VinarsDe la Wikipedia, enciclopedia liber

Vinars german care are menionat pe etichet Uralt, adic extra-vechi, deoarece durata de nvechire depete apte ani

Vinars se numete o butur alcoolic tare, cu o concentraie de alcool etilic de minimum 37,5% i de maximum 86% vol [1], obinut prin nvechirea, peste 3-5-7 ani, a distilatelor de vin n butoaie dinlemn de stejar. Denumirea este originar din Transilvania, unde a aprut ca o calchiere a denumirii germane Weinbrand, cuvnt care este compus din cuvintele vin + ars. n Transilvania, cuvntul "ars" nseamn i "distilat", adic supus nclzirii n alambic. Prin extensie, cuvntul vinars denumete i o butur obinut prin diluarea cu ap a alcoolului etilicrectificat sau prin distilarea sucurilor dulci fermentate, de fructe (borhot) sau de struguri (boasc, ceea ce rmne dup stoarcerea mustului din struguri), fiind sinonim cu termenul rachiu [2], folosit preponderent n Vechiul Regat. Un alt sinonim este brandy, o prescurtare de la termenul englez brandywine, provenit din termenul olandez brandewijn,[3] cu acelai neles ca i termenul german. I se mai spune n mod eronat i coniac. n realitate, dup legea apelaiunilor de origine, coniac se numesc numai produsele obinute, dup acelai procedeu, n regiunea Cognac din Frana. [4] Pe sticlele n care se mbuteliaz vinarsul se pot inscripiona un numr de stele corespunztor anilor de maturare/nvechire. Categoriile uzuale sunt 3, 5 i 7 stele. Trei stele vor avea cele cu minimum trei ani, cinci stele cele cu minimum cinci ani i apte stele cele cu minimum apte ani de pstrare n butoaie de stejar. [5] n funcie de durata de nvechire a produsului, denumirea inscripionat pe etichet poate fi completat prin adugarea literei V, dac butura este obinut din distilate nvechite cel puin un an, sau a grupului de litere VS - very special - pentru distilate mai vechi de trei ani, VSOP - Very Superior Old Pale - pentru distilate nvechite minim cinci ani, XO - Extra Old - n cazul n care durata de nvechire depete apte ani. [6]

URM: Vinars se numete o butur alcoolic tare, cu o concentraie de alcool etilic de minimum 37,5% i de maximum 86% vol, obinut prin nvechirea, peste 3-5-7 ani, a distilatelor de vin n butoaie din lemn de stejar. Denumirea este originar din Transilvania, unde a aprut ca o calchiere a denumirii germane Branntwein, cuvnt care este compus din cuvintele vin + ars. n Transilvania, cuvntul "ars" nseamn "distilat", adic supus nclzirii n alambic. Prin extensie, cuvntul vinars denumete i o butur obinut prin diluarea cu ap a alcoolului etilic rectificat sau prin distilarea sucurilor dulci fermentate, de fructe (borhot) sau de struguri (boasc, ceea ce rmne dup stoarcerea mustului din struguri), fiind sinonim cu termenul rachiu, folosit preponderent n Vechiul Regat. Un alt sinonim este brandy, o prescurtare de la termenul englez brandywine, provenit din termrnul olandez brandewijn, cu acelai neles ca i termenul german. I se mai spune n mod eronat i coniac. n realitate, dup legea apelaiunilor de origine, coniac se numesc numai produsele obinute, dup acelai procedeu, n regiunea Cognac din Frana. Pe sticlele n care se mbuteliaz vinarsul se pot inscripiona un numr de stele corespunztor anilor de maturare/nvechire. Categoriile uzuale sunt 3, 5 i 7 stele. Trei stele vor avea cele cu minimum trei ani, cinci stele cele cu minimum cinci ani i apte stele cele cu minimum apte ani de pstrare n butoaie de stejar. n funcie de durata de nvechire a produsului, denumirea inscripionat pe etichet poate fi completat prin adugarea literei V, dac butura este obinut din distilate nvechite cel puin un an, sau a grupului de litere VS - vinars superior pentru distilate mai vechi de trei ani, VSOP - Very Superior Old Pale - pentru distilate nvechite minim cinci ani, XO - Extra Old - n cazul n care durata de nvechire depete apte ani. URM; Brandy Distilat din vin produs in aproape toate zonele viticole din lume, cu Caracteristici organoleptice cteodata mult diferite, in functie de tara in care sunt produse. Brandy-ul italian, numit si arzente, se obtine din distilarea unor vinuri de buna calitate si este tinut mult timp sa se invecheasca in butoaie de gorun de Slavonia sau in butoiase mici din lemn de stejar, acest sortiment de rachiu fiind cel mai cautat. Este, fara discutie, unul dintre cele mai bune rachiuri care exista. Brandy-ul Irnntuzesc, ruda indepartata a mult mai pretiosului cognac, este obtinut din vinuri mediocre, iar produsul final nu este de o calitate deosebita. Rmndy-ul grecesc, obtinut din vinuri puternic alcoolizate si tinut la invechit in butoaie de gorun, este dres cu zahar ars (caramel) si cu extracte veujotale; este, in general, un rachiu de calitate destul de buna. Brandy-ul porlurjhez, numit si ngunrdonto si insotit de denumirea geografica a vinului utilizat, este un produs de buna calitate. Brandy-ul spaniol, numit si aguardiente, cunoscut pe piata interna si sub denumirea de conac, este un rachiu bun si, uneori, de o calitate excelenta, obtinut din diferite soiuri de vin provenite din mai multe podgorii, distilate in special in partea de sud a tarii, in Andalusia, la Jerez de la Frontera si in regiunea Penedes. Brandy-ul german, numit si weinbrand, este obtinut din vinuri provenite din bazinul Marii Mediterane; este un brandy de calitate. De un interes special se bucura sortimentele de brandy produse in Comunitatea Statelor Independente, depasit calitativ doar de distilatul national (vodka), provenite din Ucraina, Georgia, Azerbaidjan si Moldova. Demne de mentionat sunt varietatile de brandy israelian, mexican, chilian, peruan

(denumit pisco si vndut in clasicele recipiente din ceramica), american (obtinut din vinuri tinere provenite din California) si cel australian (obtinut din vinuri provenite din zona sudica a tarii, din jurul orasului Adelaide).

URM:TRHotrrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Codului privind activitatea practic a vinificatoruluiNr.22 din 10.01.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/88 din 17.01.2002 *** n scopul reglementrii mai eficiente a ramurii vinicole i ameliorrii calitii vinurilor moldoveneti, Guvernul Republicii Moldova HOTRTE: 1. Se aprob Codul privind activitatea practic a vinificatorului (se anexeaz). 2. Se stabilete c sus-numitul Cod privind activitatea practic a vinificatorului, fiind o reglementare tehnic pentru produsele vinicole, este obligatoriu pentru toi productorii de produse vinicole, destinate comercializrii, indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare. 3. Ministerele i departamentele vor perfecta actele normative de reglementare a producerii i comercializrii produselor vinicole n conformitate cu prevederile Codului privind activitatea practic a vinificatorului. 4. Se abrog capitolul III Producia vinicol i anexa nr.4 din anexa Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura i vinificaia, aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19 aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.27, art.212). PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV Contrasemnat: Viceprim-ministru, ministrul agriculturii i industriei alimentare Dmitrii Todoroglo Ministrul justiiei Ion Morei Chiinu, 10 ianuarie 2002. Nr. 22. Anex la Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 22 din 10 ianuarie 2002 CODUL PRIVIND ACTIVITATEA PRACTIC A VINIFICATORULUI PREAMBUL Prezentul Cod privind activitatea practic a vinificatorului substituie capitolul III Producia vinicol din anexa Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura i vinificaia, aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19 aprilie 1995, i se constituie din urmtoarele compartimente: clasificarea i condiiile fabricrii vinurilor de struguri i altor produse vinicole, obinute pe baz de must i vin; condiiile atribuirii denumirii de origine i particularitile fabricrii vinurilor i altor produse vinicole cu denumire de origine; procedeele tehnologice i materialele utilizate la fabricarea produselor vinicole. Cerinele fa de utilajul tehnologic folosit; condiiile de calitate pentru produsele vinicole destinate comercializrii; modul de ambalare, etichetare i transportare al produselor vinicole. Codul stabilete, de asemenea, termenele de garanie ale produselor vinicole. 1. CLASIFICAREA I CONDIIILE FABRICRII VINURILOR DE STRUGURI I ALTOR PRODUSE VINICOLE, OBINUTE PE BAZ DE MUST I VIN 1.1. Vinurile, n funcie de componena soiurilor de struguri din care snt fabricate, pot fi:

de soi; cu un soi de baz; din amestec de soiuri. 1.1.1. Vinurile de soi se obin prin prelucrarea unui soi de struguri. Se admite prezena a cel mult 15% de struguri de alte soiuri ampelografice, corespunztoare soiului respectiv dup specia botanic i culoarea boabelor. 1.1.2. Vinurile cu un soi de baz se obin prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare, ori la cupajarea vinurilor materie prim cu ponderea soiului de baz de cel puin 51% i alte unul-dou soiuri corespunztoare soiului de baz dup specia botanic. 1.1.3. Vinurile din amestec de soiuri se obin prin vinificarea strugurilor de o specie botanic culei separat sau laolalt, sau prin cupajarea vinurilor materie prim dintr-un sortiment de soiuri. [Pct.1.1 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.2. Dup culoare vinurile se mpart n: albe; roze; roii. 1.3. Vinurile, n funcie de calitate i termenul de maturare , se clasific n urmtoarele categorii: de consum curent; de calitate superioar. 1.3.1. Vinurile de consum curent se clasific n urmtoarele grupuri: tinere; obinuite. 1.3.1.1. Vinurile tinere se comercializeaz mbuteliate sau n vrac n anul de recoltare a strugurilor. 1.3.1.2. Vinurile obinuite se comercializeaz mbuteliate sau n vrac ncepnd cu anul ce urmeaz anului n care au fost recoltai strugurii. 1.3.2. Vinurile de calitate superioar, n funcie de caracteristicile lor calitative, se mpart n urmtoarele grupuri: mature; de colecie. 1.3.2.1. Vinurile mature se obin din soiuri de struguri cu nsuiri calitative superioare i se matureaz n vase vinicole tehnologice cel puin 6 luni. 1.3.2.2. Vinurile de colecie snt vinuri care, dup maturare n vase vinicole tehnologice, se nvechesc suplimentar la sticl cel puin 2,5 ani. 1.4. Vinurilor i altor produse vinicole li se pot atribui denumiri de origine. Vinurile i alte produse vinicole cu denumire de origine reprezint produsele, ale cror caracteristici snt specifice originii lor geografice. 1.5. Vinurile, n funcie de tehnologia de producere , se clasific n dou categorii: naturale; speciale. 1.5.1. Vinurile naturale se obin prin fermentarea alcoolic complet sau parial a strugurilor, mustuielii sau mustului i conin alcool etilic de origine natural. Vinurile naturale, n funcie de compoziia chimic, se mpart n urmtoarele grupuri: a) vinuri de consum curent tinere cu concentraia alcoolic de cel puin 8,5 % vol. i concentraia n mas a zaharurilor pentru: seci cel mult 4 g/dm3; demiseci 5-25 g/dm3; demidulci 30-80 g/dm3 ; b) vinuri de consum curent obinuite cu concentraia alcoolic de cel puin 8,5 % vol. i concentraia n mas a zaharurilor pentru:

seci cel mult 4 g/dm3; demiseci 5-25 g/dm3; demidulci 30-80 g/dm3; c) vinuri de calitate superioar cu concentraia alcoolic de cel puin 10 % vol. i concentraia n mas a zaharurilor pentru: seci cel mult 3 g/dm3; demiseci 5-25 g/dm3; demidulci 30-80 g/dm3. Concentraia n mas a acizilor titrabili n vinurile naturale este de 4-8 g/dm3. [Pct.1.5.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.5.2. Vinurile speciale se obin din struguri, mustuial, must sau vinuri materie prim cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, ce le atribuie nsuiri organoleptice specifice. Vinurile speciale, n funcie de compoziia chimic i procedeele tehnologice aplicate, se clasific n urmtoarele grupuri: vinuri vinuri vinuri vinuri alcoolizate; aromatizate; peliculare; efervescente.

[Pct.1.5.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.5.2.1. Vinurile alcoolizate se fabric cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri sau obinut din materie prim alimentar, utiliznd componeni de cupaj speciali i procedee tehnologice autorizate. Vinurile alcoolizate se mpart n tari i de desert. Concentraia alcoolului etilic de origine natural a vinurilor alcoolizate tari trebuie s fie de cel puin 3 % vol. Concentraia alcoolic a vinurilor alcoolizate tari este de 17-20% vol., concentraia n mas a zaharurilor 15-120 g/dm3. Concentraia alcoolului etilic de origine natural a vinurilor alcoolizate de desert trebuie s fie de cel puin 1,2% vol. Vinurile alcoolizate de desert se mpart n: demidulci; dulci; licoroase. Concentraia alcoolic a vinurilor alcoolizate de desert demidulci este de 12-17% vol., concentraia n mas a zaharurilor 50-130 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor alcoolizate de desert dulci este de 12-17% vol., concentraia n mas a zaharurilor 140-200 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor alcoolizate de desert licoroase este de 16-20% vol., concentraia n mas a zaharurilor 210-300 g/dm3. Concentraia n mas a acizilor titrabili n vinurile alcoolizate tari i de desert este de 4-8 g/dm3. [Pct.1.5.2.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.5.2.2. Vinurile aromatizate se obin prin cupajarea vinurilor materie prim seci cu alcool etilic rafinat, obinut din materie prim alimentar sau din struguri, macerate sau distilate de ingrediente de origine vegetal, zahr sau ali componeni ce conin zahr. Vinurile aromatizate pot fi: seci; demiseci; demidulci; tari; de desert.

Concentraia alcoolic a vinurilor aromatizate seci este de 9-11% vol., concentraia n mas a zaharurilor cel mult 3 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor aromatizate demiseci este de 9-11% vol., concentraia n mas a zaharurilor 5-25 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor aromatizate demidulci este de 9-11% vol., concentraia n mas a

zaharurilor 30-80 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor aromatizate tari este de 17-20% vol., concentraia n mas a zaharurilor 15-120 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor aromatizate de desert este de 12-16% vol., concentraia n mas a zaharurilor 50-200 g/dm3. Concentraia n mas a acizilor titrabili n vinurile aromatizate este de 4-8 g/dm3. [Pct.1.5.2.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.5.2.3. Vinurile peliculare se obin prin xeresarea vinurilor materie prim, alcoolizate n prealabil, pn la concentraia alcoolic de 16 % vol., utiliznd componeni de cupaj autorizai. Concentraia alcoolului etilic de origine natural trebuie s fie de cel puin 9 % vol. Vinurile peliculare pot fi: seci; tari; de desert. Concentraia alcoolic a vinurilor peliculare seci este de 14-16 % vol., concentraia n mas a zaharurilor cel mult 3 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor peliculare tari este de 17-20 % vol., concentraia n mas a zaharurilor 8-50 g/dm3. Concentraia alcoolic a vinurilor peliculare de desert este de 17-19 % vol., concentraia n mas a zaharurilor 90-200 g/dm3. Concentraia n mas a acizilor titrabili n vinurile peliculare este de 3-7 g/dm3. 1.5.2.4. Vinurile efervescente snt vinuri ce conin dioxid de carbon de origine endogen sau exogen i creeaz n sticle o presiune de cel puin 50 kPa la temperatura de 20 grade C. n funcie de originea dioxidului de carbon, vinurile efervescente se mpart n: vinuri vinuri vinuri vinuri spumante; perlante (frizante); petiante; spumoase.

Vinurile spumante snt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de origine endogen, fabricate prin fermentaia secundar a vinurilor materie prim la sticl, rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice, ce exercit n butelii o presiune excedentar de cel puin 350 kPa la temperatura de 20 grade C. Vinurile spumante, n funcie de metoda de ampanizare, se mpart n: Spumant clasic; Spumant natural. Vinurile Spumant clasic se fabric prin fermentaia secundar a vinurilor materie prim de struguri la sticl prin metoda Champenoise. Vinurile Spumant natural se fabric prin fermentaia secundar a vinurilor materie prim de struguri n rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice. Vinurile spumante, n funcie de componena cupajului, se mpart n: Spumant Spumant Spumant Spumant clasic alb; clasic special; natural alb; natural special.

Vinurile Spumant clasic alb se obin prin fermentaia secundar la sticl a amestecului de tiraj din vinuri materie prim albe, licoare de tiraj, maia de levuri selecionate i adjuvani. Vinurile Spumant clasic special se obin prin fermentaia secundar la sticl a amestecului de tiraj din vinuri materie prim albe cu arom de muscat, roze sau roii, licoare de tiraj, maia de levuri selecionate i adjuvani. Vinurile Spumant natural alb se obin prin fermentaia secundar n rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului de rezervor din vinuri materie prim albe fr arom, licoare de rezervor i maia de levuri selecionate. Vinurile Spumant natural special se obin prin fermentaia secundar n rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului de rezervor din vinuri materie prim albe cu arom, roze sau roii, licoare de rezervor i maia de levuri selecionate. Vinurile spumante se mpart n funcie de termenul de maturare. Vinurile Spumant clasic alb i Spumant clasic special se divizeaz n:

vinuri mature, cu termenul de maturare la sticl de la data tirajului de cel puin 9 luni ; vinuri de colecie, cu termenul de nvechire la sticl de la data tirajului de cel puin 2,5 ani. Vinurile Spumant natural alb i Spumant natural special se divizeaz n: vinuri mature, cu termenul de maturare dup terminarea procesului de ampanizare de cel puin 6 luni; vinuri obinuite, fr maturare. Concentraia alcoolic a vinurilor spumante trebuie s fie de 10,5-12,5 % vol. Pentru Spumant clasic alb i Spumant clasic special i de 10,0-12,5 % vol. Pentru Spumant natural alb i Spumant natural special, concentraia n mas a acizilor titrabili 5-8 g/dm3. n funcie de concentraia n mas a zaharurilor, exprimat n grame pe decimetru cub (g/dm3), ele pot fi:

pentru Spumant clasic alb i Spumant clasic special extra brut max.6

brut 7-15 extra sec 16-20 sec 21-33 demisec 34-50 dulce 51-80

pentru Spumant natural alb i Spumant natural special brut max.15

sec 16-20 demisec 21-40 demidulce 41-60 dulce 61-80 Vinurile perlante snt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de origine endogen sau exogen, fabricate prin fermentaia secundar la sticl, n rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului din vinuri materie prim, licoare i maia de levuri selecionate sau prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine exogen a amestecului din vinuri materie prim, zahr sau ali componeni ce conin zahr cu sau fr adaos de extracte naturale sau distilate de plante, uleiuri, esene i exercit n butelii o presiune excedentar cuprins ntre 50 i 200 kPa la temperatura de 20 grade C. Concentraia alcoolic a vinurilor perlante trebuie s fie de 9-12 % vol., concentraia n mas a acizilor titrabili 4-8 g/dm3. n funcie de concentraia n mas a zaharurilor, exprimat n grame pe decimetru cub (g/dm3), ele pot fi: seci 10-20 demiseci 21-30 demidulci 31-50 dulci 51-70

Vinurile petiante snt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de origine endogen, fabricate prin fermentaia malolactic sau fermentaia zahrului remanent n vase vinicole, i exercit la sticl o presiune excedentar de cel puin 50 kPa la temperatura de 20 grade C. Concentraia alcoolic a vinurilor petiante trebuie s fie de 8,5-11,0 % vol., concentraia n mas a acizilor titrabili 5-8 g/dm3, concentraia n mas a zaharurilor 10-40 g/dm3. Vinurile spumoase snt vinuri efervescente, fabricate prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine exogen a cupajului din vinuri materie prim i licoare cu sau fr adaos de extracte sau distilate de plante, uleiuri, esene sau altor componeni aromatici, i exercit n butelii o presiune excedentar de cel puin 200 kPa la temperatura de 20 grade C. Concentraia alcoolic a vinurilor spumoase trebuie s fie de 8,5-12,0 % vol., concentraia n mas a acizilor titrabili 5-8 g/dm3. n funcie de concentraia n mas a zaharurilor, exprimat n grame pe decimetru cub (g/dm3), ele pot fi: demiseci 20-35 demidulci 36-50 dulci 51-70. [Pct.1.5.2.5 exclus prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.6. Din produsele fabricate pe baz de struguri, must sau vin materie prim mai fac parte:

Mustul; mustul tiat (mustul sulfitat, mustul alcoolizat); mistela; sucurile concentrate (suc concentrat, must concentrat n vid, becmes); sucul natural; sucul reconstituit; sucul desulfitat; sucul dezalcoolizat; distilatul de vin crud; distilatul de vin nvechit (maturat); divinurile; alcoolul etilic de vin; alcoolul etilic de struguri brut; alcoolul etilic de struguri rafinat; buturile tari de struguri; brandy. Compoziia chimic i calitatea produselor vinicole trebuie s corespund cerinelor documentelor normative n vigoare. 1.6.1. Must - butur obinut din must de struguri i comercializat n campania de vinificaie. 1.6.2. Must tiat - must de struguri cu concentraia alcoolului etilic de origine natural de cel mult 1 % vol., n care procesul fermentaiei alcoolice este oprit prin aplicarea unui procedeu tehnologic autorizat: must sulfitat - must tiat, obinut prin administrarea n mustul proaspt a unor doze excesive de dioxid de sulf; must alcoolizat - must tiat, obinut prin alcoolizarea mustului proaspt pn la concentraia alcoolic de cel mult 16 % vol. 1.6.3. Mistel - must proaspt alcoolizat pn la concentraia alcoolic de cel puin 16 % vol. 1.6.4. Sucuri concentrate - produse obinute prin deshidratarea parial a mustului proaspt sau tiat, efectuat prin procedee tehnologice autorizate: suc concentrat, must concentrat n vid - produse obinute prin deshidratarea parial a mustului proaspt sau tiat n instalaii cu vid sau de alte tipuri ; becmes produs caramelizat, obinut prin deshidratarea parial a mustului proaspt sau tiat prin fierbere la foc direct. 1.6.5. Suc natural - produs finit, obinut din must proaspt prin aplicarea tratamentelor de conservare i stabilizare autorizate. 1.6.6. Suc reconstituit suc obinut din suc (must) concentrat prin diluare cu ap. 1.6.7. Suc desulfitat - suc obinut prin desulfitarea mustului sulfitat n instalaii speciale. 1.6.8. Suc dezalcoolizat - suc obinut prin evaporarea alcoolului etilic din mustul alcoolizat n instalaii speciale. 1.6.9. Distilat de vin crud - produs obinut prin distilarea vinurilor materie prim cu concentraia alcoolic de cel puin 8 % vol. La prepararea distilatului de vin crud este interzis folosirea vinurilor materie prim de soiuri hibride, vinurilor materie prim cu concentraia n mas a acidului sulfuros total mai mare de 35 mg/dm3, vinurilor materie prim bolnave, cu diferite defecte i arom specific pronunat. 1.6.10. Distilat de vin nvechit produs obinut prin nvechirea distilatului de vin crud n prezena lemnului de stejar, pregtit n modul stabilit. Distilatul de vin nvechit se folosete drept component de baz la producerea divinurilor. 1.6.11. Divinul este butur alcoolic, fabricat din distilate de vin nvechite ce corespund dup vrst, componen i calitate cerinelor, pentru distilatele de vin maturate cel puin 3 ani, cu adaos de ap dedurizat, sirop de zahr i, n caz de necesitate, caramel de zahr i ape alcoolizate pn la obinerea caracteristicilor fizico-chimice stabilite. [Pct.1.6.11 n redacia Hot.Guv. nr.626 din 08.06.04, n vigoare 18.06.04] [Pct.1.6.11 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 1.6.12. Alcool etilic de vin - produs obinut prin distilarea vinurilor materie prim cu concentraia alcoolic de cel puin 4 % vol., destinat fabricrii buturilor tari. 1.6.13. Alcool etilic de struguri brut semifabricat, obinut prin distilarea produselor secundare vinicole sau a vinurilor materie prim. 1.6.14. Alcool etilic de struguri rafinat produs obinut prin rectificarea alcoolului etilic de struguri brut sau alcoolului etilic de vin. 1.6.15. Buturi tari de struguri produse obinute din alcool etilic de struguri rafinat, alcool etilic rafinat, distilat de vin, alcool etilic de vin, alte alcooluri de fructe i pomuoare, cu adaosul componentelor de cupaj autorizate. 1.6.16. Brandy butur tare, fabricat prin cupajarea distilatelor i alcoolurilor nvechite cel puin 6 luni, obinute din vinuri materie prim de struguri sau de fructe, alcoolului etilic rafinat, extractelor naturale de substane fenolice sau extractului de stejar, apei dedurizate, siropului i caramelului de zahr. Concentraia alcoolic a brandy trebuie s fie de 38-42% vol., concentraia n mas a zaharurilor de cel mult 25 g/dm3.

1.7. Din produsele secundare vinicole fac parte: tescovina; vinasa; borhotul; pichetul; zeama de difuzie; tirighia (piatra de vin); mustul de ciorchini. Compoziia chimic i calitatea produselor secundare vinicole trebuie s corespund cerinelor documentelor normative n vigoare. 1.7.1. Tescovina este produsul obinut n urma presrii strugurilor sau botinei, format din pielie, semine, ciorchini, resturi lichide. 1.7.2. Vinasa - reziduu rezultat din distilarea vinurilor materie prim pentru distilate de vin. 1.7.3. Borhotul - reziduu rezultat din distilarea produselor secundare vinicole. 1.7.4. Pichetul produs obinut prin splarea tescovinei cu ap. 1.7.5. Zeama de difuzie produs obinut prin splarea tescovinei cu soluii alcaline sau acide. 1.7.6. Tirighia (piatra de vin) precipitat format din srurile acidului tartric. 1.7.7. Mustul de ciorchini - produs obinut n urma presrii ciorchinilor dup desciorchinare. 1.8. Fabricarea i calitatea produciei vinicole este reglementat de prezentul Cod, standardele naionale, precum i de documentaia normativ i tehnologic aprobat de Departamentul Agroindustrial MoldovaVin i nregistrat n modul stabilit. [Pct.1.8 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 2. CONDIIILE ATRIBUIRII DENUMIRII DE ORIGINE, CLASIFICAREA, CARACTERISTICILE I PARTICULARITILE FABRICRII VINURILOR I ALTOR PRODUSE VINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE Atribuirea denumirii de origine, clasificarea, caracteristicile i particularitile fabricrii vinurilor i altor produse vinicole cu denumire de origine se efectueaz conform Regulamentului de producere a vinurilor i altor produse vinicole cu denumire de origine. [Cap.2 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 3. PROCEDEELE TEHNOLOGICE I MATERIALELE UTILIZATE LA FABRICAREA PRODUSELOR VINICOLE. CERINELE FA DE UTILAJUL TEHNOLOGIC FOLOSIT 3.1. La fabricarea produselor vinicole se aplic urmtoarele procedee tehnologice: zdrobirea strugurilor, cu sau fr desciorchinare (desbrobonire); sepajarea strugurilor de diferite soiuri; scurgerea mustului; presarea strugurilor nezdrobii sau a botinei; macerarea, termomacerarea strugurilor, mustuielii, macerarea carbonic (meninerea strugurilor ntregi n atmosfer de dioxid de carbon), criomacerarea strugurilor i mustuielii; tratarea termic a mustuielii i vinurilor materie prim; refrigerarea mustului, vinurilor materie prim, divinului; pasteurizarea vinurilor materie prim, a sucurilor; fermentaia alcoolic cu utilizarea maielii de levuri selecionate sau levurilor active uscate, precum i din microflora spontan local n condiii obinuite sau n atmosfer de dioxid de carbon; fermentaia malolactic cu utilizarea maielii de bacterii lactice sau bacteriilor active uscate; administrarea preparatelor enzimatice; limpezirea mustului i vinurilor materie prim prin deburbare, centrifugare, separare, flotare, decantare, filtrare printr-un strat filtrant din materiale speciale (diatomit-kieselgur, perlit, diverse membrane, alte materiale); tratarea mustului i vinurilor materie prim cu tanin, bentonit, caolin, crbune activat, gelatin alimentar, gum arabic, clei de pete, silicagel, ferocianur de potasiu, tiamin, fitat de potasiu, polivinilpirolidon; aerarea, hiperoxigenarea mustului, vinurilor materie prim; impregnarea mustului, vinului materie prim i vinului cu dioxid de carbon (gazificarea); sulfitarea mustului, mustuielii, vinurilor materie prim; alcoolizarea mustului, mustuielii, vinurilor materie prim; desulfitarea mustului, vinurilor materie prim; dezalcoolizarea mustului; deshidratarea parial a mustului (concentrarea) la presiune atmosferic, prin crioconcentrare, osmos revers, n vid; stabilizarea vinurilor materie prim prin electrodializ, cu utilizarea acizilor ascorbic, sorbic, metatartric, rinilor schimbtoare de ioni; ridicarea aciditii (acidifierea) mustului, mustuielii, vinurilor materie prim cu acid citric sau tartric (cel mult 1 g/dm3);

depozitarea mustului, vinurilor materie prim n atmosfer de dioxid de carbon, gaze inerte; scderea aciditii (dezacidifierea) mustului, vinurilor materie prim cu carbonat de calciu sau carbonat acid de potasiu (cel mult 3 g/dm3), prin fermentaia malolactic, refrigerare; mbogirea mustului cu zaharoz (aptalizare) sau cu must (suc) de struguri concentrat nainte de fermentare, cu cel mult 30 g/dm3, la fabricarea vinurilor naturale i a vinurilor materie prim destinate fabricrii vinurilor efervescente, cu condiia depirii concentraiei minime a zahrului n mustul strugurilor, stipulate n documentele normative n vigoare. Se admite, n anii cu condiii climaterice nefavorabile, la decizia organului public central n domeniul vitivinicol, recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor naturale de consum curent i a vinurilor materie prim destinate fabricrii vinurilor efervescente, ncepnd cu concentraia minim a zahrului n must 120 g/dm3, cu mbogirea mustului nainte de fermentare cu cel mult 50 g/dm3; vinurile obinute cu mbogirea mustului prin adiionarea zaharozei (aptalizare) ori mustului (sucului) concentrat nu trebuie s posede dup fermentare, indiferent de concentraia iniial a zahrului n mustul strugurilor, o trie alcoolic mai mare: pentru vinurile albe - 12,0% vol., pentru cele roii 12,5% vol.; ntrebuinarea caramelului la fabricarea vinurilor speciale, dac acest procedeu este prevzut de documentaia tehnologic; adugarea conservanilor naturali sau artificiali avizai de Ministerul Sntii; adugarea n vinurile perlante i spumoase a extractelor sau distilatelor de plante, uleiurilor, esenelor sau altor componeni aromatici; utilizarea maceratelor de ingrediente de origine vegetal la fabricarea vinurilor speciale aromatizate; asamblarea, cupajarea musturilor, vinurilor materie prim; cupajarea divinurilor, brandy, buturilor tari de struguri; fermentaia secundar a vinurilor materie prim sub presiunea dioxidului de carbon; pasteurizarea sucurilor, vinurilor materie prim, vinurilor; umplerea golurilor; pritocul (nchis, deschis); tratarea termic n prezena doagelor sau a talaului de stejar; majorarea concentraiei n mas a zaharurilor cu cel mult 50 g/dm3 n vinurile materie prim, adugnd sucuri de struguri concentrate, dac acest procedeu este prevzut n instruciunile tehnologice referitoare la fabricarea vinului respectiv; aplicarea procedeelor de remuaj, degorjare la fabricarea vinurilor spumante la sticl; xeresarea vinurilor materie prim (maturarea biologic aerob, utiliznd sue de levuri speciale); portweinizarea vinurilor materie prim (tratarea termic cu acces de oxigen n doze mici); madeirizarea vinurilor materie prim (tratarea termic cu acces de oxigen n doze excesive); maturarea vinurilor materie prim; maturarea vinurilor materie prim n prezena doagelor sau a talaului de stejar; nvechirea (maturarea) distilatelor de vin, divinurilor, alcoolurilor etilice de vin n prezena doagelor sau a talaului de stejar; repausul; mbutelierea (la cald, cu pasteurizarea buteliilor, filtrare steril, utilizarea acidului sorbic, izobaric); ambalarea; nvechirea vinurilor la sticl; distilarea vinurilor materie prim, a produselor secundare vinicole; rectificarea alcoolului etilic de struguri brut, alcoolului etilic de vin. Se admite aplicarea altor procedee tehnologice, aprobate n modul stabilit. [Pct.3.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1149 din 18.10.04, n vigoare 22.10.04] 3.2. La fabricarea vinurilor i altor produse vinicole se utilizeaz urmtoarele materii prime i materiale: struguri proaspei, recoltai manual sau mecanizat: must de struguri; sucuri de struguri concentrate; must de struguri tiat; mistel; suc de struguri natural; suc de struguri reconstituit; suc de struguri desulfitat; suc de struguri dezalcoolizat; alcool etilic rafinat; distilat de vin crud; distilat de vin nvechit; alcool etilic de vin; alcool etilic de struguri rafinat; alcool etilic de struguri brut; ingrediente de origine vegetal; zahr tos; zahr rafinat; caramel de zahar; levuri de vin selecionate; bacterii lactice; dioxid de sulf;

dioxid de carbon lichefiat i gazos; crbune activ; clei de pete; snge (albumin, praf); gelatin alimentar; albu de ou; caolin; cazein, cazeinat; alghinat de sodiu; lapte degresat; gum arabic; bentonit; tanin; preparate enzimatice; plci filtrante; lemn de stejar; calciu (carbonat, fitat); diatomit-kieselgur; perlit; potasiu (ferocianur, metabisulfit); sodiu (clorur, monosulfur); dioxid de siliciu (silicaghel); amoniu (clorur, fosfat, sulfat); acizi (tartric, citric, metatartric, sorbic, ascorbic, ortofosforic) tiamin; autolizat de drojdie.

Se admite utilizarea altor substane i materiele aprobate pentru vinificaie de Ministerul Sntii. Nu se admite la fabricarea vinurilor utilizarea apei, extractelor apoase, coloranilor i aromelor sintetice. 3.3. Utilajul tehnologic, inventarul i vasele tehnologice vinicole, folosite la prelucrarea strugurilor, fabricarea, mbutelierea i transportul vinurilor i altor produse vinicole, trebuie s fie confecionate din sau cptuite cu materiale admise de Ministerul Sntii. 4. CONDIIILE DE CALITATE PENTRU PRODUSELE VINICOLE DESTINATE COMERCIALIZRII 4.1. Caracteristicile organoleptice ale vinului limpiditatea, culoarea, aroma (buchetul) i gustul trebuie s corespund categoriei i tipului de vin respectiv, fr nuane strine. Vinurile trebuie s fie stabile la mbuteliere i limpezi. Vinurile de colecie pot avea sedimente pe pereii i fundul buteliei. [Pct.4.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 4.2. Prin caracteristicile fizico-chimice, vinurile trebuie s corespund urmtoarelor cerine: a) concentraia alcoolic, exprimat n procente din volum (% vol.), determinat la temperatura de 20 grade C, trebuie s corespund documentelor normative i tehnologice pentru fiecare denumire de vin i s fie de cel puin 8,5 i de cel mult 20,0; la export, concentraia alcoolic trebuie s fie de cel puin 10% vol. pentru vinurile naturale de consum curent seci i pentru vinurile naturale de consum curent demiseci i demidulci de soi, de cel puin 9 5% vol. - pentru alte vinuri naturale de consum curent demiseci i demidulci i de cel puin 9% vol. - pentru vinurile naturale obinute din soiurile de speciile Vitis Labrusca L. Sau Vitis Labrusca L. n amestec cu Vitis Vinifera L.; b) concentraia n mas a zaharurilor, exprimat n zahr reductor n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie s corespund documentelor normative i tehnologice pentru fiecare denumire de vin; c) concentraia n mas a acizilor titrabili, exprimat n acid tartric n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie s corespund documentelor normative i tehnologice pentru fiecare denumire de vin i s fie de cel puin 4 i de cel mult 8; d) concentraia n mas a acizilor volatili, exprimat n acid acetic n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie s corespund documentelor normative i tehnologice pentru fiecare denumire de vin i s fie de cel mult: pentru vinurile naturale de consum curent tinere 0,6 de consum curent obinuite: albe 1,2 roze 1,3 roii 1,5 de calitate superioar:

albe i roze 1,2 roii 1,3 pentru vinurile speciale: de consum curent 1,2 de calitate superioar: albe i roze 1,0 roii 1,2 spumante albe, perlante, spumoase 1,0; e) concentraia n mas a extractului sec nereductor n vinurile de calitate superioar, exprimat n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie s fie de cel puin: pentru vinurile naturale albe 16 pentru vinurile peliculare cu concentraia n mas a zaharurilor de cel mult 10 g/dm3 15 pentru celelalte vinuri peliculare i pentru vinurile aromatizate seci, demiseci i demidulci albe 17 pentru celelalte grupuri i tipuri 18; f) concentraia n mas a extractului sec nereductor n vinurile naturale de consum curent seci, destinate exportului, exprimat n grame pe decimetru cub (g/dm3) trebuie s fie de cel puin: pentru vinurile albe i roze 16; pentru vinurile roii - 18; pentru vinurile de colecie aceast caracteristic este opional; f) concentraia n mas a acidului sulfuros total, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie s fie de cel mult: pentru vinurile naturale demiseci, demidulci, speciale aromatizate demiseci i demidulci 300 pentru celelalte grupuri i tipuri de vinuri 200 inclusiv liber: pentru vinurile spumante 20 pentru celelalte grupuri i tipuri 30; g) concentraia n mas a acidului sorbic, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie s fie de cel mult 200 (n caz de utilizare); h) fraciile masice de substane toxice, exprimate n miligrame pe kilogram (mg/kg), trebuie s fie de cel mult: mercur 0,005 arsen 0,2 plumb 0,3 cadmiu 0,03 zinc 10,0; i) concentraia n mas a fierului, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie s fie de: pentru vinurile de consum curent 3-15 pentru vinurile de calitate superioar 3-10 pentru vinurile spumante albe, spumoase, perlante max.10 pentru vinurile spumante roii i roze max.12; ) concentraia n mas a diglicozidului malvidinei n vinurile naturale seci roii de soi obinute din struguri de soiurile Cabernet-Sauvignon, Merlot i Pinot Noir destinate exportului, trebuie s fie de cel mult 15 mg/dm3. Reglementarea concentraiei n mas a diglicozidului malvidinei intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 2006; j) concentraia n mas a cuprului, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3 ), trebuie s fie de cel mult 5; k) se admit abateri de la normele stabilite pentru fiecare denumire de vin n urmtoarele limite: la concentraia alcoolic +- 0,5 % vol. la concentraia n mas a zaharurilor (cu excepia vinurilor seci) +- 5 g/dm3 la concentraia n mas a acizilor titrabili +- 2 g/dm3. Nu pot fi comercializate vinurile bolnave i cele care prin caracteristicile organoleptice i fizico-chimice nu corespund prezentului Cod, precum i vinurile falsificate, care snt preparate cu utilizarea produselor i procedeelor tehnologice nereglementate de prezentul Cod. Vinurile, ce nu pot fi comercializate, n fiecare caz concret, pot fi utilizate la fabricarea altor produse. [Pct.4.2 completat prin Hot.Guv. nr.688 din 11.07.05, n vigoare 15.07.05] [Pct.4.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04]

4.3. Caracteristicile organoleptice i fizico-chimice ale celorlalte produse vinicole trebuie s corespund cerinelor documentelor normative n vigoare. 5. MODUL DE AMBALARE, ETICHETARE I TRANSPORTARE A PRODUSELOR VINICOLE 5.1. Ambalarea i etichetarea produselor vinicole se efectueaz conform documentelor normative n vigoare. 5.2. Etichetarea i marcarea ambalajelor de desfacere 5.2.1. Pe buteliile cu vinuri, divinuri i brandy se aplic etichete, conform documentelor normative n vigoare, aprobate n modul stabilit. 5.2.2. Pe etichet sau pe ambalajul de desfacere trebuie s fie prezentat informaia: inscripia Fabricat n Moldova; simbolul mrcii comerciale Barza Alb n zbor, conform Certificatului de nregistrare a mrcii nr.1171; denumirea, adresa, telefonul i marca ntreprinderii productoare; denumirea, adresa, telefonul importatorului, exportatorului; denumirea produsului conform documentaiei normative; marca produsului conform documentaiei tehnologice; marca comercial a vinului pentru vinurile speciale; data ambalrii sau data prezentrii (pentru vinurile spumante obinute prin metoda clasic): ziua, luna, anul; concentraia alcoolic, % vol.; concentraia n mas a zaharurilor, g/dm3 (cu excepia vinurilor seci, divinurilor, brandy), pentru vinurile spumante denumirea conform coninutului de zahr (extra-brut, brut, extra-sec, sec, demisec, demidulce, dulce); capacitatea nominal a ambalajului de desfacere n decimetri cubi (dm3 ), litri (l) sau centimetri cubi (cm3 ), mililitri (ml); informaia cu privire la certificare; codul cu bare, dac este nregistrat; indicativul documentului normativ de produs; informaia cu privire la maturare (nvechire) - conform documentaiei normative. Pe etichet sau pe ambalajul de desfacere mai pot fi indicate, suplimentar, alte informaii, cu excepia celora ce se refer la aspectul curativ i contravin legislaiei n vigoare. [Pct.5.2 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 5.3. Marcarea ambalajelor de transport 5.3.1. Ambalajul de transport nchis (lzi de carton ondulat sau din lemn) se marcheaz conform GOST 14192 prin aplicarea simbolurilor de avertizare: Fragil. A se manipula cu grij, Sus, A se feri de umiditate, Limit de temperatur. 5.3.2. Pe lzi sau pe etichetele ataate trebuie s fie prezentat informaia: inscripia Fabricat n Moldova; denumirea, adresa, telefonul i marca ntreprinderii productoare; denumirea, adresa, telefonul importatorului, exportatorului; denumirea produsului conform documentaiei normative; marca produsului conform documentaiei tehnologice; numrul de ambalaje de desfacere; capacitatea nominal a ambalajului de desfacere n decimetri cubi (dm3 ), litri (l) sau centimetri cubi (cm3 ), mililitri (ml); data ambalrii: ziua, luna, anul; alte meniuni, cu excepia informaiei referitoare la calitile curative i a celei ce contravine legislaiei n vigoare. 5.3.3. Ambalajul de transport deschis (lzi din lemn i materiale plastice) se marcheaz conform GOST 14192 i documentelor normative n vigoare pentru ambalajul respectiv. [Pct.5.3 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] [Pct.5.4 exclus prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] [celelalte renumerotate] 5.4. Ambalajul de desfacere i de transport cu vin i alte produse vinicole, destinate exportului, se marcheaz conform prevederilor prezentului Cod sau cerinelor stipulate n contractele de livrare, cu indicarea, suplimentar, a simbolului mrcii comerciale Barza Alb n zbor. La livrarea n vrac a vinurilor materie prim i altor produse vinicole cu mbuteliere ulterioar n ara de destinaie, etichetarea ambalajelor de desfacere i de transport cu vinuri se efectueaz conform cerinelor prezentului Cod, cu indicarea suplimentar a simbolului mrcii comerciale Barza Alb n zbor. [Pct.5.4 completat prin Hot.Guv. nr.688 din 11.07.05, n vigoare 15.07.05] [Pct.5.4 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04]

5.5. Marcarea ambalajului cu alte produse vinicole se efectueaz conform documentelor normative n vigoare. 5.6. Produsele vinicole se transport cu mijloace de transport de toate tipurile, ce asigur condiiile de pstrare a calitii i cantitii lor, conform regulilor n vigoare pentru fiecare tip de transport. 5.7. Termenele de garanie ale vinurilor, divinurilor, brandy i buturilor tari de struguri de la data mbutelierii se stabilesc de ctre ntreprinderea productoare i trebuie s fie de cel puin: 1 lun pentru vinurile naturale tinere; 3 luni pentru vinurile perlante, petiante, buturile tari de struguri; 4 luni pentru vinurile naturale i speciale de consum curent; 6 luni pentru vinurile naturale i speciale de calitate superioar (cu excepia vinurilor de colecie), vinurile Spumant natural, spumoase, brandy; 12 luni pentru vinurile cu denumire de origine, vinurile Spumant clasic; 2 ani pentru divinuri. Termenele de garanie ale altor produse vinicole - conform documentelor normative n vigoare. Termenele de garanie i condiiile de pstrare se indic n certificatul de calitate. [Pct.5.7 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04] 5.8. La expirarea termenului de garanie iniial, produsele pot fi supuse repetat certificrii pentru obinerea certificatului de conformitate n modul stabilit. [Pct.5.8 n redacia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, n vigoare 13.02.04]

OCOGNACUL - O BINECUVANTARE NASCUTA DIN GRESEALADuminic, 08 Iunie 2008 01:30 vinul.ro Bauturi - Despre bauturi in general

Articol preluat din revista Connaisseur cu acordul proprietarilor

Cognac-ul a fost descris in multe feluri: apa vietii, cel mai bun brandy dintre cate exista, cel mai sofisticat produs distilat. La fel ca multe alte inventii geniale ale omenirii, nasterea lui se datoreaza purei intamplari: negustorii olandezi ai secolului al XVI-lea, ca sa faca mai mult loc pe navele lor, au decis sa distileze vinurile si sa le recompuna apoi, cu adaos de apa, la destinatie. Clientii, insa, au hotarat altfel. Incantati de gustul deosebit al distilatului, l-au cumparat asa. S-a nascut astfel o legenda.

La inceputul secolului al XVI-lea, navigatorii ce faceau afaceri in zona Canalului Manecii, majoritatea englezi si olandezi, au inceput sa distileze vinul, considerand ca in acest mod pot transporta mai mult vin intr-un spatiu mult mai mic. Adaugau, apoi, apa vinului concentrat, dupa care il vindeau. Olandezii au numit aceasta bautura Brandewijn, echivalentul englezescului burned wine (vin ars) si antemergatorul cuvantului Brandy. La vremea respectiva, olandezii, care erau stapani de necontestat ai negotului in zona Balticii, incep sa transporte cu succes mari cantitati de vin ars catre Rusia, Suedia, Norvegia si Finlanda. Doar un secol mai tarziu, locuitorii provinciei Cognac incep sa faca dubla distilare a vinului, reducand si mai mult apa din vin, bautura rezultata pastrand totusi aroma si buchetul vinului din care provenea. Din pura intamplare se descopera, insa, ca apa vietii isi imbunatateste calitatile in timp, in contact cu lemnul de stejar. Dupa un timp, vinul ars incepe sa fie cautat si consumat fara adaos de apa si primeste numele de Cognac, dupa zona unde era produs (regiunea Cognac cuprinde sapte areale, dintre care cel mai bun este Grand Champagne, urmat de Petit Champagne, Borderies, Fins Bois, Bons Bois, Bois Ordinaires si Bois Commune). Cu un sol bogat, o clima moderat mediteraneana si generoase resurse heliotermice, Valea Charente din Cognac reprezinta un loc excelent pentru cultivarea vitei-de-vie, iar cele mai bune cognac-uri sunt produse si azi pe baza de vinuri din Champagne. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea cresc exporturile de cognac catre Olanda, Anglia, America de Est si Orientul indepartat. Era inceputul unui nou ciclu economic, ce va conduce, de-a lungul timpului, la aparitia fabricilor de sticle, dopuri si etichete. Regiunea Cognac devine rapid un centru important pentru economia franceza. In 1909 este semnat primul decret pentru protectia numelui Cognac si a modului de fabricare a bauturii. Potrivit acestuia, numele de Cognac va fi purtat numai de bauturile alcoolice produse din anumite soiuri de struguri, din zone precis indicate de lege. Bautura putea fi obtinuta numai prin tehnici autorizate, respectan-du-se procedeul de dubladistilare in alambicuri de cupru si pastrarea in butoaie de stejar pentru o perioada stabilita de timp. Maturarea in butoaie de stejar este esentiala. Dupa procedura de dubla-distilare, in timpul maturarii in butoaie de stejar cognacul pierde aproape o treime din continutul alcoolic, ajungand de la 72% la 40%. Tot atunci are loc un proces, extrem de lent, de microoxidare, despre care cunoscatorii spun ca face diferenta.

In prima faza, cognacul isi ia, in urma contactului cu lemnul de stejar, taninurile, aroma si gustul specific. Culoarea aurie a cognacului este data de taninurile transmise de lemnul de stejar, lemnul mai tanar dand apei vietii o cantitate mult mai mare de taninuri decat lemnul vechi. A doua faza, maturarea propriu-zisa, numita si hidroliza, este perioada in care cognacul se asaza. Dupa doi-trei ani de maturare, s-ar putea spune ca nobila bautura atinge calitatile propice consumului. Insa marile cognacuri sunt tinute mult mai mult timp la maturat, castigand astfel complexitate, parfum, aroma si gust. Buchetul si aroma perfecta a cognacului ajung la perfectiune numai dupa cincizeci de ani de maturare. In final, cea de-a treia faza oxidarea este faza in care isi desavarseste buchetul si culoarea aurie. O data transferat in sticle, cognacul nu mai are contact cu aerul sau cu lemnul, astfel ca procesul de maturare inceteaza. Producatorii renumiti isi pastreaza cognacul vechi in damigene in pivnite cu totul si cu totul speciale, numite in mod traditional Paradise.

Cognac Frapin Cuvee 1888 este unul dintre cele mai scumpe brandy-uri din lume, pretul unei sticle ajungand la 4.400 de euro. Este imbuteliat in recipient de cristal de 70 ml, capacul sticlei fiind din aur de 24 K. In lume nu exista decat 1.888 de sticle. Potrivit lui Beatrice Cointreau, presedintele executiv al casei Cognac Frapin, cognac-ul isi justifica pretul deoarece este incomparabil.

Ca orice produs cu adevarat legendar, cognacul reprezinta nu doar o simpla bautura, ci este expresia unui stil de viata in care se impletesc bunastarea si bogatia spirituala. Insusi procesul de producere a cognac-ului constituie o alchimie a stilului: totul trebuie facut fara graba, cu grija pasionata pentru detaliu. Marile case producatoare, precum Camus, Courvoisier, Hennessy, Martell, Thomas Hine & Co. sau Remy Martin sunt percepute drept culmi ale perfectiunii. Traditia si experienta acestor producatori sunt reflectate in produsele scoase pe piata, adevarate bijuterii pentru temerarii gustului rafinat. Care, evident, poarta si preturi pe masura. Cognac-ul lui Napoleon Courvoisier are radacini adanci in istorie, numele sau fiind legat de cel al marelui Napoleon. Gustul desavarsit si calitatea legendara l-au facut renumit in intreaga lume, drept un lider in materie de stil printre toate celelalte brandyuri Istorie imperiala

Originea Courvoisier coboara pana la inceputul secolului al XIX-lea, cand Emmanuel Courvoisier, impreuna cu asociatul sau, Louis Gallois, a pus bazele unei companii producatoare de bauturi alcoolice si vinuri cu sediul in suburbia pariziana Bercy. In 1811, Napoleon viziteaza micuta companie, fiind gazduit de Louis Gallois, primarul de atunci al Bercy-ului, si de Emmanuel Courvoisier. Potrivit legendei, in momentul plecarii sale in exil, imparatul ia cu el cateva butoiase de cognac. Bautura a starnit atat de mult pasiunea ofiterilor englezi care-l escortau pe imparat, incat acestia au numit bautura Cognacul lui Napoleon.

In 1843, fiul lui Emmanuel, Felix Courvoisier muta sediul firmei in Jarnac, iar bautura produsa de el isi castiga renumele de cel mai bun cognac in 1869, cand Napoleon al III-lea certifica, printr-un decret, cognacul ca fiind Bautura oficiala a Curtii Imperiale. Documentul poate fi vazut si astazi in muzeul Courvoisier de la Jarnac, impreuna cu alte artefacte napoleoniene. Dupa mai bine de cincizeci de ani, in 1909, compania Courvoisier este preluata de familia britanica Simon, care incepe o campanie de promovare a numelui Courvoisier in intreaga lume. Pasionati de aceasta bautura, inoveaza si aspectul comercial al sticlei punand pe eticheta silueta lui Napoleon si inventand sticla Josephine. Astazi, numele Courvoisier apartine companiei Allied Domecq, unul dintre cei mai mari producatori si comercianti de bauturi alcoolice din lume. Pasiune pentru un mit

Procesul de fabricare a cognac-ului Courvoisier se bazeaza pe doua concepte: grija si mandrie. Fiecare etapa in parte incepand de la selectia strugurilor, distilare, cupajul lichidelor, baricare si maturare se realizeaza, intotdeauna, la cele mai inalte standarde de calitate. Peste 1.000 de familiii producatoare de vin colaboreaza cu Allied Domecq pentru realizarea cantitatilor de cognac cu numele Courvoisier. Aceasta relatie are in spate foarte multi ani de experienta si pasiune fata de struguri si de procesul de selectie al acestora. Pentru a pastra calitatea cognac-ului, producatorii Courvoisier folosesc numai struguri din soiul Ugni Blanc (in Italia, soiul este cunoscut sub numele de Trebbiano), recoltati numai din regiunile Grande Champagne, Petite Champagne, Borderies si Fins Bois. Procesul de dubla-distilare este specific producerii cognac-ului si se realizeaza in alambicuri traditionale, din cupru. Produsul primei distilari, brouillis, este procesat a doua oara dupa metoda La Bonne Chauffe. In urma distilarii, produsul este separat in trei parti: capul, inima (cognac tanar, cu 70% alcool) si coada. Pentru producerea Courvoisier se foloseste numai inima. Spre deosebire de multi alti producatori de cognac, pentru Courvoisier se folosesc doar alambicuri de capacitati mici, pentru un control mai bun asupra calitatii si complexitatii cognac-ului tanar. Maturarea, la randul ei, se face numai in baricuri din stejar frantuzesc, deoarece acesta adauga finete si bogatie de arome bauturii. Inainte de procesul de maturare, Maestrii Preparatori Courvoisier inspecteaza fiecare bucata de stejar, inainte ca aceasta sa fie transformata in baricuri. Marea provocare a preparatorilor Courvoisier este de a asigura in fiecare an calitate cognac-ului, sarcina destul de greu de indeplinit intrucat fiecare an aduce diferite recolte si diferite caracteristici ale vinurilor materie prima pentru Courvoisier. LEsprit de Courvoisier

Este un cupaj de cognac-uri vechi datand din era napoleoniana. Foarte bogat si complex, proaspat si vibrant datorita maturarii. Aromele delicate amintesc de boabele de cafea si mirosul frunzelor de tutun. Impresioneaza prin gustul dulce cu tente de scortisoara, caise uscate si miere. Courvoisier Succession JS

Succession JS a fost creat pentru a marca 200 de ani de la incoronarea lui Napoleon ca imparat, la 2 decembrie 1804. Un cognac cu caracteristici exceptionale, cu arome bogate si complexe de vin sherry, lemn de cedru, cafea proaspat prajita si miere. Gust delicat de pepene galben si un post-gust ce evoca parfumul unei prajituri calde cu fructe.

Courvoisier Napoleon Fine Champagne URM:

Consumul de alcool constituie una din cele mai importante preocupri sociale i de sntate la nivel comunitar. n Europa se nregistreaz cei mai muli consumatori de alcool din lume i cel mai ridicat consum pe cap de locuitor. De asemenea, efectele nocive produse de alcool ating o cot ridicat. 7,4% din totalul cazurilor de boal sau moarte prematur din UE sunt cauzate de consumul abuziv de alcool. Consecinele acestor excese includ, de asemenea, un numr semnificativ de accidente rutiere mortale, un puternic impact social (violen, huliganism, infracionalitate, probleme n familie, excluderea din societate), precum i scderea productivitii muncii. Uniunea admite c buturile alcoolice reprezint un important bun de larg consum. Mai mult dect att, acestea reprezint o valoare cultural pentru anumite regiuni din Europa. Producia i comercializarea lor contribuie la creterea economic a UE. ns pentru a rezolva problemele legate de sntate, sunt necesare att politici eficiente privind consumul de alcool, ct i sprijinul UE i coordonarea msurilor ntreprinse de statele membre pentru reducerea efectelor nocive aferente.

Reacia Uniunii n faa acestei provocri se va axa pe o serie de msuri punctuale care vizeaz, pe de o parte, limitarea disponibilitii buturilor alcoolice, n special pentru tineri i, pe de alt parte, reducerea expunerii acestora la comunicrile comerciale. De asemenea, este posibil ca o viitoare strategie s stabileasc msuri de combatere a consumului de alcool la volan i de mbuntire a nivelului educaional i informaional. n acest context, cooperarea dintre statele membre are un rol esenial pentru realizarea schimburilor de informaii i cunotine. La fel de important este i rolul organizaiilor neguvernamentale, care pot mobiliza, implica i sensibiliza publicul. Companiile productoare de buturi alcoolice pot s-i aduc contribuia prin aplicarea unui cod de conduit i prin adoptarea unei atitudini responsabile. Se ateapt ca n urma colaborrilor internaionale, n special cu OMS, s se instituie un sistem de supraveghere epidemiologic a consumului de alcool i a indicatorilor sociali, economici i de sntate afereni.

Cognacul lui Napoleon, o adevarata capodopera pentru cunoscatori. Un buchet delicat si subtil, un complex de arome ce aminteste tutunul de calitate, prunele uscate, alune, turta dulce si portocale. Corp puternic, insa cu un post-gust lung si lejer. Courvoisier VSOP Exclusif

Inima celor mai faimoase cocktailuri. A fost conceput pentru a se potrivi celor mai extravagante combinatii. Subtil si armonios, cu tonuri de condimente, vanilie si turta dulce.

Courvoisier Initiale Extra

Expresia perfectiunii Courvoisier. Un elegant cupaj format din vinuri provenind din regiunile Grande Champagne si Borderies. Aromele sale amintesc de mirosul de trufe cu tente exotice: scortisoara, portocale si caise uscate. Gustul adanc si armonios creeaza o explozie senzoriala la nivelul papilelor gustative. Courvoisier XO Imperial

Creat in urma cupajarii unor sortimente de cognac foarte vechi, XO Imperial dezvolta un caracter complex, cu un echilibru perfect al aromelor. Intens aromat, cu o textura catifelata si cu un buchet asemanator aromei de ciocolata, cu tente de portocala, caisa si pere. Courvoisier VSOP Fine Champagne

Courvoisier VSOP ofera un buchet delicat si un echilibru perfect intre aromele de stejar si cele exotice. Aromele sunt armonioase si complexe, cu tonuri de vanilie si alune. Courvoisier VS

Un caracter distinctiv si un gust rotund. Fructuos si delicat, cu un gust scaldat de mirosuri de flori de primavara. Iese in evidenta in special prin aroma bogata si vigoarea cognac-ului tanar. Post-gustul este scurt, dar foarte intens.

Articol preluat din revista Connaisseur cu acordul proprietarilor

BrandyFrom Wikipedia, the free encyclopedia

This article is about the spirit. For other uses, see Brandy (disambiguation).

Cognac brandy in a typical brandy snifter

Brandy (from brandywine, derived from Dutch brandewijn"burnt wine")[1] is a spirit produced by distilling wine, the wine having first been produced by fermenting grapes. Brandy generally contains 35% 60% alcohol by volume and is typically taken as an after-dinner drink. While some brandies are aged in wooden casks, most are coloured with caramel colouring to imitate the effect of such aging.[citation needed] Brandy can also be made from fermented fruit (i.e., other than grapes) and from pomace.[2]

Contents[hide]

o

1 Types 1.1 Grape brandy

o o o o o

1.1.1 Drinking temperature 1.2 Fruit brandy 1.3 Pomace brandy

2 Distillation 3 Aging 4 Labelling 5 Pot stills vs. tower stills 6 European Union definition 7 History 8 Usage 8.1 Cooking 8.2 Medicinal uses 8.3 Beverages 9 See also 10 References

[edit]TypesThere are three main types of brandy. The term "brandy" denotes grape brandy if the type is not otherwise specified.

[edit]Grape

brandy

Grape brandy is produced by the distillation of fermented grapes.

Brandy de Jerez barrels aging

American grape brandy is almost always from California.[2] Popular brands include Christian Brothers,

Coronet, E&J,Korbel, Paul Masson and J. Bavet.

Armenian brandy has been produced since the 1880s and comes from the Ararat plain in the southern

part ofArmenia. It was Winston Churchill's favorite brandy. Bottles on the market are aged anywhere from 3 to 20 years. During the International Exhibition in Paris in 1900, the brandy received the Grand-Prix and the legal right to be called 'cognac', not 'brandy', following a blind degustation.

Armagnac is made from grapes of the Armagnac region in Southwest of France (Gers, Landes, Lot-et-

Garonne). It is single-continuous distilled in a copper still and aged in oaken casks from Gascony or Limousin. Armagnac was the first distilled spirit in France. Armagnacs have a specificity: they offer vintage qualities. Popular brands are Darroze,Baron de Sigognac, Larressingle, Delord, Laubade, Glas and Janneau.

Cognac comes from the Cognac region in France,[2] and is double distilled using pot stills. Popular

brands includeHine, Martell, Camus, Otard, Rmy Martin, Hennessy, Frapin, Delamain and Courvoisier.

Brandy de Jerez is a brandy that originates from vineyards around Jerez de la Frontera in Andalusia,

Spain.[3] It is used in some sherries and is also available as a separate product. It has a Protected Designation of Origin (PDO). The traditional production method has three characteristics: (1) Aged in American oakencasks with a capacity of 500 litres, previously having contained sherry. (2) The use of the traditional aging system of Criaderas and Soleras. (3) Aged exclusively within the municipal boundaries of Jerez de la Frontera, El Puerto de Santa Mara, and Sanlcar de Barrameda in the province of Cdiz.[4]

Pisco is produced in Peru and Chile. Portugal: Lourinh, located in western Portugal, is one of the few brandy-making areas, besides

Cognac, Armagnac and Jerez, that have received appellation status.

South African grape brandies are, by law, made almost exactly as in Cognac, using a double-

distillation process in copper pot stills followed by aging in oak barrels for a minimum of three years. Because of this, South African brandies are of a very high quality.[5]

Other countries: Grape brandy is also produced in many other countries,

including Bulgaria, Cyprus, Georgia, Germany, Greece, Italy, Macedonia, Mexico,Moldova, Romania, and Ukraine. Cyprus brandy differs from other varieties in that its alcohol concentration is only 32% ABV. The European Union legally enforces Cognac as the exclusive name for brandy produced and distilled in the Cognac area of France, and Armagnac from the Gascony area of France, using traditional techniques. Since these are considered PDO, they refer not just to styles of brandy but brandies from a specific region, i.e. a brandy made in California in a manner identical to the method used to make cognac, and which tastes similar to cognac, cannot be so called in Europe as it is not from the Cognac region of France.

[edit]Drinking temperatureGrape brandy is traditionally drunk in western countries at room temperature from a tulip-shaped glass or a snifter, while in the Orient it is usually drunk on the rocks. When drunk at room temperature, it is often slightly warmed by holding the glass cupped in the palm or by gently heating it. However, heating brandy may cause the alcohol vapor to become too strong, so that its aroma is overpowered.

Brandy has a more pleasant aroma and flavor at a lower temperature, e.g., 16 C (61 F). In most homes, this would imply that brandy should be cooled rather than heated for maximum enjoyment. Furthermore, alcohol (which makes up 40% of a typical brandy) becomes thin as it is heated (and more viscous when cooled). Thus, cool brandy produces a fuller and smoother mouthfeel and less of a "burning" sensation.[6]

[edit]Fruit

brandy

A bottle of Calvados, a French fruit brandy made from apples

Fruit brandies are distilled from fruits other than grapes. Apples, peaches, apricots, plums, cherries, elderberries, raspberries, and blackberries, are the most commonly used fruits. Fruit brandy usually contains 40% to 45% ABV. It is usually colorless and is customarily drunk chilled or over ice.

Applejack is an American apple brandy, made from the distillation of hard cider. It was once made

by fractional freezing, which would disqualify it as a proper brandy.

Buchu brandy is South African and flavoured with extracts from Agathosma species. Calvados is an apple brandy from the French region of Lower Normandy.[2] It is double distilled from

fermented apples.

Damassine is a prune (the fruit of the Damassinier tree) brandy from the Jura

Mountains of Switzerland

Coconut brandy is a brandy made from the sap of coconut flowers. Eau-de-vie is a general French term for fruit brandy (or even grape brandy that is not qualified as

Armagnac or Cognac, including pomace brandy).

German Schnaps is fruit brandy produced in Germany or Austria. Kirschwasser is a fruit brandy made from cherries.[2] Kukumakranka brandy is South African and flavoured with the ripe fruit of the Kukumakranka. Plinka is a traditional Hungarian fruit brandy.[2] It can only be made of fruits from Hungary, such as

plums, apricots, peaches, elderberries, pears, apples or cherries.

Poire Williams (Williamine) is made from Bartlett pears (also known as Williams pears). Rakia is a type of fruit brandy produced in Albania, Bosnia, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Montenegro,

and Serbia; it may be made from plums, apples, quinces, pears, apricots, cherries, mulberries, grapes, or walnuts.

Slivovice is a strong fruit brandy made from plums. It is produced

in Croatia, Bulgaria, Macedonia, Slovenia, Bosnia and Herzegovina, Serbia, Slovakia, the Czech Republic, and Poland.

Tuica is a clear Romanian fruit brandy made from plums, apples, pears, apricots, mulberries, peaches,

quinces, or mixtures of these. Romania and Moldova also produce a grape brandy called vin ars (burnt wine) or divin.

[edit]Pomace

brandy

Pomace brandy is produced by fermentation and distillation of the grape skins, seeds, and stems that remain after grapes have been pressed to extract their juice (which is then used to make wine). Examples include:

Greek tsipouro Italian grappa French marc Portuguese aguardente Bagaceira Serbian/Bosnian komovica Bulgarian grozdova Georgian chacha Hungarian trklyplinka Cretan tsikoudia Cypriot Zivania[2] Spanish orujo Macedonian komova Slovenian tropinovec

Most of the pomace brandies are neither aged, nor coloured.

[edit]DistillationA batch distillation typically works as follows: Wine with an alcohol concentration of 8% to 12% ABV and high acidity is boiled in a pot still. Vapors of alcohol, water, and numerous aromatic components rise and are collected in a condenser coil, where they become a liquid again. Because alcohol and the aromatic components vaporize at a lower temperature than water, the concentration of alcohol in the condensed liquid (the distillate) is higher than in the original wine. After one distillation, the distillate, called "low wine," will contain roughly 30% alcohol (ethanol) by volume. The low wine is then distilled a second time. The first 1% or so of distillate that's produced, called the "head," has an alcohol concentration of about 83% and an unpleasant odor, so it is discarded (generally, mixed in with another batch of low wine for future use). The distillation process continues, yielding a distillate of approximately 70% alcohol (called the "heart"), which is what will be consumed as brandy. The portion of low wine that remains after distillation, called the "tail," will be mixed into another batch of low wine for future use. Distillation does not simply enhance the alcohol content of wine. The heat under which the product is distilled and the material of the still (usually copper) causechemical reactions to take place during distillation. This leads to the formation of numerous new volatile aroma components, changes in relative amounts of aroma components in the wine, and the hydrolysis of components such as esters.

[edit]AgingBrandy is produced using one of three aging methods:

No aging: Most pomace brandy and some fruit brandy is not aged before bottling. The resulting

product is typically clear and colourless.

Single barrel aging: Brandies with a natural golden or brown color are aged in oak casks. Some

brandies have caramel color added to simulate the appearance of barrel aging.

Solera process: Some brandies, particularly those from Spain, are aged using the solera system.

[edit]LabellingBrandy has a traditional quality rating system, although its use is unregulated outside of Cognac and Armagnac. These indicators can usually be found on the label near the brand name:

A.C.: aged two years in wood. V.S.: "Very Special" or 3-Star, aged at least three years in wood. V.S.O.P.: "Very Superior Old Pale" or 5-Star, aged at least five years in wood. X.O.: "Extra Old", Napoleon or Vieille Reserve, aged at least six years, Napoleon at least four years. Vintage: Stored in the cask until the time it is bottled with the label showing the vintage date. Hors d'age: These are too old to determine the age, although ten years plus is typical, and are usually

of great quality.

In the case of Brandy de Jerez Regulatory Council classifies it according to:

Brandy de Jerez Solera one year old. Brandy de Jerez Solera Reserva three years old. Brandy de Jerez Solera Gran Reserva ten years old.

[edit]Pot

stills vs. tower stills

Cognac and South African pot still brandy are examples of brandy produced in batches using pot stills (batch distillation). Many American brandies use fractional distillation in tower stills to perform their distillation. Special pot stills with a fractionation section on top are used for Armagnac.

[edit]European

Union definition

The European Union has established its own legal definition of the term "brandy":[7] 5. Brandy or Weinbrand (a) Brandy or Weinbrand is a spirit drink: (i) produced from wine spirit, whether or not wine distillate has been added, distilled at less than 94.8% vol., provided that that distillate does not exceed a maximum of 50% of the alcoholic content of the finished product, (ii) matured for at least one year in oak receptacles or for at least six months in oak casks with a capacity of less than 1000 litres, (iii) containing a quantity of volatile substances equal to or exceeding 125 grams per hectolitre of 100% vol. alcohol, and derived exclusively from the distillation or redistillation of the raw materials used, (iv) having a maximum methanol content of 200 grams per hectolitre of 100% vol. alcohol. (b) The minimum alcoholic strength by volume of brandy or Weinbrand shall be 36%. (c) No addition of alcohol as defined in Annex I(5), diluted or not, shall take place. (d) Brandy or Weinbrand shall not be flavoured. This shall not exclude traditional production methods. (e) Brandy or Weinbrand may only contain added caramel as a means to adapt colour. This definition formally excludes fruit brandy, pomace brandy, and even unaged grape brandy. The same European Union regulation defines the names of these excluded spirits as fruit spirit, grape marc spirit, and wine spirit. The German term Weinbrand is equivalent to the English term brandy, but outside the German-speaking countries it is used only for brandy from Austria and Germany. In Poland, brandy is sometimes called winiak, from wino (wine).

[edit]HistoryThe origins of brandy are clearly tied to the development of distillation. Concentrated alcoholic beverages were known in ancient Greece and Rome and may have a history going back to ancient Babylon. Brandy, as it is known today, first began to appear in the 12th century and became generally popular in the 14th century. Initially wine was distilled as a preservation method and as a way to make the wine easier for merchants to transport. It was also thought that wine was originally distilled to lessen the tax which was assessed by volume. The intent was to add the water removed by distillation back to the brandy shortly before consumption. It was discovered that after having been stored in wooden casks, the resulting product had improved over the original distilled spirit.[2] In addition to removing water, the distillation process leads to the formation and decomposition of numerous aroma compounds, fundamentally altering the composition of the distillate from its source. Non-volatile substances such as pigments, sugars, and salts remain behind in the still. As a result, the taste of the distillate may be quite unlike that of the original source. As described in the 1728 edition of Cyclopaedia, the following method was used to distill brandy:[8] A cucurbit was filled half full of the liquor from which brandy was to be drawn and then raised with a little fire until about one sixth part was distilled, or until that which falls into the receiver was entirely flammable. This liquor, distilled only once, was called spirit of wine or brandy. Purified by another distillation (or several more), this was then called spirit of wine rectified. The second distillation was made in balneo mariae and in a glass cucurbit, and the liquor was distilled to about one half the quantity. This was further rectifiedas long as the operator thought necessary to produce brandy. To shorten these several distillations, which were long and troublesome, a chemical instrument was invented that reduced them to a single distillation. To test the purity of the

rectified spirit of wine, a portion was ignited. If the entire contents were consumed without leaving any impurity behind, then the liquor was good. Another, better test involved putting a little gunpowder in the bottom of the spirit. If the gunpowder took fire when the spirit was consumed, then the liquor was good.[8] As most brandies are distilled from grapes, the regions of the world producing excellent brandies have roughly paralleled those areas producing grapes for viniculture. At the end of the 19th century, the western European market and by extension their overseas empireswas dominated by French and Spanish brandies, and eastern Europe was dominated by brandies from the Black Sea region, including Bulgaria, the Crimea, and Georgia. In 1880, David Saradjishvili founded his Cognac Factory in Tbilisi, Georgia (then part of the Russian Empire) which was a crossroads for Turkish, Central Asian, and Persian traderoutes. Armenian and Georgian brandies (always called cognacs in the era) were considered some of the best in the world, often beating their French competitors at the International Expositions in Paris and Brussels in the early 1900s. The storehouses of the Romanov Court in St. Petersburg were regarded as the largest collections of cognacs and wines in the worldmuch of it from the Transcaucasus region of Georgia. During the October Revolution of 1917, upon the storming of the Winter Palace, the Bolshevik Revolution actually paused for a week or so as the rioters engorged on the substantial stores of cognac and wines. The Russian market was always a huge brandyconsuming region, and while much of it was homegrown, much was imported. The patterns of bottles follow that of western European norm. Throughout the Soviet era, the production of brandy remained a source of pride for the communist regime, and they continued to produce some excellent varietiesmost famously the Jubilee Brandies of 1967, 1977, and 1987. Remaining bottles of these productions are highly sought after, not simply for their quality, but for their historical significance.

[edit]UsageBrandy serves a variety of culinary uses.

[edit]Cooking Flavored brandy is added to desserts, includingcake and pie toppings, to enhance their flavor.

Flavored brandy is commonly added to appledishes.

Brandy is a common deglazing liquid that is used inmaking pan sauces for steak and other meat

Brandy is used to create a more intense flavor insome soups, notably onion soup.

[edit]Medicinal

uses

Brandy was an important ingredient in many Patent medicines such as Daffy's Elixir.

[edit]BeveragesBrandy may be served neat (by itself) or on the rocks (with ice). It is added to other beverages to make several popular cocktails. These include the Brandy Alexander, the Sidecar, the Brandy Sour, and the Brandy Old Fashioned.

[edit]See

alsoWikimedia Commons has media related to: Brandy Wikisource has the text of the 1921 Collier's Encyclopediaarticle Brandy.

Batch distillation Cut brandy Fine Fortified wine Himbeergeist Singani

[edit]References

1. 2. 3.

^ Oxford English Dictionary. Oxford, England:

Oxford University Press. 1989. ^ a b c d e f g h Encyclopdia Britannica.

Encyclopdia Britannica, Inc.. 2007. ^ Lichine, Alexis. Alexis Lichines New

Encyclopedia of Wines & Spirits, 5th edition, (New York: Alfred A. Knopf, 1987). Page 464.

4. 5. 6. 7.

^ Bulk Brandy Producer, Rudolf Prehn GmbH ^ South Africa wins Best Brandy in the World ^ The History of Brandy ^ Official Journal of the European Union, 13

February 2008, 39/30 39/31.http://www.mee.government.bg/ind/doc/LexUri Serv.pdf

8.dom

^ab

This article incorporates content from

the 1728 Cyclopaedia, a publication in the public

9.Brandy Distilat din vin produs in aproape toate zonele viticole din lume, cu Caracteristici organoleptice cteodata mult diferite, in functie de tara in care sunt produse. Brandy-ul italian, numit si arzente, se obtine din distilarea unor vinuri de buna calitate si este tinut mult timp sa se invecheasca in butoaie de gorun de Slavonia sau in butoiase mici din lemn de stejar, acest sortiment de rachiu fiind cel mai cautat. Este, fara discutie, unul dintre cele mai bune rachiuri care exista. Brandy-ul Irnntuzesc, ruda indepartata a mult mai pretiosului cognac, este obtinut din vinuri mediocre, iar produsul final nu este de o calitate deosebita. Rmndy-ul grecesc, obtinut din vinuri puternic alcoolizate si tinut la invechit in butoaie de gorun, este dres cu zahar ars (caramel) si cu extracte veujotale; este, in general, un rachiu de calitate destul de buna. Brandyul porlurjhez, numit si ngunrdonto si insotit de denumirea geografica a vinului utilizat, este un produs de buna calitate. Brandy-ul spaniol, numit si aguardiente, cunoscut pe piata interna si sub denumirea de conac, este un rachiu bun si, uneori, de o calitate excelenta, obtinut din diferite soiuri de vin provenite din mai multe podgorii, distilate in special in partea de sud a tarii, in Andalusia, la Jerez de la Frontera si in regiunea Penedes. Brandy-ul german, numit si weinbrand, este obtinut din vinuri provenite din bazinul Marii Mediterane; este un brandy de calitate. De un interes special se bucura sortimentele de brandy produse in Comunitatea Statelor Independente, depasit calitativ doar de distilatul national (vodka), provenite din Ucraina, Georgia, Azerbaidjan si Moldova. Demne de mentionat sunt varietatile de brandy israelian, mexican, chilian, peruan (denumit pisco si vndut in clasicele recipiente din ceramica), american (obtinut din vinuri tinere provenite din California) si cel australian (obtinut din vinuri provenite din zona sudica a tarii, din jurul orasului Ade(2) La etichetare se folosesc indicaii obligatorii sau, dup caz, facultative, potrivit

reglementrilor tehnice i standardelor naionale. (3) Informaia de pe etichet sau de pe ambalajul de desfacere trebuie s corespund urmtoarelor cerine: a) denumirea sub care este comercializat vinul sau produsele pe baz de must i vin trebuie s fie executat n caractere standard, s corespund normelor limbii de stat sau limbii n care se prezint informaia despre produs la export; b) denumirea, adresa productorului, ambalatorului i importatorului trebuie s fie executate cu caractere standard, fr s ocupe o poziie dominant pe etichet, i trebuie s fie transliterate n grafie latin;

c) pe etichet i pe ambalajul de desfacere s fie aplicat marca Barza alb n zbor. (4) Prin etichetare nu trebuie s se atribuie produselor vinicole termeni descriptivi, uzuali, generici sau cu caracter elogios dac nu se refer la produs, dac pot induce n eroare consumatorul ori pot genera riscul de confuzie n privina unui produs similar al altui productor i pot conduce la apariia concurenei neloiale, nici s li se atribuie proprieti de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli ori s se fac referiri la astfel de proprieti. (5) Se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricrei informaii care: a) poate fi considerat drept indicaie a provenienei produsului n cazul n care originea lui este alta; b) cuprinde reproduceri sau imitaii de steme, drapele i embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevieri ale lor, denumiri depline sau abreviate de organizaii internaionale interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanie i de marcare, decoraii i alte distincii. Astfel de semne pot fi aplicate numai dac nu ocup o poziie dominant i dac exist consimmntul organului competent sau al posesorului lor; c) conine indicaie geografic ce identific un produs care nu este originar din locul menionat n aceast indicaie, chiar i n cazul n care adevrata origine a produsului este menionat sau n cazul n care indicaia geografic este folosit n traducere sau este nsoit de expresii precum: de genul, de tipul, de stilul, imitaie i altele; d) este contrar ordinii publice i bunelor moravuri. (6) Etichetarea vinurilor i a produselor pe baz de must i vin destinate exportului se efectueaz n conformitate cu prevederile prezentei legi i cu cerinele stipulate n contractele de livrare.

laide).URMurDUCERE