106
Nursing comunitar Mama si copilul

Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Nursing comunitar Mama si copilul

Page 2: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Scurt istoric al ingrijirilor de sanatateDaca in istoria medicinii universale se afirma ca “ bolile sint la fel de vechi

ca si omul ”, tot asa putem sustine ca “ ingrijirile medicale sunt la fel de vechi precum bolile “.

• Traind in natura si fiind supus selectiei naturale, omul primitiv si-a conceput practicile ingrijirilor de sanatate pe o componenta instinctuala, care se completa armonios atat cu prestatiile empirice, cat si cu atitudini spirituale de tipul descantecelor.

• Forta psihoterapeutica a descantecelor va reusi sa traverseze secolele de evolutie ale omenirii, ele nefiind neglijate nici in practicile de ingrijire contemporana.

• Se pare ca serviciile prestate de catre vindecatori erau accesibile in epoca straveche tuturor membrilor comunitatii. Este insa greu de precizat momentul cand apare functia sociala a vindecatorului pentru ca, odata cu trecerea de la comuna primitiva la sclavagism se va constitui o faza intermediara, cea a medicinii sacerdotale practicata de preoti.

• Acestia erau depozitarii culturii, posedand nu numai secretul cunostintelor si practicilor de cult, ci si al celor medicale. Mai mult, preotii aveau o remercabila viziune integralista asupra organismului uman, luand in considerare faptul ca intre partile bolnave si intreg organismul exista o legatura indisolubila.

Page 3: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Despre Hippocrates Considerat cel mai vestit medic al Antichitatii, fondator al observatiei clinice

si autor al unui impresionant numar de tratate medicale, Hippocrates a fost fiul unui cunoscut medic numit Heraclit din Efes ( 576 – 480 i. Chr. ) si a trait in insula Kos din Marea Egee.

• Simbolizand stiinta si constiinta in arta de a vindeca, Hippocrates a colindat cetatile grecesti din insulele Marii Egee, tarile din N – E Africii si tinuturile scitice din preajma Marii Negre. El ramane in constiinta omenirii ca “ patriarhul gandirii medicale “ care a reusit desprinderea din filosofie a medicinii ca stiinta. Principiile generale ale doctrinei hippocratice se bazeaza pe urmatoarele teze :

1. Teoria dezechilibrului celor 4 umori, potrivit careia la baza cauzelor bolilor s-ar afla dezechilibrul dintre : sangele produs de inima, phlegma ( limfa ) – secretie produsa de creer, bila neagra (melancolia) –produsa de splina si bila galbena secretata de ficat. In teoria hippocratica, cele 4 umori sunt contrare astfel :

- bila galbena este calda si uscata, fiind contrara phlegmei care este rece si umeda;

- sangele cald si umed este opus bilei negre, care este perceputa ca fiind rece si uscata.

Cand una dintre aceste umori este dominanta se produce dezechilibrul si apare boala.

Page 4: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Teoria temperamentelor – sustine ca oamenii aflati sub influenta factorilor cosmici si geografici se pot clasifica in 4 tipuri temperamentale astfel : sangvinic ( vioi ), flegmatic ( rece ), coleric ( impetuos, nestapanit ) si melancolic ( timid, trist ).

• Hippocrates mai sustinea in tratatul “ Despre aer, ape si lacuri “ urmatoarele : “ orice boala are o cauza naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii. Nu exista boli divine datorita interventiei zeilor. Natura este primul medic al bolnavilor si numai favorizand eforturile sale, putem obtine oarecare succes “.

• Tot Hippocrates sustinea in lucrarea sa intitulata “ Despre prognoze “ ca medicul este cel care trebuie “ sa judece asupra celor petrecute ( antecedentele ), sa cunoasca cele prezente ( starea prezenta ) si sa prevada cele ce vor fi ( prognosticul ) “.

• Referindu-se la terapie, Hippocrates enunta un principiu universal, valabil si astazi, respectiv : “ nu exista reguli absolute, caci nu exista boli absolute, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu “.

• Intrega deontologie a practicii medicale a fost exprimata tot de Hippocrates, de la care a ramas celebrul aforism “ Primum non nocere “ adica mai intai de toate sa nu faci rau.

Page 5: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Aparitia conceptului de caritate si institutionalizarea ingrijirilor

Odata cu aparitia erei crestine, un nou concept despre om va influenta practicile de sanatate. Negand filosofia greaca si romana, biserica crestina primara sustinea faptul ca bolile apareau ca urmare a propriilor pacate si vindecarea se producea numai prin puterea lui Dumnezeu.

Profilaxia si tratamentul bolilor se facea prin respectarea virtutilor crestine, credinta, nadejde si dragoste, dar si prin savarsirea de fapte bune, rugaciune, post si participare la sfanta liturghie.

Crestinismul a reusit sa dezvolte in randul adeptilor sai notiunea de caritate ca principiu al unitatii dintre persoane si dragostea pentru semeni ca modalitate de existenta. De aceea, din antichitatea precrestina si pana la sfarsitul sec. al XIX-lea, ingrijirile de sanatate au fost asigurate de persoane benevole, care apartineau comunitatilor religioase si a caror bunavointa si devotament suplineau competenta tehnica.

Una dintre primele initiatoare a misiunilor caritabile a fost insasi imparateasa Elena a Bizantului ( 337 d. Chr. ), mama imparatului Constantin cel Mare, care a dispus ca diaconii ( cei ce savarsesc diverse servicii in comunitate ) sa se ocupe gratuit cu distribuirea alimentelor, articolelor vestimentare, sa adaposteasca pe cei fara adapost, sa-i viziteze pe cei inchisi dar sa se ocupe si cu ingrijirea celor suferinzi, saracilor si orfanilor.

Page 6: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Infiintarea “ Ordinului diaconeselor si diaconilor “ care se ocupau cu serviciile de sanatate comunitara, prefigureaza inca din acea perioada profesiunea de asistent medical generalist, a carui descriere privind calitatile, functiile si indatoririle a fost facuta in din primul secol al erei noastre de catre medicul hindus Tsharaka astfel :

• “ om cu sange rece, viguros, amabil in purtarea sa, nebarfind pe nimeni, atent la nevoile bolnavului, urmand cu strictete si neobosit instructiunile medicului ; cunoaste compozitia si prepararea drogurilor ; inteligent, devotat bolnavului, avand deprinderea curateniei corpului ; se distinge prin curatenia mainilor lui si prin atasamentul fata de persoana care l-a angajat ; dotat cu inteligenta si indemanare, inclinat spre bunatate si apt pentru orice serviciu pe care bolnavul il solicita ; spirit deschis si expert in prepararea alimentelor ; familiarizat cu masajul si frictiunile, in a face patul si a mobiliza bolnavul ; competent in a doza medicamente ; intotdeauna gata, rabdator si obisnuit a veghea pe cei in suferinta ; niciodata rau intentionat la orice solicitare, fie a medicului fie a bolnavului “.

Page 7: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• In perioada domniei imparatului Constantin cel Mare ( 306 – 337 d. Chr.), Sfantul Vasile cel Mare intemeiaza in Cezareea, capitala Cappadociei, un mare spital dotat cu personal calificat, asezamant numit “ Vasiliada “. Spitalul, trecut sub putere episcopala in anul 325 d.Chr., va constitui un model pentru multe astfel de asezaminte medicale ce se vor construi in toate provinciile Imperiului Bizantin. In Europa, primul spital este fondat in anul 390 d. Chr. de catre Fabiola, cunoscuta ca fiind prima infirmiera a timpurilor crestine.

• In decursul timpului, medicina crestina reuseste sa evolueze de la medicina de caritate practicata in scop filantropic, la o institutie sociala. Astfel, desi spitalele Evului Mediu timpuriu vor gazdui laolalta bolnavi si saraci, totusi incepand cu sec. al XII-lea ele se vor specializa numai in ingrijirea bolnavilor.

• Sinteza culturii medievale, dominata de problemele religioase si autoritatea ecleziastica, incepe sa decada in fata umanismului sustinut initial de Renasterea italiana din sec. al XIV-lea., care va imprima intelectualilor capacitatea de a gandi liber, fapt ce se va constitui ca un generator de progres.

• In medicina apar pionierii cercetarii stiintifice fiind cunoscute nume sonore ca : Andreas Vesal cu “ Studiu asupra alcatuirii corpului uman “, Paracelsus, inovator al gandirii biomedicale, primul care a folosit arsenicul in tratamentul sifilisului, reputatul chirurg Ambroise Pare inventatorul unor diverse proteze mecanice, Bartolomeo Eustachio descoperitorul trompei dintre faringe si urechea medie si multi altii.

Page 8: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Revolutia industriala si practicile ingrijirilor de sanatate Revolutia industriala cu accentul pus de ea pe putere si pe profit, a anihilat

multe din cuceririle Renasterii. Datorita dezvoltarii industriei si productiei, are loc o crestere semnificativa a populatiei urbane. Nevoile de ingrijiri de sanatate vor depasi cu mult posibilitatile existente la acea data.

Numeroasele epidemii de malarie, pesta, holera, variola, scarlatina, febra tifoida, ciuma, sifilis, gripa care au bantuit Europa secolelor XVII si XVIII au influentat modul de gandire medicala, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar asupra vietii publice.

• Alte probleme majore de sanatate cu care s-a confruntat societatea in acea perioada au fost : rata crescuta a mortalitatii infantile, abandonarea si uciderea sugarilor nelegitimi, conditii grele de munca, boli profesionale si cresterea incidentei bolilor mentale etc.

• Sub influenta opiniei publice vor apare primele masuri care incearca sa amelioreze mortalitatea materno-infantila si morbiditatea prin tuberculoza. Primele masuri moderne privind sanatatea publica au aparut in Anglia ( considerata primul stat modern industrializat ) unde in anul 1601 a fost promulgata Legea Elisabetana care garanta asistenta medicala si ingrijiri de nursing pentru saraci, orbi si handicapati si facea recomandari privind respectarrea legilor de igiena publica.

• Una dintre cele mai importante descoperiri din “ secolul luminilor “ a fost imunologia practica, respectiv vaccinarea antivariolica, aplicata pentru prima data de catre medicul englez Edward Yenner ( 1749 – 1823 ).

Page 9: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Secolul al XIX-lea cu toate progresele sale – dezvoltarea tehnolgica, urbanizarea, aparitia locurilor de munca etc. – este insotit de o recrudescenta a saraciei si de lipsa masurilor legale de protectie sociala. In consecinta, miscarile muncitoresti nascute din necesitatea obtinerii unor drepturi sociale si materiale prevad si revendicari sociale precum : dreptul la munca, emanciparea femeii, scolarizarea obbligatorie dar si dreptul la asistenta medicala, asigurarea in caz de accidente de munca si nu in ultimul rand, infiintarea “ caselor pentru ajutorare “- stramosul organizatiilor sindicale.

• De-a lungul timpului, conceptul de sanatate va evolua sub influenta unor factori multipli : culturali, sociali, educationali, politici, economici etc. Pana in sec. XX omenirea considera ca a fi “ sanatos “ se limita doar la faptul de “ a nu fi bolnav “. De asemenea, o lunga perioada de timp, cand procesele morbide nu puteau fi explicate stiintific, “ starea de sanatate “ era considerata un dar divin. In timpurile moderne dreptul la sanatate este considerat comparabil cu dreptul la viata si libertate.

• In “ Declaratia Universala a Drepturilor Omului “ lansata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite din anul 1949 se consemneaza urmatoarele: “Dreptul tuturor persoanelor la un standard de viata adecvat, care sa asigure starea de bine, de sanatate si dreptul la hrana, imbracaminte, locuinta si la ingrijiri medicale

Page 10: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Scurt istoric al ingrijirilor de sanatate in Romania.

Pe teritoriul tarii noastre au fost descoperite dovezi ca inca din cele mai vechi timpuri daco-getii posedau conostinte medicale in vederea tratarii bolnavilor. Astfel, au fost descoperite truse chirurgicale la Gradistea Muscelului si a uneltelor de trepanare craniana la Galatii Bistritei ceea ce dovedeste ca geto-dacii practicau mica chirurgie si in special traumatologia.

Odata cu armatele cuceritoare in urma razboaielor din anii 105-106 d. Chr., in Dacia patrunde si civilizatia romana, ocazie cu care activitatea medicala se va imparti intre medicina sacerdotala si medicina laica.

Activitatile de ingrijire medicala erau acordate de catre sclavi, acestia ocupandu-se cu manopere de mica chirurgie si masaje. Dupa parasirea Daciei de catre romani, practicile medicale se vor vulgariza si se va instaura aici o medicina practicata de vraci si babe.

Page 11: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Daca in Peninsula Balcanica, la sud de Dunare, crestinismul a fost raspandit de catre Sfantul Apostol Pavel intre anii 55-66 d. Chr., in teritoriile dintre Dunare si Marea Neagra activitatea misionara de crestinare a fost sustinuta de ctre Sfantul Apostol Andrei, crestinarea fiind un proces desfasurat in decursul sec. II – IV d. Chr.

Aflate din punct de vedere spiritual si comercial sub controlul Bizantului, teritoriile locuite de daco-romani au fost influentate in domeniul ingrijirilor medicale si sociale de actre acesta. Apar astfel in acea perioada primele institutii filantropice de asistenta sociala bazate pe caritate precum si primele spitale ( bolnite ) din incinta manastirilor, fiind tratati aici calugarii si laicii saraci.

Atestari documentare arata ca in Transilvania secolului al XIII-lea apar primele spitalele manastiresti la Bistrita, Medias, iar in anul 1292 Cavalerii Ioaniti intemeiaza la Sibiu primul azil-spital. In Muntenia si Moldova, conform atestarilor documentare, bolnitele manastiresti au aparut in sec. al XIV-lea la Tismana si repectiv Neamt.

Azilele mastiresti gazduiau laolalta bolnavi si saraci, iar ingrijirile medicale erau acordate de catre clerici.

Page 12: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Prezenta primilor “ barbieri “, denumire data medicilor Evului Mediu, pe teritoriul tarii noastre este semnalata in anul 1458 in timpul domniei lui Stefan cel Mare si la inceputul sec. al XV-lea in Transilvania la Bistrita. Termenul de “ doctor “ provine din lumea germanica, iar la noi pentru prima data denumirea profesiunii medicale este folosita in testamentul lui Radu Voda Serban in anul 1620, pribeag la Viena.

Pe tot parcursul sec. XVI-XVII au existat bogate legaturi medicale intre Transilvania si Moldova, unde din cauza lipsei personalului medico-sanitar erau foarte raspandite ingrijirile de sanatate casnice practicate de catre “ femeile vindecatoare “ existente la toate curtile boieresti ale acelor vremuri.

In Moldova, inceputurile unei legislatii medico-sanitare sunt stipulate in Pravila lui Vasile Lupu aparuta la iasi in anul 1646, iar primul spital denumit “ Sfantul Spiridon “ este infiintat in anul 1757 tot la Iasi sub domnia lui Constantin C. Racovita.

Page 13: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

In Muntenia referiri medico-sanitare apar in timpul domniei lui Matei Basarab la Targoviste in anul 1652, iar primul spital inaugurat in Tarile Romane a fost spitalul “ Coltea “ din Bucuresti, inaugurat la 14 decembrie 1704 in timpul spatarului Mihai Cantacuzino.

Secolul al XVIII-lea gaseste Transilvania semifeudala si aflata sub jurisdictia legii austriece. Ea era ramasa in urma din punct de vedere sanitar, iar primele masuri de organizare medico-sociala apar abia la inceputul anilor 1770. In anul 1775 va fi fondat la Cluj “ Liceul Regesc Medico-Chirurgical “, prima unitate de invatamant ce pregatea chirurgi, obstetricieni si moase.

In anul 1837, odata cu infiintarea Spitalului de nasteri din Bucuresti a fost creata si o scoala de moase. Tot in Bucuresti, in anul 1842 pe langa Spitalul “ Coltea “ se infiinteaza Scoala de mica chirurgie a dr. Nicolae Kretzulescu, care va fi unificata in 1855 cu Scoala de felceri civili a dr. Carol Davila. Un eveniment important pentru evolutia nursing-ului in Romania il reprezinta infiintarea la Bucuresti in anul 1879 a primei soli de surori de caritate sub denumirea de “ Institutul moaselor de ocrotire “.

De altfel, evolutia nursing-ului in Romania cunoaste o dezvoltare ascendenta prin infiintarea a numeroase scoli si institute in marile orase ale tarii si printr-o imbunatatire a legislatiei nationale.

Page 14: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Nursing comunitar – educatie pentru sanatate De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat sub influenta schimbarilor

sociale, ajungand sa devina in prezent o metoda stiintifica de lucru a asistentului medical. Daca la inceput asistentul desfasura activitati care se bazau numai pe prescrierile medicului, ulterior practica nursingului s-a dezvoltat independent, devenind mai complexa. In procesul de nursing, activitatea asistentului medical presupune luarea unor decizii, asumarea responsabilitatii interventiilor efectuate si controlul actiunilor. Definitia si avantajele nursingului

Procesul de nursing poate fi definit ca fiind un proces organizat si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate atat pentru individ si familia acestuia cat si pentru comunitate.

Fiind un proces dinamic, deoarece pacientul este o entitate bine definita ce se poate afla in situatii diferite iar asistentul medical desfasoara activitati multiple, procesul de nursing se desfasoara in mai multe etape : aprecierea, diagnosticul de nursing, planificarea, implementarea si evaluarea starii de sanatate a pacientului. Asistentul medical este raspunsator pentru fiecare etapa.

Procesul de nursing este transformat in actiune prin utilizarea planului de nursing, care este un document ce contine informatii referitoare la interventiile planificate pentru pacient.

Page 15: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Avantajele procesului de nursing sunt urmatoarele : - pentru asistentul medical :• permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor

pacientului ;• evidentiaza legalitatea actiunilor ;• creste profesionalismul ;• creste responsabilitatea ;• ofera satisfactie muncii. - pentru pacient :• beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi ;• are asigurata continuitatea ingrijirilor – planul de nursing

fiind accesibil echipei de sanatate care acorda ingrijirile ;• determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe

de obtinerea unei mai bune stari de sanatate.

Page 16: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Abilitati si cunostinte necesare asistentului in activitatea de nursing

Abilitati necesare utilizarii procesului de nursing ;• - cunoasterea etapelor procesului de nursing ;• conducerea unui interviu pentru obtinerea de date

pertinente • observarea sistematica a pacientului ;• utilizarea comunicarii verbale si non verbale ;• capacitatea de a stabili o relatie terapeutica ;• capacitatea de organizare a informatiilor obtinute ;• capacitatea de decizie ;• competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor ;• cunoasterea principiilor de baza pentru fiecare interventie

planificata.

Page 17: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Cunostinte necesare pentru procesul de nursing :• nevoile bio-fizice, psihologice, socio-culturale si

spirituale ale individului ;• etiologia diferitelor probleme ;• semnele caracteristice problemelor de sanatate ;• factorii de risc pentru problemele potentiale ;• valorile normale ale parametrilor de sanatate ;• resursele pentru implementarea strategiilor de

nursing ;• tehnicile de nursing ( aparatura, instrumentar, utilizare

etc. ) ;• criteriile de evaluare ;• drepturile pacientului.

Page 18: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Activitati desfasurate de asistentul medical in cadrul procesului de nursing :

• colectarea informatiilor, verificarea si interpretarea datelor • stabilirea profilului pacientului ;• elaborarea diagnosticului de nursing ;• stabilirea obiectivelor si a prioritatilor ;• selectarea strategiilor de nursing ;• intocmirea planului de nursing ;• linistirea pacientului si acordarea suportului psihic ;• efectuarea interventiilor autonome si delegate ;• aprecierea raspunsului pacientului la interventiile efectuate • compararea raspunsului cu criteriile de evaluare ;• la nevoie, reanalizarea si modificarea planului de nursing.

Page 19: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Etapele procesului de nursing• Asa cum se preciza, procesul de nursing se desfasoara in mai multe etape, asistentul

medical fiind raspunzator pentru realizarea corecta a fiecareia dintre ele. Etapele procesului de nursing reprezinta de fapt un tot unitar si indivizibil si sunt :

1. Aprecierea – este prima etapa, deosebit de importanta si consta din : colectarea, validarea si organizarea datelor, informatiile obtinute fiind folosite in vederea stabilirii :

• profilului de sanatate al pacientului si implicit • planul de nursing. • Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de

sanatate si se continua pe toata perioada acordarii ingrijirilor. Informatiile obtinute trebuie sa fie complete, concise, neinterpretabile si vor fi consemnate succint si in termeni stiintifici.

• Sursele de obtinere a informatiilor sunt :• pacientul – considerat sursa principala, dar care uneori ofera date neconcludente

(exagereaza ori minimalizeaza durerea);• familia acestuia ori persoanele importante pentru el ( este cazul copiilor sau a

pacientilor inconstienti );• membrii echipei de sanatate – medici, asistente etc.;• documentatia medicala – foaia de observatie, carnetul de sanatate ;• literatura de specialitate – folosita in vederea obtinerii informatiilor despre

diagnosticul medical.

Page 20: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Metodele de culegere a informatiilor sunt : Interviul care poate fi :• - direct, cu intrebari inchise in care pacientul raspunde cu “ da “ sau “

nu “ sau in cateva cuvinte ;• - indirect, cu intrebari la care raspunsul este mai amplu ; Oservarea starii fizice, mentale si emotionale a pacientului, a

microclimatului si a factorilor care influenteaza starea sanatatii pacientului si poate fi :

• - intentionata - planificata sau controlata, ea fiind eficienta in evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau a regimului alimentar ;

• - neintentionata - utilizata in orice situatie. Examenul fizic, efectuat cu scopul aprecierii starii fizice si

mentale ale pacientului, prin urmatoarele tehnici :• - inspectia – examinare vizuala ;• - ascultatia – ascultarea sunetelor produse de organism; ea poate fi

efectuata direct ( cu urechea ) sau indirect ( cu stetoscopul ) ;• - palparea – efectuata cu cu ajutorul simtului tactil.

Page 21: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Diagnosticul de nursing are la baza datele obtinute in prima etapa si ofera asistentului medical posibilitatea initierii unor activitati de cercetare precum si a unor interventii independente, bazate pe abilitatile cognitive, pe obiectivitatea si puterea de decizie a asistentului. Procesul de diagnostic presupune : prelucrarea datelor, identificarea problemelor de sanatate ale pacientului si enuntul diagnosticului.

• Diagnosticul poate fi clasificat astfel :• actual – cuprinde problema actuala a bolnavului si factorii

etiologici ;• potential – enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a

pacientului, pe baza cunoasterii complicatiilor bolii si pe experienta asistentului medical ;

• posibil – utilizat pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului la tratament sau legat de factori necunoscuti.

Page 22: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Planificarea este etapa in care se aleg strategiile sau interventiile de prevenire, de reducere sau de eliminare a problemelor de sanatate care au fost identificate si la care participa : asistentul medical, pacientul, familia acestuia precum si alti membri ai echipei de sanatate. Procesul de planificare este flexibil si are urmatoarele componente :

• - stabilirea prioritatilor impreuna cu pacientul si care vor tine cont de : valorile(atitudinea si comportamentul fata de sanatate), prioritatile pacientului si resursele disponibile ;

• - stabilirea obiectivelor, in vederea directionarii interventiilor de nursing, pe termen scurt, mediu si lung ;

• - planificarea strategiilor in scopul alegerii celor mai adecvate interventii in scopul prevenirii, reducerii sau combaterii modificarilor aparute in starea de sanatate a pacientului ;

• - scrierea planului de nursing are ca scop : orientarea spre ingrijiri individualizate, promovarea continuitatii ingrijirilor, evaluarea activitatii asistentului medical.

Page 23: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Implementarea este etapa in care planul de nursing este pus in aplicare, realizarea cu succes ale etapei fiind dependenta de cunostintele si priceperea asistentului medical, cu respectarea urmatoarelor principii :

• - actiunile vor fi adaptate in mod individual, pentru fiecare pacient in parte ;

• - interventiile de nursing trebuie sa fie inofensive pentru pacient si cu luarea tuturor masurilor de prevenire a accidentelor ;

• - actiunile de nursing trebuie efectuate cu implicarea pacientului in luarea deciziilor si cu respectarea demnitatii acestuia;

• - nu vor fi efectuate interventii in mod mecanic si fara cunoasterea rationamentului stiintific.

• Activitatile desfasurate in aceasta etapa sunt : • - continuarea de catre asistentul medical a culegerii de informatii despre

starea de sanatate a pacientului ;• - efectuarea interventiei cu competenta si cu respectarea protocolului

stabilit precum si a principiilor de baza ale muncii asistentului medical ;• - notarea interventiei in planul de nursing ;• - mentinerea la zi si actualizarea permanenta a planului de nursing.

Page 24: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Evaluarea procesului de ingrijire este etapa in care se face o apreciere asupra rezultatelor obtinute in starea de sanatate a pacientului in functie de obiectivele propuse initial. Evaluarea se face cu regularitate si la intervale periodice dinainte stabilite, rezultatele acesteia fiind :

• - obiectivele au fost atinse in totalitate – caz in care asistentul medical va decide asupra interventiilor ce vor fi efectuate in continuare ;

• - obiectivele au fost atinse partial ;• - obiectivele nu au fost atinse. • In situatia ultimelor doua cazuri, asistentul medical va reanaliza

planul de nursing privind :• listarea obiectivelor ;• aprecierea capacitatilor pacientului in raport cu obiectivele ;• discutarea cu pacientul a rezultatelor obtinute ;• identificarea factorilor care au impiedicat progresele pacientului ;• identificarea noilor probleme aparute.

Page 25: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

PARTICULARITATILE CRESTERII SI DEZVOLTARII COPILULUI Mecanismul si legile cresterii si dezvoltarii

Cresterea si dezvoltarea constituie un proces dinamic, inceput din

momentul conceptiei produsului uman si continuat pana la maturitate. Cresterea are doua componente :

• cresterea cantitativa si • cresterea calitativa.• Cresterea cantitativa se realizeaza prin procesul de inlocuire a masei organice

lezate, pe tot parcursul vietii, cu marirea greutatii si lungimii organismului. Cresterea se relizeaza prin : hiperplazie ( proliferare celulara ) si hipertrofie ( cresterea de volum celular ).

• Cresterea calitativa presupune diferentiere celulara. Mecanismul cresterii si dezvoltarii este conditionat genetic. ADN – ul detine si transmite informatia genetica ARN – ului mesager la nivelul nucleului. Procesul de transcriptie se face pe o singura catena a ADN – ului si este catalizat de o enzima numita transcriptaza.

• Multiplicarea celulara se realizeaza prin mitoza pentru celulele somatice si prin meioza pentru celulele sexuale.

• Diferentierea celulara consta in aparitia de celile specializate pentru o anumita functie.

Page 26: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Legile cresterii :• 1. legea alternantei : segmentele corpului nu

cresc toate in acelasi timp, ci alternativ ( membrele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare ) ;

• 2. legea proportiilor : pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere ( mai accelerata la 0 – 3 ani, mai lenta intre 5 si 7 ani ) ;

• 3. legea antagonismului morfologic si ponderal : in perioada de crestere, diferentierea antagonica este redusa ;

• 4. legea creserii inegale : fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere.

Page 27: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Factori care determina si influenteaza crestera si dezvoltareaA. Factori exogeni : 1. Alimentatia este unul dintre factorii care influenteaza cresterea inca din timpul vietii intrauterine. Deficientele in dieta mamei vor avea mai tarziu reprecursiuni asupra starii de nutritie a fatului. Subnutritia mamei va determina nasterea de copii cu greutate si lungime mai mica fata de normal. Efectul malnutritiei intrauterine se va reflecta si asupra dezvoltarii nervoase superioare a copilului, deoarece in perioada intrauterina si primele 6 luni postnatal, celulele nervoase se multiplica, la fel conexiunile dendritice, creste numarul de celule neurogliale si are loc mielinizarea. Subnutritia calitativa a gravidei poate dtermina embriopatii si fetopatii.2. Mediul geografic influenteaza cresterea prin conditii de microclimat : aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica, raze ultraviolete. Efectele sunt mai mari in primii 5 ani de viata. Climatul excesiv se asociaza cu o talie mica, pe cand climatul temperat este favorabil dezvoltarii in lungime.3. Factorii socio – economici care influenteaza cresterea staturo – ponderala sunt : conditiile sanitare, morbiditatea infectioasa si parazitara, alimentatia, locuinta, stresul, prfesia parintilor, dinamica sociala, situatia financiara.4. Factorii afectiv – educativi : climatul familial – calm, optimist, care incurajeaza actiunile copilului – va favoriza dezvoltarea acestuia in timp ce climatul conflictual ( familii dezorganizate ) va contribui la un ritm de dezvoltare intarziat.

Page 28: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

5. Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata, la inceput sub forma masajelor, apoi a gimnasticii pentru sugar, iar pe masura ce copilul creste a unui sport adaptat posibilitatilor lui, au un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii.

6. Noxele chimice, radiatiile, diversele traumatisme influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea. In categoria factorilor chimici sunt incluse atat medicamentele si drogurile consumate de mama cat si poluantii la care aceasta poate fi expusa. O atentie deosebita trebuie acordata medicamentelor administrate in timpul sarcinii De exemplu : excesul de vitamina A poate da defecte de inchidere a structurilor ( spina bifida ) ; aspirina administrata in primele 2 luni de sarcina produce malformatii ; administrarea progesteronului in scopul prevenirii iminentei de avort poate da malformatii cardiace si masculinizarea organelor genitale la embrionii de sex feminin.

7. Factorii culturali pot avea efecte limitative in dezvoltarea copilului.

Page 29: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Factori endogeni : 1. Factorii genetici ( ereditatea ) conditioneaza partial talia

definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. Ei au un rol major in determinarea inteligentei, fapt dovedit de gemenii monozigoti crescuti separat, in conditii diferite de mediu si care au acelasi coeficient intelectual.

2. Factorii hormonali intervin atat in timpul vietii intrauterine cat si post natal. Hormonii fetali au un rol minor in dezvoltare. Hormonii materni provin din hormonii placentari si hormonii produsi de organismul mamei care traverseaza bariera placentara. Placenta produce gonadostimuline care vor influenta dezvoltarea gonadelor fetale si prolactina, care are efect asemanator cu STH asupra cresterii fetale. STH, glucocorticoizii si mineralcorticoizii traverseaza bariera placentara in timp ce insulina si hoemonii tiroidieni trec in cantitate redusa. Dupa nastere, controlul cresterii si dezvoltarii copilului se afla sub influenta hormonilor axului hipotalamo – hipofizara.

C. Factori patologici : Cresterea si dezvoltarea pot fi influentate de o serie de factori

patologici cum ar fi : anomalii cromozomiale, afectiuni viscerale cronice cu evolutie prelungita.

Page 30: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Etapele cresterii si dezvoltarii copiluluiEvolutia generala a dezvoltarii copilului cunoaste 4 perioade si anume :

1. perioada intrauterina cu 2 etape : - embrionara : 0 – 12 saptamani ;- fetala : 13 sapatamani – pana la nastere.

2. prima copilarie : de la nastere la 3 ani, cu urmatoarele etape:- etapa neonatala : 0 – 28 de zile ;- etapa de sugar : 29 zile – 12 luni ;- anteprescolar : 1 – 3 ani ;

3. a doua copilarie :- perioada prescolara : 3 – 6 – 7 ani ;

4. a treia copilarie : - etapa de scolar mic : 6 – 11 ani - fetele

6 – 13 ani - baietii- etapa de scolar mare : 11 – 14 ani – fetele

13- 15 ani – baietii- adolescenta : dupa 14 ani ( fetele ) si 15 ani ( baietii ) si pana la terminarea

cresterii.

Page 31: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Cresterea si dezvoltarea intrauterina.• Dupa fecundare, oul migreaza in primele 7 zile de-a lungul trompei uterine si se fixeaza

in mucoasa postero-superioara a uterului. • In primele 2 saptamani de la fecundatie zigotul se transforma in blastocist. Blastocistul

are la exterior trofoblastul iar in interior discul embrionar. Discul embrionar se va diferentia in ectoderm si endoderm rezultand:

• prin diferentierea ectodermului vor lua nastere tubul neural, epidermul, anexele, glandele mamare si salivare;

• din tubul neural se vor forma sistemul nervos, retina, urechea interna, hipofiza si epifiza;

• din endoderm se vor forma tubul digestiv si glandele anexe, aparatul respirator, tiroida si paratiroidele.

• In saptamana a 3-a se formeaza mezodermul si din el vor lua nastere muschii, sistemul osteo-articular, rinichii, suprarenalele, caile excretorii, seroasele, sistemul vascular, organele hematopoetice si limfoide.

• Bataile cordului incep in jurul varstei de 4 saptamani, iar in perioada sapt. 4 – 8 se produce o diferentiere rapida, conturandu-se trunchiul, capul, articulatiile degetelor de la maini si picioare, gura, nasul, ochii si urechile.

• Din saptamana a 13 – a se considera inceputul vietii fetale, durata normala a sarcinii fiind de 28 + / - 10 zile sau 40 – 42 de saptamani.

• Cresterea in greutate este mai lenta in primele doua trimestre si mai accentuata in ultimul trimestru, in timp ce cresterea in lungime este mai mare in primele doua trimestre si mai lenta in trimestrul al treilea al vietii intrauterine. La nastere nou nascutul normal are o greutate de 2800 – 4000 de grame si o lungime de 48 – 52 de cm.

Page 32: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Cresterea si dezvoltarea in perioada copilariei. 1. Perioada neonatala este caracterizata printr-un ritm rapid de crestere in

greutate si lungime a nou-nascutului, astfel ca la sfarsitul primei luni de viata, copilul are un castig ponderal de 500 – 750 de gr., si 5 cm. in lungime.

2. Perioada de sugar este caracterizata printr- un ritm de crestere accelerat. Cresterea in greutate pana la varsta de 1 an se face astfel :• in lunile 1 – 4 cu cate 750 gr. / luna ;• in lunile 5 – 8 cu cate 500 gr. / luna ;• in lunile 9 – 12 cu cate 250 gr. / luna . Cresterea in lungime se face in fiecare luna astfel :• in lunile 1 – 4 in proportia 5 – 4 – 3 – 2 cm. / luna ;• in lunile 5 – 12 cate 1 cm. / luna. Dentitia “ de lapte “ ( temporara ) incepe este compusa din 20 de dinti. In primul an de

viata apar in ordine urmatorii dinti : • incisivii mediani inferiori ( 2 ) la 6 – 8 luni ;• incisivii mediani superiori ( 2 ) la 8 – 10 luni ;• incisivii laterali ( 4 ) la 10 – 12 luni.• In decursul primului an de viata se va imbunatati functia aparatului digestiv si, prin

aparitia dentitiei, se va trece de la alimentatia exclusiv lactata la alimentatia diversificata. Tot in aceasta perioada se imbunatateste apararea antiinfectioasa prin aparitia anticorpilor proprii. Copilul isi diversifica mijloacele de comunicare cu cei din jurul sau printr-o dezvoltare neuropsihica si motorie rapida.

Page 33: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Perioada de copil mic ( anteprescolar ) se caracterizeaza prin faptul ca ritmul de crestere este mai lent in aceasta perioada, atat pentru cresterea in greutate cat si in lungime.

Astfel, copilul va creste cu 2,5 – 3 Kg. / an in greutate si cu 10 – 12 cm. / an in lungime. In aceasta perioada se definitiveaza eruptia dentara, astfel ca la varsta de 2 ani copilul va avea 14 – 16 dinti.

Ordinea eruptiei dentare este urmatoarea :• primii molari “ de lapte “ ( 4 ) intre 18 – 24 luni ;• caninii ( 4 ) apar intre 8 – 24 luni ;• al doilea rand de molari ( 4 ) intre 24 – 30 luni . Se perfectioneaza activitatea neuropsihica si motorie, se dezvolta

limbajul si relatiile afective. Catre varsta de 1 an, copilul foloseste cu adresabilitate primele cuvinte simple, formate din 2 silabe ( ma-ma, ta-ta, pa-pa etc. ).

In primii 3 ani de viata, progresele inregistrate in invatarea vorbirii se vor concretiza in elaborarea de propozitii, la in ceput din 2 -3 cuvinte si apoi din ce in ce mai complexe.

Page 34: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Perioada prescolara ( a 2-a copilarie ) este caracterizata de o crestere mai lenta. Membrele cresc alternativ, la 3 ani cele superioare, iar la 4 ani cele inferioare. Limbajul se perfectioneaza. La 4 ani, copilul isi stabileste o anumita independenta si se adapteaza la programul zilnic fixat de adulti. Catre 6 ani, toate functiile motorii sunt stapanite fara dificultate si apare gandirea logica.

Cresterea si dezvoltarea in perioada scolara.• In aceasta perioada, cresterea in greutate se face in medie cu 3,5

Kg. / an, iar in inaltime cu 6 cm. / an. In jurul varstei de 7 ani erupe primul dinte permanent si primul molar. Incepand de la aceasta varsta inlocuirea dintilor se face cu un ritm de aprox. 4 dinti / an, pe o perioada de 5 ani. Cel de-al doilea molar permanent erupe la varsta de 14 ani, iar al 3 –lea molar poate sa nu apara nici pana la 20 de ani.

• Odata cu detasarea de familie, copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca. Apar situatii conflictuale intre parinti si copii.

Page 35: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Dezvoltarea copilului la pubertate.In aceasta perioada au loc transformari de maturare fizica,

cognitiva si psihosociala. Pubertatea se incheie odata cu aparitia primei menstruatii ( menarha ) la fete si a spermatogenezei la baieti.

Apar caracterele sexuale secundare : se dezvolta organele genitale externe, pilozitatea pubiana, axilara, faciala ( la baieti ), iar la fete se dezvolta sanii si pilozitatea pubiana. Odata cu dezvoltarea caracaterelor sexuale secundare, copilul trece printr-o perioada de crestere accelerata in greutate si inaltime, corespunzatoare intrarii in actiune a hormonilor sexuali.

Se schimba raportul trunchi – membre ( datorita vitezei de crestere diferite pentru cele doua segmente ) iar tipul de dispozitie a grasimii si silueta adolescentului incepe sa semene cu a unui tanar de sex masculin sau feminin.

Apar modificari comportamentale care vor defini temperamentul tanarului. Creste tendinta la actiuni independente si spiritul de initiativa si se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare.

• La sfarsitul pubertatii organismul este apt pentru reproducere si intra intr-o noua etapa – ADOLESCENTA.

Page 36: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

ACTIVITATI SPECIFICE ASISTENTULUI MEDICAL. ASPECTE ALE INGRIJIRII NOU NASCUTULUI SI SUGARULUI. Activitati specifice asistentului medical

Exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moasa si profesiei de asistent medical este reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr. 144 / 2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 785 din 24. 11. 2008. In art. 2 al prezentului act normativ se precizeaza ca :- termenul de asistent medical generalist desemneaza numai titularii unuia dintre titlurile oficiale de calificare prevazut in Anexa nr. 1 a Ordonantei, abilitati sa acorde ingrijiri generale de sanatate ;- termenul de moasa desemneaza numai titularii unuia dintre titlurile oficiale de calificare prevazute in Anexa 2 a Ordonantei.Conform art. 6 din OU nr. 144 / 2008, activitatile exercitate cu titlul profesional de ” asistent medical generalist ” sunt :a) stabilirea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea de ingrijiri medicale de sanatate de natura preventiva, curativa si de recuperare ;b) administrarea tratamentului conform prescriptiei medicului;c) protejarea si ameliorarea sanatatii;d) elaborarea de programe si desfasurarea de activitati de educatie pentru sanatate;e) facilitarea actiunilor pentru protejarea sanatatii in grupuri considerate cu risc;f) desfasurarea activitatilor de cercetared in domeniul ingrijirilor generale de sanatate de catre asistentii medicali generalisti licentiati;

g) participarea la protejarea mediului ambianth) intocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifica desfasurata;i) organizarea si furnizarea de servicii de ingrijiri de sanatate comunitare;j) participarea asistentilor medicali generalisti abilitati ca formatori la pregatirea teoretica si practica a asistentilor medicali generalisti in cadrul programului de educatie continua;k) pregatirea personalului sanitar auxiliar;l) desfasurarea de activitati de educatie in institutii de invatamant pentru pregatirea viitorilor asistenti medicali;

Page 37: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Conform art. 4 din OU nr. 144 / 2008, profesia de ” moasa ” presupune exercitarea urmatoarelor activitati :a) asigurarea unei bune informari si consilierea in materie de planificare familiala;b) diagnosticarea sarcinii, supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinarilor necesare pentru supravegherea evolutiei sarcinii normale ;c) prescrierea sau consilierea privind examinarile necesare celei mai timpurii diagnosticari posibile a sarcinilor cu risc;d) stabilirea unui program de pregatire a viitorilor parinti si consilierea lor in materie de igiena si alimentatie, asigurarea pregatirii complete pentru nastere ;e) ingrijirea si asistarea mamei in timpul travaliului si monitorizarea starii fetusului in utero prin mijloace clinice si tehnice adecvate;f) asistarea nasterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei si in cazuri de urgenta, practicarea nasterii in prezentatie pelvina ;g) recunoasterea la mama sau la copil a semnelor de anuntare a unor anomalii care necesita interventia unui medic si dupa caz, asistarea acestuia ; luarea masurilor de urgenta care se impun in absenta medicului, in special extragerea manuala a placentei, urmata eventual de examinarea manuala a uterului ;h) exminarea si ingrijirea nou nascutului ; luarea tuturor initiativelor care se impun in caz de nevoie si practicarea dupa caz a resuscitarii imediate ;i) ingrijirea mamei, monitorizarea progreselor mamei in perioada postnatala si acordarea tuturor sfaturilor utile privind cresterea nou nascutului in cele mai bune conditii ;j) acordarea ingrijirilor prescrise de medic ;k) elaborarea rapoartelor scrise necesare ;l) desfasurarea de catre moasele licentiate de activitati de educatie in institutii de invatamant pentru pregatirea viitoarelor moase.

Page 38: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• In principal, asistentul medical generalist in cadrul cabinetului de medicina de familie are urmatoarele atriburii :

• asistarea medicului la efectuarea investigatiilor clinice, efectuarea explorarilor functionale, realizarea investigatiilor paraclinice uzuale, programarea pacientilor pentru investigatii de specialitate, administrarea tratamentelor, interventii in situatii de urgenta, monitorizarea starii pacientului, completarea documentelor de evidenta a medicamentelor, de evidenta a pcientilor si de observatie clinica medicala, prevenirea creerii focarelor de infectie, sterilizarea instrumentelor si a materialelor, administrarea medicamentelor si a meterialelor consumabile, asigurarea conditiilor igienico-sanitare generale la locul de munca, asigurarea conditiilor necesare desfasurarii tratamentelor si recoltarilor.

Page 39: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Aspecte ale ingrijirii nou nascutului si sugarului Examenul clinic al nou nascutului• ANAMNEAZA ( Istoricul ) in majoritatea bolilor pediatrice

este cea mai importanta etapa pentru conturarea diagnosticului.

• Istoricul se obtine de la mama sau de la persoana care ingrijeste copilul sau uneori, se poate obtine chiar de la copilul insusi.

• In stabilirea istoricului de un real folos sunt si : carnetele de sanatate ( in care sunt consemnate diferite instantanee din evolutia bolnavului), foile vechi de observatie ( in situatia reinternarii bolnavului in aceeasi clinica ), biletele de externare etc. Istoricul bolii trebuie sa reprezinte o inregistrare detaliata, clara si cronologica a momentelor principale din evolutia bolii si a bolnavului, precum si a implicatiilor acesteia asupra familiei si va contine referiri la :

Page 40: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Antecedentele personale :a ) - antenatale :

- varsta mamei la nasterea copilului;- rangul copilului ( cel mai mare risc pentru copil este la prima srcina ) - antecedente patologice ale mamei in timpul sarcinii ( toxemia gravidica, diabetul

matern, infectii meterne ce se pot transmite transplacentar la fat - medicamente primite de mama in cursul sarcinii ( citostatice, anticonvulsivante,

hormoni etc. ) - Rh negativ al mamei b ) - intranatale : - se refera la modul in care a decurs sarcina, durata ei in saptamani, felul si durata

travaliului, prezentatia, greutatea, lungimea si perimetrele copilului la nastere, eventuale interventii obstetricale ( aplicarea de forceps, cezariana ), anestezice aplicate mamei, scorul Apgar al n.n la nastere etc.

c ) - neonatale :- se refera la patologia n.n in maternitate; se va nota momentul cand a fost pus la

san, scaderea fiziologica in greutate, data aparitiei icterului neonatal, durata si intensitatea lui,eventuale interventii pentru influentarea lui ( expunere la UV, exanghinotransfuzie ), durata spitalizarii, greutatea in ziua externarii din maternitate, eventualele dificultati de alimentatie a n.n.

Page 41: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

alimentatia copilului :- exclusiv la san; - mixta ;- artificiala ( momentul introducerii, preparatul folosit si modul de utilizare ) - aspectul curbei ponderale ; - momentul diversificarii alimentatiei, tipul si ordinea in care au fost introduse alimentele noi, cum au fost primite de copil, eventualele

tulburari digestive aparute, orarul meselor, eventuale particularitati alimentare

- supraalimentarea copilului obez trebuie evidentiata in anamneza - in cazul unor boli cronice care presupun regim alimentar permanent se vor

pune intrebari privind respectarea lui. - patologice : se refera la eventuale accidente, intoxicatii, reactii alergice,

convulsii, boli infectioase, infectii recurente ( respiratorii sau digestive ) ce pot avea ca substrat malformatii sau deficit al apararii imune

Conditiile de viata - se refera la : conditiile de igiena la domiciliu, studiile mamei, nivelul de educatie sanitara, starea psihica a mamei, existenta unor situatii conflictuale in familie sau la scoala, boala cronica a unuia dintre parinti, delincventa apartinatorilor, boli psihice in familie, decesul unui parinte sau al unui copil din familie, eventualele situatii de copii hiperprotejati sau neglijati trebuie semnalate etc.

Page 42: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Antecedente heredo-colaterale :- starea sanatatii mamei si tatalui : eventualele afectiuni cronice- starea sanatatii fratilor- manifestari patologice caracteristice bolilor cu transmitere genetica constatate si la alti membri din familie.EXAMENUL FIZIC Cu ocazia acestuia, se apreciaza daca starea generala a copilului este foarte buna, buna, satisfacatoare, mediocra sau grava.

In cazul abolirii constientei, se impune evaluarea de urgenta a functiilor vitale ( respiratie si batai cardiace ).

In etapa urmatoare se vor consemna unele masuratori : temperatura rectala sau axilara, greutatea, talia, perimetrele, indicele ponderal, pulsul, numarul de respiratii / min., val. TA.

Examenul fizic sistematic se face pe aparate si sisteme.

Page 43: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Examinarea tegumentelor presupune dezbracarea completa a nou nascutului si identificarea eventualelor pete acromice sau hiperpigmentare, a eruptiilor cutanate, a leziunilor dermatologice, a cicatricilor recente sau definitive.

• Tesutul celular subcutanat va fi examinat la nivelul pliului abdominal sau la nivelul bratului si va fi apreciat prin grosime, elasticitate si turgor.

• Faciesul poate fi sugestiv pentru boli cu transmitere genetica.• Ochii – se examineaza convergenta oculara, dimensiunea comparativa a

pupilelor si modificarea dimensiunilor acestora sub influenta luminii ( reflexul fotomotor ); pozitia fantelor palpebrale.

• Urechile – pozitia si morfologia pavilioanelor auriculare.• Nasul – se examineaza prin inspectie.• Gura – presupune inspectia buzelor, a mucoasei bucale, a gingiilor, a limbii,

a palatului si a fundului de gat ( lueta, lojele amigdaliene, peretele posterior al faringelui ) prin utilizarea apasatorului de limba.

• Examenul va fi completat cu palparea ganglionilor limfatici laterocervicali, retroauriculari, occipitali, submentonieri, submaxilari, supraclaviculari.

• Toate datele examenului clinic (istoricul si examenul fizic) vor fi consemnate in fisa de consultatie a pacientului, care va fi utilizata ori de cate ori acesta se va prezenta la cabinetul medical.

Page 44: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Aspectul nou-nascutului la termen –vezi puericultura .Nou nascutul cu risc. Nou nascutul cu risc este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si

mortalitate mai ridicata decat la ceilalti copii de aceeasi varsta. Datele obtinute din anamneza trebuie sa fie foarte bine cunoscute, atat dinaintea nasterii cat si dupa nastere, deoarece la nivelul cabinetului medicului de familie sunt necesare aplicarea unor masuri active de supraveghere diferentiata in functie de factorii de risc. Acestia pot avea la baza : a. Cauze materne :1. varsta mamei – peste 40 de ani; sub 16 ani ;2. factori personali :- nivel socio – economic scazut- fumatul - consumul de alcool / droguri - subalimentatie

- activitatea profesionala ( stres, noxe, activitate fizica prelungita si grea )- multiparitate - nasteri premature sau cu feti morti

3. boli ale mamei : diabet, boli renale, cardiace, pulmonare, tratamente ,edicamentoase cronice, sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina, ruptura prematura de membrane amniotice, infectii virale ( HIV, hepatite )

Page 45: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

b. Cauze fetale :- prematuritatea ; - posmaturitatea ;- macrosomia ; - pozitii fetale anormale ;- boli si malformatii congenitale ;- conditii legate de nastere si expulzie :- HTA materna ;- travaliu precipitat / prelungit ;- prezentatie anormala ;- tetanie uterina ;- lichid amniotic contaminat cu meconiu ;- operatie cezariana ;- analgezie obstetricala ;- anomalii de placenta ( mica, mare, praevia ).- conditii imediate perinatale :- prematuritate / postmaturitate ; -soc neonatal; - infectia lichidului amniotic ; - Apgar mic la 1 min. sau 5 min. dupa nastere.

Page 46: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Ingrijirile acordate nou nascutului la domiciliu.Educatie pentru sanatate.In cadrul obligatiilor de serviciu nursei ii revin sarcini privind urmarirea

evolutiei nou nascutului dupa externarea din maternitate, recunoasterea la mama si copil a semnelor de anuntare a unor anomalii care necesita interventia unui medic precum si acordarea tuturor sfaturilor necesare parintilor nou nascutului privind cresterea acestuia in cele mai bune conditii.

Cu ocazia vizitelor la domiciliu nou nascutului si sugarului, asistenta trebuie :

- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijirilor necesare;- sa verifice daca informatiile comunicate au fost intelese de catre mama ;- sa motiveze mamei importanta acestor ingrijiri ;- sa evalueze starea de sanatate precum si gradul de crestere si dezvoltare a copilului. In cadrul instruirii efectuata de catre nursa, vor fi abordate urmatoarele aspecte :- asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare :

- camera separata, calduroasa, luminata corespunzator, temperatura optima, curatenie ;

Page 47: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

- alimentatia : - sa se faca la aceleasi ore ; - sa se insiste pentru alimentatia naturala la san deoarece laptele matern asigura pe deplin

necesitatile nutritionale ale bebelusului si contine anticorpi care asigura acestuia protectie impotriva infectiilor ;

- daca mama nu are suficient lapte ( curba ponderala stagneaza sau chiar regreseaza ) sau daca sufera de unele boli ( TBC pulmonar activ, cancer, afectiuni psihice grave, insuficienta renala, infectie cu HIV ) este necesara alimentatia artificiala ; laptele praf va fi administrat la recomandarea medicului si vor respectate cu strictete regulile de igiena ( inainte si dupa utilizare, biberoanele si tetinele vor fi sterilizate prin fierbere ) ;- igiena corporala – baia :

- prima baie se va efectua dupa caderea bontului ombilical ; - baia se va face zilnic la aceeasi ora, de preferinta seara ; - temperatura camerei – 22 – 24 grade C. ;- temperatura apei – in jur de 35 grade C. ;- dupa baie, uscarea tegumentelor se va face prin tamponare cu prosoape, ochii se vor

sterge cu compresa sterila dinspre unghiul exterior spre cel interior , cate o compresa pentru fiecare ochi; deoarece bebelusii respira numai pe nas pana la 1 an, igiena nasului este deosebit de importanta ( in fiecare nara se pune ser fiziologic dupa care se aspira secretiile cu o pompita speciala ); orificiile auditive se vor curata cu tampoane de vata nu cu betisoare ;

- lenjeria de corp va fi din bumbac, adecvata varstei si anotimpului, usor de manevrat, va fi spalata zilnic, fiarta si calcata ;

Page 48: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

- somnul :- deoarece in primele luni de viata exista un risc mare de accidente, pana la 6 luni

sugarul este bine sa doarma in aceeasi camera cu parintii ;- el va fi culcat pe o parte, nu pe spate sau pe burtica, iar pana la 2 ani nu va fi culcat

pe perna ;- patul copilului nu trebuie asezat langa surse de caldura ;- camera va fi aerisita ; este interzis fumatul in camera bebelusului si nu vor exista

excitanti optici sau acustici ;- se va evita prelungirea starii de veghe, care poate determina plans si agitatie.De ce plange copilul ? Plansul este primul mod de comunicare al copilului prin care isi face cunoscute

unele nevoi, in care cea mai imortanta este foamea. Mai poate plange :- din cauza iritatiei date de scutece ; - din cauza colicilor ;- daca au febra ;- daca le este sete ;- cand sunt obositi ;- cand le ies dintisorii ;- cand se plictisesc ?

Page 49: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Sindromul mortii subite la sugar ( SIDS ) Sindromul mortii subite la sugar reprezinta moartea inexplicabila a unui

bebelus aparent sanatos in primul an de viata. In majoritatea cazurilor, decesele au loc la copii cu varste intre 2 si 4 luni,

in timpul noptii si mai ales iarna.Pentru a preintampina acest sindrom, mama va fi instruita cu privire la

urmatoarele aspecte :• in camera copilului nu se va fuma ;• copilul nu va fi imbracat excesiv de gros, iar temperatura camerei nu

va depasi 22 grade C ; incalzirea excesiva a camerei contribuie semnikficativ la aparitia SIDS ;

• copilul va fi pozitionat la capatul patutului, astfel incat acesta sa nu se poata rasuci sub paturi ;

• sub capul copilului nu va fi folosita perna ;• nu vor fi intrebuintate paturi de lana sau huse lanoase sau mitoase ;• pentru patut vor fi folosite saltele mai tari ;• mama va fi sfatuita sa nu adoarma cu copilul la san .

Page 50: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

DIAGNOSTICE DE NURSING ALE COPILULUI SI INTERVENTIA NURSEi Elemente de apreciere a starii de boala Premisa pentru o buna colaborare intre asistentul medical si parintii copilului este

relatia de incredere reciproca. Asistentul care viziteaza copilul bolnav instruieste in amanunt mama conform indicatiilor medicului, efectueaza o parte din tratament si demonstreaza practic tehnicile de ingrijire pe care mama trebuie sa le aplice.

Nursa nu trebuie sa ezite sa demonstreze mamelor mai nepricepute cateva tehnici ca : infasatul, tratamentul eritemului fesier, baile medicamentoase, alimentarea copilului bolnav, prepararea unor alimente dietetice, aplicarea de invelisuri hidroterapeutice sau pansamente, tehnica de administrare a unor medicamente, masurarea temperaturii corporale etc.

Parintii au obligatia de a respecta cu constiinciozitate absoluta recomandarile si prescriptiile medicului.

Cand nu se poate baza pe colaborarea parintilor, medicul va inclina sa recomande internarea in spital, chiar pentru afectiuni care ar putea fi tratate in familie sau ambulator. Insa daca familia ofera conditii favorabile in ceea ce priveste starea materiala si nivelul de instruire generala a parintilor este corespunzator, pot fi tratate la domiciliu afectiuni usoare, unele boli infecto – contagioase necomplicate, afectiuni cronice si in general, orice imbolnavire care nu pune in pericol imediat viata copilului. In acest sens, cu ocazia vizitelor efectuate la domiciliu de catre medicul de familie si de asistentul medical, ei vor forma un bagaj minim de cunostinte necesar parintilor despre bolile copiilor.

Odata instruiti, parintii nu vor neglija unele manifestari de boala serioasa si nici nu vor apela in mod abuziv la prezenta medicului. Instructajul va consta in prezentarea unor manifestari patologice care vor permite parintilor sa sesizeze din timp localizarea principala a bolii, precum si influenta ei asupra intregului organism al copilului, astfel :

Page 51: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Starea generala si comportamentul copilului bolnav – pot fi usor observate de catre parinti, in primul rand daca ele sunt modificate fata de starea normala zilnica, apoi prin observarea :a) faciesului copilului, care poate exprima durere, teama, dificultate in respiratie, tristete, privirea poate fi inexpresiva, ratacita ; b) tusea, raguseala, dificultatea mare in respiratie ( dispneea ) precum si existenta unor zgomote ce insotesc respiratia sunt alte indicii alarmante ;c) miscarile copilului sanatos sunt vioaie, viguroase, cu pozitie fireasca frecvent schimbatoare ; lipsa de miscare, o pozitie anormala pe care copilul bolnav o schimba rar sau cu dificultate poate fi cauzata de o durere intensa sau poate fi legata de o suferinta a sistemului nervos ;d) convulsiile sunt manifestari repetate caracterizate prin miscari tonico-clonice ce pot apare in cadrul unor stari febrile la sugari si copilul mic ( convulsii febrile ) sau in cursul unor infectii acute ale sistemului nervos central ( meningita, encefalita ).

Page 52: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Culoare si consistenta pielii – copilul normal are pielea de culoare roz, este uscata, neteda si ferma. Patologic pot apare :a) paloare – determinata de anemie, de o tulburare a circulatiei sangelui, de o boala a inimii sau a rinichilor. Sub influenta firgului, tegumentele pot lua aspect marmorat ( pete albicioase si violacee ) ;b) culoare rosie a intregii suprafete corporale – se observa in caz de febra ;c) roseata in pete – survine in cursul bolilor eruptive ( rujeola, rubeola, scarlatina ; in aceasta situatie se va urmari intensitatea, dimensiunea, forma si distribuirea petelor eruprive pe suprafata corpului, precum si locul de aparitie si modul cum se extind ;d) culoarea vinetie ( cianoza ) – poate apare :

• - in timpul imbaierii la copii cu nutritie deficitara si este un semn ca le este frig ; • - cianoza marcata insotita de stare generala modificata si dificultati de respiratie ale copilului reprezinta o

stare grava cu pericol vital ; • - la copiii cu malformatii congenitale ale inimii exista o cianoza permanenta ; e) petele violacee circumscrise pot fi de natura traumatica sau pot insoti o serie de boli generale grave, fiind

expresia unei tulburari ale coagulabilitatii sangelui ; f) coloratia galbuie sau galben portocalie a tegumentelor ( icterul ) apare : - la nou nascut – icterul fiziologic ; - in hepatita virala ; - in anemia hemolitica ; - in cadrul unor malformatii ale cailor biliare ; - in urma unor regimuri prelungite cu supa de morcovi ( carotinemie ) – in aceasta situatie, sclerele nu sunt

colorate in galben; g) consistenta pielii – la copilul sanatos este ferma, pliul cutanat prin pensare intre doua degete dispare

imediat ; - in starile de deshidratare pliul cutanat este lenes, copiii au ochii incercanati si infundati in orbite ; - edemele ( excesul de lichide ) se observa cu precadere la nivelul pleoapelor, la gambe si la nivelul organelor

genitale si apar in special in bolile renale ; - pielea umeda apare in starile febrile; cand este localizata la palme si talpi cu precadere - este semn de

rahitism.

Page 53: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

. Modificari ale suprafetei cutanate :- aparitia unor vezicule cu continut clar apoi tulbure-purulent ce se acopera rapid cu o crusta sunt intalnite in varicela ;- vezicule mai mari ce se acopera cu o crusta galbena sunt caracteristice pentru impetigo ( bube dulci ) ;- tumefactie dureroasa dura in varful careia apare un punct galben este tipica pentru furuncul ;- eruptie in placarde de 1 – 3 cm. cu margine rosie insotita de prurit accentuat – urticarie ; poate fi si o reactie alergica la

unele substante externe ( intepatura de urzici sau de insecte ) sau ca urmare a intolerantei la unele alimente ; Febra reprezinta temperatura corpului (masurata rectal), care depaseste valoarea de 38 grade C ;- temperatura normala se situeaza intre 36,5 grade C ( dimineata ) si 37,2 grade C ( seara ) ;- cand temperatura este cuprinsa intre 37,4 si 38 grade C se considera stare de subfebrilitate ;- temperatura este mai ridicata la copii dupa alimentatie, plans, agitatie si la sugarul mic poate apare atunci cand ii este

sete ;- temperatura se masoara rectal ; - masurarea axilara a temperaturii se face numai la adult si la copilul mai mare de 12 ani . Cauzele si manifestarile clinice ale febrei :• febra nu este o boala ci un simptom ;• daca atinge valoare de 40 grade C si chiar mai mare, este un semn de gravitate ;• copilul febril are ochii luciosi, prezinta polipnee, are somnul agitat ;• cresterea brusca a febrei la sugar si copilul mic poate declansa aparitia convulsiilor febrile ;• scaderea brusca a febrei este insotita intotdeauna de transpiratii profuze ;• la sugar si la copilul mic febra poate apare si prin acumularea excesiva de caldura in incapere, ori cand acesta este

imbracat excesiv de gros ; - prin simpla dezbracare a sugarului valoarea temperaturii poate scadea pana la limitele normale fara alte tratamente ;

• Combaterea febrei se face numai in cazul in care aceasta persista si este insotita si de alte tulburari ( modificarea starii generale, scaderea apetitului, tulburarea somnului etc ), situatie in care se recomnada instituirea de tratamente energice. Mai intai pentru combaterea febrei sunt utilizate mijloacele simple, naturale si apoi cele medicametoase.

• Mijloacele naturale in ordinea in care trebuie incercate sunt : administrarea de lichide, compresele umede, impachetarile reci ( generale ), baia racita progresiv. Cand aceste mijloace nu dau rezultate, se administreaza medicamente antitermice.

• Sugarul cu febra nu trebuie imbracat mai gros decat de obicei, iar camera in care este tinut nu va fi supraincalzita, temperatura fiind constanta ( intre 20 – 22 grade C ).

Page 54: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Respiratia. In cazul dispneei, fata copilului bolnav exprima efort si suferinta. Se poate observa tiraj ( infundarea

spatiilor intercostale sub marginea coastelor sau la gat ). Dispneea poate fi insotita de agitatie, facies anxios, pozitie sezanda incordata. Acest tip de dispnee este un semnal de alarma si poate apare in criza de astm bronsic, bronsita spastica, in pneumonia grava sau in situatia aspirarii unui corp strain in caile respiratorii. Daca apare si ceanoza si transpiratii este un semn de mare urgenta medicala.

Varsaturile sunt diferite de regurgitatii si sunt de cele mai multe ori semnul precoce al unei afectiuni a tubului digestiv. Mama va preciza momentul aparitiei varsaturilor, numarul si continutul acestora precum si cantitatea de lichid varsata. Urina normala este limpede si de culare galbena. Unele medicamente pot colora urina, ex. : culoarea galbena ca lamaia este urmare a tratamentului cu Electovit, Vit. A; albastra-verzuie – de la albastru de metilen etc. In unele boli culoarea urinei poate deveni : brun-roscata ( nefrite, stari febrile ); bruna ca berea ( hepatita virala A ); tulbure ( in infectii urinare ); incolora ca apa ( in diabet zaharat, scleroza renala ).

Este indicat sa se compare volumul urinei cu cantitatea de lichide consumate. La sugarii mici si la nou nascuti numarul de mictiuni in 24 de ore este de 10 – 15, in timp ce la sugarul mai mare mictiunile sunt in numar de 6 – 7 / 24 ore.

Scaunele copilului bolnav in ceea ce priveste numarul acestora, mirosul, aspectul si consistenta lor sunt observate pe durata a 24 de ore. Se va acorda o atentie deosebita scaunelor ce contin sange, mucus, puroi, viermi intestinali, resturi de legume nedigerate deoarece ele sunt sugestive pentru diagnostic si vor fi pastrate pantru a fi aratate medicului. In caz de diaree este imperios necesara efectuarea unei coproculturi.

Pentru copilul bolnav, atat medicul cat si nursa vor da recomandari stricte pentru tratamentul, alimentatia si ingrijirea acestuia. Daca starea copilului se amelioreaza rapid, multi parinti sunt tentati sa intrerupa tratamentul indicat de medic sau sa schimbe dieta prescrisa. Acest lucru nu este permis deoarece duce la recaderi, iar mama va fi riguros instruita in acest sens.

Page 55: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Regimuri alimentare aplicate copilului bolnavRecomandarile facute de medic vor fi respectate

intocmai de mama in ceea ce priveste componenta, cantitatea, felul de administrare si orarul alimentatiei. Mancarea va fi preparata gustos si variat, fiind oferita in mod placut si in portii mici. Orice aliment va fi dat copilului sub forma usor de tolerat, iar acesta nu va fi fortat sa manance.

In functie de afectiune se vor administra alimente fara celuloza in exces ( in caz de diaree ), fara condimente, fara alimente ce produc fermentatie ( prune, struguri ) si putrefactie intestinala ( carne, prajituri cu crema ).

Sunt interzise in alimentatia copilului bolnav: rantasuri, sosuri, prajeli, prajituri de cofetarie, ciocolata, mezeluri, conserve, peste congelat, carne de porc, fasole, varza, mazare, sucuri acidulate, cu conservanti.

Page 56: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Tipuri de regimuri alimentare :1. dieta hidrica se recomanda in caz de diaree cu sau fara varsaturi si consta din : apa cu 5 –

10 grame glucoza la 100 ml. ; ceai de plante indulcit cu 50 gr. zahar fiert la 1000 ml. lichid ; apa de orez preparata cu 30 gr. orez si 50 gr. zahar la 1000 ml. lichid ;

2. dieta de tranzitie urmeaza dietei hidrice in tratamentul diareelor. La sugar, in primele luni este constituita din supa de morcovi si / sau preparate dietetice ce contin faina de roscove. La sugarul mai mare si la copilul de 1 – 5 ani, la aceste alimente se adauga orez pasat, mere coapte, piure de morcovi etc. Pentru refacerea florei intestinale se poate administra ” BIOTICS ” produs care contine lactobacilus acidofilus sau ” ERCEFLORA ” care contine zacharomyces boulardi.

3. regimul hidro - zaharat se recomanda copiilor mai mari, febrililor si celor care nu tolereaza laptele. El cuprinde : ceaiuri indulcite cu zahar, supa de zarzavat atrecurata, zeama de orez, zeama de compot, limonada, siropuri naturale ;

4. regimul hidro - zaharat - lactat cuprinde in plus lapte, iaurt si branza de vaci. Este folosit la copiii cu toleranta digestiva scazuta, in perioada de inceput a oricarei boli febrile ;

5. regimul lacto - hidro - zaharat – fainos are in plus cartofi ( copti, fierti, pireuri ) paine alba, biscuiti, griş, orez, dulceata, gemuri, macaroane ;

6. regimul lacto - fainos - vegetarian cuprinde in plus, fata de de regimurile anterioare, legume ( salate sau fierte ) si fructe ( crude rase, terciuite, coapte, compoturi, dulceata sau gemuri ) ;

7. regimul fainos, cu sau fara branza de vaca si carne, este compus din ceaiuri, paine prajita, biscuiti, orez, cartofi, griş, paste fainoase. Regimul se poate imbogati cu branza de vaci, carne, mere coapte. Este indicat la copiii mai mari, dupa dieta hidrica, in caz de dizenterie, toxiinfectii alimentare, diaree de orice natura.

Page 57: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Medicul va fi anuntat de urgenta :• daca temperatura copilului este peste 38 grade C si este

combinata cu alte simptome :• - vomita sau are diaree ;• - nu mananca ;• - plange sau geme fara un motiv aparent ;• - este neobisnuit de somnoros sau letargic ;

TEMPE RATURA normala a corpului va fi diferita in functie de locul de masurare :

• rectal : 37,8 grade C ;• oral : 37 grade C ;• axilar : 36,4 grade C.• Pana la varsta de 4 ani temperatura nu se masoara oral

Page 58: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Vaccinarile copilariei. Imunizarea. Pediatria preventiva reprezinta totalitatea masurilor care impiedica

aparitia imbolnavirilor sau a disabilitatilor severe la copil. Se considera ca pediatria preventiva are 3 niveluri :

1. preventia primara – consta din totalitatea masurilor care se impun pentru impiedicarea aparitiei imbolnavirilor in populatia comunitara. Ex. de preventie primara: vaccinarile, clorinarea si fluorinarea apei, pasteurizarea laptelui, mas. de prev. a intoxicatiilor .

2. preventia secundara – se adreseaza unor grupe de copii cu risc inalt pentru o anumita boala. Ex. : admitand ca originea bolii coronariene este situata in copilarie insa la aparitia ei intrevin o multitudine de factori familiali ( obiceiuri alimentare gresite ) si genetici ( hiperlipemie, obezitate etc. ), este necesara depistarea copiilor din familiile de hipertensivi in vederea scaderea riscului de imbolnaviri cardiovasculare.

3. preventia tertiara – este reprezentata de tratamentul si supravegherea copiilor cu boli cronice potential invalidante, cum sunt copiii cu deficiente motorii, psihice sau senzoriale. Ex. : supravegherea si tratarea copiilor cu fibroza chistica, masurile ortopedice si fizioterapeutice care se adreseaza copiilor cu paralizie cerebrala, urmarirea copiilor cu forme severe de astm etc.

Page 59: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Bebelusul se naste cu imunitate fata de anumite infectii, imunitate care provine de la mama lui din perioada intrauterina. In continuare, dupa nastere, alaptarea pastreaza aceasta imunitate inca vreo cateva saptamani, insa ea descreste putin cate putin in primele luni de viata.

• Din aceasta cauza, in cadrul preventiei primare, bebelusii sunt imunizati cu ajutorul vaccinurilor impotriva celor mai obisnuite boli, vaccinurile stimuland sistemul imunitar al organismului sa produca anticorpi impotriva unor agenti patogeni.

• Orice copil are dreptul de a fi protejat prin vaccinare impotriva bolilor care pot fi astfel prevenite.

• Programul de imunizari a dus la scaderea morbiditatii si mortalitatii, cu toate ca legislatiile, recomandarile si strategiile din diferite tari ale Uniunii Europene sunt relativ diferite.

Page 60: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

In Romania, Programului National de Imunizari ( PNI ) pe anul 2009 prevede urmatorul calendar de vaccinari :

- la maternitate :- in primele 24 de ore, vaccinarea Hepatita B ( HepB ) ;- la 2 – 7 zile, vaccinarea Antituberculoasa ( BCG ) ;- la medicul de familie :- la 2 luni, simultan : - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitiic( DTPa - VPI ) si

- Hepatitic B ( Hep B ) ;- la 4 luni, simultan: - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic ( DTPa – VPI ) ; - la 6 luni, simultan : - Diftero-tetano-pertussis acelular- poliomielitic

( DTPa – VPI ) si- Hepatitic B (Hep B) ;

- la 12 luni, simultan : - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic ( DTPa - VPI ) si- Rujeolic-rubeolic-oreion ( RRO ) ;

- la 4 ani : - Diftero-tetano-pertussis acelular ( DTPa ) ;- la 7 ani ( clasa I ) : - Rujeolic-rubeolic-oreion ( RRO ) – campanii scolare ;- la 9 ani(clasa a III-a):- Vaccin Polio inactivat ( VPI ) – campanii scolare- la 14 ani : - Diftero-tetanic pentru adulti ( dT ) – campanii scolare ;- la 24 ani : - Diftero-tetanic pentru adulti ( dT ).

Page 61: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Contraindicatii generale ale vaccinarilor In anumite situatii expres prevazute de lege si de practica medicala, efectuarea vaccinurilor este

contraindicata in urmatoarele cazuri :1. casexie, boli neoplazice, hemopatiile maligne, agamaglobulilemia – situatii in care bolnavul nu produce anticorpi, iar vaccinarea agraveaza evolutia bolii ;2. boli infectiase acute sau in convalescenta cand, datorita epuizarii resurselor de aparare, raspunsul in anticorpi este insuficient;3. pacientul a avut boala impotriva careia protejeaza vaccinarea respectiva ;4. tuberculoza evolutiva : vaccinarea poate agrava boala ;5. nefropatiile cronice cu sediment patologic in urina se pot vaccina antitetanic, antipolio, antiholeric, antivarioloc si BCG ;6. afectiuni cardiovasculare decompensate sau tulburari de ritm;7. afectiuni neurologice : se evita vaccinurile preparate din bacterii sau virusuri cu neurotropism ;8. afectiuni hepatice cronice agresive ;9. afectiuni cutanate alergice : eczema constitutionala contraindica vaccinarea antivariolica si BCG 10. boli alergice : astmul bronsic sau starile ce denota o constitutie alergica si care risca sa provoace reactii locale si generale severe necesita prudenta si testari de toleranta ;11. sarcina : se interzic vaccinarile cu virus viu in primele 3 luni de sarcina, intrucat exista risc teratogen ;12. corticoterapia prelungita poate determina depresia imunologica; se evita vaccinarile cu virusuri vii atenuate. 3. 2 Reactii post-vaccinale. 1. reactii locale : fenomene inflamatorii la locul de inoculare ( eritem, durere, edem, impotenta functionala ) – dureaza 24 de ore si nu necesita tratament ;2. reactii generale : febra, stare generala alterata, greturi, varsaturi, diaree – necesita tratament simptomatic ;3. socul vaccinal precoce : este un soc anafilactic, ce necesita tratament de urgenta pentru combaterea colapsului cardiovascular – este rar intalnit ;4. reactii de organ : sunt rar intalnite ; dupa vaccinarea antitetanica poate aparea nefropatie, dupa vaccinarile antipolio si antirabica apar rareori encefalita, respectiv paralizie de neuron motor periferic ;5. reactii focale : intr-un numar mic de cazuri se poate constata agravarea unor boli preexistente.

Page 62: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

ADOLESCENTA. DEFINIREA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI. PROBLEME DE SANATATE SPECIFICE. Generalitati despre adolescenta.

Atat adolescentii cat si parintii acestora trebuie sa gaseasca o modalitate adecvata pentru a se intelege cat mai bine unii cu ceilalti. In unele familii acest lucru se intampla usor. In multe altele exista certuri datorate de cele mai multe ori faptului ca parintii nu sunt constienti de problemele normale de dezvoltare ce apar in adolescenta. Amiabilitatea relatiilor parinti – adolescenti poate fi reusita atunci cand, parintii realizeaza ca adolescentii lor de fapt nu incearca sa scape de ei printr-o asa-zisa independenta ci, doar doresc sa-si formeze propria lor identitate.Adolescentii trebuie sa faca fata multor lucruri. Pubertatea le modifica trupurile in modalitati care schimba felul in care ei se percep pe sine si felul in care lumea ii percepe. Impulsurile sexuale pot fi antrenante si inspaimantatoare in acelasi timp.

Cultura noastra complica uneori lucruruile si mai mult prin transmiterea unor mesaje ambigue in legatura cu sexualitatea adolescentilor, pe deoparte idolatrizand-o ( vezi reclamele care contin corpuri tinere si sexy ) si pe de alta parte, considerand-o ca fiind o forta periculoasa ce trebuie canalizata si controlata. Scoala, un paradis pentru multi adolescenti, pare o adevarata povara pentru altii. Abilitatea de a gandi abstract ii conduce pe multi adolescenti sa puna sub semnul intrebarii societatea in care se pregatesc sa intre ca adulti. Idealismul poate fi o forta puternica pentru bine, insa de multe ori poate sa le aduca si neplaceri adolescentilor.Parintilor le este de ajutor sa-si reaminteasca, ca de fapt valorile fundamentale pe care ei le-au insuflat in decursul timpului copiilor lor inca se gasesc in acestia, chiar si in aceasta perioada dificila in care ideile si nevoile sunt intr-un permanent conflict si ca, majoritatea adolescentilor in fond tin cont de credintele de baza ale familiilor lor, chiar daca isi vopsesc parul cu o culoare nemaintalnita in natura.Cu toate acestea, exista si pericole. Astfel de exemplu, comportamentul sexual periculos ori consumul de alcool si droguri pot avea consecinte pe termen lung sau chiar permanente. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca multe dintre problemele de sanatate apar pentru prima data in adolescenta.

Parintii trebuie sa fie constienti de aceste capcane chiar si atunci cand au incredere in copiii lor si cand sunt convinsi ca acestia vor reusi sa le ocoleasca cu succes. Concentrarea asupra scopului pe termen lung – copilul sa se dezvolte si sa ajunga un adult sanatos si normal – ii poate ajuta pe parinti sa sep[are comportamentele care sunt cu adevarat o problema ce cele care sunt doar suparatoare.A fi un parinte intelept pentru un adolescent a fost dintotdeauna o treba dificila. Un parinte a spus odata : ” Oh, ce bine ar fi daca as fi numai pe jumatate atat de minunat pe cat credea copilasul meu cand era mic si numai pe jumatate atat de prost pe cat crede copilul meu adolescent... ”

Page 63: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Definirea personalitatii adolescentului. Caracteristici psihologice si morfo -

fiziologice din perioada adolescentei.

Probleme psihologice.Schimbarile fizice care se produc la pubertate au un inceput si un sfarsit bine delimitate. Schimbarile

psihologice sunt mai dificil de sistematizat. O modalitate de a analiza dezvoltarea emotionala a unui adolescent este sa ne gandim la problemele psihologice pe care adolescentii trebuie sa le infrunte in ” drumul ” lor spre a deveni adulti. Este util si sa ne gandim la adolescenta ca avand 3 stadii : timpuriu, de mijloc si tardiv. Principalele problemele psihologice sunt altele, de la un stadiu la altul, ele putand fi sintetizate astfel :

impacarea cu noul aspect fizic ; dezvoltarea unei noi identitati ( masculine sau feminine ) ; dezolvarea problemei diferentelor dintre normele si valorile partenerilor ( prietenilor ) lor si cele ale parintilor

lor ; stabilirea si exprimarea propriei convingeri morale ; dezvoltarea unui simt al propriei responsabilitati ; demonstrarea potentialului de autointretinere. O problema centrala pentru adolescentii mari ( precum si pentru tinerii adulti ) este sa descopere ce fel de

oameni doresc sa fie, ce fel de slujba vor avea si dupa ce principii isi vor ghida viata. Acesta este un proces partial constient, partial inconstient. In incercarea de a-si gasi identitatea, adolescentii pot

incerac mai multe roluri : visatorul, cosmopolitul, cinicul, rebelul, adeptul cauzelor pierdute, ascetul etc. Unii adolescenti par a se descoperi pe sine mai devreme si in mod direct, in timp ce altora pare ca le trebuie mai mult timp si merg pe mai multe drumuri pana cand isi gasesc calea.

O modalitate in care adolescentii avanseaza catre independenta lor este asumarea riscurilor. Este usor pentru ei sa subestimeze riscurile deoarece tind a se vedea pe ei insisi ca fiind invulnerabili, deoarece langa parinti au fost ocrotiti, le-a fost intotdeauna bine si de aceea, se asteapta ca intotdeauna le va fi astfel. Abordarea logica a situatiei cu un adolescent nu are niciun efect deoarece adolescentii traiesc in prezentul de acum si nu in viitorul ipotetic.

Page 64: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Spre deosebire de parinti care sunt capabili sa evalueze riscurile si / sau beneficiile unei actiuni deoarece au la baza incercarile si erorile din perioada propriei lor adolescente, copiii lor, adolescentii de astazi nu cunosc pretul asumarii unor riscuri.

• De exemplu, adolescentul care experimenteaza fumatul probabil va sfarsi dependent de nicotina, imbatatul este o forma de asumare a riscului care poate cu usurinta sa sfarseasca tragic atunci cand un copil beat se urca la volanul unei masini, consumarea ” in joaca ” a drogurilor poate duce la dependenta chiar si la copii care provin din familii bune ori activitatea sexuala prin care adolescentii tenteaza soarta poate fi nefasta ( sarcini nedorite la adolescente, boli cu transmitere sexuala etc. ).

• Provocarea pentru parinti este sa-i ajute pe adolescenti sa-si asume riscuri intr-o maniera controlata. Educatia asupra pericolelor reprezentate de tigari, alcool, droguri si activitatea sexuala iresponsabila trebuie sa inceapa inca inainte de adolescenta. Parintii trebuie sa fie foarte clari atunci cand este vorba despre principiile si valorile familiei.

• Ei trebuie sa-si invete copilul prin exemplul personal precum si prin cuvinte si sa-l fereasca pe acesta de tentatiile care uneori ar putea fi prea mari ( ex. sa lasi un adolescent de 14 ani, pur si simplu singur acasa un weekend intreg, este o invitatie la risc ).

Page 65: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Pubertatea. Dezvoltarea adolescentilor la pubertate.Pubertatea semnifica inceputul adolescentei. Este o perioada de crestere si dezvoltare rapida care dureaza 2 – 4 ani si care va conduce in final la maturizarea fizica si la capacitatea de reproducere.Primul lucru pe care prebuie sa-l stie un parinte este ca exista un interval larg in care pubertatea poate incepe astfel :

• cele mai multe fete intra in pubertate in jurul varstei de 10 ani si au primul ciclu menstrual in jur de 12 ani si jumatate ( nu este anormal pentru fete sa intre in pubertate la 9 ani si uneori chiar mai devreme ) ; dezvoltarea sanilor poate sa nu inceapa pana la varsta de 12 – 13 ani, caz in care primul ciclu menstrual poate sa vina la varsta de 14 – 15 ani ;

• baietii de obicei, intra la pubertate cu 2 ani mai tarziu decat fetele, adica in jurul varstei de 12 ani ( unii baieti sanatosi pot intra la pubertate chiar la 14 – 15 ani ) ;ATENTIE ! Evaluarea dezvoltarii din timpul pubertatii ar trebui sa fie o parte a consultatiilor medicale anuale in cazul adolescentilor.

In cazul in care pubertatea debuteaza fie foarte devreme sau foarte tarziu, fapt care poate fi suparator sau poate crea stanjeneala sau uneori confuzie, medicul va trebui sa se asigure ca nu exista nicio afectiune medicala care a determinat acest lucru si-l va linisti in consecinta cu tact si cu blandete pe cel in cauza.

Page 66: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Dezvoltarea fetelor in timpul pubertatii. Nu exista o varsta anume la care pubertatea incepe, fiecare fata avand propriul ei ritm.

Faptul ca o fata intra la pubertate mult mai devreme sau mai tarziu decat media de obicei nu inseamna ca glandele ei endocrine nu functioneaza corespunzator, ci ca ea se dezvolta mai repede sau mai incet. Ritmul de crestere poate fi mostenit de la parinti de exemplu, care s-au dezvoltat la randul lor mai repede sau mai lent, s-au influentat de starea generala de sanatate, de nutritie ori de alti factori ( existenta pesticidelor sau a hormonilor in hrana ).

Pentru o fata dezvoltata normal si care intra la pubertate la varsta de 10 ani, caracteristicile pubertatii sunt :

• la varsta de 7 ani fetita creste cu aprox. 5 - 7 cm. / an ;• la varsta de 8 ani rata ei de crestere s-a redus probabil la cca. 3 - 4 cm. si un spor de greutate

de aprox. 4 Kg. / an ; natura pare ca o tine pe loc ;• la varsta de aprox. 10 ani obstacolele par a disparea si fetita incepe sa creasca rapid, cu cca. 8

- 10 cm. si un spor de greutate de cca. 5 - 10 Kg. / an, in timpul urmatorilor 2 ani ; se intampla si alte lucruri : sanii incep sa se dezvolte ( la inceput ca o tumefactie dura sub mamelon – fapt ce sperie parintii ) avand forma conica la inceput apoi odata cu primul ciclu menstrual luand forma hemisferica, parul pubian si cel de la nivelul axilelor incepe sa creasca, soldurile se maresc ;

• la 12 ani si jumatate o fetita obisnuita are primul ciclu menstrual ( eveniment denumit menarha ) si din acest moment cresterea ei se reduce rapid ( in primul an dupa menarha fata creste cu 3 - 4 cm., iar in anul urmator cu numai 1 - 2 cm. ) ;

• in cazul multor fete ciclurile menstruale sunt neregulate si rare in timpul primilor 1 - 2 ani ; acesta nu este un semn ca ceva este in neregula ci arata doar ca maturitatea completa nu a fost inca atinsa.

Page 67: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Dezvoltarea baietilor in timpul pubertatii are urmatoarele caracteristici :• de obicei baietii intra la pubertate cu 2 ani mai tarziu decat fetele, deci la varsta de 12

ani ( dar pot intra si mai devreme - la 10 ani, ori mai tarziu - la 14 ani sau chiar si mai mult ) ;

• ritmul de crestere in inaltime la pubertate este de doua ori mai accelerat decat pana atunci ; de cele mai multe ori inaltimea este cea care se modifica prima, impreuna cu lungimea bratelor si cu marimea la pantofi ; muschii se vor dezvolta mai tarziu ;

• cam in acelasi timp parul de la nivelul axilelor si de pe fata devine mai gros si mai lung ;• vocea devine ragusita si ulterior mai profunda ; frecvent la baietii care sunt

supraponderali sanii se maresc, ceea ce creaza ingrijorare, insa linistirea din partea medicului poate fi de un real folos ;

• dupa aprox. 2 ani ( deci in jurul varstei de 14 ani ) corpul baiatului aproape ca si-a inchieat tranzitia ; in anii urmatori el va continua sa creasca din ce in ce mai incet, cresterea oprindu-se in cele din urma in jurul varstei de 18 ani ; unii baieti care se dezvolta ceva mai tarziu vor continua sa creasca chiar si dupa 20 de ani ;

• pubertatea precoce sau dezvoltarea tardiva la baieti poate fi foarte suparatoare, de aceea parintii trebuie sa dea dovada de un tact deosebit, linistindu-si copiii si explicandu-le ca natura isi face singura treaba, ca totul este in regula si ca ei sunt normal dezvoltati si ca orice interventie de ” ajutare ” a naturii ar putea avea efecte nedorite ( ATENTIE ! in rarele situatii in care productia de hormon de crestere a copilului ar putea fi prea mare sau prea mica, consultarea unui endocrinolog pediatru este obligatorie inainte de orice administrare de hormoni ).

Page 68: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Adolescenta timpurie. Modificari corporale si psihice.• Intre 12 si aprox 14 ani, principala problema psihologica este acomodarea cu corpul care se

schimba rapid – atat a propriului corp cat si cel al partenerului. Acesti ani sunt cei in care se produc cele mai mari variatii in dezvoltarea fizica. La inceputul adolescentei copiii sunt foarte constienti de corpul lor.

• Ei pot exagera si isi pot face tot felul de griji in legatura cu ” defectele ” lor si deseori considera ca toti ceilalti sunt concentrati asupra corpului lor. O mica ciudatenie a corpului sau a modului cum functioneaza acesta poate cu usurinta sa-l convinga pe adolescent ca este anormal. Daca o fata are de exemplu pistrui, ea poate crede ca cerul s-a prabusit, ca ea arata oribil si nimeni si nimic nu o pot impaca sau ajuta.

• Adolescentii precoce pot sa nu fie capabili sa isi controleze noul corp la fel de bine ca inainte si acelasi lucru este valabil si despre noile lor sentimente. Ei pot fi extrem de sensibili si pot fi usor raniti atunci cand sunt criticati. La un moment dat ei se simt ca adultii si doresc sa fie tratati ca atare si in momentul urmator se simt ca niste copiii din nou si asteapta ca ceilalti sa aiba grija de ei.

• Particularitatea acestei perioade este ca, desi copiii sunt de aceeasi varsta si pot fi chiar colegi in aceea clasa, totusi asa cum s-a vazut, o fetita obisnuita este dezvoltata cu aprox. 2 ani inaintea unui baietel normal, depasindu-l in inaltime si fiind mult mai sofisticata in interesele manifestate. Ea ar putea fi interesata in a merge la discoteca si a fi tratata ca si cum ar fi fermecatoare, in timp ce el poate fi inca un baietel capricios, care considera ca este rusinos si nedrept sa-i de ei atentie mai mult decat el crede ca merita.In timpul acestei intregi perioade, poate fi deosebit de instructiv cand copii de varste diferite ar fi pusi impreuna sa indeplineasca anumite functii sociale, ei putand astfel sa se acomodeze mai usor.

Page 69: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Prieteniile. Adolescentii adeseori se simt rusinati de parintii lor timp de cativa ani, in special atunci cand prietenii lor sunt de fata. Aceasta se datoreaza nevoii intense a adolescentilor de a fi exact ca prietenii lor, precum si a fricii de ridicol si de a fi respinsi de grup daca parintii deviaza sau chiar modifica intr-un fel sau altul ” normalul ” considerat de adolescent. In incercarea de a-si stabili propria identitate adolescentii se indeparteaza adeseori de parinti, iar aceasta distanta ameninta sa-i faca sa se simta singuri.

• Pentru a contracara acest lucru adeseori ei stabilesc legaturi intime cu prieteni de aceeasi varsta, mai des la inceput cu cei de acelasi sex. Ei gasesc astfel afinitati si preferinte comune ceea ce ii face sa se simta mai putin singuri si mai putin ciudati, ambii dobandind un sentiment placut de apartenenta. Multi adolescenti spera sa-si depaseasca sentimentele de singuratate conformandu-se in totalitate cu ceea ce fac colegii lor de clasa - haine, aranjamentul parului, limbaj, lecturi, cantece, glume etc. Aceste stiluri trebuie sa fie diferite de cele caracteristice generatiei parintilor lor, iar daca ceea ce fac ii irita si ii socheaza pe parinti, cu atat mai bine.

• Parintii pot fi de un mare ajutor pentru adolescenti daca incearca sa inteleaga comportamentul acestora si dupa aceea incearca sa-i ajute sa se inteleaga pe sine.

• Daca ii explicati copilului de ce va opuneti unor stiluri anume ati putea fi capabil sa-l convingeti sa se schimbe fara a fi nevoit sa-l amenintati cu ceva. Ori daca adolescentul care obisnuieste sa discute cu parintii sai este ascultat cu atentie, poate ajunge sa-i convinga pe acestia sa-i accepte punctul de vedere.

• Nu uitati ca ceea ce ne-ar putea oripila sau dezgusta pe noi azi ar putea deveni ulterior acceptabil atat pentru noi cat si pentru copiii nostri. Importanta este comunicarea si impartasirea ideilor.

Page 70: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Sexualitatea precoce. Majoritatea adolescentilor tineri au fantezii sexuale iar o mica parte dintre ei au si relatii sexiale. In aceasta perioada masturbarea este aproape universala, erctiile fie spontane fie ca raspuns la fanteziile sexiale si ejacularea din timpul somnului ii fac pe baieti sa se intrebe daca ceve este in neregula cu ei. Sentimentele sexuale si experimentarea nu sunt intotdeauna orientate catre sexul opus.

• Problema homosexualitatii este deseori neclara si inspaimantatoare atat pentru adolescenti cat si pentru parinti. Desi nu este neobisnuit pentru adolescenti sa-si atinga reciproc organele genitale, totusi dupa aceea, ei isi fac griji si exista chiar o homofobie datorata temerii secrete de a nu fi homosexual. In aceasta perioada unii adolescenti isi vor dezvolta o orientare homosexuala, altii nu.

• De educatie depinde totul ! Multi parinti se tem ca daca vor discuta despre sex cu copiii lor adolescenti, acestia vor considera acest lucru ca o permisiune de a-si incepe activitatea sexuala. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevar.

• Adevarul este ca daca adolescentii invata despre sexialitate din discutiile cu parintii si profesorii lor precum si din lecturarea unor carti potrivite, ei se vor simti mai putin inclinati sa descopere aceste lucrurui experimentand.

• Indepartarea misterului care caracterizeaza activitatea sexuala face ca aceasta sa fie mai putin atragatoare pentru un adolescent. Daca in decursul timpului mama si tatal au raspuns la intrebari precoce cu un disconfort minim, atunci copiii lor vor apela la ei si mai tarziu, cand vor fi mai mari si vor dori sa stie mai exact despre ce este vorba.

• Cu adolescentii, la fel ca si cu copiii mai mici, este mai bine sa discutati despre activitatea sexuala cat se poate de firesc si ori de cate ori este nevoie, mai ales daca acest subiect a fost deschis conversatiei tot timpul si nu a fost ” tabu ”. Daca de exemplu copilul dvs. care este in clasa a 7 –a stie ca puteti discuta cu el firesc despre activitatea sexuala, el nu va fi speriat atunci cand veti discuta acest subiect si in primii ani de liceu.

Page 71: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Adolescenta mijlocie. Intre 15 si 17 ani adolescentii au doua probleme importante :• in primul rand ei trebuie sa se impace cu sexualitatea lor si cu emotiile conflictuale care

apar atunci cand incep sa aiba intalniri romantice si• in al doilea rand ei trebuie sa devina independenti din punct de vedere emotional de

parintii lor si sa descopere ca pot fi pe cont propriu. Ca parte a acestui proces, lupta dintre dependenta si tendinta catre independenta

adeseori se intensifica. Adolescentii se plang adesea de faptul ca parintii lor nu le permit sa fie suficient de liberi. Este natural pentru copiii care sunt pe cale sa devin adulti sa insiste ca drepturile lor sa fie respectate si in acest sens, parintii ar trebui sa inteleaga ca, copiii lor se schimba si ca trebuie la randul lor si ei sa ” tina pasul ”.

Parintii trebuie sa inteleaga paradoxul copiilor lor : adolescentii sunt dornici sa creasca si sa fie tratati ca niste adulti, dar in acelasi timp ei se tem de a deveni adulti. Ei sunt nesiguri pe capacitatea lor de a fi la fel de cunoscatori, de sofisticati si de fermecatori cum le-ar placea sa fie, insa mandria lor nu le permite sa recunoasca acest lucru. Atunci cand in mod inconstient se indoiesc de abilitatea lor de a face fata unei provocari anume sau unei aventuri, ei gasesc rapid dovezi care sa arate ca de fapt parintii sunt vinovati de esecurile lor si sunt cei care ii impiedica sa se realizeze asa cum vor. Toate acestea au ca urmare o multitudine de reprosuri adresate parintilor si implicit creaza o stare conflictuala in familie.

• Ce este de facut ? Atata timp cat parintii dau dovada de rabdare si tact in relatiile cu adolescentii lor si sunt in mod evident sinceri in legatura cu regulile si idealurile familiei, atunci si copiii ar putea sa se simta obligati sa adere in continuare la acestea. Insa daca ei pot sa descopere dovezi ale ipocriziei parintilor, acest lucru ii usureaza de datoria morala de a se conforma si le ofera o oportunitate binevenite de a face chiar contrariul.

Page 72: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Adolescenta tarzie. Intre 18 si 21 de ani conflictele dintre adolescenti si parintii lor incep sa se

reduca. Problemele majore ale acestei perioade sunt alegerea unei cariere profesionale si formarea unor relatii emotionale durabile. Cu cativa ani in urma asteptarile generale erau ca adolescentii mai mari sa se pregateasca pentru a merge la facultate s-au pentru a-si lua o slujba care sa le permita sa traiasca independent.

Mai recent, in conditiile in care economia este intr-o permanenta schimbare..., multi adolescenti au ales sau au fost nevoiti sa aleaga sa traiasca impreuna cu parintii lor. In situatia in care adolescentii aleg sa stea impreuna cu familia si sa urmeze cursurile unei facultati si apoi studiile postuniversitare, ei isi vor prelungi perioada adolescentei pana dincolo de 30 ani.

Uneori dureaza 5 sau chiar 10 ani pana cand tinerii isi dobandesc o identitate pozitiva. Intre timp, ei pot ramane intr-un stadiu intermediar, caracterizat prin rezistenta pasiva la societate sau prin retragere din societate ( asimilata cu parintii lor ), ori prin rebeliune excesiva si prin radicalism.

In familiile in care constrangerile sunt, sau in decursul timpului au fost extrem de puternice iar idealurile impuse in familie foarte inalte, in adolescenta tarzie tinerii pot avea o dorinta excesiva de ” libertate ” si de ” independenta ” manifestata in forme diferite : refuzul de a avea o slujba obisnuita cum poate au avut parintii lor, ori adoptarea unui stil de viata neconventional si uneori chiar excentric.Toate acestea sunt in esenta un protest fata de conventiile parintilor lor.

Page 73: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Alti tineri, cu caracter idealist si altruist, adeseori timp de activa ani adopta un punct de vedere puritan asupra lucrurulor – fata de politica, de arta sau alte domenii. Tendintele variate care apar in aceasta perioada actioneaza impreuna pentru a-i face sa adopte aceste pozitii extreme : criticism accentuat, cinism fata de ipocrizie, intoleranta la compromis, curaj si dorinta de a se sacrifica ca raspuns la constientizarea nedreptatilor socante existente in societate in care traiesc.

• Cativa ani mai tarziu, dupa ce au dobandit un nivel satisfacator de independenta emotionala din partea parintilor si dupa ce au descoperit cum sa fie utili in domeniul lor de activitate, ei vor deveni mai toleranti fata de slabiciunile celorlalti oameni si mai dornici de a face compromisuri constructive.

• Acest lucru nu inseamna ca au devenit niste conservatori placizi. Multi dintre ei raman progresivi, unii raman radicali, insa majoritatea dintre ei devin mai intelegatori si este mai usor de trait si de lucrat alaturi de ei.

Page 74: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Probleme de sanatate specifice adolescentei. • Mirosul corporal este consecinta uneia dintre cele mai precoce modificari ale

adolescentei, respectiv aparitia unei transpiratii mai abundente si cu un miros mai puternic la nivel axilar. Unii copii ( si unii parinti ) nu sunt constienti de miros, iar acest lucru ii poate face destul de nepopulari fata de colegii de scoala. In aceasta perioada igiena devine foarte importanta. Spalatul zilnic cu sapun si folosirea regulata a unui deodorant potrivit vor controla mirosul.

• Acneea ( sau nesuferitele cosuri care le fac zile negre adolescentilor) este de obicei asociata perioadei pubertatii. Atunci au loc schimbari hormonale care determina glandele sebacee sa produca mai mult sebum ( de aprox. 10 ori mai mult ca inainte)

• De regula, acneea apare in jurul virstei de 12 ani la fete si pe la 14 ani la baieti. Tinerii scapa de aceste necazuri cam pe la 20 de ani. Statisticile arata ca 70% dintre adolescenti sufera de acnee, insa exista cazuri cand acneea da de furca si in timpul maturitatii.

• Mecanismul de producere al acneei este urmatorul : unii pori se pot infunda cu o combinatie de sebum si celule tegumentare moarte. Atunci cand acest dop de celule si mucus vine in contact cu aerul se produce oxidarea si culoarea dopului se modifica in negru ( apar comedoanele sau punctele negre ). Bacteriile care traiesc in mod normal pe tegument pot fi prinse in acesti pori mariti si infubdati si pot determina aparitia unei pustule ( cos ), aceasta reprezentand o infectie usoara. Acelasi proces care duce la aparitia acestor leziuni poate sa determine aparitia unei acnei mai profunde, care duce la aparitia unor cicatrici si care de obicei are agregare familiala ( predispozitia la boala se transmite ereditar ).

Page 75: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• De cele mai multe ori, afectiunea poate fi tratata cu creme si antibiotice. In unele cazuri insa, acneea este asociata sau provocata de infectii in organism, caz in care tratamentul este mai complex. Pe langa disconfortul estetic pe care il resimt cei suferinzi de acnee, daca afectiunea nu este tratata la timp poate lasa leziuni sau cicatrice, unele nemaiputand fi eliminate decat prin procedee chirurgicale.

• Atentie: este important ca tratamentul acneei sa nu fie facut ” dupa ureche ”, ci pacientul sa consulte un medic dermatolog.

Oricare ar fi metoda specifica prescrisa de medic, exista unele masuri generale care pot fi luate si care sunt considerate a fi de ajutor :

• nu trebuie utilizate substante degresante• nu trebuie utilizate preparate cu sulf• nu trebuie utilizate sapunurile bacteriene• nu trebuiesc folosite preparate antibiotice locale altele decit cele cu eritromicina sau

clindamicina• nu trebuie prescrise regimuri alimentare, deoarece studiile clinice arata ca sunt inutile• nu trebuie facuta vaccinoterapie, deoarece nu da rezultate bune si exista posibilitatea unor

efecte secundare care apar in timp • nu trebuie utilizata radioterapia, din cauza riscurilor care pot aparea• nu trebuie utilizate in exces farduri, fonduri de ten si pudre.• Exercitiile fizice efectuate zilnic, aerul curat si expunerea directa la soare ( dupa aplicarea unei

creme protectoare impotriva arsurilor solare ) par a fi de mare ajutor in multe situatii. In orice caz, este o idee buna spalarea pe fata cu un sapun moale sau un substituent de sapun si cu apa calduta, atat dimineata cat si seara inainte de culcare.

Oricum, dupa ce ” furtuna hormonala ” din timpul pubertatii se va linisti, acneea de obicei va disparea de la sine.

Page 76: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Migrena de care sufera unii adolescenti este deseori subestimata si de multe ori ea este considerata chiar o scuza pentru a chiuli de la scoala. Departe de a fi numai un pretext pentru a chiuli, migrena antreneaza un real handicap pentru tineri, ceea ce duce la consecinte negative asupra rezultatelor scolare, examenelor, activitatilor sportive etc.

• Potrivit medicilor, impactul migrenei asupra adolescentilor este deseori subestimat.• Pe plan emotional, fizic sau scolar, calitatea vietii copiilor care sufera de migrena este

comparabila cu aceea a tinerilor afectati de boli mult mai severe. Fiind vorba despre un handicap real care poate umbri cei mai frumosi ani din viata unei persoane, medicii pediatri nu trebuie sa neglijeze recunoasterea, diagnosticul si tratamentul eficient al acestei patologii. Mai putin cunoscuta decat durerile de cap ale adultilor, migrena adolescentilor nu este catusi de putin o maladie iesita din comun.

• Conform specialistilor, copiii si adolescentii sunt atinsi frecvent de crize de migrena. Migrena afecteaza 10 % dintre fetele si 5 % dintre baietii cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani. Frecventa crizelor este variabila, cunoscandu-se faptul ca migrena debuteaza cu usurinta la inceputul pubertatii. Inainte de 12 ani, baietii sint cei mai afectati, dar apoi proportia inregistreaza valori observate si la adulti, adica un barbat la 2-4 femei.

• Simptomele mascand durerea de cap, migrena nu este foarte evident de identificat la copil, paloarea si starile de voma din timpul crizelor putand plasa durerea de cap pe planul secund. La adolescenti, circumstantele in care survine migrena sunt legate de conditiile dificile de viata familiala si de problemele scolare.

• Durerile de cap la adolescenti si la copii se disting de cele ale adultilor prin : crizele de durata mai scurta, localizarea bilaterala este mai frecventa, iar tulburarile digestive sunt deseori pe primul plan. In cazul tinerilor, somnul este reparator, impunandu-se de asemenea si o atitudine pozitiva a persoanelor din jurul bolnavului

Page 77: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Cefaleele cronice cotidiene sunt fazele ultime ale migrenelor si studii de specialitate efectuate in diferite tari au ajuns la concluzia ca factorii de risc specifici a-i migrenelor ar putea fi :

• consecinte ale automedicatiei administrate ” dupa ureche ” ; • stresul, o infectie virala, un traumatism cranian sau o operatie chirurgicala, tulburari ale

somnului si in fine utilizarea abuziva a analgezicelor si practicarea unui exercitiu fizic care poate avea un efect agravant ;

• factori specifici au fost descoperiti cu ocazia unui studiu israelian, care a demonstrat ca bauturile racoritoare pe baza de cafeina sint responsabile de migrena ;

• conform unui studiu japonez, obiceiul de a mesteca guma ar spori riscul de a dezvolta migrene si cefalee de tensiune ;

• mai surprinzator decat atat, se pare ca parintii copiilor ce sufera de migrene au comportamente particulare fata de boala: ipohondrie, dezechilibru afectiv, iritabilitate s.a.

• migrenele cronice la adolescenti sint asociate contextului familial, predominant la cei care convietuiesc cu un parinte bolnav sau in caz de divort.

Tratamente eficiente ale migrenei :• Tinind cont de consecinte, este important ca tinerii pacienti sa aiba la dispozitie un tratament

de criza rapid si eficient. In tratamentul de prima intentie este recomandat sa se utilizeze un medicament antalgic si antiinflamator.

• Daca nu se obtine nici o ameliorare, se pune problema daca tratamentele specifice au la adolescenti aceeasi eficienta ca si la adulti. In general, dupa ce a dormit, copilul scapa de durerile de cap. Somnul este deci un tratament bun contra migrenelor copiilor. Anumite medicamente ii pot face bine copilului, dar acestea ar trebui evitate prin sedinte de relaxare pe care bolnavul ar trebui sa le invete cu ajutorul unui psiholog. Tehnica relaxarii ar trebui incercata cu prioritate inaintea medicamentelor.

• Daca este ineficienta, ibuprofenul, paracetamolul ( formele pediatrice ) precum si alte medicamente specifice se pot dovedi necesare.

Page 78: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Anorexia si bulimia .• Pubertatea modifica, in mod incontestabil, nevoile alimentare ale adolescentilor, iar ca parinti

nu suntem in masura intotdeauna sa-i garantam copilului o alimentatie sanatoasa si echilibrata, si aceasta din cel putin doua motive:

• adolescentul ia din ce in ce mai des masa in afara familiei si devine usor un adept al vietii " industriale ";

• comportamentul de fronda, specific varstei, atinge si latura alimentara. Acestor motive li se adauga si faptul ca sub ” socul ” modificarilor fizice, adolescentii sunt

deosebit de interesati de corpul lor si de felul in care arata. In acest context, incidenta sporita in societatea actuala a tulburarilor alimentare precum anorexia si bulimia sunt doua fatete ale aceleeasi probleme

Anorexia ( inapetenta sau lipsa poftei de mancare ) reprezinta una dintre " bolile civilizatiei " si implica componente de natura psihica si comportamentala. Chiar daca se poate intalni la orice varsta si afectand nediscriminatoriu ambele sexe, cazurile cele mai frecvente sunt la copii mai ales la varsta pubertatii, fiind insotite frecvent, de tulburari de dinamica a somnului.

O forma particulara a bolii, revendicata deopotriva de endocrinologi si de psihiatri, este " anorexia nervoasa " intalnita preponderent la fetele cu varsta intre 11 si 15 ani.

Lipsa de informatii asupra problemelor sexuale si a dialogului deschis cu parintii sau educatorii, coroborate cu suprasolicitarile scolare si cu manifestarile fiziologice normale, de natura hormonala nemaiintalnite pana atunci, determina o stare de incertitudine manifestata neurovegetativ prin repulsie fata de mancare, amenoree, anemie, scadere in greutate, constipatie, dureri de stomac, greturi, varsaturi, care determina o pierdere accentuata a potasiului din sange, iar psihic, hiperactivitate fizica si intelectuala, tristete, framantari launtrice, introvertire, infantilism.

Page 79: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Bulimia reprezinta din contra, o senzatie exagerata si patologica de foame, stapanita doar prin ingerarea unor cantitati impresionante de alimente pe care, ulterior, dintr-un sentiment de " vinovatie " sau de placere, le elimina intentionat prin vomismente pentru a face loc altor consumuri " alimentare ". In aceste conditii, asimilarea este deficitara, tanarul pare subnutrit, iar metabolismul sau este profund dereglat ca urmare a exporturilor masive de saruri minerale. Fiind o tulburare de alimentaţie caracterizată de un consum alimentar excesiv, bulimia este o afectiune in special a persoanelor obsedate de propriul aspect fizic si este extrem de frecventă în adolescenţă.

• Principala caracteristică a ciclului bulimic consta in faptul ca bolnavii au o anumită tensiune, o preocupare legată de a mânca si, pentru a diminua această tensiune ei mănâncă în cantităţi mari (hiperfagie). Apoi apare ruşinea şi se învinuiesc pentru ceea ce au făcut. Se poate vorbi de bulimie atunci când astfel de episoade apar cel puţin de două ori pe săptămână timp de trei luni. Ulterior, bolnavii recurg fie la soluţii de tip purgativ - laxative, vărsături, diuretice, clisme, fie nonpurgativ - diete restrictive sau exerciţii fizice intense.

• Bulimia apare cel mai des la adolescenţi cu varste între 15 – 21 de ani si este o maladie care se asociază cu perioadele aşa – zis critice, la care se adaugă diferiti factori :

• scaderea serotoninei din creier implica încercarea echilibrarii prin consumul excesiv de dulciuri ;• factorii genetici, psihologici şi biologici ;• mass – media, prin promovarea excesivă a femeii - manechin, consecinţa fiind incidenţa mult mai

mare a bolii în rândul femeilor decat al barbatilor - la 10 femei bolnave, doar un barbat se imbolnaveste ;

• sportivii în general sau persoane cu anumite profesii care necesită o contituţie fizică cu greutate mică ( balerine, manechine, gimnaşti ) au un risc crescut de a dezvolta bulimie ;

• anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivităţii sau cu accese maniacale (comportament obsesiv compulsiv) au, de asemeni, risc crescut de a dezvolta boala ;

• evenimente stresante precum divorţul, schimbarea domiciliului, decesul unei persoane apropiate, pot declanşa boala la persoanele predispuse

Page 80: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Majoritatea persoanelor cu bulimie aparţin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legătură cu statutul socio - economic, rasă sau origine etnică.

Riscul apariţiei bulimiei nervoase este crescut în rândul persoanelor care prezintă :• - părinţi, fraţi, surori, cu o tulburare de alimentaţie sau care sunt supraponderali sau obezi;• - istoric familial cu tulburări psihice precum depresia ;• - istoric familial caracterizat prin abuz de substanţe medicamentoase ;• - exces ponderal după începerea unei diete alimentare severe ;• - un anumit gen de caracter / personalitate cu tendinţe spre perfecţionism;

- un ideal al conformaţiei fizice in care greutate mică este deosebit de importanta. Bulimia poate fi destul de greu de diagnosticat datorită secretismului faţă de episoadele de

înfulecare şi eliminare, precum şi a negării simptomatologiei. De multe ori anturajul remarcă primul semnele bolii. Simptome care se asociază frecvent cu bulimia nervoasă precum depresia, abuzul de substanţe sau tulburările de personalitate, pot face şi mai dificil tratamentul bolii. Nediagnosticată şi netratată, boala conduce la probleme serioase de sănătate

Recuperarea poate dura un timp îndelungat şi recăderile sunt comune. Dacă pacientul se simte foarte descurajat sau are tendinţe de suicid, are nevoie imediată de ajutor de specialitate ( este important ca familia să observe aceste probleme şi să apeleze la ajutor specializat ).

Trebuie menţionat faptul că bulimia este diferită de anorexia nervoasă. Persoanele cu anorexie cântăresc aproximativ 85 % sau chiar mai puţin decât greutatea lor ideala, în timp ce majoritatea persoanelor cu bulimie au greutate normală. Chiar dacă o parte din cei care suferă de anorexie nervoasă îşi provoacă vărsături, această boală este o entitate clinică aparte

Page 81: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Cum sa-i ajutam pe adolescenti sa pastreze un echilibru nutitional satisfacator? Repetand intr-una aceleasi sfaturi, riscam sa provocam mai degraba respingere dacat adeziune. Aceasta nu trebuie insa sa ne dezarmeze si sa ne impiedice sa le furnizam informatii despre alimente, chiar daca, aparent, eforturile noastre par infructuoase. Oricum, trebuie sa evitam, prin orice mijjloace, conflictele.

• Inainte de a interveni trebuie sa ne intrebam daca degradarea obiceiurilor alimentare ale adolescentului este sau nu ecoul altor schimbari de comportament.

• Ce se intampla cu somnul, cu relatiile sale sociale, cu activitatile sale extrascolare? Daca adolescentul pare " destabilizat " in mai multe domenii, ii vom face cunoscut, sub forma unor remarci mirate sau intrebari puse intr-un moment de discutii " amicale ", ca avem impresia ca i se intampla ceva.

• Aceasta atitudine poate avea sanse mai mari de raspuns decat un repros care poate conduce, in cel mai bun caz, la o tacere incapatanata. In cazul unui blocaj total, ar fi util sa se recurga chiar la sfaturile unui specialist.

Page 82: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

BOLILE INFECTO – CONTAGIOASE. Rujeola ( Pojar sau Cori )

Definitie : Este o boala infecto – contagioasa de natura virala, caracterizata prin febra mare, tuse, secretii nazle si oculare si eruptie caracteristica.

Mod de transmitere : Rujeola se transmite numai direct, de la un alt copil bolnav care este contagios cu 4 – 5 zile

inainte de aparitia eruptiei precum si pe toata durata acesteia. Boala se transmite pe cale aerogena, prin picaturile de saliva, secretiile nazo-faringiene si conjunctivale.

Incubatia : este de 10 – 12 zile.Perioada catarala sau preeruptiva : dureaza 3 – 4 zile si este caracterizata de febra care creste

treptat si poate ajunge la 39 – 40 grade C. Apare catar oculo-nazal cu rinoree apoasa abundenta, conjunctivele se inrosesc, apare lacrimare, fotofobie, tuse uscata suparatoare frecventa, vocea este usor ragusita, simptome ce la inceput pot trece usor drept gripa sau rinofaringita.

Perioada eruptiva :Eruptia sau exantemul apare dupa 3 – 4 zile de la debutul bolii, intai dupa urechi, apoi pe fata si

pe gat, sub forma unor pete ( macule ) congestive de culoare roz, usor reliefate si catifelate la pipait. Petele se extind apoi si pe trunchi, spre radacina membrelor pana ajung la degete, devenind mai largi si mai intens colorate in rosu. In tot acest timp febra se mentine mare iar starea generala a copilului este alterata. Daca febra ramane ridicata mai mult de 2 zile de la aparitia eruptiei sau daca scade timp de 1 zi si reapare ulterior, sunt semne de complicatie a bolii. Dupa 3 – 4 zile de la aparitia eruptiei, febra incepe sa scada iar eruptia paleste si dispare in ordinea in care a aparut ( de sus in jos ). Boala este contagioasa de la aparitia simptomelor de guturai.

Rujeola lasa o imunitate puternica si durabila.Prevenirea acestei boli se face prin vaccinare

Page 83: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Perioada de convalescenta : Incepe la 6 – 8 zile de la inceputul bolii. In locul eruptiei raman niste pete cafenii, apoi apare descuamare fina furfuracee care dureaza circa o saptamana. Starea generala se amelioreaza rapid, Copilul de varsta scolara isi poate relua activitatea scolara dupa 10 – 14 zile de la inceputul bolii.

Complicatiile : sunt mai frecvente la copiii sub 2 ani.Dupa rujeola reactivitatea organismului scade foarte mult, astfel incat infectiile mcrobiene supraadaugate imbraca

forme grave si pun adesea in pericol viata copilului. Complicatiile pot fi :• pneumonia , care poate avea urmatoarele simptome : tusea se accentueaza, apare dispneea insotita de

geamat, febra persista ;• laringita obstruanta ( crupul rujeolic ) , poate duce la asfixia copilului prin micsorarea sau astuparea laringelui. Alte complicatii mai putin frecvente sunt : stomatita, otita, encefalita ( rara dar extrem de grava ) etc. Tratamentul : este in primul rand preventiv prin efectuarea corecta si completa a vaccinarii impotriva

virusului. In cazul aparitiei bolii copilul va fi ingrijit la domiciliu, cu exceptia urmatoarelor situatii cand internarea este obligatorie :

• daca rujeola a aparut la un copil care suferea deja de o alta boala ( otita, mastoidita, diaree grava ) ;• daca nu exista conditii pentru ingrijirea in familie ;• daca au aparut complicatii.

Tratamentul propriu-zis cansta in :a ) tratament igieno-dietetic : in timpul perioadei febrile copilul va sta la pat si va evita contactul cu persoanele care sufera de alte boli ( gripa, amigdalita, infectii cutanate ) ; camera copilului nu va fi supraincalzita, va fi bine aerisita, se va intretine o atmosfera umeda ( vase cu apa langa sursele de caldura ) ; in timpul perioadei febrile, copilul nu va fi fortat sa manance dar i se vor administra lichide din abundenta, in cantitati mici sub diferite forme ( ceaiuri, sucuri, compoturi, supe strecurate etc. ) ; dupa ce febra a scazut copilului i se va face baie generala si dupa revenirea apetitului acestuia i se va administra regim alimentar normal in functie de varsta si de preferinteb) tratament medicamentos : se va combate febra cu antitermice ( Paracetamol, Nurofen etc. ), calmante ale tusei ( alopate si / sau naturiste ) ; la copiii agitati sau dispusi la convulsii se va administra Fenobarbital conform indicatiei medicului.

Page 84: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Rubeola ( Pojarel ) Definitie : Este o boala infecto - contagioasa de natura virala, cu evolutie scurta si usoara,

caracterizata prin : febra moderata ( pana la 38 grade C ), stare generala relativ buna, adenopatie retroauriculara, laterocervicala precum si suboccipitala.Tumefierea ganglionilor poate aparea inainte de eruptie si persista dupa ce boala s-a vindecat.

Mod de transmitere : aerogen.Incubatia : este de 14 – 21 zile.Perioada de invazie : este scurta ( 1 – 2 zile ). Copilul prezinta febra mica, dureri

de cap, usoara secretie nazala si conjunctivala, mucoasa faringiana este hiperemica.Perioada eruptiva : este de multe ori singurul semn al bolii si dureaza 1 – 3 zile.

Eruptia cutanata consta in pete ( macule ) roz, rotunde sau ovale, care lasa intre ele portiuni de piele sanatoasa si care acopera tot corpul inca din prima zi.

Tratament : Rubeola se vindeca intotdeauna fara complicatii si tratamentul consta in :

• in perioada febrila copilul va sta la pat si alimentatia acestuia va consta in ceaiuri, lapte, iaurt, pireuri de legume, fructe, paste fainoase ;

• febra fi fi combatuta cu antitermice.IMPORTANT : daca Rubeola apare la o gravida in primele 3 luni de sarcina se poate

produce avort sau fatul se naste cu malformatii ( sindromul Gregg sau embriopatia rubeolica caracterizat de cataracta, malformatii ale inimii sau creerului, surditate, malformatii dentare ).

Page 85: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Varicela ( Varsatul de vant ) Definitie : Este o boala infecto-contagioasa de natura virala caracterizata printr-o eruptie veziculoasa generalizata. Mod de transmitere : aerogen precum si prin continutul elementelor eruptive. Receptivitatea la boala este foarte

mare la toate varstele dar mai ales la copii intre 2 si 15 ani. Afectiunea lasa dupa vindecare o imunitate solida si durabila.

Incubatia : in medie 14 zile ( 10 – 20 zile ).• Perioada preeruptiva : este scurta de 1 – 2 zile, cu febra usoara, dureri de cap si musculare, indispozitie, faringe

hiperemic.• Perioada de stare ( eruptiva ) : consta in aparitia de macule rosii mici, care se tumefiaza devenind papule si care

ulterior trec in stadiul de vezicule ce contin lichid limpedece seamana cu picaturile de roua. Catre cea de-a 3 – zi de la apritia bolii, lichidul din vezicule se tulbura si veziculele devin pustule. Pustulele se transforma apoi in cruste care se desprind in cca. 7 – 10 zile ; d aca nu au fost infectate sau rupte de copil, crustele nu lasa semne.

Eruptia este pruriginoasa si poate aparea si pe mucoase ( bucala, conjunctivala, digestiva, genitala ). Ea apare in mai multe valuri astfel ca, pe tegumentul copilului se gasesc concomitent elemente eruptive incepand de la macule si pana la cruste.

Complicatiile : sunt favorizate de scarpinat si lipsa ingrijirilor igienice ale pielii si constau in : piodermite, abcese, flegmoane, stomatite, conjunctivite si extrem de rar poate apare meningoencefalita variceloasa.

Tratamentul :• Copilul va fi tinut in casa pe toata perioada eruptiei, In perioada febrila, alimentatia va fi compusa din lapte, ceaiuri,

supe, compoturi, pireuri de legume, fructe, fainoase. Dupa trecerea acestei perioade, copilul va primi regim alimentar normal.

• Pentru evitarea suprainfectarii veziculelor, copiii mari vor fi sfatuiti sa nu se scarpine, iar celor mici li se vor infasura mainile in vata si tifon. Mainile copilului vor fi frecvent spalate cu apa si sapun, iar unghiile vor fi taiate scurt. Va fi mentinuta o igiena riguroasa a mucoasei bucale ( se va clati cu ceai de musetel de mai multe ori pe zi ), a conjunctivelor si a mucoasei genitale. Cand copilul suporta, i se vor pune seara la culcare manusi subtiri de bumbac, pentru a se evita producerea de leziuni prin scarpinat in timpul somnului.

• Medicul poate recomanda dupa caz, antitermice si / sau antihistaminice usoare pentru ameliorarea pruritului. In practica americana, pentru calmarea pruritului se fac bai caldute cu apa in care s-a dizolvat bicarbonat de sodiu, amidon de porumb sau faina de ovaz, timp de 10 minute, de doua ori pe zi ( doua cani amidon de porumb la o cadita mai mare )

Page 86: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Scarlatina Definitie : Este o boala infecto – contagioasa produsa de streptococul beta hemolitic de tip A, fiind mai

frecventa la copiii de gradinita si scolari si destul de rar la copii sub 2 ani. Mod de transmitere : Transmiterea se face pe cale aeriana, de la bolnavii cu scarlatina sau angine streptococice sau

purtatorii de streptococ. Microbul se gaseste in nasul si in gatul bolnavilor de scarlatina, convalescentilor netratati cu

penicilina, bolnavilor cu angine streptococice si purtatorilor sanatosi. Boala se transmite de obicei prin contactul dintre bolnav sau purtator si individul receptiv. In timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, picaturile de secretii din nas sau gat si saliva infecteaza aerul din jurul bolnavului, dar si obiectele, alimentele, lenjeria. De cele mai multe ori, insa, boala se ia direct; un copil bolnav sau un purtator sanatos poate declansa o epidemie ce poate cuprinde o mare parte din elevii unei clase. De aceea, orice bolnav de scarlatina se izoleaza la domiciliu (daca sunt conditii corespunzatoare) sau se interneaza intr-un spital de boli contagioase.

Incubatia : Dureaza 2-7 zile si este fara simptome. Invazia : Este scurta, durand 12 - 36 de ore. Boala incepe brusc, de obicei cu temperatura mare ( 38 - 40

grade C). Debutul febrei este insotit de varsaturi la copiii mici si de frison la scolarii mari. Copiii mai mari se plang

de dureri vii in gat, inghit greu, se simt rau, au dureri de cap si de burta, sunt agitate si cateodata delireaza. Periada de stare : Enantemul sau angina scarlatinoasa se caracterizeaza prin: faringe hiperemic intens « ca focul «,

amigdalele sant marite de volum si uneori se acopera de depozite alburii de puroi, ca niste puncte albe ; valul palatin si lueta sunt hiperemice si tumefiate. Limba este incarcata, cu marginile si varful rosu. Ganglionii din regiunea gatului sunt mariti si durerosi la palpare.

Perioada de stare (eruptiva) incepe cu eruptia sau exantemul scarlatinos care apare in mod obisnuit la 24 - 36 de ore de la inceputul bolii, mai intai in zonele cu piele mai subtire ( plicile cotului, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, axile ). Ea ramane mai accentuata in zonele unde a aparut mai intai.

Page 87: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Eruptia :• Este rosie, intinsa pe suprafete mari; dispare la presiune; la pipait este aspra ca pielea de gaina. In formele grave

eruptia este hemoragica. La plicile coatelor, axilelor, abdomenului si genunchilor apar niste dungi subtiri rosii - violacee, care nu dispar la presiune.

• Adesea eruptia apare si pe fata: cuprinde obrajii care devin rosii-aprinsi cu benzi rosii stacojii ( aspect palmuit al fetei ), in timp ce buzele, barbia si zona din jurul nasului raman palide. Eruptia se generalizeaza in 2 sau 3 zile, ramane la fel timp de 1 - 2 zile, apoi descreste in 2 zile. Dureaza in total 5 - 7 zile. Cateodata eruptia este usor pruriginoasa mai ales la debut.

Evolutia enantemului : enantemul apare inaintea eruptiei si persista ; amigdalele, pilierii, valul palatin si fata interna a buzelor raman colorate

in rosu intens, cu depozite de puroi. Roseata care la inceput era numai pe varful si pe marginea limbii, cu fiecare zi se intinde spre centrul acesteia. Treptat limba se descuameaza de stratul gros si alburiu cu care era acoperita. Spre a 5-a zi, la sfarsitul eruptiei, limba este rosie inchis, presarata de papile cu aspect " zmeuriu ". Catre a 10-a zi, limba este lucioasa, lacuita. In perioada dintre a 12 – a si a 15 – zi limba isi recapata aspectul normal.

• Febra oscileaza intre 39 si 41 grade C in tot timpul perioadei eruptive si incepe sa scada spre a 5-a zi; mai rar ramane putin ridicata pana spre a 10-a zi. De obicei revine la normal in a 7-a zi.

Perioada de descuamare :• Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica; mai intai pe fata si trunchi sub forma de scuame mici,

apoi pe talpi si picioare unde scuamele sunt mari si uneori se detaseaza ca niste lambouri. Complicatii : • Complicatii imediate – care pot fi determinate fie de diseminarea streptococului (adenite, sinuzite, otite,

otomastoidite, septicemii) fie de toxinele streptococice (miocardita toxica, hepatita toxica si meningita toxica) ;• Complicatiile tardive – care pot apare sunt : reumatismul articular acut si afectarea renala (glomerulonefrita). • De aceea toti copii cu scarlatina se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile, unde primesc tratament cu

penicilina. • Dupa externare, pentru prevenirea complicatiilor se pot indica cure cu benzatin-penicilina ( Moldamin ); de

asemenea, copilul va ramane izolat la domiciliu pana la a 14 - 21 - a zi de la debut si va fi urmarit ( clinic, VSH, ASLO, exudat faringian si examenul urinar ) de catre medicul pediatru pana la 30 de zile de la debutul bolii.

• Un titru ASLO crescut semnifica doar prezenta unei infectii streptococice in trecutul recent: acest titru creste dupa o infectie streptococica si este maxim la 3 - 6 saptamani de la debutul infectiei. Daca se mentine crescut, este indicator al riscului de a dezvolta reumatism articular acut.

Page 88: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Tratamentul :• Copiii bolnavi se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si

tratament. Antibioticul cel mai eficace este penicilina. La iesirea din spital se administreaza o penicilina-depozit, Moldamin (benzatin-penicilina), in doza de 600 000 U. Pentru prevenirea reinfectiilor sau a complicatiilor, penicilina-depozit ( Moldamin ) se repeta la 10 zile de la externare.Eritromicina se foloseste in locul penicilinei, dar numai in caz de alergie la aceasta.

• In primele 10 zile de boala se recomanda repaus la pat. Dupa aceea copilul ramane in casa pana in a 14-a- a 21-a zi de la inceputul bolii si este urmarit in continuare de pediatru - medicul de familie - pana la 30 de zile de la inceputul bolii. Se urmareste urina, prin examene de laborator ce se fac la inceputul bolii si apoi saptamanal timp de 30 zile.

• Se considera vindecat un copil daca dupa 21 de zile de la inceputul bolii, la doua examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic, daca examenele de urina au fost normale si daca la examenul clinic general nu se constata nici o modificare patologica.Regimul alimentar :

• In primele zile de boala, cand copilul are febra mare, cu stare generala alterata, se plange de dureri in gat si nu are pofta de mancare i se va da numai regim hidrozaharat-lactat. Pe masura ce apetitul revine si toleranta digestiva creste ( nu mai varsa, nu are greturi, nu se plange de dureri abdominale ), febra scade si starea generala se amelioreaza se va largi si regimul alimentar, copilul primind in plus derivate de lapte, carne rasol, orice fainoase. Dupa cateva zile de afebrilitate si daca urina este normala, se va da un regim alimentar normal. Nu se recomanda regimul fara sare in forma comuna de boala.

Page 89: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Hepatita virala tip A. Definitie : Hepatita virală A este o boală infecto-contagioasă acută, benignă, manifestată prin

fenomene infecţioase generale, digestive şi hepatice, având o evoluţie autolimitată în marea majoritate a cazurilor.

Etiologie :• - virusul hepatitei A este din familia Picornaviridae ;• - este rezistent 1h la 600C, zile-luni în apa contaminată ;• - este distrus prin fierbere în 5 minute, prin autoclavare într-un minut, prin clorinare

intensă 1-2mg / l, în 30 min., de formaldehidă 2 - 4 %, UV, glutaraldehidă 2 %, etanol 70 %, în 5 minute.Manifestarile procesului epidemiologic ;

Boala are răspândire universală, cu evoluţie endemică - sporadică, pe care se grefează croşete epidemice, mai ales în sezonul de toamnă-iarnă şi cu o periodicitate la 5-6 ani. Epidemiile pot fi de contact ( mai ales în colectivităţi ), hidrice sau alimentare.

• Morbiditatea predomină în mediul urban, la grupa de vârstă 1 - 14 ani şi la sexul masculin. Manifestările clinice ale hepatitei virale A sunt asemănătoare cu cele din hepatitele acute determinate de alte virusuri (B, C, E, F, etc.).

Incubatia : durează între 14 şi 42 de zile, fiind în medie 21-35 de zile; se caracterizează prin prezenţa virusului în scaun şi prin contagiozitate crescută în a doua jumătate a perioadei

Page 90: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Perioada prodromală (preicterică): durează 1-10 zile (în medie 3-7 zile) şi este dominată de manifestări generale de tip infecţios şi tulburări digestive care se amendează odată cu instalarea icterului. Deşi, simptomatologia perioadei prodromale este polimorfă se descriu următoarele forme de debut în hepatita virală A :

1. debut pseudogripal : febră, mialgii, catar al căilor respiratorii superioare, ce fac dificil diagnosticul diferenţial cu o viroză respiratorie sau o angină acută ;

2. debut digestiv dispeptic : inapetenţa (uneori până la anorexie), greţuri, vărsături, epigastralgii, jenă sau tensiune dureroasă în hipocondrul drept, meteorism postprandial, modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive (dezgust de a fuma), fiind cel mai frecvent întâlnit ;

3 debut nervos – astenic : astenie, cefalee, ameţeli, somnolenţă (sau insomnii), apatie, stare de rău general, uneori depresie psihică.

4 debuturi atipice : - a. debut colicativ, simulând colica biliară sau apendicita acută,- b. debut direct cu icter.• În perioada prodromală, examenul obiectiv poate decela hepatomegalie,

adeno-splenomegalie (mai ales la copii). Examenele de laborator efectuate în acest stadiu pot confirma hepatita virală acută prin valori crescute ale testelor de inflamaţie mezenchimală ( testul cu Tymol, Kunkel, etc.) şi ale testelor de hepatocitoliză ( TGP, TGO ).

Page 91: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Perioada de stare ( icterică ) : • Incepe odată cu instalarea icterului sclero-tegumentar. În marea majoritate a

cazurilor simptomatologia se remite, bolnavii devin inapetenţi fără acuze subiective. Persistenţa sindromului digestiv dispeptic sau / şi a celui neuropsihic poate anunţa o evoluţie severă.

• Principalele sindroame care caracterizează această perioadă sunt: sindromul icteric şi sindromul hepato-splenomegalic, la care se adaugă, inconstant, simptome legate de afectarea unor organe învecinate ficatului: vezica biliară, pancreas, stomac şi duoden.Aparatul cardio-vascular poate prezenta unele modificări: bradicardie, hipotensiune arterială; lezarea rinichiului este minimă şi se evidenţiază prin discreta albuminurie.

Sindromul icteric începe prin coloraţia galbenă a sclerelor, urmată de colorarea galben-rubinie a tegumentelor. Intensitatea şi durata icterului este variabilă şi poate constitui un indicator al gradului de severitate al bolii (formele severe se insoţesc de un icter accentuat, formele uşoare pot evolua fără icter sau cu icter discret şi de scurtă durată, formele colestatice sunt caracterizate prin persistenţa îndelungată a unui icter intens, etc.).

Concomitent cu icterul, bolnavii prezintă urini hipercrome şi scaune decolorate, hipocolice.

În hepatita virală A durata icterului este de 2-4 săptămâni; în formele colestatice icterul persistă mai mult de 4 săptămâni.

Page 92: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Sindromul hepatomegalic - ficatul este mărit în volum depăşind rebordul costal cu 2-4-6 cm sau mai mult. Consistenţa ficatului este elastică, marginea inferioară rotunjită, suprafaţă netedă.

Ficatul este sensibil la palpare, iar în ortostatism prelungit sau la efort, bolnavul acuză durere sau jenă în hipocondrul drept şi epigastru (epigastralgiile din debutul hepatitelor virale se datorează creşterii dimensiunilor lobului stâng hepatic ce duce la distensia dureroasă a capsulei Glison ).

Hepatomegalia persistă pe toată perioada de stare a hepatitei virale acute şi se remite lent în convalescenţă, ficatul ajungând la dimensiuni normale la 4 - 6 luni de la debutul bolii. Se întâlnesc însă şi cazuri de hepatită virală A în care nu se evidenţiază hepatomegalie sau aceasta este foarte discretă.

Splenomegalia poate însoţi hepatomegalia, mai ales dacă hepatita virală apare la copil. Prezenţa şi importanţa splenomegaliei nu poate orienta însă asupra evoluţiei bolii.

Copiii cu hepatită acută A prezintă un facies caracteristic, cu pomeţi congestionaţi şi buze carminate, ce contrastează cu paloarea sau icterul tegumentar.

• Perioada de declin : a hepatitei virale A începe după 10 - 14 zile de evoluţie a bolii, prin remisiunea treptată a icterului, normalizarea culorii urinilor şi a scaunelor, reducerea moderată a hepatomegaliei, declinul valorilor bilirubinei serice şi a enzimelor de hepatocitoliză.

• Perioada de convalescenţă : durează 2 - 3 luni după boala acută, timp în care simptomatologia clinică dispare complet, înainte de vindecarea biochimică şi histologică a ficatului. Din acest motiv, supravegherea bolnavului se face prin control clinico-biologic lunar în primele 3 luni de la externare şi se continuă apoi trimestrial timp de 1 an.

Page 93: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Evoluţie şi prognostic : Hepatita virală A evoluează, în marea majoritatea a cazurilor, ca o infecţie virală autolimitată, cu vindecare completă, clinică şi biologică şi cu câştigarea unei imunităţi specifice pentru toată viaţa. Prin ameliorarea tehnicilor de diagnostic, în ultimii ani s-au putut însă decela şi forme prelungite, cu recăderi, sau forme colestatice cu evoluţie mai lungă de 8-12 săptămâni. Prin analiza formelor clinice pe grupe de vârstă s-a constatat că la copii infecţia îmbracă, mai ales, forme inaparente sau uşoare de boală, în timp ce un procent îngrijorator de bolnavi, peste 40 de ani, pot prezenta forme grave.

• Prognosticul este, de asemenea, rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie şi hipogamaglobulinemie severă, care nu pot sintetiza titruri suficiente de IgM specific anti-VHA, şi deci nu pot limita infecţia, care evoluează spre insuficienţă hepatică şi deces.

• Examene de laborator utile în perioada de stare :• 1. Sindromul de inflamaţie mezenchimală ( de disproteinemie ): pune în evidenţă modificarea raportului

albumine/globuline şi se pozitivează prin creşterea imunoglobulinelor, precoce, chiar la debutul bolii. Valorile testelor de disproteinemie se menţin crescute în perioada de stare şi scad în convalescenţă, după 1 - 2 luni de la externarea bolnavului.

• 2. Sindromul de hepatocitoliză (teste enzimatice ) :• - Transaminazele serice: TGP sau ALAT şi TGO sau ASAT care, de la valori normale cuprinse între 0-12 UI ( sau 0 –

40 ) ajung la valori de peste 200-300 UI, încă din faza preicterică, precedând creşterea bilirubinei serice. În mod obişnuit valorile TGP, TGO scad în 2 – 3 – 4 săptămâni, ajungând la limitele normale. Determinarea sideremiei arată valori crescute la 200 - 500 mg % ( valori normale 80 - 120 mg % ) în cursul perioadei de stare, în paralel cu creşterea transaminazelor.

• 3. Sindromul de retenţie biliară : Determinarea bilirubinemiei directe (conjugate) şi totale arată valori de 1,6 - 2,5 mg % la bolnavii cu subicter, valori de 5-15 mg % în formele icterice şi peste 20 - 25 mg % în formele colestatice. Creşterea concentraţiei serice a bilirubinemiei determină apariţia în urină a pigmenţilor biliari ( bilirubina directă trecând prin filtrul renal, în timp ce bilirubina neconjugată nu se regăseşte în urină deoarece nu este solubilă ).

• Formele colestatice de hepatită virală acută se însoţesc şi de o creştere marcată a fosfatazei alcaline prin alterarea funcţiei excretoare a ficatului ( valori normale 1,5 - 4,5 unităţi Bodansky ).

• 4. Sindromul hepatopriv : Dacă leziunile hepatice sunt severe, sinteza factorilor de coagulare ( protrombina, proaccelerina, proconvertina ) este scăzută, ceea ce duce la prelungirea timpilor respectivi faţă de martor. Se mai decelează o scădere a sintezei de albumină şi o scădere a esterificării colesterolului.

Page 94: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Diagnostic serologic :Diagnosticul de certitudine al infecţiei VHA se stabileşte prin detectarea anticorpilor specifici anti-VHA din clasa Ig M.

Aceştia sunt prezenţi în serul bolnavilor în titru crescut încă de la începutul perioadei de stare şi rămân în concentraţii ridicate încă aproximativ 2 - 6 luni de la debut. Determinarea anticorpilor totali anti - VHA reprezentaţi în principal prin Ig G, este utilă doar pentru autentificarea unei infecţii cu VHA în antecedente.

Tratamentul : hepatitei virale acute se bazează pe un ansamblu de măsuri nespecifice, cu rol patogenic, de susţinere, şi simptomatologice.

Obiectivele tratamentului în hepatita virală acută sunt:• - scurtarea evoluţiei bolii ;• - prevenirea evoluţiei spre insuficienţă hepatică fulminată prin necroză hepatică supra-acută ;• - prevenirea complicaţiilor imediate ;• - prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică ;• - reintegrarea în activitatea anterioară sau într-o muncă corespunzătoare cu capacitatea ficatului.Tratamentul este condus de medic pe baza următoarelor principii, iar asistenta medicală de salon trebuie să-l aplice şi să-l respecte cu

stricteţe, astfel :• orice bolnav cu hepatită virală acută trebuie considerat ca potenţial sever şi în primele 2-3 săptămâni va respecta o conduită

terapeutică foarte atentă.• examenul clinic trebuie efectuat de două ori pe zi de către medic, iar asistenta medicală va supraveghea îndeaproape bolnavul stând în

permanenţă lângă el si observându-i culoarea tegumentelor, somnul, pofta de mâncare, poziţia, starea psihică.• asistenta va recolta analize de laborator în dinamică ( în special TGP, TGO, teste de disproteinemie, teste de coagulare ) .• tratamentul bolnavilor cu hepatită virală, va fi individualizat, în funcţie de tipul hepatitei, de formele clinice, de starea de nutriţie şi va

începe cât mai precoce.• spitalizarea este preferabilă deorece asigură un control riguros, asigură evaluarea şi precizarea formei clinice şi ne dă posibilitatea de a

declanşa o terapie intensivă la nevoie, precum şi deprinderea de către bolnav a disciplinei necesare vindecării sale.• La hepatita virală acută de tip A, de tip B, bolnavii vor fi izolaţi în spital 3 săptămâini de la începutul bolii. Toate măsurile terapeutice

vizează protejarea ficatului de solicitări funcţionale mari şi de noxe hepatice supra-adăugate, sprijinirea regenerării celulelor hepatice corectarea reacţiilor inflamatorii intense, a icterului intens şi a altor dezechilibre funcţionale.

• Repausul psihic şi fizic este esenţial pentru vindecarea hepatitei, protejând bolnavul îl îndepărtăm de agravări, recidive şi complicaţii. Valoarea repausului în poziţie clinostatică, este demonstrată şi de faptul că în această poziţie fluxul sangvin hepatic creşte cu 40-50% faţă de poziţia în picioare. De aceea, ca o primă recomandare, în primele 2-3 săptămâni de boală, repausul la pat trebuie să fie absolut. Asistenta este cea care supraveghează şi explică bolnavului rolul statului la pat.

• Dieta bolnavului va fi adecvată vindecării şi totodată, variată şi plăcută bolnavului. Dieta constă din alimente care solicită mai puţin funcţiile hepatice pe de o parte, iar pe de altă parte, dintr-un aport suficient de glucide şi un aport corespunzător de aminoacizi pentru regenerarea celulelor hepatice. Dieta trebuie să conţină 2.000 - 3.500 de calorii / zi, depinde de stadiul bolii. Alimentaţia este fracţionată în doze mici pentru a favoriza drenajul biliar permanent. În perioada acută a hepatitei virale, regimul de cruţare este fără grăsimi şi alimente meteorizante, se dă un regim bogat în hidraţi decarbon şi vitamine.

Page 95: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• Proteinele se vor introduce progresiv (brânza de vaci, carne fiartă, grătar) se admit şi grăsimile vagetale. Se interzic băuturile alcoolice, condimentele şi alimentele greu digerabile. Se mai admit, după 7-10 zile, făinoasele, budincile, carnea albă fiartă.

• Hidrocarbonatele din dietă trebuie să furnizeze 60-70% din calorii (deoarece ele sunt indispensabile pentru asigurarea depozitului de glicogen hepatic, a nevoilor enegetice ale celulelor hepatice şi ale întregului organism). Necesarul de hidrocarbonate se asigură pe cale digestivă, dar în formele severe de hepatită, care au intoleranţă gastrică se recurge la administrare intravenoasă de soluţii de glucoză 10% ( 1.000 - 2.000 ml / zi ).

• Excesul de glucide este dăunător printr-o supraîncărcare a ficatului şi a pancreasului care sunt şi aşa afectate în cursul hepatitei.

• Lipidele se folosesc în dieta bolnavului cu hepatită acută, în perioada de declin deoarece, au o valoare calorică mare, aport de vitamine liposolubile ( A, D, E, K ).

• Lichidele sunt prescrise în cantitate normală (1,5 - 2 litri la 24 de ore), iar clorura de sodiu va fi reprezentată de cantitatea normală existentă în alimente, excepţie în tratamentul cu cotizon a formelor de hepatită gravă când se intrezice categoric sarea.

• Măsurile igienice şi fizioterapeutice au o deosebită importanţă în tratamentul hepatitei acute virale astfel: aplicaţiile umede calde pe regiunea hepatică sunt utile (au rolul de a favoriza circulaţia hepatică şi de a suprima reflexe sau spasme dureroase din partea căilor biliare).

• La ora actuală, nu există nici un medicament virulicid în hepatita virală acută şi nici unul din medicamentele aşa-zise ” hepato – protectoare ” nu au demonstrat un efect evident asupra evoluţiei bolii. De aceea, rolul medicamentelor este modest si au un rol minim în formele uşoare şi comune. În formele uşoare, la indicaţia medicului, bolnavul primeşte vitamine sub formă de tablete, comprese umede şi calde, laxative şi fermenţi digestivi, antispastice ( Papaverină, Scobutil, Lizadon ).

Page 96: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• În schimb, în formele severe şi cele prelungite ( prin colestază sau alte mecanisme, bolnavul primeşte o serie de medicamente care s-au dovedit eficace şi utile. Exemplu: substanţele lipotrope ca Metionina, Colina (Mecopar, Metaspar) sunt indicate mai ales în hepatitele survenite la persoanele cu steatoză hepatică (alcoolism, diabet, hepatoze toxice, subnutriţie).Dintre medicamentele cu acţiune hepatotropă amintim: Lactinium, Purinor, Esenţiale, Aspatofort etc.

• Medicamentele cu acţiune dezintoxicantă ca: glucoza administrată intravenos, argininasorbitol, ornicetil etc.

• Vitaminele sunt justificate în cazurile de hepatită virală acută, deoarece au rolul de a interveni în metabolismul deficitar hepatic. Astfel se administrează vitamine din grupul B (B1, B12, B6, B2), vitamina C, vitamina E. Un rol bine definit îl au vitaminele K şi anume: Fitomenadionul, Vitamina K3, care sunt indicate în formele severe de hepatite cu sindroame hemoragice.

• Corticosteroizii au un rol adjuvant, util în anumite situaţii şi forme clinice pentru depăşirea unui impas al bolii, dificil de suportat sau cu risc de agravare.Ei nu constituie un medicament de uz curent în hepatita virală acută, pe care nu o vindecă, ci doar influenţează favorabil tabloul biochimic şi clinic, dar fără al ameliora pe cel histopatologic. Au efect favorabil în scăderea bilirubinemiei, creşterea apetitului bolnavului, ameliorează testele biochimice şi starea generală, corectează manfestările alergice, dar are şi efecte nefavorabile ca favorizarea recaderilor, deprimarea imunitatii etc.

Page 97: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

INGRIJIREA PACIENTILOR CU BOL INFECTO - CONTAGIOASE. Factori epidemiologici

Factorii epidemiologici principali sunt reprezentati de :• Izvorul sau sursa de infectie il constituie organismele vii ( om, animale, artropode ) in care patrunde agentul patogen si se

multiplica, eliminandu-se pe diferite cai. Eliminarea agentilor patogeni de la omul bolnav, convalescent ori purtator cronic se face prin : • secretii nazofaringiene si sputa ( in scarlatina, difterie, tuse convulsiva, rujeola, etc. ) ;• varsaturi ;• materii fecale ( hepatita tip A si E, febra tifoida, dizenterie ) ;• urina ( febra tifoida ) ;• secretii genitale, lichid seminal ( boli venerice, HIV ) ;• sange ( hepatita virala B, C, D, HIV, malarie ) ;• secretii purulente ( piodermite ). Animalele pot elimina germenii prin :• dejectii ( salmonella ) ;• urina ( leptospire ) ;• saliva ;• lapte ( B.K.,unii streptococci si stafilococi ) ;• sange ;• carne ;• piele.• 2. Caile de transmitere in bolile infectioase sunt de doua tipuri :

– transmiterea directa – se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva si eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infectios ( infectii produse prin sange – SIDA, HBV ) ;

– transmiterea indirecta – se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern ( apa, aer, sol, alimente, obiecte etc. ) sau prin agentii vectori ( muste, gandaci, purici, paduchi, tantari, capuse ) ;

• Calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel :• boli transmise prin contact direct ;• boli aerogene ;• boli digestive ;• boli transmise prin vectori.

Page 98: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Masa receptiva – este reprezentata de totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa. O boala nu poate sa apara decat la receptivi. Opusul receptivitatii este starea de rezistenta fata de imbolnavire. Aceasta rezistenta este naturala sau artificiala ( prin imunizari ). Imunitatea organismului poate fi :

• imunitate congenitala ( prin nastere ) ;• imunitate dobandita care poate fi naturala ( ca urmare a unei imbolnaviri ) sau artificiala

( creata prin vaccinare ). Factorii epidemiologi secundari sunt :

1. Factori naturali : meteoclimatici, casnici, geografici si telurici ;2. Factori socio – economici : care tin de locuinta, alimentatie, conditii de munca, cultura, igiena . Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice - sporadicitatea : este data de aparitia unui numar redus de imbolnaviri in randul populatiei ;- epidemia : este data de izbucnirea aceleasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune si care au cel putin la inceput o sursa comuna de infectie ;- endemia : este acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritorii ;- pandemia : este boala infectioasa care se intinde pe un teritoriu foarte mare ( regiune, tara, continent ).

Dupa calea de transmitere, epidemiile pot fi :• hidrice ( cu o crestere rapida a numarului de cazuri ) ;• alimentare ( cu izbucnire brusca la totalitatea consumatorilor si cu sfarsit de asemenea brusc ) ;• prin vectori ;• de contact ( care apar in general sub forma de cazuri sporadice : bolile cu transmitere sexuala ).

Page 99: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Profilaxia si combaterea bolilor infecto – contagioase. Profilaxia si combaterea bolilor infecto – contagioase cuprinde totalitatea masurilor preventive si combative care

trebuie aplicate asupra celor trei factori epidemiologici principali.• Masuri preventive fata de sursa de infectie reprezinta totalitatea masurilor luate fata de toate persoanele care

ar putea sa transmita boala infecto - contagioasa ( bolnavi, purtatori, suspecti, contacti ), precum si masurile luate fata de animale.

Masurile luate fata de persoane constau in : - depistarea si inregistrarea tuturor surselor de infectie ( prin examinari periodeice si triaj epidemilogic ) ; - instruirea persoanelor ( educatie pentru sanatate ) ; - izolarea si tratarea bolnavilor, contactilor si suspectilor in functie de boala si posibilitatile de izolare la

domiciliu. Toti purtatorii cu infectii aerogene vor fi scosi din colectivitati, iar purtatorii digestivi vor fi scosi din orice fel de functie unde se cere manipularea de alimente. In functie de tipul infectiei se vor folosi metode de dezinfectie a bolnavului ( in infectiile aerogene se vor utiliza dezinfectate nazofaringiene, gargarisme etc. ).

Masurile luate fata de animale constau in : - distrugerea rozatoarelor, a mustelor, a celorlalti vectori si dupa caza vaccinarea celorlalte animale,

deparazitarea sau chiar sacrificarea animalului contaminat. 2. Masuri preventive fata de caile de transmitere : Dezinfectia constituie un obiectiv de importanta majora care se adreseaza cailor si mecanismelor de

transmitere a bolilor infecto-contagioase. Procesul dezinfectiei foloseste un complex de metode si mijloace ( mecanice, fizice si chimice ) cu scopul de a indeparta sau de a distruge agentii biologici patogeni sau conditionat patogeni de pe tegumente, mucoase si diverse elemente din mediul extern ca : imbracaminte, mobila, obiecte de uz casnic, aer, sol, apa, alimente.

In raport cu conditiile in care se aplica, dezinfectia poate fi :• dezinfectie profilactica – reprezinta ansamblul de metode prin care se realizeaza indepartarea sau distrugerea

unor eventuali germeni patogeni proveniti de la diferite surse de infectii, in anumite obiective sau de pe anumite substrate, care sunt supuse unui risc crescut de contaminare cu germeni patogeni. Astfel se efectueaza : dezinfectia profilactica a apei, a laptelui, a alimentelor, a unor materii prime de origine animala, dezinfectia profilactica in colectivitati de copii si adolescenti, in unitati sanitare, gari, aeroporturi, hoteluri, mijloace de transport in comun.

Page 100: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

• dezinfectie in focar – este ansamblul de metode prin care se urmareste indepartatrea sau distrugerea germenilor patogeni cunoscuti eliminati in focarul de boala transmisibila de catre bolnavi sau purtatori de germeni pe diferite cai care contamineaza aerul, diferite obiecte si suprafete, solul, apa, alimentele etc. Metodele utiliozate vor fi diferentiate in functie de tipul de agent patogen, de rezistenta acestuia fata de actiunea factorilor de mediu sau a factorilor fizico-chimici utilizati. Dezinfectia in focar poate fi :

• - curenta ( continua ) si se efectueaza asupra produselor patologice, a obiectelor si suprafetelor contaminate, in prezenta sursei de infectie ( bolnav sau purtator de germen ), atat timp cat acesta elimina agenti patogeni in mediul extern ;

• - terminala – se efectueaza dupa indepartarea din focar a bolnavului sau a purtatorului ( in locuinta ; dupa internarea in spital sau dupa deces ; in spital dupa externarea bolnavului ) sau dupa expirarea perioadei de contagiozitate a bolnavului, in cazul cand acesta a fost izolat la domiciliu. Acest tip de dezinfectie :

- este obligatorie pentru infectii ca tuberculoza, febra tifoida, hepatita virala, infectii streptococice si - nu este obligatorie in focarul de boala determinata de germeni putin rezistenti in mediul extern ca :

rujeola, rubeola, tusea convulsiva, varicela. Dezinfectia terminala se practica o singura data in decurs de 24 de ore din momentul izolarii bolnavului, decesului acestuia sau schimbarii domiciliului purtatorului de germen.

Metodele de dezinfectie sunt : - dezinfectie mecanica ( prin spalare, stergerea umeda a suprafetelor, aspirare mecanica a prafului,

filtrare, aerisire, ventilatie artificiala ) ; - dezinfectie fizica ( prin caldura,si radiatii ultraviolete ) ; - dezinfectia chimica ( prin folosirea de antiseptice sau solutii dezinfectante ). Modul de actiune a

substantelor dezinfectante se bazeaza pe oxidare ( clorul , apa oxigenata, permanganatul de potasiu ), hidroliza ( acizii si bazele ), coagularea proteinelor ( alcoolii ), precipitare ( sarurile metalelor grele, rectii cu grupele aminice ale protoplasmei ( formolul ), modificari ale tensiunii superficiale ( detergenti cationici ).

Page 101: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

3. Masuri pentru protectia masei receptive : au drept obiectiv principal cresterea rezistentei organismului , care poate fi obtinuta prin :

- profilaxie specifica ce cuprinde : a) imunizarea activa ( vaccinoprofilaxia ) si b) imunizarea pasiva (seruri si imunoglobuline ) ;

- profilaxia nespecifica sau chimioprofilaxia. a) Imunizarea activa consta in administrarea de vaccinuri preparate din agenti microbieni sau

virusuri attenuate, inactive sau omorate, ori din produsele lor ( toxine ), care si-au pastrat puterea imunizanta. Vaccinurile introduse in organism produc anticorpi specifici care impiedica atacul germenilor sau al toxinelor acestora asupra organismului. Ele pot fi monovalente sau asociate si se pastreaza in frigider la o temperatura de 4 – 8 grade C. O parte a imunizarilor active sunt interzise la gravide ( risc de avort sau malformatii congenitale ). Urmatoarele vaccinari sunt permise acestora: vaccinarea antirabica, vaccinarea antipoliomelitica, ATPA.

De retinut :• imunitatea activa obtinuta prin vaccinare este de durata ;• vaccinurile si anatoxinele sunt utilizate in primul rand cu scop profilactic, iar unele cu scop

curativ ( difterie, tetanos, bruceloza, stafilococii, febra tifoida ) ;• se vor utiliza numai vaccinuri in termen de valabilitate ;• vaccinurile injectabile vor fi manipulate in conditii de asepsie perfecta ;• se vor respecta dozele si intervalele dintre inoculari; dozele mai mici determina imunitate

slaba, pe cand dozele mai mari pot declansa reactii postvaccinale intense ;• prevenirea complicatiilor se va face prin respectarea contraindicatiilor care trebuie cunoscute

de catre asistentul medical. b) Imunizarea pasiva se realizeaza prin administrae de seruri sau imunoglobuline care contin

anticorpi specifici gata formati. • Imunitatea pasiva confera o protectie imediata dar de scurta durata.

Page 102: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni transmise : A. pe cale respiratorie. Transmiterea afectiunilor pe cale aerogena se face prin :• picaturile lui Pflugge ( in cazul stranutului si al tusei ) sau• prin inhalarea aerului in care agentii patogeni raman suspendati si sunt purtati de

curentii de aer ( varicela si tuberculoza se transmit astfel ). Infectiile respiratorii au poarta de intrare nazofaringeana si bucofaringeana si sunt

intalnite in urmatoarele afectiuni: scarlatina, anginele, rujeola, rubeola, varicela, mononucleoza infectioasa, difteria, tusea convulsiva, peumoniile, gripa, meningita cerebrospinala, parotidita epidemica, tuberculoza, poliomielita.

Masuri pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratorii sunt :• pacientii si familia vor fi informati despre boala, transmiterea, prevenirea si tratamentul

acesteia. ;• pacientii vor fi izolati pentru a nu transmite infectia si / sau pentru a-i proteja pe cei cu

rezistanta scazuta ;• persoanele care intra in contact cu pacientul trebuie sa poaret masca, halat, sa-si spele

mainile inainte de intrare si dupa miesirea din camera bolnavului sau dupa contactul cu un obiect sau material contaminat ;

• pacientul va fi sfatuit sa-si acopera nasul si gura cu o batista de unica folosinta atunci cand tuseste sau strunata, aceasta fiind aruncata dupa folosire intr-un recipinet special ;

• va fi evitata scuturarea lenjeriei in camera bolnavului, iar camera va fi aerisita de mai multe ori pe zi ;

Page 103: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Obiectivele ingrijirii pacientului :• diminuarea febrei cu antitermice ;• diminuarea catarului nazal si traheo – bronsic cu

dezinfectante nazofaringiene ;• se va evita deshidratarea prin administrare de lichide, regim

hidro-lacto-zaharat ;• se vor combate varsaturile ( cu antiemetice ) ;• se va ameliora confortul prin combaterea pruritului ( lotiuni

cu alcool mentolat, antihistaminice ) ;• prevenirea infectiilor si complicatiilor prin repaus la pat si

asigurarea igienei mucoaselor si tegumentelo, precum si prin• dezinfectia lenjeriei, obiectelor veselei camerei etc.• tratamentul etiologic se face la indicatia medicului in functie

de afectiuni.

Page 104: Nursing Comunitar Mama Si Copilul

Pe cale digestiva. Propagarea se face de regula prin intermediul apei si a alimentelor contaminate cu

bacterii sau virusuri. Germenii se raspandesc in mediul inconjurator prin materii fecale, urina sau alt produs patologic.

Apa de fantana se poate contamina prin infiltratii cu ape de suprafata sau atunci cand acestea sunt construite in apropierea latrinei. Apa raurilor se contamineaza prin deversarea canalelor colectoare. Alimentele se pot contamina printr-o manipulare necorespunzatoare.

Boala digestiva este considerata boala mainilor murdare. Cele mai frecvente boli contagioase transmise pe cale digestiva sunt : enterovirozele,

febra tifoida si febrele paratifoide, toxiinfectiile alimentare, dizenteria bacilara, hepatita virala A.

Pentru depistarea izvorului de infectie sunt importante urmatoarele date :• daca au mai existat boli similare in anturaj ( familie, colegi )• ce alimente au fost consumate • unde este sursa de apa potabila • existenta / inexistenta conditiilor de sanitatie. Manifestarile clinice apar dupa o incubatie de :• 12 – 36 de ore pentru salmonelle ;• 1 – 4 ore pentru stafilococ ;• 8 – 24 ore pentru clostridium perfringens ;• 1 – 3 saptamani pentru geardia – lamblia • 14 – 42 de zile pentru hepatita A

Page 105: Nursing Comunitar Mama Si Copilul
Page 106: Nursing Comunitar Mama Si Copilul