Nutritie - medicina veterinara

8/18/2019 Nutritie - medicina veterinara

1/5

Nutritie - Curs 2 - 19.10.2015

Gramineele verzi - perene sau anuale.

Gramineele perene verzi - cele mai cultivate sunt raigrasul

italian si raigrasul englezesc. Pe o scara mai redusa: golomatul, paiusul, fruta,

timotica.

Raigrasul italian - cea mai cultivata graminee perena datorita

productivitatii oarte mari. Se utilizeaza cu efcienta maxima timp de 2 ani, dupa

aceea productivitatea scade evident. Are un ritm rapid de crestere si o mare

usurinta de implantare in sol (este utilizat cu succes in acest sens ca prima

cultura pe un teren derisat). Se remarca si printr-o rezistenta mai scazuta la rig

si seceta find o planta de origine mediteraneana. el mai adesea aceasta

graminee perena se cultiva singura, find o planta relativ inalta. Su! aspctul

valorii nutritive se remarca un ec"ili!ru intre proteina si energie, in aza optima

de recoltare, inceputul inspicarii, avand cca. #,$# - #,$% &'*g S& si +%-#g

P/*g S&.Varietatea anuala, in primele stadii de vegetatie se remarcaprintr-un continut oarte ridicat in proteina 130g PDN!"g #$. Poate f utilizat

fe ca nutret verde cosit, fe ca siloz, fe ca an.

Raigrasul englezesc - graminee perena clasica, cu o durata de

exploatare efcienta, de cca. 0 ani. 1ste adaptata climatului oceanic umed,

motiv pentru care este oarte sensi!ila la seceta. Se preteaza oarte !ine la

pasunat, aceasta find princpala modalitate de exploatare (transormarea in an

se ace mai greu datorita uscarii greoaie, in special a tulpinilor). Are doua

varietati: timpurie!tarzie. a inceputul inspicarii, momentul optim de recoltare,

are o valoare! nutritiva de #,$# - #,$% &'*g S& (asemanatoare la cele 2

varietati) si o valoare proteica dierita, mai mare la varietatea timpurie $%-#g

P/*g S&, respectiv +%-#g P/*g S&.

Golomatul - se poate exploata pe o perioada lunga de timp, c"iar %-+

ani, 1ste !ine adaptat conditiilor tarii noastre, rezistan destul de !ine la seceta,

1ste un nutret valoros mai ales in stadiul tanar, dupa aceea avand o tendinta de

lignifcare, cu o productivitate !una, cu o mare capacitate de reacere.Se poate

cultiva singur sau in amestec cu leguminoase perene, mai ales cu lucerna,

putandu-se exploata fe prin pasunat, fe prin cosit. n anii avora!ili, si inconditii de irigare poate f recoltat si de 0-% ori pe an. 3aloare nutreitiva

energetica si proteica este asemanatoare cu a raigrasulu englezesc, varianta

precoce.

Paiusul - paiusul de livada si paiusul inalt. Paiusul de livada are o !una

capacitate de reacere, regenerand repede dupa pasunat sau cosit. 1ste

considerat una din cele mai rezistente graminee perene (la seceta, rig, exces

de umiditate). Se poate exploata atat singur sau in com!inatie cu trioiul al!,

atat prin pasunat ca4 si prin cosit. Paiusul inalt se oloseste mai ales in

amestecuri cu golomat, lucerna, trioi al! pentru infintarea de pa5isti temporare.


2/5

Firuta - o planta tipica de pasune, care creste in toate zonele, incepand

din stepa si pana in regiunile orestiere. Se introduce mai rar in amestecuri

pentru infintarea pa5istilor temporare, deoarece are o crestere lenta si este

concura4a puternic de celelalte specii din amestec.

Timoftica - se intalneste recvent in 6ora spontana a pa5istilor din

regiunile umede. n aceste regiuni se oloseste d eo!icei in amestec cu trioi

rosu pentru reacerea pa5sitilor degradate.

Gramineele anuale verzi - reprezinta o importanta sursa de "rana

datorita productivitatii ridicate. Principalul reprezentat 7 porum!, dar si secara,

orzul graul, sorgul, ovazul, etc.

Porumbul planta intreaga verde sau transormat in siloz, a produs in

ultimii 2#-8# de ani, o mutatie prounda in alimentatia rumegatoarelor, find

componenta de !aza in ratiile acestora. n scop ura5er se olosesc siuri de

porum! dierite ata de cele pentru !oa!e, cu talie mai inalta, cu masa oliata

mai !ogata. Porum!ul ura5er planta intreaga es4e !ogat in amidon si za"arurisimple, dar sarac in proteina si minerale. n comparate cu alte plante ura5ere

ingestibilitatea si digestibilitatea poru!ului planta intreaga sunt oarte ridicate si

constante, indierent de stadiul de vegetatie, atata timp cat planta se mentine

verdeAceste caracteristici conera porum!ului planta intreaga o valoare nutritiva

energetica oarte ridicata pentru un nutret de volum 7 #,$$ - #,2 &'*g S&,

apropiata de cea a concentratelor. 3aloarea nutritiva proteina este insa mai

scazuta ,%-$9 P in S& 7 0%-0$g P/*g S& atorita dezec"ili!rulu energo-

proteic este !ine sa se asocieze cu leguminoase sau cu alte ura5e

complementare. Stadiul optim d recoltare depinde de modul de olosinta. Astel,daca este olosit ca nutret verde, se recomanda a se recolta in perioada dintre

in6orire si stadiul de lapte al !oa!elor (intreaga planta are 2#-2%9 S&), iar daca

va f transormat in siloz va f recoltat in momentul in care !oa!ele stiuletilor

sunt in stadiul de lapte-ceara sau c"iar ceara (8#-8%9 S& la nivelul intregii

plante).

Sorgul cu doua varietati: sorgul ura5er si iar!a de Sudan. 1le pot

asigura masa verde in regiune mai secetoase, deoarece au o rezistenta mai

!una ca porum!ul. n primele stadii de vegetatie (su! 0#-%#cm inaltime),

sorgula re eecte toxice pronuntate, din cauza gli%&zizil&r %ian&geni pe care ii

contine (acestia descompunandu-se in acid cian"idric care poate provoca

moartea). Se recomanda a se administra animalelor adulte, in cantitati limitate,

sau insilozat. a acelasi continut in S&, sorgul are o valoare energetica mai mica

decat porum!ul, si o valoare proteina asemenatoare.

Secara - se recolteaza inainte de in6orire deoarece apoi tulpina se

lignifca puternic si devine greu consuma!ila. n cantitati mari, la inceputul

sezonului verde si, mai ales, cand se administreaza umeda poate induce

tul!urari dgestive; se recomanda in acest sens, trecerea treptata la consumulmaxim admis, includerea in ratii a dura5elor uscate.


3/5

Orzul si ovazul - ca si secara, pot f olosite atat in cultura pura

(direct ca nutreturi verzi sau insilozate), cat si in amestecuri cu leguminoase

anuale, ormand !orceaguri. Se recomanda preerential in "rana vacilor in

lactatie, dar se pot olosi si in "rana altor er!ivore.

Graul - se oloseste mai rar in "rana animalelor, ca nutret verde,

pentru ca principalul scop este o!tinerea !oa!elor.

#il&zurile - insilozarea este un mi5loc de conservare al plantelor

verzi, in mediu umed, prin intermediul ermentatiior controlate

Fermentatiile din silozuri - plantele verzi cosite continua sa respire

mai multe zile, atata timp cat ele dispun de


4/5

solu!ilizandu-le si transormandu-le in amoniac (consecinta este diminuarea

valorii proteice).

Activitatea maxima a !acteriilor coliorme se desasoara in primele

8 zile de insilozare, find inlocuita de activitatea !acteriilor lactice. and p=ul din

silozuri a5unge la 0,% ermentatia acetica este oprita, de aceea tre!uie limitata

durata de viata a acestor pacterii - un sloz de calitate tre!uie sa ai!a cantitati

oarte reduse de acid acetic.

(ermentatiile al%&&li%e sunt produse de dro5dii >a5oritatea

dro5diilor sunt aero!e, deci avorizeaza dezvoltarea !acteriilor lactice. n urma

ermentatiilor alcoolice, cu pondere mica in toalul ermentatiilor, rezulta, in

principal, alcool etilic, care, in cantitati mici imprima silozului un gust placut si

un miros placut. ro5diile sunt insa responsa!ile de producerea de toxine in

silozuri, daca acestea sunt expuse la aer.

(ermentatiile 'utiri%e sunt produse de !acterii !utirice din genul

lostridium. 1le ataca za"arurile solu!ile si acidul lactic (cu producere de acid!utiric si gaze) cat si proteinele (cu producere de amoniac si amine - acestea din

urma reprezentate de putrescina sau de cadaverina, au eecte toxice asupra

animalelor). 7? 'ermentatiile !utirice duc in fnal, la degradarea calitatii

silozurilor (miros@gust neplacute, valoare nutritiva scazuta, eecte toxice).

acteriile din genul lostridium, strict anaero!e, au o dezvoltare

maxima la un p= de -,0. la n p= de 0 - 0,% activitatea lor este in"i!ata.

ipul si cantitatea de acizi produsi in timpul insilozarii plantelor pot

oeri idee asupra calitatii silozurilor. Proflul optim la ermentatiilor pentru silozulde porum! (cel mai utilizat) este p= 8,+ -0 acid lactic 7 0-+9 din S& acid

acetic 7 su! 29 din S& acid !utiric su! B9 din S&.

(a%t&ri %are in+uenteaza %alitatea sil&zuril&r

Pentru a se produce silozuri de calitate tre!uie cunoscuti si urmatorii

actori:

ontinutul plantelor in glucide usor solu!ile

'ermentatiile dorite, in special cele lactice se instaleaza cu atat mai

usor si cu atat mai pround cu cat plantele supuse insilozarii contin o cantitate

mai mare de glucide solu!ile. in acest pdv, gramineele (in primul rand

porum!ul), cu un continut superior in glucide solu!ile, se insilozeaza mai usor

decat legumin&asele (in primul rand lucerna). nsa, continutul plantelor in

glucide usor solu!ile este in6uentat, in aara de specie, si de stadiul de

vegetatie (cotinut mai mare la inceputul vegetatiei), numarul ciclurilor de

vegetatie (mai mare la ciclul de vegetatie), conditiile climatice (mai mare in

primaverile reci) sau de gradul de ertilizare (mai mare la olosirea unor cantitati

mai mici de ingrasaminte pe !aza de azot).

ontinutul plantelor in su!stanta uscata


5/5

n cazul in care plantele au un continut redus in S& sunt avorizate

ermentatiile acetice (silozul se acreste) si scade calitatea silozurilor. a un

continut mai mare in S&, tasarea se ace infcient, neasigurate conditiile de

anaero!ioza si sunt avorizate ermentatiile nedorite. n aceste conditii se

apreciaza ca plantele supuse insilozarii tre!uie sa ai!a un continut in S& intre

2%-0%9 (2%-8%9 silozurile clasice; 8%-8%9 semisilozurile).

ocarea, tasarea si invelirea silozurilor

ocarea plantelor la dimensiuni optime determina eli!erarea rapida a

sucului celular, su!stratul nutritiv al !acteriilor lactice (si, deci, scurtarea

perioadei de insilozare), permite o tasare corespunzatoare (crearea mediului

anaero!). Pentru porum! ticarea se daxe a dune!su4!u nucum cca B cm, iar

pentru alte plante la 2-8 cm.

asarea tre!uie eectuata imediat dupa introducerea plantelor in siloz,

pentru a crea un puternic mediu anaero!, avora!il !acteriilor lactice. Se ace cu

tractoare cu senile sau c"iar cu roti.

nvelirea silozurilor, cu a5utorul unor olii de plastic, tre!uie acuta imediat

dupa tasare, pentru ca crea un mediu anaero!.

Adaugarea aditivilor de insilozare

n silozuri se pot introduce anumiti aditivi in scopu in"i!arii activitatii

unor microorganisme nedorite sau avorizarii unor anumite tipuri de ermentatii.

Aditivii pentru insilozare se pot clasifca in 2 tipuri:

a. stimulatori ai ermentatiilor (ex. produse !ogate in za"aruri simple, enzime,

inoculantii);

!. in"i!itori ai ermentatiilor (ex. acizi minerali, acizi organici).

elasa a ost printre primii aditivi de insilozare, olosita ca sursa de

za"aruri simple, pentru a permite dezvoltarea de !acterii lactice.

n&%ulantii 7 culturi de !acterii lactice "omoermentative, se olosesc

atunci cand plantele sunt greu insiloza!ile (lucerna, trioi).

nzimele celulaze @ "emicelulaze - permit degradarea peretilor

celulari ai plantelor, eli!erand za"arurile solu!ile.

/%idul *&rmi% - cel mai utilizat acid organic, in"i!a dezvoltarea

microorganismelor nedorite. 1ste greu de manipulat,

Documents

Nutritie - medicina veterinara