Oftalmologie - Patologia Ochiului

  • Published on
    29-Jun-2015

  • View
    1.796

  • Download
    7

Embed Size (px)

Transcript

<p>CURS OFTALMOLOGIE</p> <p>2/6/2011</p> <p>1</p> <p>PATOLOGIA RETINEIAFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEIOBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie cireasa maculara.</p> <p>2/6/2011</p> <p>2</p> <p>Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3</p> <p>Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4</p> <p>2/6/2011</p> <p>TRATAMENT: - terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar - vitaminoterapie - corticosteroizi, hormoni melanofori 2. Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV. Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar.</p> <p>Retinopatia pigmentara</p> <p>Degenerescenta maculara2/6/2011 5</p> <p>DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei. Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme, uveite posterioare, tumori coroidiene. * dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte, afakie, degenerari periferice ale retinei. Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia.</p> <p>SIMPTOMATOLOGIE: - modificari de camp vizual - muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) - deformarea obiectelor - scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare</p> <p>Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie, valurita si mobila. Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic - in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat</p> <p>2/6/2011</p> <p>TUMORILE RETINEI - sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei. - benigne - maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ochi amaurotic de pisica -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani - cataracta unilaterala - hipertensiune intraoculara - hipema unilaterala</p> <p>6</p> <p>Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale. Boselata, alba, cu vase neoformatie. Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat. TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std.I si II enucleatia globului ocular, sectionare NO. - in std. III exenteratia orbitei. - in std. IV este depasit d.p.d.v. terapeutic.</p> <p>MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVAstadiul I- angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor, vene ceva mai dilatate. stadiul II angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn, incrucisarea arterei cu vena. Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei. Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. Vena are traiectul modificat (tortuoasa). Arterele au reflex parietal accentuat. - stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar, hemoragii striate la suprafata papilei.</p> <p>-stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian - hemoragii in flacara perivascular - exudate albe vatoase - exudate dure - stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011</p> <p>7</p> <p>RETINOPATIA DIABETICAStadiul I Retinopatia neproliferativa : - microanevrisme - hemoragi intraretiniene punctiforme - exudate uscate - edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa - vene dilatate - exudate vatoase, ischemie periferica - anomali microvasculare intraretiniene - hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa - neovase prepapilare - neovase preretiniene - hemoragii intravitreene - proliferarea fibrovasculara - dezlipire de retina prin tractiune - neovascularizatie iriana</p> <p>TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei. *medicametos: tarosin, dobesilat de Ca, inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene</p> <p>2/6/2011</p> <p>8</p> <p>ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUALAnalizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.Subsistemul periferic de receptie,format din globul ocular si anexele acestuia 2.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala ,campurile 17,18,19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei . Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular. PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular. - delimiteaza fanta palpebrala - 2 margini si 2 unghiuri - marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal - pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll). 2/6/2011 9</p> <p>STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie- gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale. GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei. Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei. CAILE LACRIMALE Alcatuite din: - punctele lacrimale - canaliculele lacrimale - sacul lacrimal - canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal. 2/6/2011 10</p> <p>Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara, alungita, cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. oculomotor comun III asigura inervatia m. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA - mb subtire, mucoasa, stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011</p> <p>Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. lacrimala principala, secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta, realizata de glandele lacrimale accesorii.</p> <p>Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni, ggl maxilari</p> <p>11</p> <p>CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0,5-0.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. D.p.d.v. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Neavand vase, sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata, asigurata de n. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea, difuziunea, reflexia si refractia luminii 2. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica. 3. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. Endoteliul corneean nu se regenereaza. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros, dur, inextensibil la adult. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. Fata externa convexa, la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava, vine in contact cu coroida. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. 2/6/2011 12</p> <p>Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. Prin perforatiile lamei trec fibrele n.o. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire, anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare, la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. Inervatia sclerei e asigurata de n. ciliari scurti. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul, corpul ciliar, coroida. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. Irisul e o membrana bogat vascularizata. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Nu exista limfatice la nivelul irisului. Nervii irisului provin din n. ciliari. Ei contin fibre venite din trigemen, parasimpatic si simpatic. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul c...</p>