Nr7 Martie-Aprilie 2011

Nr. 7/ Martie-Aprilie 2011 Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

Înfiinţată la scurt timp după terminarea primului război mondial, societatea Laminorul Brăila a devenit parte din istoria oraşului şi s-a dezvoltat împreună cu acesta de-a lungul deceniilor care au urmat până în zilele noastre...

Laminorul BrăilaIstoria întreprinderii.

La combinatul metalurgic Celiabinsk a avut loc conferinţa şi masa rotundă „Noi oportunităţi ale Mechel pentru consumatorii de oţeluri inoxidabile”...

CeliabinskStrategii la conferinţametalurgiştilor.

În căutările noastre prin secţiile întreprinde-rilor Mechel din toată ţara am descoperit chiar şi în cele mai dure peisaje, în secţiile cu grad înalt de dificultate, suflete de doamne cu totul deosebite, femei cu adevărat puternice ...

Femei puternice şipartenere de viaţă.

2>>

>> 4

>> 6Vreau să dăruiesc un gând frumos pentru toate doamnele din lumea asta. Pentru că sunteţi cele care înseninează zilele bărbaţilor, pentru că sunteţi cele care atunci când priviţi către copiii voştri, daţi lumii mai multă frumuseţe. Pentru că sunteţi cele care găsesc în fiecare zi timp pentru orice problemă şi orice nevoie a celor dragi. Pentru că o luaţi de la capăt în fiecare zi, mai puternice şi mai hotărâte, pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea. Pentru voi timpul se opreşte puţin în loc la fiecare început de primăvară să vă aducă un omagiu. La mulţi ani !

Borca Ionel, macaragiu Senebogen, Ductil Steel Oţelu Roşu

La mulți ani!O primăvară cu împliniri

și gânduri alese

2 Grupul Mechel

Strategii la conferinţa metalurgiştilor

La combinatul metalurgic Celiabinsk a avut loc conferinţa şi masa rotundă „Noi oportunităţi ale Mechel pentru consuma-torii de oţeluri inoxidabile”. Au participat peste 70 de reprezentanţi ai potenţialilor consumatori de laminate inoxidabile pro-duse de întreprinderile companiei Me-chel: Combinatul Metalurgic Celiabinsk, Uzina Ijstal, Combinatul Metalurgic Be-loreţk, Uzina Uralskaya Kuzniţa şi Uzina Metalurgică Zlataustovsk – partener al Combinatului Metalurgic Celiabinsk.

Scopul principal al conferinţei a fost prezentarea noilor politici de vânzare dezvoltate de compania Mechel, care se orientează către activarea relaţiilor directe între producători şi consumatori, creşterea nivelului feedback-ului şi asigu-rarea unei cooperări mai eficiente pentru dezvoltarea partenerilor.

Conferinţa a fost deschisă de Andrey Deineko, director general al Mechel-Stal.

Acesta şi-a manifestat încrederea în ca-pacitatea evenimentului de a răspunde la întrebările ardente ale momentului şi în contribuţia lui la extinderea contactelor între participanţi.

Oleg Iakimenko, director adjunct al Departamentului de dezvolatare de pia-ţă al Mechel-Stali, a prezentat raportul „Parteneriatul de lungă durată – scopul nostru comun”, în care au fost oferite informaţii complete despre relaţiile con-tractuale şi condiţiile de furnizare şi pla-tă. Asigurarea eficientă a consumatorilor producţiei întreprinderilor Grupului Me-chel, care în anul 2010 a produs 78,4 mii tone de laminate inoxidabile, a devenit posibilă datorită modernizării capacităţi-lor şi a punerii în funcţiune a unor com-plexe moderne (oţelăriile electrice de la Celiabinsk şi Ijstal).

La Uzina din Bratsk se lucrează cu spor.

1 milion de tone de realizări

Aerul tare al înălţimilor.Colegii fac performanţă

Doi angajaţi ai întreprinderii Yakutu-gol, parte a Mechel Mining, vor participa la o expediţie ce are ca scop familiariza-rea cu regiunea muntoasă a Parcului Na-ţional Aconcagua (Argentina).

Această ascensiune spre cel mai înalt punct de pe continentul american a fost dedicată deschiderii Spartachiadei spor-turilor de iarnă din Republica Sakha (Ya-kutia) şi împlinirii, în august, a 45 de ani de funcţionare a companiei Yakutugol. Cei doi temerari sunt alpiniştii Igor Ledov (maistru reparaţii) şi Vitalii Struk (şef de echipă reglori utilaje), membri ai clubului sportiv minier „Visotnik″.

De mai mulţi ani ei sunt pasionaţi ai tu-rismului montan şi ai alpinismului. În luna mai a anului trecut au escaladat piscul Island Peak (înălţime 6183m) din Nepal.

Piscul din Argentina nu a fost ales în-tâmplător. Dacă va fi cucerit, va repre-zenta cea mai mare performanţă de până acum a celor doi.

Din expediţie mai fac parte şi alţi alpi-

nişti ruşi din Adygei, Tomsk, Nizhni No-vgorod şi Moscova. Ascensiunea piscului Aconcagua (înălţime 6962m) este estima-tă să dureze minim două săptămâni până la escaladarea vârfului.

În tot acest timp vor avea loc câ-teva escaladări de aclimatizare, pe etape, ce vor da alpiniştilor posibilitatea de a se obişnui treptat cu altitudinea mare şi cu lipsa de oxigen. Odată ajunşi în vârful Aconcagua, va fi pus şi un steag al regiu-nii Neryungri alături de logoul companiei Yakutugol. De asemenea, pe piscul Acon-cagua va fi arborată şi o copie a Drapelu-lui Biruinţei, înmânat alpiniştilor la 22 ia-nuarie de către reprezentanţii consiliului municipal, veteranii de război şi veteranii muncii.

Coborârea este estimata la numai pa-tru zile, pe alt traseu. Înainte de întoar-cerea acasă, călătorii vor avea ocazia de a cunoaşte curiozităţile şi cultura continen-tului latinoamerican.

După muncă şi răsplată.Planuri de construcţie a

unei colonii lângă ElginskIgor Zyuzin, preşedintele consiliului

de administraţie OAO Mechel, a con-firmat intenţiile companiei cu privire la construirea unei colonii lângă exploata-rea carboniferă de la Elginsk. El a făcut aceste declaraţii în timpul unei vizite în oraşul Neriungri. Potrivit comunicatelor administraţiei locale a oraşului, aceas-tă problemă urmează să fie discutată cu Igor Borisov, preşedintele Republicii Sakha (Yakutia).

La începutul lunii februarie informa-ţia a fost confirmată şi de vice-premierul guvernului Yakut, Ghennady Alexeev. Ca exemplu, acesta a amintit de compa-nia Surgutneftegas, care a transformat mica localitate Talakani într-o aşezare modernă, unde 2.500 din cei 7.000 de

angajaţi s-au stabilit permanent. Deja se intenţionează ca heliportul din Ta-lakani să fie transformat în aeroport normal.

Ghennady Alexeev sugera că „la Elgin-sk, situaţia e similară. La început condu-cerea a intenţionat să construiască niş-te locuinţe temporare, dar, în prezent, ajungem să înţelegem că este necesar ca o parte din oameni să locuiască per-manent acolo.”

Conform datelor preliminare, numă-rul locuitorilor orăşelului poate ajunge la 30.000. Igor Zyuzin a mai confirmat că obiectivul companiei Mechel este de a începe livrarea cărbunelui din zăcămin-tele de la Elginsk începând cu luna au-gust 2011.

Uzina de feroaliaje din Bratsk, parte a Grupului Mechel, a sărbătorit realiza-rea tonei jubiliare, cu numărul 1 milion.

Acest eveniment este rezultatul muncii şi efortului depus de-a lungul anilor de metalurgiştii uzinei. Dorinţa de a face performanţă a existat încă din anul 1987, momentul dării în exploata-re a întreprinderii.

Uzina este specializată în produce-rea tuturor tipurilor de ferosiliciu. Pro-ducţia principală este constituită din mărcile FS 75 şi FS 65, care sunt utili-zate pentru alierea diferitelor mărci de oţel.

Produsele uzinei sunt certificate in-ternaţional, încă din 2005.

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

Aspecte din elaborarea de feroaliaje

Ştiri

Consiliul de afaceri pentru cooperarea cu Federaţia Rusă la început de drum

La sediul Camerei de Comerţ şi Indus-trie a municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc, în data de 22 februarie, şedinţa de constituire a Consiliului de Afaceri pen-tru Cooperarea cu Federaţia Rusă. Eve-nimentul a fost prilejuit de organizarea unei mese rotunde.

La întâlnire au participat reprezentan-ţii companiilor importante româneşti din diferite domenii de activitate, reprezen-tanţi ai Ministerului Economiei, Comer-ţului şi Mediului de Afaceri şi reprezen-tanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.

Cu acest prilej au fost aleşi membrii Consiliului Director şi ai Biroului Executiv. În funcţia de preşedinte al consiliului a fost ales dl Sorin Dimitriu, care deţine în prezent şi funcţia de preşedinte CCIB. Au fost aleşi de asemenea şi trei vicepreşe-dinţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc.

În funcţia de director executiv a fost ales reprezentantul companiei Mechel, dl. Mircea Toader. „Sunt convins, că în-fiinţarea unei astfel de structuri, este o masură foarte importantă şi binevenită pentru susţinerea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale comercial-economice româno-ruse. Mechel este prezentă în România

din anul 2002 şi are o experienţă vastă în activitatea pe această piaţă. În Federaţia Rusă, Mechel este prezentă în 18 regiuni prin reprezentanţe şi întreprinderi. Atât ca reprezentant al companiei Mechel, cât şi în calitate de director executiv al Con-siliului de Afaceri, aş dori să exprim dis-ponibilitatea noastră de a lucra pe toate direcţiile posibile în tot ceea ce ţine de extinderea şi diversificarea interacţiunii româno-ruse în domeniului afacerilor, de crearea oportunităţilor suplimenta-re pentru dialogul şi comunicarea între reprezentanţii mediului de afaceri din România şi Rusia, şi de obţinerea unor schimbări pozitive în opinia publică din ambele ţări ”, a declarat Dl. Mircea Toa-der la numirea sa în funcţie.

Rusia ocupă locul 12 în topul ţărilor de destinaţie a mărfurilor româneşti şi locul 6 între ţările furnizoare de mărfuri în Ro-mânia.

Relaţiile comerciale dintre cele două ţări se materializează şi prin existenţa a numeroase societăţi mixte româno-ruse. Până la 31 decembrie 2009, peste 300 de astfel de societăţi erau înregistrate la Re-gistrul Comerţului.

După o perioadă de stagnare cauzată de criza economică la nivel mondial, în anul 2010 se constată reluarea într-un

Încă din decembrie, la Ductil Steel Oţelu Roşu s-a în-ceput construcţia unei noi încăperi pentru laboratorul de analiză a mostrelor de oţel. Activitatea se desfăşoară în paralel cu lucrările la cuptorul modernizat COSS. În-căperea este finalizată, iar spectrometrul ARL, cel care analizează compoziţia chimică a oţelului, este deja in-stalat şi funcţionează. Laboratorul este utilat modern, cu instalaţie de climatizare şi ventilaţie exterioară. Am-plasarea acestuia lângă noul cuptor, eficientizează ope-raţiunea de analiză şi scurtează timpii de lucru.

LABORATOR MODERN LA DUCTIL STEEL OŢELU ROŞU

La Laminorul Brăila se lucrează la fundaţia unei in-stalaţii de curăţare a ţunderului de pe ţagle. Ţunderul este un oxid metalic, care se formează ca o coajă la suprafaţa ţaglei. Acesta este foarte dur, iar dacă ţagla intră necurăţată pe linia de laminare, produsul finit are de suferit prin pierderea calităţii. Acum, opertaţiunea se face prin scuturare pe un plan înclinat a ţaglelor. Noua instalaţie va funţiona cu ajutorul unor jeturi de apă sub presiune, va avea un randament sporit şi va elimina în totalitate impurităţile.


54%

19%

10%

5%

4%2%

2% 1% 3%

Structura Exportului

Masini, utilaje, aparate, echipamente electrice si partiMijloace de transport inclusiv componente auto pentru montaj Produse ale ind.chimice si ale ind.conexe (inclusiv produse farmaceutice)Metale comune feroase si neferoase, inclusiv articole din acesteaMateriale plastice, cauciuc si articole din acestea;

Produse ale regnului vegetal

Mobila

Materiale textile si articole

altele

59%

30%

3%3%

2%1% 1% 1%Structura Importului

Titei si petroliere

Gaze naturale

Metale comune feroase si neferoase, si articole din acesteaCarbuni

Produse ale ind.chimice si ale ind.conexe

Pasta de lemn ; deseuri hartie

Minereuri, zgura, cenusa

Materiale plastice si cauciuc, article din acesteaaltele

Pentru primul trimestru al anului 2011, la întreprin-derea Laminorul Brăila sunt cuprinse în planul de asi-milare două noi tipodimensiuni de profile. Profilul I de 180 mm GOST şi profilul I de 200 mm GOST.

La începutul lunii februarie s-a început deja operaţi-unea de pregătire prin strunjire a noilor cilindrii pentru cajele liniei de laminare, conform cu specificaţiile ne-cesare obţinerii acestor noi tipodimensiuni de profile.

Produsele finite care vor fi obţinute sunt destinate exportului, în special pentru piaţa din Federaţia Rusă.

PRODUSE NOI LA LAMINORUL BRĂILA

ȚAGLE PERFORMANTE LA LAMINORUL BRĂILA

RELAȚII COMERCIALE ROMÂNIA - RUSIA

MECHEL, UN ROL EXECUTIV

ritm susţinut a creşterii comerţului bila-teral, exportul românesc atingând cifra record de 1 miliard usd.

Numeroase companii româneşti sunt prezente pe piaţa din Rusia, cu diverse domenii de activitate. Amintim Dacia Re-nault Piteşti care livrează în Rusia auto-mobile din gama Logan, Grupul Upetrom România din care face parte şi compania Gsp care a câştigat un contract pentru construcţia unor conducte subacvatice pentru aprovizionarea cu gaze naturale a zonei Soci, Grupul Simex Şimleul Silvani-ei (import şi distribuţie de mobilă cu trei magazine deschise în Moscova), Romstal, cu o reţea de 20 de magazine etc.

Colaborarea dintre România şi Rusia se realizează şi la nivel de judeţe şi regiuni. Din cele peste 160 de regiuni administra-tive ale Rusiei, 34 dintre ele au relaţii de colaborare comercială cu judeţele Româ-niei.

La nivelul anului 2009, regiunile cu ci-fra cea mai ridicată a comerţului bilateral sunt: Regiunea Kemerovskaya – 42 mil USD, Regiunea Vologodskaya – 33,5 mil USD şi Regiunea Kurskaya – 20,6 mil USD.

În prezent în Rusia, multă atenţie este acordată dezvoltării regionale. Pentru încurajarea investiţiilor străine, se desfă-şoară o serie de programe de amploare diferită. Sunt anunţate proiecte care pot fi interesante pentru companiile româneşti, cum ar fi înfiinţarea unui complex ştiinţifi-co-tehnologic Silikon Valley, în Rusia.

De asemenea, Rusia va găzdui Jocurile Olimpice de iarnă în 2014 şi Campionatul Mondial de fotbal în 2018.

Aceste proiecte vor duce la creşterea activităţii comerciale în regiunile respec-tive, fapt pozitiv pentru companiile ro-mâneşti care vor dori să lucreze pe piaţa Rusiei.

Şedinţa de constituire a consiliului de afaceri pentru cooperarea cu Federaţia Rusă - 22 februarie 2011

Cilindrii pentru noile tipodimensiuni Spectrometrul ARL Fundaţia desţunderizatorului

Începutul activităţii la această întreprindere este cuprins într-un document al Tribunalului Judeţean Brăila cu nr. 136 din 17 ianuarie 1923, prin care se atestă constituirea unei „fabrici de cuie şi alte articole de galvanizare şi metalurgice”. Proprietarii erau David Goldenberg şi fiii al căror nume îl va purta la început şi fabrica. Familia Goldenberg erau prin tradiţie negustori de articole de fierărire în Brăila. Fabrica a început să funcţioneze pe strada Regală nr. 78, la început în barăci din lemn. În 1924 pe 4 aprilie se dă în funcţiune o clă-dire de cărămidă, unde 200 de muncitori lucrează în 4 ateliere: baiţ, trăgătorie, aranjatorie şi butoaie.

În 1931 se construieşte un laminor care producea sârmă, oţel beton, oţel lat şi oţel pentru şuruburi şi ni-turi. Firma „David Goldenberg şi fiii „ este cumpărată în 1933 de către Max Auschnit şi intră în consorţiul Titan Nădrag Călan, consorţiu din care făcea parte şi Uzina Ferdinand (actualul Ductil Steel Oţelu Roşu).

Se construieşte atelierul de furci agricole. Începând cu 5 decembrie 1938 denumirea fabricii se schimbă în

„Întreprinderile Metalurgice Dunărene„.În paralel cu dezvoltarea Întreprinderilor

Metalurgice Dunărene, în 1928 Societatea Anonimă pe Acţiuni Industria Sârmei, din care făcea parte şi actualul Mechel Câmpia Turzii, solicită Primăriei Brăila un teren pentru construirea unei fabrici de sârmă. Dotată la început doar cu un singur laminor de sârmă (primul laminor de sârmă şi profile din Muntenia), în 1930 această fabrică îşi începe activitatea, ca filială a societăţii Industria Sârmei. În 1948, ambele întreprinderi sunt naţionalizate, iar până în anul 1959, funcţionează independent. La 16 ianuarie 1959, Întreprinderile Metalurgice Dunărene şi Industria Sârmei fuzionează sub numele de Uzina Laminorul Brăila.În prezent, după aproape 8 decenii, cercul s-a închis, Laminorul Brăila regăsindu-se în grupul Mechel alături de Ductil Steel Oţelu Roşu cu care făcuse parte din grupul Titan Nădrag Călan până în 1948 şi de Mechel Câmpia Turzii întreprindere din a cărei filială a luat naştere în 1959 sub actuala denumire.

După anul 1959 are loc o diversificare continuă a producţiei şi o creştere a numărului de personal.

În anul 1967 s-a dat în funcţiune atelierul de lanţ comercial. Sunt importate cu această ocazie utilaje noi din Germania. Va fi modernizat în următorii 2 ani laminorul de sârmă iar în anul 1973 va fi dat în funcţiune laminorul 560 construit din utilaje disponibilizate din industria metalurgică pentru fabricarea profilelor patrate, rotunde, late şi profilelor speciale destinate construcţiei de maşini. Tot în acest an, încep să funcţioneze 2 microlaminoare care utilizează ca materie primă sârma laminată în colaci. Atelierul de trefilare şi cuie se modernizează între anii 1974-1975 iar în anul 1978 secţia Bare Trase va produce oţel rotund calibrat, pătrat calibrat şi lat calibrat pentru construcţia de maşini livrat în stare trasă sau stare recoaptă în atmosferă controlată.

Laminorul 4 este pus în funcţiune în anul 1979, asimilând şi producând profile rotunde, patrate şi late de dimensiuni diferite, corniere, corniere

Istoric4

LAMINORUL BRĂILA pagini din istoria mai

veche și mai nouă a întreprinderii

Înfiinţată la scurt timp după terminarea primului război mondial, societatea Laminorul Brăila a devenit parte din istoria oraşului şi s-a dezvoltat împreună cu acesta de-a lungul deceniilor care au urmat până în zilele noastre. Existenţa unei surse importante de forţă de muncă în această zonă, costul redus a terenurilor pentru construcţii, precum şi posibilitatea de a importa materii prime pe apă cu reducerea considerabilă a cheltuielilor de transport, au făcut posibilă o activitate industrială deosebită pentru economia acestor meleaguri.

Laminorul 2 - 1935

Laminorul 560, Pupitru de comandă


Istoric 5

Povestiri adevărate din trecutul întreprinderii Laminorul Brăila

În 1979, cu ocazia inaugurării Laminorului 4 (actualul Laminor 560), s-a anunţat o vizită oficială condusă de pre-şedintele statului, Nicolae Ceauşescu. Vizita a fost anun-ţată târziu şi pentru ca întreprinderea să se prezinte la înălţime, a fost necesară o desfăşurare masivă de forţe. Deoarece oficialii nu aveau cum să aterizeze cu elicopte-rul prezidenţial în curtea întreprinderii, aceştia au anun-ţat că vor ateriza în unitatea militară din vecinătate. De acolo urmau să străbată cele câteva sute de metri până în întreprindere cu maşina. Problema care a apărut era că drumul se afla într-o stare deplorabilă. Astfel, fără întâr-ziere, întreaga stradă de aproape 800 de metri care face legătura între porţile fabricii şi oraş a fost lărgită şi asfal-tată în mai puţin de două zile. În ziua vizitei, toate secţiile erau împânzite de agenţi ai Securităţii, îmbrăcaţi în salo-pete muncitoreşti. Muncitorii care urmau să le ofere flori oficialilor erau controlaţi o dată pe oră de către personal medical special adus în acest scop. Până şi macaragii de pe podurile rulante au fost înlocuiţi cu securişti în pufoai-ce. Vizita a decurs normal, fără ca nimeni să bănuiască emoţiile prin care au trecut organizatorii.

O altă întâmplare care a devenit antologică a avut loc în anul 1983. Şi aceasta este legată în mod direct de o vizită la nivel înalt condusă de Nicolae şi Elena Ceauşescu. Oca-zia vizitei o constituia repunerea în funcţiune a laminoru-lui 2. Acesta fusese modernizat după ultimele standarde de la acea vreme. Evenimentul a fost mediatizat, delega-ţia oficială era aşteptată din clipă în clipă, reprezentanţii mass media erau şi ei pe poziţie. Însă, cu toată presiunea exercitată la şedinţele de partid, laminorul nu era gata de a fi pornit în acea zi cu niciun chip. Însă ingeniozitatea românească a triumfat şi de această data, găsind o solu-ţie inedită de a rezolva problema. S-a modificat traseul delegaţiei astfel încât să nu se apropie prea mult de linia de laminare şi s-au pregătit din vreme mai multe ţagle care au fost vopsite în roşu. Când delegaţia s-a apropiat însoţită de aparate de fotografiat şi filmat, aceste ţagle vopsite au fost plimbate la rece pe linia de laminare. De la distanţă ele păreau incandescente şi toată lumea a fost mulţumită. Adevărata repornire a avut loc la scurt timp după aceea, în linişte şi fără mediatizare.

În ziua de azi, puţini îşi mai amintesc de inginerul me-canic Gheorghe Jalba. Dar pentru cei mai vârstinici, figura

acestuia este vie în memorie şi povestesc cu admiraţie despre el. Spirit inventiv şi autodidact, mare pasionat de literatură ştiinţifico-fantastică, a avut numeroase invenţii şi inovaţii. Însă marele său proiect cu care spera să se afir-me era legat de un dispozitiv pentru crearea gravitaţiei artificiale pe navele cosmice. Deşi a scris multe scrisori în ţară şi peste hotare, nu a primit niciun răspuns. Ne place să credem că într-adevăr descoperise ceva important şi faptul că nu a primit răspunsul mult aşteptat, s-a datorat cenzurii scrisorilor de către Securitate.


inegale şi profile speciale pentru construcţii navale, suplimentându-se astfel gama profilelor produse de firmă. Datorită experienţei acumulate, Laminorul Brăila producea practic în anii ‘80 orice profil cu secţiunea de la 36 mm2 până la 6400 mm2, în funcţie de cerinţele pieţei. În ianuarie 1983, se sărbătoresc cu mult fast 60 de ani de activitate metalurgică la Brăila, ocazie cu care se editează o foaie aniversară volantă cu aspecte din producţie, fruntaşi etc. Până în decembrie 1989 activitatea decurge normal la Laminorul Brăila.

Laminorul a funcţionat din inerţie până în 1991, după care a început o perioadă de regres. Deoarece comen-zile s-au redus cu peste 50%, peste 800 de muncitori au fost disponibilizaţi. Laminorul Brăila supravieţuieşte cu dificultate contextului economic al acelor ani doar datorită profesionalismului şi priceperii oamenilor care s-au aflat la conducerea sa.

După 1998 o data cu înfiinţarea A.V.A.B ( Autoritatea pentru valorificarea activelor bancare), încep tentativele de privatizare a întreprinderii. În 1999 acţionar majori-tar devine „Tubman International Limited” înregistrată în Gibraltar, condusă de David Gray. Sub această con-ducere din societate s-au dezafectat mai multe utilaje printre care amintim un cuptor din secţia de bare trase şi laminorul de sârmă.

În 2004 pachetul majoritar este cumpărat de către Grupul Internaţional Tenaris, împreună cu Silcotub Zalău şi Tubinox Bucureşti. După câteva luni în care a fost făcut un studiu de profitabilitate, Tenaris a restituit acţiunile înapoi către A.V.A.S, cu titlu gratuit.

Redresarea întreprinderii laminorul Brăila a început efectiv în 2006 când a fost cumpărat de la A.V.A.S de că-tre Societatea Donau Comodities SRL. Astfel că în prima jumătate a anului 2006 producţia depăşise nivelul total al anului 2005.

În prezent, Laminorul a reuşit să depăşească îndelun-gata perioadă de tranziţie de la economia centralizată la economia de piaţă şi se află în plină dezvoltare odată cu intrarea în grupul Mechel, începând din anul 2010. Pen-tru viitor, laminorul şi-a planificat importante investiţii de dezvoltare precum şi de mediu.

1923Se înfiinţează “David

Goldenberg şi fii“

1933Este cumpărată de

Max Aushnit şi intră în consorţiul Titan,

Nădrag, Călan din care făcea parte Uzina

Ferdinand, actualul Ductil Steel

Oţelul Roşu.

1938Îşi schimbă denumirea

în “Întreprinderile Metalurgice Dunărene“.

1948Este naţionalizată.

1928Societatea anonimă pe acţiuni “Industria

Sârmei“, din care făcea parte şi actualul Mechel Câmpia Turzii, înfiinţează o filială la

Brăila.

1948Este naţionalizată.

1959Cele două întreprinderise unesc sub denumirea

“Laminorul Brăila”

Clipe memorabile.Cum a luat ființă

LAMINORUL BRĂILA

Ţagle descărcate manual în portul Industria Sârmei (1931)

Intrarea în Laminorul Brăila (2010)

Nicolae Ceauşescu (1970) - vizitând centrele industriale din Brăila. (Sursa: Fototeca online a comunismului românesc.)

Oameni6

Femei puternice și partenere de viață

În urma unui sondaj de opinie pe care echipa redacţiei l-a efectuat la toate întreprinderile Mechel din ţară, foarte mulţi colegi şi-au exprimat dorinţa ca în ziar să citească poveşti de viaţă despre oamenii din jurul lor şi despre viaţa de zi cu zi la întreprindere. Aşadar în numerele următoare vă vom prezenta o serie de articole care vor trata această temă. Fiindcă este martie, luna primăverii şi a femeilor, începem această serie de articole cu unele dedicate special femeilor, colegelor noastre.

Ion Ovidiu Ene - trefilator, Ductil Steel Buzău.

Pentru soţia mea şi pentru fiica mea An-dreea, care are 10 ani şi este foarte talen-tată la desen, cele mai sincere şi din suflet urări de la mulţi ani ! Vreau să ştie că le iu-besc şi că ele reprezintă totul pentru mine.

Născută într-o familie de metalurgi, Felicia Iana, oţelar manevrant în cadrul OE2 Mechel Târgovişte, este un exem-plu de femeie puternică. În cabina de comandă, opt ore pe zi ea controlează cuptorul electric încărcat cu 100 de tone de oţel topit. Aici, cea mai mică greşală poate avea con-secinţe din cele mai grave şi totuşi, ea face acest lucru de peste 27 de ani, cu aceeaşi atenţie şi conştiinciozitate ca în prima zi. Concentrarea şi atenţia distributivă de care trebuie să dea dovadă sunt maxime. Pe fundalul sutelor de decibeli produşi de cuptor ea se înţelege din priviri şi prin semne cu echipa de pe platformă.

Întrebată dacă este mulţumită cu meseria aleasă, ea ne-a răspuns:

„Tata a fost oţelar şi mama a lucrat în hala de pregătire a lingotierelor. Eu sunt fiică de oţelar şi sunt mândră de asta. Sunt foarte mulţumită cu ceea ce mi-a oferit viaţa. Deşi este o meserie dificilă îmi place enorm ceea ce fac. De-a lungul anilor, deşi mi s-au oferit o mulţime de ocazii de a-mi schimba locul de muncă, le-am refuzat sistematic. Nimic nu se compară cu satisfacţia de a manipula un cuptor de 100 de tone de oţel încins şi de a reuşi să obţii timpi cât mai buni la elaborarea şarjelor.”

Între toţi membrii echipei există o înţelegere şi o colegi-alitate perfectă. Altfel nu se pot obţine rezultate într-o me-serie atât de dificilă. Chiar dacă uneori a fost nevoită să-şi folosească diplomaţia şi înţelepciunea în anumite situaţii de serviciu, Felicia ne vorbeşte cu drag de colegii ei, referindu-se la ei ca la o a doua familie. Tot la oţelărie şi-a cunoscut şi viitorul soţ, care în acea vreme era inginer metalurg. Au un băiat de 23 de ani şi sunt o familie fericită. Secretul de a împăca viaţa de familie cu viaţa din prima linie a produc-ţiei este răbdarea. Şi cu răbdare şi înţelegere, Felicia le-a îmbinat armonios pe amândouă. Acasă este mamă, soţie şi gospodină. La serviciu este un profesionist desăvârşit. Iar în timpul liber, chiar dacă este puţin, reuşeşte să-şi facă sieşi şi familiei zile frumoase.

Pasionată de chimie încă din copilărie, doamna Marilena Tărcan şi-a urmat vocaţia, absolvind studii universitare de specialitate în acest domeniu. Lucrează din 1985 în cadrul societăţii Ductil Steel Buzău şi ne spune că îi place ceea ce face. La atelierul de zincare a venit în 1991 ca tehnolog şi a urmat un traseu ascendent profesional. În prezent conduce secţia de zincare de la Ductil Steel Buzău având peste 90 de persoane în subordine, majoritatea bărbaţi. Demn de men-ţionat este şi faptul că este singura femeie şef de secţie din întreprindere.

Este o femeie hotărâtă care merge încrezătoare pe drumul ales şi nu preferă cărările bătătorite. Soţul lucrează tot la Ductil Steel Buzău şi aceasta este un avantaj pentru că aşa îşi înţeleg unul altuia munca mai bine şi problemele ce apar. Are un băiat de 26 de ani de care este mândră şi care o face să afirme că are o familie împlinită. Magia care a facut-o să aleagă metalurgia: să poţi să faci faţă provocă-rilor din lumea bărbaţilor şi în acelaşi timp să păstrezi acest echilibru fragil cu femeia din tine iubitoare, întelegătoare şi plină de candoare.

Întrucât luna martie are o semnificaţie specială, cu mul-te evenimente fericite în viaţa ei, doamna Marilena Tărcan adresează sincere urări colegelor din fabrică:

“Doresc ca toate doamnele şi domnişoarele să aibă parte de un zâmbet şi o petală de floare. Dacă învăţăm să zâmbim, vom reuşi să ne menţinem tinereţea şi speranţa din suflet. În felul acesta, vom fi mai puternice, mai stă-pâne pe noi şi atunci vom avea ce să oferim celor din jur: energie pozitivă şi încredere în viaţă. Dacă eşti puternică, poţi să împărtăşeşti o bucurie cu cei din jurul tău şi ştii să dai un sfat bun care poate fi urmat.

Aici în secţie ne-am susţinut unii pe alţii în multe situaţii dificile ca într-o familie şi am reuşit să ne păstrăm sufletele curate şi deschise. Fiecare dintre noi suntem deosebiţi şi avem ceva frumos în interior şi ceva de oferit.”

Marius Balcan - agent de vânzări, Ductil Steel Buzău.

Vreau să urez soţiei mele Daniela, care este născută pe 8 martie un la mulţi ani din suflet şi îi doresc zile lungi şi fericite alături de mine şi de băieţelul nostru.

Vasile Dorel Bucur - maistru atelier TO1,

Mechel Câmpia Turzii.

Cu ocazia zilei de 8 martie, vreau să ofer celor două doamne din viaţa mea, fiicei mele Silvia şi soţiei mele Ana, câte un tran-dafir, alături de cele mai frumoase felicitări şi urări de sănătate şi fericire din partea mea.

Gheorghe Păduraru - maistru elaborare oţel, Mechel Târgovişte.

Aş vrea să urez soţiei mele să aibă cel mai frumos 8 martie pe care l-a avut vre-odată. O iubesc enorm, şi aceşti 22 de ani de când suntem împreună au fost cei mai fericiţi din viaţa mea.

George Măxineanu - economist la departa-mentul resurse umane, Laminorul Brăila.

Cu ocazia zilei de 8 martie urez mamei mele sănătate, bucurii multe, alături de toate florile acestei primăveri, învăluite în raze de soare. Îi sărut mâinile care m-au crescut, m-au îngrijit şi care m-au apărat de rele. Totodată o asigur că dragostea ce i-o port este nemărginită şi va fi mereu icoana sufletului meu. Nu în ultimul rând aş vrea să urez mamei soacre sănătate şi soare blând şi luminos. Sărutări de mâini, la mulţi ani, cu mult respect amândurora.

În căutările noastre prin secţiile întreprinderilor Mechel din toată ţara am descoperit chiar şi în cele mai dure peisaje, în secţiile cu grad înalt de dificultate, suflete de doamne cu totul deosebite, femei cu adevărat puternice. Fiecare dintre noi are propria definiţie pentru ceea ce înseamnă o femeie puternică, dar definiţia care ni s-a conturat clar şi fără niciun dubiu din aceste incursiuni este că o femeie puternică ştie să respecte şi să se facă respectată, o femeie puternică reuşeşte să zâmbească chiar şi atunci când sufletul ei este tulburat, o femeie puternică încearcă să descopere partea bună din fiecare om şi lucrul cel mai impresionant şi admirabil este că reuşeşte să îşi păstreze modestia şi să urmeze drumul ales în viaţă fără să

caute căi mai simple. La început ne-am pus problema dacă nu cumva duritatea şi suprasolicitarea fizică şi psihică le va afecta feminitatea. Nimic mai neadevărat. Nu am întâlnit nicăieri mai multă sensibilitate, gingăşie şi rafinament ca la colegele noastre din toate sectoarele. Răspunsul prompt la întrebarea de ce au ales această meserie, primit de la multe dintre cele cu care am stat de vorbă a fost că aceasta a reprezentat pentru ele o provocare. Este o adevărată măiestrie să poţi face faţă unui loc de muncă dintre cele mai dificile, şi în acelaşi timp să păstrezi acest echilibru fragil cu feminitatea, să fii o bună profesionistă şi în acelaş timp soţie, mamă şi gospodină.

De la suflet la suflet, în prima lună a primăverii


FELICIA IANA:SUNT FIICĂ DE OŢELAR ŞI SUNT MÂNDRĂ DE ASTA.

MARILENA TĂRCAN: DACĂ EŞTI STĂPÂNĂ PE TINE, ATUNCI POŢI SĂ OFERI CELOR DIN JURUL TĂU SPERANŢĂ.

Oameni 7

Te-am surprins cu o-ntrebare: Care a fost cea mai emoţionantă

zi de martie ?

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA

MARTIE 2011

35 ani

Dumitru Gheorghe, MTPicioreanu marian, MTNicolae Nicolae, MTChivu Vasile, MTPantilescu Nicolae, MTPanait Dumitru, MTStegăroiu Lucia, MTSzilagy Iosif, MRNagyosi Iosif, MRTurdeanu Gheorghe, MRCovaci Ilie, MCTOltean Emil, MCTIordache Geta, DSB

30 ani

Tatulea Constantin, MTVlădilă Gheorghe, MTChiriţă Petre, MRDrăgoi Gheorghe, MRDrăgoiu Virgil Gelu, MRFrăţiloiu Gheorghe, MRŞtefan Florin, MRPopescu Ion, MRTuşa Ioan, MCTRusu Alexandru, MCTRedeanu Angela, MCTNegrea Adrian, MCTIfrim Traian, LB

25 ani

Ciucu Nicolae, MTAnghel Gheorghe, MTZamfir Gheorghe, MTNiculescu Gheorghe An-tonio, MTCanache Cătălin, MTDragomir Traian, MTNeacşu Ion, MTDincă Doina Valerica, MTDamian Viorel, MTCostache Ion, MTMişu Florica Lucica, MTSandu Georgeta, MTRadu Niculina, MTTudor Ion Adrian, MTMincă Ion, MTPopescu Marian, MTTatulea Ion, MTLemneanu Sergiu, MTPavel Sebastian, MTBratu Alexandru, MTCostache Tudor, MTDiaconescu Felicia, MTIriminescu Gheorghe, MTCirstinescu Viorel, MTPreda Dumitru, MTLupeanu Mihaela, MTIliescu Bogdan Alexan-dru, MTAlexa Vasile, MTMihai Vasile, MTAzaharioai Maria, MTChirca Ion, MTZamfir Cristian, MTPoşchină Ion, MTLinca Mihaela Coca, MTSamoilă Elena, MTLuca Filofteia, MTGheorghe Marin, MTNiţoi Ioana, MTPetrescu Paula, MTBarbu Anişoara, MTMarinescu Sorin, MTRadu Doina, MT

Bobeica Nicolae, MTCatrina Constantin, MTMerda Cristian, MTPană Silvia, MTRădulescu Valentina, MTNeculae Gheorghe, MTSmărăndescu Aurelia, MTChivu Gicuţă, MRDavid Constantin, MRPapa Contantin, MRDusa Gheorghe, MRMosor Constantin, MRDinulescu Elena, MRTarachiu Gheorghe, LBNica Lucica, LBPaşcu Daniel, LBPopescu Maria, DSB

20 ani

Tudor Ştefan, MTIvan Bruno, MTRădoi Cristian, MTŞtefănescu Gheorghe Florin, MTBarbu Gheorghe, MTEnache Gheorghe, MTSas Ionel Marian, MTMircioiu Stelian, MRRendeş Adriana, MCTTudose Zainea, LB

15 ani

Mihai Viorica, MTCuc Cozmin Gabriel, MCTVlasa Eugen, MCTCiobanu Ecaterina, DSB

10 ani

Văduva Mihaela, MTMargine Nicolae, MTDumitru Liviu, MTVasile Gheorghe, MTCiucă Georgian, MTTerfelea Sorin Ionel, MTIoniţă Marian, MTAntofie Valentin Nicolae, MTAlexandru Gheorghe, MTPană Gabriel, MTMihai Lucia, MTRobescu Cristinel Con-stantin, MTMihalache Marius, MTEne Nicuţa, MRCanta Tiberiu Gheorghe, MCTUrsuţ Vasile Alin, MCTCălugăr Florean Liviu, MCTBaciu Claudiu Adrian, MCTMazere Nicolae Cornel, MCT

5 ani

Dragomir Marcel, MTTamaş Laurenţiu, MTPătru Georgian, MTMarin Nicolae, MTSandu Tatiana, MCT

MARTIE 2011 MARTIE 2011

Bobeica Nicolae, MT

Maria Cosma - dispecer laminorul 560,

Laminorul Brăila.

Cel mai emoţionant moment petrecut pe 8

martie a fost în urmă cu 28 de ani când l-am născut pe

fiul meu, Cosmin. A fost cel mai frumos

cadou pe care l-am primit vreodată.

Eleonora Sârbu - economist, Ductil Steel Buzău.

Cea mai emoţionantă zi de martie a fost în urmă cu 15 ani, când mama mea a fost operată cu succes la inimă.

În fiecare an în martie împreună cu toată familia

sărbătorim faptul că mama e bine şi e alături de noi.

Mariana Tufaru - sudor în secţia OE2, Mechel

Târgovişte.

Cel mai emoţionant 8 mar-tie a fost când fiica mea mi-a

adus de la şcoală, în clasa întâia o felicitare pentru ziua femeii, făcută de ea. În rest,

fiecare zi de martie petrecută în familie e deosebită.

Claudia Gașpar - operator pupitru comandă turnare

continuă, Ductil Steel Oţelu Roşu.

Cele mai frumoase şi emoţionante sărbători de

1 şi de 8 martie sunt acelea petrecute în compania surorilor mele Daniela,

Mariana şi Doiniţa.

Monica Matei - asistent manager, Mechel Câmpia

Turzii.

Fiecare sărbătoare a femeii şi a primăverii este emoţionantă. Întotdeauna

cred despre ultima că a fost cea mai frumoasă, dar asta

doar până vine anul următor.

Olguța Furdui - trefilator, Mechel Câmpia Turzii.

Cel mai emoţionant 1 martie a fost când fiica mea avea

vreo 13 ani şi mi-a dăruit o iconiţă foarte frumoasă şi un buchet de trandafiri,

luaţi din banii ei de buzunar. A fost un gest din suflet care

m-a dat gata.

Mirela Bamiopol - director resurse umane, Laminorul Brăila.

Cea mai emoţionantă zi de 1 martie a fost atunci când

fiul meu avea trei ani. A venit zâmbind cu gura până la

urechi şi mi-a adus un tran-dafir roşu cu alb pe margini.

Îl păstrez şi acum.

Laurenția Dincă - alimen-tator încălzire materiale la LPmici, Mechel Târgovişte.

Toate zilele de 1 şi 8 martie sunt emoţionan-

te, pentru că, după cum îmi place să spun în glumă, sunt

iubită de trei bărbaţi. Atât soţul cât şi cei doi băieţi ai

mei, mă răsfaţă în aceste zile.


Ne puteţi contacta la numărul :021.305.59.00

Aşteptăm mesajele dumneavoastră la :str. Puskin 10-12, etaj 3, Sector 1

Bucureşti , cod poştal [email protected]

LA MULŢI ANI!

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA

APRILIE 2011

35 ani

Cocan Valer, MCTBotezan A. Doru, MCTPopa Ilie, MCTCenan Emanoila, MCT

30 ani

Niscoveanu Ion, DSBRusu Ştefan, DSBMirea Ion, DSBRăureanu Gheorghe,DSBVisteanu Anişoara, DSBEmerich Alina, MCTMaglas Ioan-Vasivvle, MCTSagău Teodor-Ioan, MCTFejer Francisc, MCTMoldovan Ioan, MCTBala Gheorghe, MCTKaracsonyiElisabeta,MCTRosca Simion, MCTTrif Vasile, MCTGalea Vasile, MCTCioroiu Gheorghe, LBPop Marcel, MRMărginean Cornel-Mihai, MRBucur Vasilica, MRVrînceanu Mariana, MRŞerb Traian, MT

25 ani

Toader Dan, DSBNicolae Constantin, DSBSimion Lenuţa, DSBCiurea Aura Liliana, DSBBuzea Ionel, LBMadaran Florin, MRStoica Ion, MRTritean M.Viorel, MRMilitaru Danil, MTChica Ion, MTDobre Lenuţa, MTGhisa-Vladu S. Dan, MTMişu Elisabeta, MTOprea Costel, MT

20 ani

Barta Ana, MCTRadu D. Marin, MCTGrama Sandu, MTCojocaru Adrian, MTHerastrău G. Ioan, MTMatei Victor, MTIspas Florin Nicolae, MTRadu Niculae, MTParghek Doru, MTTufaru Mariana, MTDumitraşcu C.tin, MTPetrescu G.Adrian, MTGrigore Ion, MT

15 ani

Suciu Adrian, MCTMureşan Vasile, MCTIamburca Ioan, MCTFurdui Sorin Lucian, MCTSzasz Atila, MCTPopa N. Cristian, MCTIantosz Călin, MCTPop Vasile, MCTSuciu Teofil, MCTHeghes Sorin, MCTPloscar Marcel, MCTGaal Alexandru, MCTCheţan Nicolae, MCTCoroiu Liviu Cornel, MCT

10 ani

Păcurar Teodor, MCTPopa Mircea, MCTDuca Traian, MCT

Hada Mihail, MCTMândruţiu Cornelia, MCTCostea Ioana, MCTTrifan Simona, MCTMoldan Ileana, MCTCioruţă S. Nicolae, MCTTritean Marius, MCTHidisan Constantin, MCTMiklos Terez, MCTMartin Mihail, MCTDudu Lidia, MCTSzasz Erzsebet, MCTRoman Lucia, MCTGhioghiu Mihaela, MCTGoia Teodor, MCTRusuu Simion, MCTBatinas Ovidiu, MCTBala Valer, MCTNemes Elvira, MCTGyori C. Levente, MCTSoporan Vasile, MCTPopa Vasile, MCTOber Ioan Marcel, MCTDumitrescu Mihai, MCTDamian Voichiţa, MCTMureşan Călin, MCTBulea G. Marius, MCTMocan Stelian, MCTNegrea D. Rodica, MCTCulcuş G. Daniel, MCTPeter Francisc, MCTBako Tiberiu, MCTRus Camelia Anca, MCTBorza Florin Viorel, MCTFodor Paul, MCTComan Ion, MRMortoiu Ion, MRGoran Nicolae, MRZăvoianu Dumitru, MRBordea F. Gabriel, MRMateoiu Gheorghe, MRBălan Elena, MTDumitru Dumitru, MTRadu Ion George, MTArsene Stan, MTGreculescu Ecaterina, MTSerban Tudor, MTStoica MArius Danut, MTCazacu Sorin, MTGreculescu C-tin, MTPredica Vasile, MTOprescu Gheorghe, MTGeorgescu Valerica, MTPripu Mihaela, MTIlie Florea, MTCiucanu Vasile, MTPetroşel M. Cosmin, MTDuduman C-tin, MTDuia Irinel, MTGorgoteanu Viorel, MTIoniţă Constantin, MTPăduraru Gheorghe, MTPaltinuş Elena, MTDiţă Dumitra, MTGogiu Ion, MTCreţu Gheorghe, MTChiţulescu Viorel, MTCristea Costin, MTAndreoiu Gheorghe, MTTomescu Constantin, MTDiaconu Lucreţia, MTIon Elena Ramona, MTIoniţă Gheorghe, MTPreda Valeriu, MT

5 ani

Cheţan D.Corina, MCTCalbajos M. iuliana, MCTCozma Ilie- Vasile, MCTVoiculeţ Mariana, LBPerşinaru Marian, MTIacob Adrian Ion, MTRusu Marius Marian, MTOlaru Mironel, MT

Social8

O poveste de viaţăÎmpreună de 28 de ani, şi la bine şi la greu, Radu şi Gabriela Borza

de la Mechel Câmpia Turzii, sunt un exemplu de cuplu care a reuşit să îmbine armonios viaţa de familie cu cariera profesională.

Comitet redacţional :

Director general Divizia Metalurgică EstEuropeană Mechel: Iury Guşcin

Olga ChumakovaIrina Şiman

Carolina Bigu

Redactor Şef :Cristian Drilea

ISSN 2068-9497 Tiraj: 6000 exemplare


Povestea lui Radu şi a Gabrielei Borza începe pe sălile Facultăţii de Mecanică din Cluj. Colegi de grupă, împărtăşind aceleaşi vise şi idealuri, au descoperit repede în efervescenţa anilor tinereţii că sunt făcuţi unul pentru celălalt. Nu au stat mult pe gânduri şi au făcut îm-preună primul pas în viaţa de cuplu, că-sătorindu-se la numai 23 de ani, chiar în timpul facultăţii, în 1983. Anul urmă-tor li s-a născut fiul, Radu. A fost foarte dificil pentru ei, să-şi continuie şi studi-ile şi să se ocupe şi de cel mic. Domnul Radu ne povesteşte cu amu-zament: “Acum îmi aduc aminte cu nostalgie, dar atunci era un pic diferit. Învăţam în sesiune cu biberoanele pe birou. Atenţia era mereu divizată între materiile de examen şl pătuţul celui mic. Noroc că reuşeam mereu să deca-lăm examenele, ca măcar unul din noi, alternativ să-şi poată dedica mai mult timp studiului”.

În 1985 termină amândoi facultatea şi primesc repartiţie la combinatul In-dustria Sârmei Câmpia Turzii. Se anga-jează în aceeaşi zi, pe 24 septembrie. Ca tineri stagiari au început activitatea împreună în secţia mecanică, de unde Dl Radu s-a mutat la secţia de electrozi, secţie fanion în acea perioadă pentru combinat, unde se făceau electrozi pentru centrala nucleară de la Cerna-vodă şi pentru fabrica de apă grea. În-tre timp li s-a născut şi al doilea copil, Carmen, care şi-a petrecut primii ani

din viaţă la Mediaş, alături de bunici. Au fost momente dificile pentru fami-lie, dar prin dragoste şi înţelegere, le-au depăşit cu succes. Referitor la perioada care a urmat, Domnul Borza îşi continuă povestea: “Carierele noastre au luat-o în direcţii diferite după aceea. Gabriela a ales secţia mecanică şi s-a dedicat părţii de planificare. Adică exact profilul ales din facultate. Meserie în adevăratul sens al cuvîntului. Istoria mea a fost un pic mai diversificată şi la un moment dat, după ce am fost şi promovat am ajuns să mă detaşez un pic de meseria propriu-zisă în favoarea altor atribuţiuni adminis-trative. Dar să începem cu începutul. În 1987 am fost transferat la secţia de oţelărie, sectorul cel mai dificil din uni-tate, unde am lucrat până în 1991. A fost o perioadă grea atât pentru viaţa de familie cât şi pentru muncă. Eram în flux continuu, nu aveam sâmbete sau duminici şi nici sărbători. Ţin minte că revelionul îl sărbătoream cu familia la o dată ulterioară, când se nimerea să am liber. Îl numeam revelionul oţelarilor.Din 1991 am fost promovat mecanic şef în oţelărie, iar din 1997 deţin func-ţia pe care o am şi în ziua de azi. Am multe satisfacţii, dar am făcut şi multe sacrificii. În sectorul nostru, când alte întreprinderi închid şi staţionează, noi facem reparaţii şi revizii. Cu alte cuvin-te când alţii sărbătoresc, noi muncim. Am sacrificat zile şi nopţi, sărbători, concedii şi timp pe care nu l-am petre-cut alături de familie. Mare noroc am avut cu soţia mea, care a fost şi este foarte înţelegătoare şi a putut într-o oarecare măsură să suplinească absen-ţele mele “. Acum copiii sunt mari, cu viaţa si cari-era lor. Baiatul a urmat tradiţia familiei devenind inginer în industria auto, iar fata a urmat facultatea de comunica-re si relaţii publice. Pe măsură ce res-ponsabilităţile de serviciu s-au mărit, concediile familiei s-au diminuat. Dar oricât de reduse ar fi ca număr de zile, fiecare concediu a fost trăit din plin şi s-au bucurat de fiecare clipă petrecu-tă împreună ca o adevărată familie. De multe ori, când nu au timp de ieşiri de

lungă durată, se reped la 20 de km de Câmpia Turzii, unde au o căsuţă moş-tenită de la bunici, pe care în timp au renovat-o şi unde se retrag de fiecare dată când au ocazia să petreacă timp împreună. Când am plecat din biroul domnului Borza, parcă ne cunoşteam dintotdea-una. Prin intermediul poveştii lui am văzut şi sper să vedeţi şi dumneavoas-tră dragi cititori, că viaţa poate fi şi fru-moasă dacă este dorinţă, dragoste şi înţelegere şi mai ales am văzut doi oa-meni optimişti şi uniţi, care prin muncă şi-au realizat cu propriile puteri o cari-eră şi o familie. Vom încheia relatarea noastră, chiar cu cuvintele domnului Radu Borza pe care ni le-a adresat la plecare. “Chiar dacă uneori regret că nu am avut timpul necesar de a sta cu copiii atât de mult cât ar fi trebuit, atât din punct de vedere familial cât şi profe-sional, mă simt împlinit. Am alături o familie iubitoare care mă susţine şi o meserie pe care o iubesc. Ce poate să-şi dorească mai mult om de la viaţă? ”

„Visul meu”

Noul concurs de desen pentru copii

Tipar executat la tipografia Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021-317 9788www.tiporomprint.ro

Vă propunem un nou concurs de desen. Tema este, de această dată, „Visul meu”. Aşteptăm desenele voastre prin poştă la adresa: Mechel, Strada Puşkin nr. 10-12, etaj 3, sector 1 Bucureşti, sau pe email la adresa [email protected].

Data limită pentru ca desenele să intre în concurs este 1 mai 2011. Cele mai reuşite trei compoziţii vor fi premiate cu premii surpriză. Nu uitaţi să menţionaţi alături de numele şi vârsta dumneavoastră şi numele părintelui angajat la Mechel.

Mult succes !

Familia Borza la nuntă (1983)

Radu şi Gabriela Borza (2011)

Radu şi Gabriela Borza,tineri stagiari

Documents

Nr7 Martie-Aprilie 2011