R E D A C Ţ I U N E A ,AâiinistraţiMea şi TipograflaBraşov, plaja mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri­

mesc.— Manuscripte nu se retrimit.

I N S E R A T E •s primesc la Admlnistraţlune în

Braţov şi la următoreie BIKOURÎ de ANUNŢURI :

!n Vlena; la N. Dukes Nachf., Huz. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold­berger. Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (V II Erzsöbet-körut). PREŢUL INSERŢIU NILOR:

o seria garmond pe o colână 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fa, şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani.

A N U L L X I V .

b & iz e t a “ iese In Mcire ţi. A&onamente pentru Anstro -U igaria :Pe un an 24 oopy pe şâse luni

12 oor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.

M î m România şi străinătate:Pe uil an 40 franci, pe şâse luni 20 fr.. pe^trer luni 10 fr.

lî-r ii de punîinecă S franci. Se prenuaiiei’ă la tote ofi-

piele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

r‘ Abonamentul neutru Brâşt^_ Admmistraţtunea, Piaţa ic axe.

Tâteul Inului Nr. 30, etagiu I. : ^ e un an 20 oor., pe ş lte luni‘4.0 cor.,. pe trei luni 5 oor. Cu du£nl în casă : Pe un «n 24 corupe 8 luni 12 o., petrei luni 6 c'orâne. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte.

Braşov, Lunl-Marţl 13 (26) Noemvrie. 1901.Nr. 251.

La siîuaţiunea financiară.In şedinţa de Sâmbătă a came­

rei ungare s’a întrerupt pentru câte-va óre desbaterea generală a adresei, pentru-ca ministrul de fináncé Dr. Lukacs sé presenteze preliminarul budgetar pe annl 1902 şi se-l intro­ducă printr’o lungă espunere finan­ciară. Tot-odată ministrul de fináncé a presentat camerei şi un proiect de budget provipor pe timp de pa­tru luni.

Preliminarul budgetar se soldézá cu un esc^dent de 120,935 coróne, adecă cu 85,055 cor. mai mare de­cât escedentul de pe 190J. Espune- rea ministrului presentă ast-fel situa- ţiunea financiară într’o lumină fa­vorabilă, care cu tot prisosul amin­tit, nu corespunde realităţii.

Ministrul de finanţe arată acel escedent şi-l documentézá prin cifre. De unde derivă el înse ? Nu cumva din bunăstarea crescândă a popora- tiunei ţerii ?

Póte fi om cu minte sănetosă,| care se crédá aşa ceva, când din 5 tóté părţile, din tóté ţinuturile, chiar \ şi din cele mai roditóre nu résbesc | la urechile lui, decât tânguirile óme- nilor despre mersul réu al afacerilor economice, şi când însuşi ministrul de fîuance mărturisesce în espunerea sa, că organismul economic al ţerii e slab şi că au se lupte cu crisa multe ramuri economice.

Cum se tace, ca totuşi prelimi­narul arată un escedent remarcabil, când aşa stau lucrurile şi când în acelaşi preliminar se urcă veniturile dărilor directe cu trei milióne, ér ale celor indirecte asemenea cu peste

; trei railióne de coróne?Acéstá argumentare nefirésca,

séu, mai bine < is, forţată, a venitu­rilor nu póte fi decât numai resul- tatul şurubului ce 1 pun direcţiunile financiare din ţâră, pentru a stórce tot mai mari dări şi imposite de pe spinarea contribuabililor. Atât de mult a fost întinsă córda în urcarea

; sarcinilor publice, încât se póte c}ice,

FO ILETO N U L „G A Z . T R A N S “ .

(14)

Natură si vietă.j yDe E. Sienkiewtcz, trad. de I . C. F r u n z ă

— Continuare. —

— O ! de mi-ar arunca şi mie măcar vr’un oscior! — gândi Rizepowa şi sc'ea bine, că i-ar şi da o bucăţică, dér nu în- drisnia sé cérá, ca nu cum-va sé supere pe boerul în faţa ospeţilor.

în cele din urmă masa se termina, revizorul pleca îndată şi după o jumétate de oră se puseră şi cei doi preoţi într’o trăsură dela curte. Rizepowa se uita cum boerul puse mâna şi ajuta canonicului sé se sue în trăsură şi gândind în sine, că a sosit timpul potrivit şi pentru ea, se apro­pia de balcon. Trăsura se puse în mişcare în uruitul ei, ér boerul striga vizitiu lu i: „Ai grii’e, sé nu-i röstorní de vr’o rîpă, că apoi o sé ai de furcă cu m ine!“ După ce plecară şi aceştia, boerul arunca ochii

ca întinderea ei a ajuns la margi­nea estremă.

Ca sé înţelegem starea adevé- rată a lucrurilor, nu avem de-a merge prea departe, ci sé ne rea­mintim numai, ce ne-a scris cores­pondentul nostru din Timiş0ra des­pre miseria şi desperarea, care dom- nesce ín sinul poporaţiunei comita­tului Timiş, din causă, că nu mai puţin, decât şâse mii de realităţi sunt în ajun a fi vândute cu toba pentru restanţe de dare numai în acest singur comitat.

Étá de unde şi cum se produc escedentele în proiectele de budget ale miniştrilor de fináncé ungurescî! După ce nu i a mai rémas bietului ţeran cu ce sé platésca dările, carî sé tot măresc an de an, el este acum în pericdlul de a-şî pierde tot avutul, ca apoi sé fiă silit a emigra pentru a nu muri de fóme. Cum ar puté se mai fiă vorbă de un orga­nism sánétos economic în astfel de împrejurări ?

Şi pe când domnesc în ţâră astfel de stări triste şi desperate, se ’nvârte şurubul de dare din nou, căci trebue sé se acopere alte noué chel- tueli pentru armată etc. de-aprópe şâpte milióne coróne, şi în genere e prevéc|ut a-se cheltui cu trei-cjecî de milióne mai mult ca în anul cu­rent. Şi totuşi ministrul Lukacs vor- besce de necesitatea de a-se face economii.

Ce sé mai c[icem de chipul, cum sunt împărţite cheltuelile în preliminarul budgetar ?

Vecjurăm, cum în budgetul aus­triac s’a ţinut sémá, mai mult séu mai puţin, de trebuinţele tuturor po- pórelor şi ţ0rilor. In budgetul ungar ínsé, deşi sunt prevécjute de pildă şi de rândul acesta multe noué milióne pentru augmentarea budgetului mi­nisterului instrucţiunei publice, nici un gologan nu e preliminat şi pen­tru trebuinţele instrucţiunei naţionale a popórelor nemaghiare!

Când e vorba de a-se încassa restanţele de dare, atunci nu se face

nici o deosebire între naţionalităţi, ér urmările, precum ne arată tristul cas din comitatul Timişului, popo­rul trebue se le resimţă amar!

Declaraţiunile lui Koerber. Vi-nerea trecută toţi şefii partidelor politice afară de cei germani radicali, s’au întrunit într’o conferenţă pentru a discuta asupra accelerării discuţiunei proieotului de budget. Preşedintele consiliului, d-l de Koerber, a deolarat, că esistenţa parlamentului depinde de modul cum îşi va îndeplini datoriile sale în stat. Guvernul crede, oă momentul acela va sosi într’un viitor apropiat, când partidele politice, prin înţelegere leală, vor ajunge la soluţia cestiunei naţionale spre folosul păcei interne, care formézá necur­mat scopul cel mai înalt ai preocupărilor guvernului.

Ministru-preşedinte îşi esprimă oon- vingerea, că nici un partid politio n’ardori sé provóce aplicarea mósurilor coercitive, séu numai sé consimţă a-se face un nou apel la alegétorí pentru resolvarea lucrărilor parlamentare. Budgetul este d u numai o ne­cesitate politică, dór şi una economică; votarea lui mai curând va avó de efect scurtarea terminului când va puté începe opera restabilirii păcei interne. Koerber îşi esprimă şi în acéstá privinţă credinţa, ce are, că partidele politice, oarl s’au de­clarat gata sé sprijine acéstá saroină a gu* vernuiui, vor consimţi de a grăbi cu dis- ouţia şi votarea proiectului de budget pen­tru a pune oapöt actualei stări de lucruri, care nu mai póte dura.

Membrii couferenţei an esprimat apoi modul lor de a vedé în împrejurările de faţă.

Ministru-preşediute a luat din nou ou- véntul, rsprimând speranţa, că faţa de de- olaraţiunile ‘ favorabile, ce s’au făcut de aprópe toţi oratorii, acéstá conf»rinţă va avé de efect îmbunătăţirea situaţiunei par­lamentare şi continuarea lucrărilor.

Corpurile legiuitóre române suntconvocate în sesiunea ordinară a anului 1901/1902 pe de 15 Noemvrie v. De­cretul în privinţa acésta s’a dat din oaste- lul Peleş la 4 Noemvrie c.

Proiecte de legi. Guvernul a de­pus pe biroul camerei 4 proiecte de lege noue : proiectul despre indemnitatea budge- tară, proiectul despre statificarea casselor comitatense, proiectul despre pactul cu Cro­aţia şi proiectul despre un credit suplimen­tar pentru comitate în sumă de 622.487 cor. 77 bani. în creditul acesta figur^ză şi ur- oarea plăţii amploiaţilor comitatensl.

Din vicariatul Făgăraşului. In12 Noemvrie n. s’a ţinut sinodul preoţimei române unite din Vicariatul Făgăraşului. Ou ocasiunea acésta s’a făcut şi o propu­nere de însemnătate, oa eflux al înţelegerei frăţescl prealabile a mai multor preoţi. Propunerea referitóre la autonomia bieeri- cei române unite şi la întregirea dotaţiu- nei preoţescl prin mijlocirea ordinariatului din Blaşift este — după „Unirea“ din Blaşiă— urmátórea:

„Sé fie rugaţi venerabilii Archierei, a-se întrepune pentru crearea autonomiei bi- sericei române gr. cat. şi a esopera convoca­rea şi ţinerea unui congres bisericesc în ve­derea pregătirei terenului pentru autono­mia bisericei nóstre. în legătură cu acésta: sé se cérá dela stat întregirea dotaţiunei pre- fesd prin mijlocirea Ordinariatului. — Ca motivare la acéstá propunere s’au adus chiar cuvintele din mesagiul tronului, unde se spune, că resolvarea cestiuuei autonomiei bisericei catolioe, se va face spre mulţumi­rea tuturor. Pe noi Românii gr. catolici, cler şi popor, numai o autonomiă separată a bisericei nóstre ne póte mulţumi, înjghe­barea în autonomia bisericei latine ar fi mórtea bisericei nóstre, de aceea cler şi popor se îngrozesce de ea. E timpul su­prem, ca sé arătăm érá şi érá dorinţa nós- tră, şi de altă parte sé protestăm din nou contra apuoăturilor autonomiştilor latini, cari se par surcjl la protestele nóstre. Nu putem suferi, ca sé fim aflaţi nepreparaţi în privinţa acésta, de aceea convocarea şi ţinerea unui congres, care se prepare tere­nul pentru autonomia bisericei nóstre, se impune".

Un nou gravamen maghiar. „Ma­gyar Szó“ , organul lui BanfFy, a pus mo­nopol — se vede — pe tóté gravaminele

contră, cum sunt ómenii de rând cam groşi la cap, începu, sé facă gură, ba cbiar sé réspunc|á necuviincios şi în urma acésta a fost dat afară. Ajunse acasă, întrâ şi cjise cătră nevastă-sa:

— Am fost la boeru.

— Şi n’ai făcut nici o ispravă.

— A r trebui sé-1 afum pe ticălo­sul ! striga Rizepa lovind cu pumnul în masă.

— Taci puţin, taci mé furiosule. Ce ţi-a spus boerul?

— Mi-a spus sé merg la prefectu. Luatu-l’ar fi fost...

— Va sé dică ar trebui sé mergem la Măgărenl.

— Eu plec — grăi Rizepa — şi vréu sé-i árét ăluia de co lo , că n’am lipsă de el.

— Tu nu vei pleca, sérman de tine, voiü pleca eu singură dragul meu. Tu ai sé te îmbeţl, ai sé prinzi limbă şi vei fi arţăgos şi ai sé dai de vr ’un nécaz şi mai mare.

pe ceriii, ca s8 vadă ce vreme va fi mâne şi apoi uitându-se împrejur, zări ceva alb prin întunerec.

— Cine-i acolo? întreba el.

— Eu sunt, Rizepowa.

— Aşa e, eşti dumniata! Spune-mi grabnic, ce vreai, căci este târziu.

Rizepowa povesti din nou nenorocirea întâmplată. Boerul asculta, fumând într’una din ciubuc şi apoi dise:

— Draga mea! Cu plăcere ţi-aşî ajuta, decă aşi putâ, dar uite mi-am dat cuvân­tul, că n’am sS m8 amestec de loc în tre- bile comunei.

— Sciu bine, milostive stăpâne — grăi Rizepowa cu vocea-i tremurată — dar am gândit, că vâ veţi îndura de mine. . ..

Aci înceta, căci nu mai putu con­tinua.

— Tote sunt bune şi frumose — chse boerul Scorabiewski — dar..., ce pot eu sS fac? N ’am se-ml calc cuvântul din pri­cina ta şi nici nu pot merge la prefect

pentru tine. Şi aşa îmi spune mereu, că în­tr’una îi fac supérárí cu tot felul de pri­cini... A veţi comuna vostră, aveţi primăria şi décá nu eşti mulţămită cum ţi-a făcut judecata, du-te singură la prefectul distric­tului.... cunoscl calea ca şi mine. Ce-aşI mai puté sé-tí spun draga mea? Acum, du-te cu Dumnezeu.

— Dumne4eu s0-ţl résplátéscá — c|ise femeia încetişor şi se pleca adenc înaintea boerului.

9. La prefectură.

Rizepa, după-ce a părăsit închisorea din coteţul porcilor, nu s’a dus acasă, ci a luat’o strună la cârciumă. Cum se scie té- ranul bea de nécaz. Din cârciumă a plecat la boerul, condus de acelaşi gând ca şi ne­vastă-sa şi s’a purtat ca orl-ce om de rând, care pe lângă altele era şi puţin béut. Omul beat nu scie ce vorbesce. Ast-fel R i­zepa era cam îndrăsneţ; audi dela boerul despre principiul neintervenţiuneir lucru ca- re-1 spusese şi nevesti-si, dar, firesce, nu în­ţelese nimic cu mintea lui de téran. Din

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 251 —1901.

maghiare. Ou Românii „M. Szó“ luptă mai straşnic, pentru Maghiarii din România, „M . Szó“ pledézá din tóté puterile sale, pe Slovac!, pe Saşi, pe Ruteni tot „M. Sz.K îi disciplinézá, ou catolicii „M. Szó“ duce lupta oea mai înverşunată. In fine„M. Sz.“ este organul cei mai militant din tótá pressa şovinistă. In timpul din urmă „M. Szó“ a mai desooperit un teren, pe eare îşi póte desvolta tot dicţionarul injuriilor. S’a apuoat de Croaţi. „Cum? Croaţii au honvecjimea lor, unde se comandă croă- ţesce şi nu uuguresoe? Ce fel? comanda honvecjilor din Agram corespondézá în limba croată cu ministerul din Budapesta? Şi ce e şi mai revoltător, ministerul răs­punde tot în limba croată? Asta nu se mai póte tolera!“ „M. Szó“ a desooperif acest din urmă lucru numai cailei© acestea când un oficer de reservă maghiar după eşirea dela linie a fost permutat la honve- (Jimea croată. „Va sé c|ică acolo comandă nemţâscă, aiol comandă croátéscá ! Ce fel de ţâră maghiară este acésta?“ — Aşa se íntrébá organul şoviniat şi ieremiadele şi ameninţările şi increpaţiile lui nu mai au sfîrşit.

Articolul 7. Acest articol din con­stituţia României a devenit în timpul din urmă obiectul unei atenţiuni generale din partea străinilor şi cu deosebire a Evreilor. ! Tóté silinţele Evreilor sunt îndreptate acum spre suprimarea acestui articol, care a fost considerat în tot-déuna ca un paladiu al naţionalităţii române. Se scie, că numitul articol opresce pe stréini a cumpéra averi imobile rurale. Profitând de orisa, ce dom- nesce în România, jidovii fac agitaţie prin pressă spunâud, că singurul mijloc al înlă- turărei crisei este atragerea capitalului stréin în ţâră, ceea-ce s’ar puté face nu­mai prin suprimarea numitului articol. Este fórte trist ínsé, că între protagoniştii aces­tei mişcări a întrat acum de curând şi un membru dela curtea de apel din Galaţi, cu numele „Fiaişlen“ (!), care într’un articol publioat 4’ l0le acestea cere suprimarea „odiosului“ articol. — Nici nu e nevoie sé mai relevăm, că articolul lui „Fiaişlen“ a produs în totă România o consternaţie ge­nerală.

Apel în favorul Burilor. Un apel compus într’un stil sfîşietor de inimi an adresat ou data 9 Nov. mai mulţi bărbaţi însemnaţi din München în frunte cu pro­fesorul dela academie, Frauoiso Defregger, cătră femeile germane. Aoest apel îşî es­primă gr6ţa faţă cu acel popor, oare a ui­tat pănă într’atâta legile onorei şi ale ca­valerismului, înoât neputând birui pe băr­baţii buri, acuma portă räsboiü contra fe ­meilor şi copiilor, pe cari i-au gonit cu forţa din locuinţele lor şi acuma locuiesc în nisee corturi, goi şi flămânzi şi espuşl tuturor b61elor. Din Iunie pănă în Septemvrie, din 54,326 copii nevrîştnicî, au căcjut victime 5209 în urma barbariilor englese. — Ape-

lul cere femeilor germane să formeze în fie-care localitate câte wn comitet şi să facă coleote în bani pentru femeile şi co­piii buri.

Budgetul pe 1902.în şedinţa de Sâmbătă a dietei m i­

nistru unguresc de finanţe Lukács László a presentat proiectul de budget pe 1902. Cu ooasia acésta ministrul a oonstatat situaţiu- nea tristă şi desolată, în care se află Unga­ria din punct de vedere economic.

Budgetul total se cifrézá în suma de 1.086,749.083 coróne la cheltueli, şi 1.086.870,018 la incassărl. A r fi prin ur­mare un escedeDt de 120.935 coróne. Budgetul anului 1901 făcea: la cheltueli 1.057,046.417, la incassări 1.057,082.297. Budgetul pe anul 1902 se urcă dér la chel­tueli cu 29,702.666, la incassărl cn 29,787.771. Escedentul mai "mare ou 85.055 ca în 1901.

Tóté cheltuelile s’au urcat: cheltuelile comune cu 6,716.000 coróne; pensiunile ou 925,000; dobânzile după datorii ou 1,025.000, dobâncjile singuraticelor portofolii cu 284.000; cheltuelile presidiului ministerial cu 46,000; ale ministeriului de interne cu 989.000; ale ministeriului de finanţe cu 870.000; ale rai nisteriului de comerciu şi căile ferate cu5.951,000; ale ministeriului de agricultură cu 819.000; ale ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu 3.583,000; ale mi- nisteriuiui de honvezi cu 1,223.000; chel­tuelile transitorie cu 3,578.000; inveasti- ţiunile cu 4,416.000

Ei bine, se întrebă cu drept cuvânt un cliar guvernamental, acestea să fiă economiile ce le face guvernul? Şi, se află óre Ungaria în posiţia de a cheltui cu 29 milióne mai mult ?

Ér ca prospectele viitorului sé fiă şi mai încântătore în ce privesce cheltuelile,d. Lukacs a 4’s în decursul espunerei sale, că „în viitor ne aştâptă încă probleme de mare însemnătate, cari vor reclama în mare măsură forţele, statului. Ne stă înainte re- solvarea cestiunei funcţionarilor, reforma administraţiei şi probabil mai ourénd séu mai târcjiu reforma armatei", probleme a căror resolvare se va puté face atunci când ţâra se va buoara de raporturi economice mai bune, dér şi atunci numai aşa, că „multe dorinţe frumose şi folositóre şi aspiraţiunl de ale nóatre. trebue puse pa a doua liniă“ .. .

*Din e s p u n e re a m in is t r u lu i de fi­

nanţe estragem următ0rele :Vorbind de situaţia economică a ţării

ministrul dise, că ea nu e nicl-decât îmbu- curăt0re; producţiunea anului curent a fost mediocră, preţurile cerealelor nu s’au urcat, industria a stagnat. In situaţia economică ac­tuală a ţă r ii: se arată la mai multe vuncte simpto- melc stărei de crisă. Situaţia nóstrá econo­mică sâmănă cu starea bolnavului în con­valescenţă, care a suferit pagube enorme în organismul său. Ou tote acestea statul n’a dat índérét în ce privesc© desvoltarea

instituţiunilor lui. Guvernul nu se póte retrage dela împlinirea pretensiunilor oul- turale şi sociale. Ca esemplu aduce, că pe oând la 1890 budgetul ministeriului de culte şi instrucţiune publioă era cifrat cu 7,800,000 fl. ac I s’au preliminat 20,800.000 fl.} adecă cu aprópe 200°/0 mai mult.!

Vorbesce apoi de crisa industrială. Causa ei este, că sub influinţa cantităţii mari de bani din anii trecuţi s’a deşteptat pofta de întreprindere, s’au înfiinţat fabrici, cari au produs mai mult decât corespundea necesităţilor şi din marea concurenţă nu- méróse întreprinderi s’au nimicit. Aciî, crisa fiind de caracter general, íntréga seriă a întreprinderilor e îu pericul şi multe mii de muncitori şi funcţionari sunt atacaţi în exis­tenţa lor, emigrarea muncitorilor a luat proporţii uriaşe.

Ministrul vorbi apoi despre reforma dării directe c j ' c end , c& ea se va introduce numai dăcă vor urma timpuri mai favora­bile, fiind-că în urma reformei, incassările statului au sé scadă; nu se póte pretinde dér, ca reforma să fiă introdusă într’un timp, când incassările statului scad şi pe altă li­niă. Promite ínsé revisuirea sistemului dă­rilor directe, şi vorbesce apoi despre regularea plăţii funcţionarilor şi despre regularea vriutei.

Preliminarul de budget a fost dat oo- misiunei financiare.

întrunirea electorală din Brasovu vechiu.

B ra ş o v , 24 Noemvrie 1901.

Alegétorii din comitatul Braşovului, oarl stau pe basa programului poporal să­sesc, au fost convocaţi pe diua de astăc}!, órele 3 p. m. în casa comunală din Bar- tolomeiü la o întrunire cu următorul pro­gram :

1) Raport asupra hotărîrilor comite­tului central săsesc, votate la 17 August 1901.

2) Raport asupra ultimelor alegeri dié­táié în cercurile săsesc!.

3) Alegerea oomitetului distriotual (Kreisau8schuss).

Spaţios» sală a oasei comunale din Braşovu-vechifi, pe la órele 3 era deja plină în tote colţurile ei de alegétorí din oraş şi din t0tă ţ0ra Bârsei.

D-l Karl Thomas, oa preşedinte, des­chizând şedinţa, anunţă, că la acéstá întru­nire erau să vină şi deputaţii saşi, şi d l Lutz Korodi era însărcinat să fa -ă refera­tul asupra punctului 1. din program. In urma unei soiri însă venite din Budapesta, deputaţii saşi sunt reţinuţi acolo din causa, că mâne se va face din partea lor o declaraţie în dietă, în care se vor res­pinge (Abwehr) acusaţiile oe li-se aduc Sa­şilor de a se isola ca popor şi ca partid. Declaraţia acésta o va face şi motiva de­putatul Melzer din Sighişora, natural ínsé, că şi ceilalţi deputaţi vor trebui sé fie de faţă. Preşedintele dă apoi cuvântul d-lui prof. Dr.

La început Rizepa era încăpăţinat şi stăruia să plece el, dar în cele din urmă se în v o i; îndată după prân4 merse la câr­ciumă, cum s’ar 4 î°e» să-şi înece năcazul; aşa făcu şi a doua 4i* Biata femeie nu ză­bovi mult, lăsa trebile în plata sfinţilor şi MercurI îşi luâ copilaşul în braţe şi pleca la Măgărenl. Calul era de lipsă acasă la Bconomie şi ast-fel o luâ pe jos des de di- sninâţă, căci avea o bună cale de făcut. Gândia în sine, că va găsi pe cine-va, vr ’un om cinstit, care să o ia măcar în şi- rigla căruţei, dar biata de ea nu întâlni pe nimenea pe drum. Pela ceasurile nouă, obo­sită cum era, se puse jos, să se odihnâscă la marginea unei păduri, îmbuca o fârimi- tură de pâne şi o pereche de ouă, ce le avea într’o coşniţă şi nu după multă vreme, o luâ erăşi la picior. Sorele începu să ar4ă; p’alături trecea ârândaşul lăptăriei din Să- răceni, cu un car, în care ducea gâsce la tâi-g; biata femeie se ruga să o pună şi pe 4a în car.

— Cu plăcere, Rizepowa — 4ise Herşcu — dar ve4i tu bine, că am atâtea

buclucuri, încât calul d’abia mă duce pe mine. Dă-mi un zlot polonez şi urcă-te.

Abia acum îşi aduse aminte, că în cârpă legase numai o piesă de sése gro- şiţe. "Voi să dea banii ăştia ovreiului, dar el 4ise: -

— Şese groşiţe? nu se plătesce nici să le aduni, décá le-ai găsi unde-va, ţineţi banii şi mergi pe jos.

— Trase bice calului şi pleca mai de­parte. Sórele ardea din ce în ce mai tare şi năduşala curgea lac de pe Rizepowa. O luâ cu tote acestea sdravăn la picior şi în­tr’un ceas ajunse în Măgărenl. Ciné are cu- noscinţe geografice destule, acela scie, că venind din Prostoveni, când întri în Măgă­renl treci pe lângă biserica reformată, în care se afla odinioră o iconă a maichii pre- ciste, fácétóre de minuni. Acolo pănă as- tă4i se găsesc în fie-care Duminecă o mul­ţime de cerşitorl, cari se văietă, cântă şi cer de pomană. Astă4i, cum era 4* de lu­cru, se afla un singur cerşitor, care printre sdranţele lui arăta un picior stricat, fără

degete şi ţinând în mână capacul unei cu­tii de vacs, se milogia cântând:

„Fecioră curată Fii în veci lăudată!“

Décá vedea, că trece cine-va, înceta cu cântarea, îşi scotea mai în afară picio­rul ologit şi striga, aprópe ca şi cum l ’ar schingiui cine-va:

— ÓmenI buni! un biet schilav vé cere un ajutor! Dumne4eu cel îndurător vé va réspláti însutit!

Rizepowa, când zări pe acest milog, îşi desnodâ cârpa se apropia de el cu piesa de şâse groşiţe şi g ră i:

— A i cinci groşiţe sé-ml dai în- dérépt?

Ea voia să-i dea numai o groşiţă, dér cerşitorul, când simţi între degete piesa de şâse groşiţe, striga : „Décá vé pare rău, să daţi Domnului sése groşiţe, atunci nici D-nulnu vă va ajuta. Mergeţi cu Dumnedeu, căci .altmintrelea nu ve-ţi avé noroc 1“

(Va urma. >

Eugen Lassel, care înlocuind pe d-l Korodi, absent, raportézá fórte detailat asupra ho- tărînlor oomitetului central din Sibiiu, oa- noscute deja publicului nostru. D-l Lassel şi-a început raportul ou relevarea momen­tului, oá toomai astăcjî este 4*ua natală a lui Ludwig Roth, ceea-ce este a se coosi* dera ca bun augur pentru spiritul, care trebue să le servéscà Saşilor drept că­lăuză.

Raportorul vorbesce de motivele, carî au îndemnat pe oomitetul central de a de­clara, că Saşii actualmente trebue să stea în afară de ori-ce partid. Aoeste motive se resumézà în legile aduse de o lungă serie de ani în dietă şi cari tote ţintesc la crea­rea statului naţional maghiar, faţă cu oarl tendinţe poporul săsesc se află pe terenul de apărare al conservării de sine.

După d-l Lassel vine la tribună pro­fesorul Albert Schiel, oare raportézá asupra alegerilor dietale trecute, relevând ou ia- tisfacţie, că acele alegeri pentru Saşi au eşit mai favorabile, decât ori când. In tre­cut erau două cerouri săsesoi, ale căror man­date erau în mâni streine, acestea sunt as­t fe l recucerite (Hermán şi Agnita). Lupt» de recucerire a fost înverşunată, mai ales în Agnita, unde, ou tote că 40 de preoţi români şi alţi vr’o 60 de alegători tot Ro­mâni, au votat pentru contracandidat, to­tuşi Saşii au reuşit ou o majoritate de 80 voturi.

„Sunt trei deputaţi Saşi — 4*°® ^ Schiel — cari fao parte din partidul gu­vernului. Atitudinea lor este motivată de împrejurări locale şi póte personale. Bice ar fi când toţi deputaţii saşi ar fi într’an singur partid, ceea-ce s’ar puté în doué fe­luri: ori să iasă cei trei din partidul gu­vernamental, ori — schimbându-se împre­jurările — să între ceilalţi în partidul gu­vernamental“ .

„Avem 13 deputaţi — continuă d-l Sehiel — un număr destul de favorabil pen­tru un popor de doué sute şi ceva de mii de suflete, când sciut este, că în alte ţinuturi la 50.000 suflete se vine un mandat“ .

„Noi suntem un popor, care avem ră­dăcinile în acéstá ţâră, avem un treout de operă culturală şi fără îndoială şi un vii­tor cultural. Importanţa nostră cade mai greu în cumpănă, decât importanţa alegő- torilor de alt neam. Décá aruncăm privi­rile asupra hărţii etnografioe a ţării şi » ţărilor vecine, vedem, că noi şt Maghiarii suntem încunjuraţi de o mare de Slavi şi de Români. Maghiarii ar trebui să vadă, că alianţa lor ou noi este indicată. Noi un căutfim lupta, însă décá ni-se impune în împrejurări analógé, vom fi ârăşi la locul nostru, uum am fost la alegerile trecute!“

După d-l Albert Schiel, ia cuvéDtöl d-l Friedrich Schiel, aducând mulţumirile sale vechiului comitet ales la 1896, pe tim- | pul când domnea încă „lupta între fraţi“şi relevézá meritele lai pentru împăcare. j

Se prooedâză la alegerea noului comi­tet. Cu escepţiunea câtorva înlocuiri a oe- lor ce şi-au dat dimisia, ori au repausat, se alege tot vechiul comitet.

0 . . . .

SCIRILE DILEI.— 11 (24) Noemvrie.

Parastas. în biserica Sf. Adormiri din Cetatea-Braşovului s’a săvârşit erî un pa­rastas în amintirea ferioitului Mihail Stro- escu, generosul binefăcător al „Asociaţia- nei pentru sprijinirea învăţăceilor şi soda- Iilor români din Braşov“ . Era de faţă co* mitetul Asooiaţiunei numite, un nnmSr in- semnat de elevi dela meserii şi alt public. După parastas M. O. D. protopop Barto* lomeu Baiulescu a ţinut o cuvântare oca- sională. După amia4l jla ora 2 s’a făcut In localul Asooiaţiunei împărţirea de haine, înainte de a-se procede la acesta, preşe­dintele Asociaţiunei d-l prof. I. Socaciu a adresat elevilor câte-va cuvinte, arătând binefaoerea, oe li-se aduoe şi puneudu-le la inimă să se arate vrednici de ea prin pur­tare bună şi ascultare de superiori. S’au împărţit apoi vestminte la mai mult d» de 160 elevi.

Nr. 251—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Ungaria pentru emigranţii ma­ghiari din America. In budgetul anului viitor s’au preliminat 50,000 cor. pentru ajutorarea Maghiarilor emigranţi în Am e­rica, pe motiv, ca emigranţii maghiari së nu trócá la alte naţii şi së rëmânà şi în lumea de peste ocean fideli „patriei maghiare“ .— Bani aruncaţi în vént.

Mësurï în contra imigrării jidovi­lor. Ministru unguresc de interne a luat mësurï, ca së împiedece imigrarea Jidovi­lor din România în Ungaria şi a ordonat, ca numai acei jidovi din România së fiă lăsaţi a trece graniţa în Ungaria, cari au cel puţin 400 cor. cheltuell de drum, ér co­piii dela 2 — 10 ani cel puţin 200 cor., séu bilet corëspuncjëtor pe căile ferate.

Daruri pióse pentru masa studen­ţilor români din Braşov. în loo de cu­nuni pe sicriul lui George Bureţia an con­tribuit în memoria rësposatului la „Fondul Earaîambie Stănescu“ pentru masa studen­ţilor români din Braşov : 1) d-l Aurel Be- leş 10 oor., 2) d-1 Vasile Stănescu 10 cor., 3) d-1 Dr. Dimitrie Stănescu (BucurescI) 10 cor., 4) Familia Bureţia 10 cor., 5) Mihail Stănescu 10 cor., 6) Maria Q. Stănescu 10 corone, 7) Dr. Isi dor Bod ea 10 coróne. Ca total 70 cor. Ootisaţiunl anuale au intrat: dela sf. biserică gr.-or. rom. din Curţi ci 10 cor., dela d-1 paroch gr.-or. rom. din Ourtiol Procopiu Givulescu 4 cor. — Primésoà nobilii donatori cele mai sincere mulţămiie. — Direcţiunea şcolelor medii gr. <sr, din Braşov.

Trei dile la Potsdam. Sub acest titlu diarul „F igaro“ dela 22 Nov. publică un interviev din condeiul lui Iules Coche- ris. Intervievul a avut loc cu celebrul eco­nomisit Charles-Roux, organisatorul esposi- jièi coloniale dela 1900. D-1 Roux, preocu­pat de ridicarea marinei comerciale fran­case a întemeiat de curênd un „ Bureau in- [ternaţional maritime permanent“ şi a solici­tat sprijinul prinţului de Monaco pentru a face 8è reuşescă la curţile strëine reformele propuse de congresul din 1901. Ast-fel a ajuns Roux la Potsdam, unde a fost trei ijile ôspele lui W ilhelm II . In conversaţia avută cu Cocheris, d-1 Roux spunea, că îm­păratul Germaniei este îngrijit în mare mësurà de concurenţa industrială şi comer­cială a Americei. Vorbind despre viaţa cas­nică a împëratului, Roux spune, că împë- mtul totă diua este ocupat aşa, că numai fera la masă se află împreună cu familia. Serviciul la masă se face forte repede, licl-odată nu durâză mai mult de 3 sfer­turi de oră. Cafeaua se ia în salonul de alături,In piciére. După-ce plécà împëràtésa, băr­baţii trec la invitarea împëratului în fumă- toriu, unde se discută diferite cestiunl. Iste de admirat interesul şi priceperea îm­păratului pentru cele mai dificile cestiunl. îîicî-odată nu trece uşor chiar peste deta- ilnrile mai grele. Impërâtésa este un ideal <le mamă. Ea îşi adoră copiii, dintre cari Dnmai doi îi mai are lângă sine. „A tâta mai am — 4 i°e împërâtésa — pe cei-lalţl ini i-au luat deja“ .

Procesul dela Drâncenî. Am amin­tit la timpul sëu de agresiunea Jidovilor dela Drânoenl, un târguşor de lângă Prut, asupra arând&sului Crăiescu. îu primă­vara trecută s’a prodns o îno&ierare între Jidovii din acel târguşor şi între servitorii arendaşului din causa unor vite prinse la jilşunat. încăerarea a fo9t sânger0să şi pen­tru Jidovul AronovicI chiar fatală, oăcl tcesta şl a plătit impertinenţa cu viaţa. Ürmarea a fost, că arândaşul Cráiescu a fost dat în judecată pentru omor şi pro- $snl, care era së 8« ţină !a curtea cu ju- t&ţl din Hu.?!, a fost amênat şi s’a ţinut lèptômâna trecuta într’o sesiune extra-or- dioarà a ourţii ou juraţi din Bêrlad. Jidovii fî-an dat t<Hă silinţa së stórcá dela juraţi in verdict afirmativ. E i au presentat lu­crurile, ca un résultat al agitaţiunilor anti- iemite. Juraţii din Tutoya însë, spre onó- lea lor fié cjis» au dat un verdict negativ, dopâ care Crăiescu fù achitat în aplausele generale ale Romanilor. Cu acâstă ocasiune advooaţii T. Ioan, T . Emandi din Bêrlad, Băşoanu şi E. Gheorghiu din Huşi s’au distins prin splendidele lor pledoarii.

Căsetorie la bătrâneţe. Mulţi tineri, când se apropie de etatea de 40 de ani spun, că acuma sunt bétránl şi nu se mai însoră. Acaştia ar puté lua de model pe agrioultorul A . Munteanu, care — după oum ne spune „D. T. f. U .w — deşi în etate de 61 ani, s’a cununat erl ou Flórea Herţeg din Timişora, oare la rândul séu numără 71 de primăveri.

întâmpinare. D-1 luliu Filimon\ pa­roch în Cianalaş şi administratorul Nada- riului, ne trimite o lungă întâmpinare la cele ce s’au scris despre d-sa în nr. 227 al főiéi nóstre sub titlul „dela alegeri“ de co­respondentul „Argus“ . Nu putem publica în t0tă estinderea ei întâmpinarea amin­tită, fiind-că e ţinută într’un limbagiü es­tre in de violent. Relevăm ínsé, că d-1 F i­limon declară de neadevératá afirmarea lui „Argus“ , că ar fi participat la alegere. P ri­vitor la arborarea stégului tricolor ungu- reso în cj.iua de H Aprilie, părintele F ili­mon 4ioe, oă acésta a fost silit sé o facă, fiind ordinaţiune ministerială „din oöciu sé arborăm“ . în ce privesoe şc01a din filia Na- dariu, ^ice, că şo6lă s’a zidit în Nadariu, ínsé ea a fost nimioită printr’un incendiu.

Baronul Dóczy se retrage. Dór cine e baronul Dóczy mé rog? Póte nu sciţi. Baronul Dóczy este şeful de secţie din mi- materi ul de esterne din Viena, oare a diri guit atâţia ani firele jurnalisticei ofioióse în monarchia austro-ungară. După oum spunea mai anul treout cŞ.ia.rul „D. V .“ din Viena, de trei ori sohimbându-şl religia, a ajuns din scrib neînsemnat şef de secţie şi baron, dm Dux a devenit baron Dóczy. — Plecarea lui Dóczy dela ministeriul de es­terne íusemnézft, décá nu ne înşelăm, în- oheiarea epooei de aur a jidovismului prin biurourile importante ale ministeriilor. Dâoă vine acasă în Ungaria de altfel, coreli­gionarii lui au destulă influenţă, pot sé-1 alâgă deputat, jupânul Falk tot e nrea bétráu, trebue un condeiu mai tínér, oare ső stiliseze adresa de respuns şi sé fie referent al resortului de esterne în dele­gaţii ; după Falk, trebue sé vină Doczy. Aşa oere tradiţia ! . . .

Calea ferată transsiberiană, despre terminarea oăreia am raportat şi noi, nu face multă onóre Rusiei, după cum s’a cre­zut mai înainte. ţ)iarul „Münchner N. N .“ publică la loo de frunte nisce date diu cari reiese, că acea linie de peste 8000 km., care unesce W olga ou marea japoneză — este pur şi simplu nepracticabilă. Zidirea liniei şi şinele, oe s’au pus, sunt atât de miserabile, încât oiroulaţia pe noua linie este cu desâverşire imposibilă. S’a furat mult şi n’a fost control serios. Ca în Rusia! Lucrurile aeescea le-au tăinuit pănă aouma dinaintea Ţarului, ér pressa rusésoft n’are voie sé scrie adevérul. Singurul diar a fost „Rossija“ , oare a descoperit matrapazlî- curile, dér a fost amendat cu intercjicerea oolportării pe timp de 2 luni. Numitul c iar se vinde cjilnio în 17.0u0 de esemplare, prin urmare pedépsa, oe i-s’a dictat, este fórte grea. Etă oe va sé cjioă în Rusia a spune adevérul!

Duel. Jupânul Dr. Pályi Ede este prim- redactor la „M. Sz.“ . N ici un c|iar nu este ínsé aşa de înverşunat în potriva mişoării tinerimei creştine dela universitate, ca „M. Sz.“ şi oa primul séu redactor. Se putea sé nu profite d-1 Pâlyi de ocasiunea bine­venită a defraudării lui Kecskeméty? Pen- tru-oă Kect-keméty ee cjice, că a jucat şi el óre-oare rol în mişcarea tinerimei creştine şi Kecskeméty — sorié „M. Sz.“ — era prieten bun ou un alt matador al acestei mişcări ou studentul Köpesdy. îu urma de­fraudării lui Keoskeméty, dorinţa bine în- ţelesă al lui Pâlyi era acum sé discrediteze pe Köpesdy, orecjend, că prin aoésta va aplica o lovitură mortală întregei mişcări, "u sensul aoesta a scris el în organul séu. ^Dór a păţit’o Pály, căci Köpesdy l’a pro­vocat la duel. Duelul a avut loc în 4iUft de 22 Noemvrie şi s’a sfîrşit ou rănirea gravă a lui Pâlyi.

Cifre eloquente.După raportul asupra stărilor publice,

în anul curent s’au înoheiat 169.687 cásötorii civile, mai puţin cu 1189 decât anul prece­dent, scrie „ Alkotmány'*. Au fost căsâtorii: mixte 17023 (ou 764 mai mult oa îu 1900) şi 411 evreo-creştine (ou 33 mai mult). Din­tre 3545 oásétorii mixte au oăştigat în ce privesoe religiunea copiilor: rom.-catolicii 2105, greco-catolicii 160, greco-orient 70, aug. ev. 371, ev. ref. 834, unitarii 5, j i ­dovii 10.

*

Şi-au lápédat oonfesiunea ou totul 1346. Dela intrarea în vigóre a legilor po­litice bisericesc! aa pierdut: reformaţii 4983, greco-orientalii 3894, romano-eatolicii 2866, greco-oatolicii 141, aug. ev. 2195, unitarii 6, jidovii 67.

*

.Numărul emigraţilor a fost anul tre­cut de 38.888, mai mult ou 1695, decât în 1899.

După datele budgetului pe anul viitor, num érül funcţionarilor plătiţi de stat este de 90.165. în numérul acesta nu sunt socotiţi funcţionarii comitatensî, notarii, primarii eto. Numérul acestora încă face cel puţin 40— 50,000. Celor 90.000 funcţionari de stat le dă anul viitor guvernul 3 milióne cor. peste plata regulată.

*

Anul treout statul a înfiinţat 148şcole poporale noué, din cari absoluta majoritate în ţinuturi loouite de naţionalităţi.

Turburările studenţilor din Atena.în cursul săptămânei s’au întâmplat

turburărl la Atena provocate de studenţi contra doué cjiare. Numérul morţilor şi al răniţilor este mult mai mare, de oât-ni-s’a arătat prin firul telegrafic.

Etă în câte-va ouvinte oe s’a petre­cut la Atena:

Limba grâcă modernă, aoea oare se scrie şi care e vorbită în clasele oulte, di­feră fórte puţin de limba în oare e sorisă Evanghelia, limba şc01ei Alexandrine, care e înţelâsă cu cea mai mare înlesnire de toţi Grecii sciutorl de carte, astfel că nu e câtuşi de puţin simţită nevoia traduce- rei Evangheliei într’o limbă mai inteligi­bilă.

Dér, pe lângă gréca modernă se vor- | besce în popor un idiom vulgar, care nu

ţine sâmă de nici o regulă gramaticală nici de originea şi derivaţia cuvintelor, un idiom stricat, am puté 4i°°> format din ouvinte scâlciate, amestecate cu cuvinte sfcréine, rőmase dela diferitele invasiunl ce pe vre­muri au bântuit ţârile loouite de Greci, ceva mai mult acest idiom nebasat pe vr ’o regulă, diferă după diferitele localităţi, după oum este de pildă şi îa noi Românii, alt­fel se vorbesce în Moldova de sus, altfel în cea de jos, altfel în Ungaria, Transilvan nia, altfel peste Olt si aşa mai departe.

Intr’un asemenea idiom, botezat de serviciul telegrafic, în neprioeperea sa, gréca modernă, şl-a propus un om cu pre­tenţii de reformator a traduce Evanghelia.

Inceroarea sa, ridiculisată şi oritioată de aprópe unanimitatea presei grecescl şi a păturei culte a găsit un campion zelos îu 4iarul „Aoropolis“ mai întâiti, 4’ ar oare îmbrăţişâzâ de regulă cestiile cele mai estravagante în scop de reclamă, şi mai târ4iu în Asti, 4iar de altmintrell serios şi soris într’o limbă cât se póte de culti­vată.

Ambele aceste 4 'are &u publicat arti­cole pledând pentru noua traducere, ba au dat chiar şi specimene cari au stîruit pe de-o parte ilaritatea, ér pe de altă indignarea, acâstă traducere fiind considerată ca o ri- diculisare şi profanare a Evangheliei.

Acéstá indignare, dată fiind şi firea aprinsă a tinerimei grecescl, şl-a găsit ee- presia în manifestaţia regretabilă şi repro­babilă produsă în redacţiile celor doué 4i- are, cari au îmbrăţişat oausa traduoerei séu mai bine 4 s a schimonosirei Evan­gheliei.

Lucrurile nu s’au potolit prin inter- venirea Mitropolitului care a hotărît oa Evanghelia va rămânea scrisă astfel cum se găsesce.

NECROLOG. Ioan Dosa preot gr» cat. în SăcălăşenI (Chioar), soţia Ana Dosa năso. Sima ca părinţi, Lucreţia Dosa măritată Buteanu preot^sa gr. cat. în Hosufalâu ca soră, Teofil Dosa stud. în drept IV . în Cluşiii ca frate, Constantin Sima ca bunic preot gr. cat. în NegrenI ou fii Gregoriu Sima preot gr. cat. în Coşei, Alesandru Sima preot gr. cat. în Pericei, Laurenţiu Sima preot în Sig oa unchiaş, Vasilie Buteanu preot gr. oat. în Hosufaleu ca afin, cu fiii Aureliu şi Ana ca nepoţi, pre­cum şi alte rudenii, — ou inima înfrântă de durere anunţă, cumoă preaiubitul lor fiu, frate, nepot şi uncheş Dr. Augustin Dosa candidat de advocat, a repaosat în 23 N o­emvrie 1901 în etate de 27 ani, mângâiat ou sântele Taine ale muribundilor. înmor­mântarea s’a ţinut Duminecă după amia4t )a 2y2 6re din clinica Universităţii (Strada Maria.)

Budapesta, 23 Noemvrie 1901.Fie-i ţ6rîna uşoră!

SCIRi ULTIME.Constantinopol, 24 Noemvrie. Sul­

tanul primind erî în audienţă pe am­basadorul rusesc Sinovjev i-a decla­rat, că a dat instrucţiuni lui Kuciuk Said-paşa (noul vizir) se întreţină cele mai bune raporturi cu Rusia.

Londra, 24 Noemvrie „Evening Stantard“ primesce din Odessa soi­rea, că în cercurile oflciöse din P e ­tersburg s’a respândit svonul, că probabil la 1 Ianuarie 1902 Creta va ü încorporată Greciei.

f f f V i m S E .

F r i c a lu i M ene liJ t de tră sn e t. Toţi medicii, cari au vorbit ou Menelik, au pu­tut constata, că Negusul nu se teme de nimio oa de trăsnet. El p0rtă íntotdéuna cu densul o stiolă de eter. Observând într’o 4i, că un medio italian a readus în fire pe un om trăsnit cu inj«cţii de eter, Menelik consideră eterul oa un mijloo contra trăs­netului. Stioluţa lui are inscripţia: Dooto- rie oontra fulgerului. La începutul anului 1897, Menelik însărcinase pe nisce medici italieni sé facă la Addis-Ababa o farmacie model, ceea-ce s’a făcut. Fie-care stiolă séu borcan are o inscripţie în limba italiană şi cea abisină. Sunt scrise şi bólele pentru cari se Întrebuinţ0ză respectiva doctorie, într’o carte, pe care o ţine în personă N e­gusul.

L i t e r a t u r â.p ile le acestea a apărut într’o broşură

de 104 pagini, format octav mic, „ C a rn e tu l M o ş u u, o interesantă novelă mhilistă, tradusă din germană de Moşul Tiparul Tipografiei „A . Mureşianu“ Braşov 1901. Broşura oferă o lectură uşoră şi distractivă şi se pote pro­cura cu preţul bagatel de 30 crucerl (60 bani) prin tipografia „A . Mureşianu“ şi prin librăria Ciurcu din Braşov.— „ Moşul* e cu­noscut cetitorilor noştri din numSrosele sale lucrări publicate în foiţa 4iarului nostru.

Proprietar: D r . A u r e l M u re ş ia n u .Redactor responsabil: T r a ia n W . T\vp,

Biuroul advocaţilor asociaţi.C. Rădulescu,

fost procuror şi judecător de tribunal, şi

Nicolae Andrei PopovicI,doctor în drept, lost magistrat,

se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­tanţelor judecătorescl din România,

procese de orî-ce natură, eseoutărî de hotărîrl şi creanţe.

Bucureset, strada Smârdan 53.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 251— 1901.

Bala „Tipografia A. Mureşianu“ din B raşov,

se pot procura nrmátórele cărţi :(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge

pe lşxtgă portul postai aretat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

C ă r ţ i d e r u g ă c iu n i şi p r e d ic i .

A n g h ir a M â n tu ir e i , cărticică de rugăciuni şi de cântări pentru mângăerea suíletéscá Ediţ. IV . corectata. Gherla. P re ­ţul unui es. în păreţi tari coloraţi 70 bani. (-f- 10 b. porto.)

M ă r g ă r i t a r u l S u f le tu lu i, carte de rugăciuni şi cântări, întocmită pentru tóté trebuinţele vieţii. Ediţiunea IV . Gherla. Conţine peste B43 pag. Legată costă 1 cor.

10 b. porto).

M ic u l m ă r g ă r i t a r sufletesc, căr­ticică de rugăciuni şi cântări, întocmită mai ales pentru copiii mai mărişori. L e ­gată oostă 44 bani (-f- 5 b. porto).

C a rte de r u g ă c iu n i , c e r e r i ş i la u d e mcru onórea Preacuratei Fecióre Mari a pen tru folosul şi mângăiarea sufle­telor. Preţul legat 40 bani (-|- 5 b. porto).

C u v â n tă r i fu n e b r a le ş i ie r tă c iu n i p e n tru d i f e r i t e c a ş u r i de m ó r te , întocmite de lo-m f ‘ pm. Conţin vre-o 400 pag. Preţul 3 corone (-J- 20 b. porto.)

C u v â n tă r i b is e r ice s c i de Joan Pa­p in : tomul I, I I I şi IV cuprinde cuvântări bisericesci acomodate pentru orî-ct timp; şi pentru tóté sărbătorile de peste au. Pe lângă predici, se mai află în text câte-o instructivă notiţă istorică privitóre la în­semnătatea diferitelor sărbători. Fiă~eare tom separat costă 8 cor. (pl. 10 b. porto)

P r e d ic i p e tó té D u m in e c i le ş i s é rb d to r ilv de peste an , Voi. I. de Em Elejterescu, cunoscut atât de bine în cercu­rile românesci din numéróscle sale scrieri. A re 250 pag. Preţul cor. 3 (-j- 20 b por.)

De acelaşi autor a apărut Voi. I I . cu „P r e d ic i o ca s io t ia le ş i fu n é b ra le * , care se estinde pe 220 pag. şi conţine predici multe pentru cununii, şi diferite ocasiunl (la sânţirea de biserici, la instalări de pa- rochl, la preseutarea pentru primsórá a preotului în parochii etc. et .) Preţul 3 50 cor. (-j- 20 b. porto.)

P r e d ic i p e n t r u D u m in e c i le de peste a n , compuse după catechismul lui Decharbe, de V. Christ*. Conţine predici dela Dumineca X I după Rosalii pănă la Dumineca Vameşului. Preţul cor. 1.60 (prin postă cor. 1.70.)

JPred ic i p e n t r u D u m in e c i de Ius­tin Popfiu, învăţatul scriitor bisericesc, marele orator şi bunul Român de odinioră. Format mare de 500 pag. Preţul cor. 4.40 (-j- 30 b. porto.)

Scrieri istorice.M e m o r i i d in 1 8 4 8 —4 9 de Vas.

Moldova* , fost prefect al Legiunei I I I în 1848—49. Preţul cor. 1 (cu posta cor. 1.10)

C o lon e l D a v id b a ro n U rs de M a r g in a la S o lfe r in o ş i L i s s a inte­resanta şi eminenta conferenţă, ce a ţi- nut’o d-nuî colonel c. şi r. Frânase R it ger în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu. Broşura conţine şi două por'.rete bine reuşite aie baronului Urs, unul din anii de mai înainte, când încă era major, ér altul din timpul mai recent; mai con­ţine şi o hartă a Lissei, cum ş; ilustraţiu- nea mormântului eroului nostru. Preţul 80b. (plus 6 b. porto.)

nŢ e ra n o s tră “ . Descrierea părţilor Ardealului dela Murtş spre miarjă-di şi va lea Mureşului, de Silvestru Moldovan, — eo soriere unică în felul său, atât de căldu ros apreţiată de întrega diaristică română. Cu deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar trebui să lipsescă. Preţul cor. 2 (cu posta cor. 2.20.)

„P in te a V itézü la, tradiţiuni, legende şi schiţe istorice, de Joan Pop-Beteganul. Cea mai completă scriere despre eroul Pin- tea. Iu ea se cuprind forte interesante tra- diţiuni şi istorisiri din tóté părţile, pe unde a umblat Pintea. Preţul 40 b. (cu posta 46 b.)

„jR o m â n u l in sa t ş i la os teu. Acesta este titlul unei nouă cărticele, ce d-1 Joan Pop Bet?ganul, cunoscutul şi meri­tatul nostru scriitor poporal, a dat litera turei române. Preţul 20 b., cu posta 26 b.

„ D a v id A lm ă ş ia n u u, schiţe bio­grafice de Joan Popea. Broşura acésta, pre- sentă şi multe momente de însemnătate istorică. Preţul 60 b. (cu posta 66 b.)

„J tie fle x iu n i f u g i t i v e u la cap. I din cartea lui Dr. Róthi László întitulat „A z oláh nyelv és nemzet megalakulása , scrisă de Arghirobarb. Preţul 40 bani. (-j- 56 p.)

V ia ţa ş i o p e r ile l u i A n d r e iû M u ­re ş ia n u , studiu istoric-literar de loan Ra- ţiu, prof. ord. la preparandia din Blaşiii. Preţul 2 cor., plus porto 10 bani. Venitul curat al acestui op se va contribui la for­marea unui fond pentru Internatul prepa- randial din Blaşiii.

„P e n t r u m e m o r ia l u i A v r a m l a n c u * , apelul dat cătră ministerul de in­terne D. Percz 'l prin d l Dr. Amos Frâncu în causa fondului pentru monumentul lui Iancu. Preţul este 1 corână. In România2 lei plus 5 bani porto.

L u p ta p e n t ru d re p t de Dr. Rudolf de Ihering traducere de Teodor V. Păcă- ţian. Preţul 2 cor. (-f- 10 b. port >).

„ lë i 'a n u l r o m â n ş i u n g u r d in A r d e a lu, studiu psihologic poporal de I. Paul. Preţul 1 cor. (-f- 5 b. porto).

M ă n ă s t ir e a P a t r ia în Bucovna de Iraclie Porumbescu. Preţul 20 b. (-f- 3 b. porto.)

*

„ C lip e de re p a u s “ de Sorcovă. Un volum elegant, care pote ocupa loc pe ma­sa ori-cărui salon. Preţul 2 corone (Pentru România 2 L e i 50 bani) porto e«tra. Cre­dem a fi de prisos a mai recomanda în special acéstâ nouă apariţie literară. In acest volum găsim un limbagiü frumos ro­mânesc şi nişte povestiri scrise cu atâta spirit, încât cartea odată luată în mână, nu o mai pui jo «, până nu ai cetit’o totâ Se pote procura ia Tipo^raSa A. Mureşianu pe lăngă trimiterea preţului indicat pl s 20 bani porto.

*

„ C a ste lu l d in C a r p a ţ îu, roman din viâţa poporului român din Ardeal, de Jules Verne, tradus de d-1 Dr. V ictor Omşor cu o prefaţă de Dr. Eliă Dăianu (Tiparul „T ip o ­grafia“ societate pe acţiuni Sibiiu). Se află dz vênÿare la Tipografia „A. Mureşimu“ B>aşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor à0 (plus10 b. porto), legat 4. cor. (plus 20 b. porto). O carte forte interesantă, care n’ar trebui să lipséscà de pe masa nici unui Român.

u8*i*su i «*» ë » « t r s a d m

Dm 23 Novembre n.. IVKjI .} enta ung. de aur 4°/(, • . . . . 118.05

Rônta de corône ung. 4°/0. • » • 93.15 Irspr. căii. fer. ung. în aur 4 l/2'7o 12i 90 btnpr. căii. fer, ung. în argint. 472% 100 50 Oblig. căii. fer. ung. de ost L emis. 118.75 Bonuri rurale ungare 4°/0 . . . . 92.80 Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30 Impr. ung. cu premii . . , . 174 50 Losurl pentru reg. Tisei şi i^eghedin " 9.—Renta de argint austr..........................98.90Renta de hârtie austr...................... 118.60Renta de aur austr.........................139.75Losuri din 1880............................... 161.50Acţii de-ale Băncei austr o undară. 139.50 Aeţii de-ale Băncei ung. de credit 629 50 Acţii de-ale Băncei austr. de credit 629.50Napoleondori......................... . 19.0672Mărci imperiale germane . . . 117.15 London vista . . . . . . . . 239.40Paris vista . . .........................95.12'/2Rente de corône austr. 4% . . . 9550 Mote i t a l i e n e ................................... 92.80

Cursul! pieţei Braşot?.Din 25 Novembre n. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.94 Vând. 18.98Argint român. Cump. 18.40 Vând. 18.44Napoleond’ori. Cump. 19.02 Vând. 19.06Galbeni Cump. 11.30 Vând. 11.40

S e c a u t ăw v v w m v w tab le , inteligen­

te, Şi bune de gură, a g e î l t i în piaţa de aci, la © *

R sp re se n ta iiţa g e n e ra lă

a primei Reuniuni pentru înzestrarea fetelor, Strada Hirseher nr 28, etaj. I

Cunoseinţe speciale nu sunt de lipsă. L a un résultat trumos se pôte lesne ajunge. Aceia cari doresc a*şî asigura un profit bun, se se aounte la Representanţa sus amintită dela 8— 12 ore a. m. 1—1.328

Sz. 10812—1901.tlkvi.

Árverési hirdetményi kivonat.A fogarasi kir. jár.-biróság mint tikvi hatóság közhírré teszi, hogy

„Furnica“ fogarasi takarék pénztár végrehajtatnak Pirvu Josifné végre hajtást szenvedő elleni 800 korona tőkekövetelés és járulékai iránti vé­grehajtási ügyében a brassói kir. törvényszék (a fogarasi kir. járásbiró-

25, 26 h rs z . in g a t l a n r a 75 k o r . 7718,7715 h rs z . i r i g a t la n r a 09 kor,2186 77 n 54 77 7784 n n 07 „2473 77 n 14 V 7872 n 77 16 „2575/2 77 n 24 77 7926 77 » 10 „2628 77 77 19 77 7978 77 7î C32664, 2665 W 77 26 n 8( 58 r> 77 03 ,2952 77 75 27 77 9798 V 7T 25 ,8055 U

77 25 77 9801 77 77 06 ,3150 77 n 50 n 9838 77 77 08 „3236 V 77 20 n 9835, 9836 77 77 22 ,3433/2 n » 84 n 9856, 9857 n 77 15 n

8749 n 77 08 r> 9908/1 77 77 09 ,4272 77 V 02 77 10089 W r> 21 ,4464 77 n 07 77 10283 77 77 10 ,

4597, 4599 77 77 12 77 13345 7T n 05 ,4719, 4720 77 n 17 77 13387/1 77 n 04 „4982/2 Y> n 05 77 13394 77 77 09 ,7517 )7 V 08 n 13443 W w 05 »

7672 77 V 13 77 k o r o n á b a n e z e n n e l m e g á lla D ito t t l i-

kiáltási árban elrendeltetik, és hogy a fennebb megjelölt ingatlan 190! évi Deczember hó 6-ik napjának délelőtt 9 órakor Felső Szombatfalvái megtartandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni fognak.

Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsáráDafc L0°/0-ót készpénzben, vagy az 1881 évi L X . t. ez. 42. §-baa jel­zett árfolyammal számitott és az 1881. évi November hó 1-ón 3833. sz. alatt kelt igazságügy miniszteri rendelet 8-ik §-ban kije lölt óvadékképes értékpapírban a kiküldött kezéhez letenni, avagv az 1883 : L X . törv. ez. 170-ik értelmében a bánatpénznek a öirósa^ nál előleges. elhelyezéséről kiáll)tett s/abályszerü elismervényt átázol váltatni.

F o g a r a s o n , 1901 évi augusztus hó 16-án.

A. kir. jbiroság mint ikvi hatóság.Scliumter,

313,1— 1. kir. albiró.

A. MureşianuBraşov, Ternul Inului I r . 30.

Acest stabiliment este provedut cu cele mai bune mijloee tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a pute esecuta orl-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI COLORI.

C l R Ţ Î DE SCI INŢÂ,L IT E R A T U R Ă ŞI D ID ACTICE

S T Ü T U T E .

FOI PERIODICE.BILETE DE VISITĂ

DIFERITE FORMATE.

PEOGRAMEELEGANTE.BILETE DE LOGODNA ŞI DE NUNTA

DUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

A M l Î T I S i .

Comandele eventuale tipografiei, Braşov Tergul Inului Nr. 30, eta- giul I, câtrE stradă. Preţurile moderate« — Co*mandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A . M UREŞIANU, Braşov.

R E G I S T R E ş i I M P R I M A T E pentru tote speciile de serviciurî

B I L i L Î T Ţ T J I S Î .

C o m p t u r î j A d r e s e 1

C i r c u l a r e , S c r i s o r i .

Q o w v & x  2-j i n io iâ m âzvtn e a -

t a s s h m s m ă S M ,IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R I

p R E S T A U R A N T E .

PEEpi-CmEÎTE ŞI DIVERSE BILETE DE INM0RMENTARI.se primesc în biuroul

A N Ü N C I Ü R I(înserţioni şi reclame)

sunt a se adresa subscrisei adminisffatiunl. In caşul pu -

t»ycâi*ii Alaiul .'ânunciu mai mult rr- ’1 tâ se f â c e scèdêmênt,

s a * #0 û f* e s ô e c u c â t publicarea m ai de mu8te-ori.

diiiii-istr. -.iiasetsi Trias.Tipografia A. Mureşianu, Braşov.