢă/ 8 /

cAlEnDAr rEliGios

AUGUst 2012

În anul universitar 1952 - 1953, anii de studiu I și II dela Timișoara au fost transferați la București și împreună cusecția de Metalurgia Metalelor Neferoase de la Facultateade Chimie Industrială a luat ființă Facultatea de Metalur-gie, a șasea facultate a Institutului Politehnic București.Pentru început, facultatea a avut două specializări: Side-rurgie și Metalurgia Metalelor Neferoase. Pregătirea îndomeniile Deformări Plastice, Tratamente Termice șiTurnătorie se făcea la ambele specializări.

În anii 1962 - 1963, în cadrul Facultății de Metalurgieființau patru specializări: Siderurgie, Metalurgia metale-lor neferoase, Turnarea metalelor, Deformări plastice șiTratamente termice.

Începând cu anul 1970, Facultatea de Metalurgie aveaurmătoarele secții: Metalurgie extractivă (cu direcțiile despecializare Siderurgie, Metalurgie neferoasă, Mineralur-gie, Agregate metalurgice, Cocserie, Semiconductori),Turnătorie, Prelucrări metalurgice (cu direcțiile de spe-cializare Laminoare, Forjă, Tratamente termice).

Începând din 1990 sistemul educațional metalurgic seaflă într-un proces de modernizare a tehnologiei deînvățământ șide lărgire a sferei cunoașterii în domeniulmaterialelor metalice, ceramice, a materialelor perfor-mante (compozite, compuși intermetalici, materialeamorfe etc). Ca urmare și numele instituției se schimbă,devenind Facultatea de Stiință și Ingineria Materialelor.

La 10 martie 1994, în baza Hg 57/08.02.1992 și aLegii învățământului, este înființat Centrul de Cercetareși Expertizare Materiale Speciale (CEMS), o primă uni-tate de cercetare științifică multidisciplinară și de învăță-mânt superior avansat, care are ca principal obiectivdesfășurarea de activități de cercetare fundamentală șiaplicativă în domeniul materialelor.

Respectăm tRecutul constRuim viitoRul

în România

ani De

20022012

10

Ce nu știați despre metalurgie (6)

http://cuvintedefier.weebly.com

oAMEni MUncinD

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuităpe 29 august. Ni se cere să postim în această zi ca să nu ne ase-mănăm cu Irod care, din cauza ospățului fără măsură, a cerutca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfân-tului Ioan Botezătorul. De asemenea postim pentru a ne ase-măna cu viață înfrânată a lui Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în fa-milia preotului Zaharia, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.Evenimentul i-a fost vestit lui Zaharia de îngerul gavriil, întimp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a dat crezarecelor vestite de îngerul gavriil, Zaharia a rămas mut până lapunerea numelui fiului său.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a retras în pustiu, unde a dus oviață de nevoințe, până în momentul în care a primit poruncăsă înceapă să predice. Rolul lui nu a fost doar acela de a pregătipoporul pentru venirea lui Hristos, ci și de a-L descoperi lumiica Mesia și Fiul lui Dumnezeu. D.t.

un om

Aurel Anghel,scriitor, fost angajat la Ductil Steel Buzău

îMPlinit- Sunteți născut în Ialomița, dar v-ați întemeiat în Buzău.Credeți că avem o legătură cu zona de care ținem?

Sunt în continuare un om al câmpiei. Fiecare știre le-gată de grâu și recoltă mă emoționează. Primul volum deversuri publicat se numea, de altfel, La umbra firului degrâu. În cartea de onoare a bibliotecii din Cocora, cu oca-zia lansării a trei cărți în 2006, am scris: „De azi sunt dinnou al vostru și al meu“.

- Ce amintiri vă leagă de Ductil Steel Buzău? Cum îivedeți trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul? Sunteți uncunoscător al limbii și culturii ruse. Prin ce se deosebesc rușiide români?

Știu fabrica din vremea primului mare director, bătrâ-nul Cazacu. Lua cuvântul la toate adunările pe județ și îlascultam vrăjit. Era un bun vorbitor și un bun organizator.I-am cunoscut pe toți directorii, pe dl. Sandu și pe fostulmeu elev, Moraru. Pe mulți dintre actualii șefi de compar-timente și de secții îi știu din vremea adolescenței lor. For-mează o echipă foarte puternică la Ductil Steel.

Rușii mi se par mai hotărâți decât noi, spun doar cetrebuie și nu se învârt în jurul cozii. În rest, zâmbesc, râd,oftează, se emoțioanează până la lacrimi. Când a muritsoția unui șef de secție, unul dintre directorii de la vremeaaceea s-a ridicat de pe scaun, s-a dus la fereastră, a statdouă-trei minute și, când s-a întors, avea lacrimi în ochi.N-a rostit niciun cuvânt. Ce se mai putea spune?

- Aveți o definiție mai poetică a meseriei de metalurgist? Un om cu fruntea-n sudoarePe care nu-l frige nici fier, nici soare…Doar prin topire moleculele tari fluidizează și ne as-

cultă, luând forme atât de variate. Metalurgistul vegheazăfierul ca pe o ființă care trebuie ținută în frâu.

-Sunteți scriitor, poet, dar nu vă este deloc străină litera-tura pentru copii.

Am debutat ca poet cu Poezii din coșul cu jucării. Auurmat încă patru cărți și, după ce am exersat în acest do-meniu, am avut curajul să scriu și să public proză, cărți decritică și eseuri.

- Ce v-a adus faptul că ați învățat limba rusă? În primul rând o muncă imensă, ca student, la cursuri

și seminarii, biblioteci. Mai puțină distracție. Am cântatdin anul I la vioară și mandolină, în Orchestra Casei deCultură a Studenților din București. Răsplata a fost o par-ticipare la un festival în Franța. Am fost declarați laureațicu ansamblul, iar eu – ca solist la mandolină.

- Scrieți din anul 2000, momentul pensionării. Unii arspune ca ați început târziu. Sau a fost momentul propice?

- Într-o aserțiune referitoare la apariția mea în peisajulliterar, Artur Silvestri nota: „Aurel Anghel - scriitor târziu,de o deosebită acuitate, deja o certitudine pentru literaturaactuală, prin apariția neașteptată“. Am scris poezii din clasaa III-a, dar fără să știe nimeni. În studenție am acționat frâ-nele. Era extrem de periculos, dacă greșeai, o pățeai. Doicolegi sârbi au plecat din adunarea de UTM cu cătușe.

Consider publicarea unui text ca pe o responsabilitateuriașă. Numai când am fost sigur de mine și când am avuttimp să evaluez corect puterea mea am publicat. Nu amavut până acum cronici negative sau critci aspre.

- Ce v-a determinat să învățați rusa?- O întâmplare. Am primit bursă pentru cinci ani la

limba rusă, singurul obiect la care eram tufă. Dar am mun-cit mult și a fost un efort răsplătit din plin. Chiar si în ceipatru ani în care am colaborat cu Ductil Steel Buzau amînvățat mult, m-am specializat în texte tehnice.

O mare greșeală a autorităților din învățământ a fostscoaterea limbii ruse din școală. Nu poți trăi corect lângăun vecin atât de puternic fără să știi ce spune.

- Cum vedeți relația cu Dumnezeu din perspectiva uneipersoane care, cu siguranță, a trecut prin multe.

- Rugăciune zilnică și mai ales publicarea Psalmilor, acartii Copile, te roagă pentru care am primit cuvinte bunede la cititori și de la critici. Nihil Sine Deo (Nimic fărăDumnezeu) este unul dintre stâlpii pe care construiesclumea cuvintelor.

- Care este fraza/versul care vă place cel mai mult din în-treaga literatură?

„Nu mai plâng, nu mai jelesc, nu strigToate trec ca floarea scuturatăVeștejit de-al toamnei mele frigNu voi mai fi tânăr niciodată.“ (Esenin)Dar și:„Intra-voi iar sub veghea lor În jocul elementelorÎnmormântat în astă steaÎn nopți voi lumina cu ea.“ (Blaga)- Cunoașteți Mechel din interior și știți că se împlinesc 10

ani de prezență în România. Ce urare ați face? - Să continue ca o pasăre Phoenix. Dacă va fi cazul, să

renască din propria cenușă. Să fie tare ca fierul și iute caoțelul.

carolina Bigu și Dragoș tudor