Click here to load reader

orase corupte

  • View
    133

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

orase corupte

Text of orase corupte

  • ORA$E CORUPTEGHID PRACTIC DE TRAT}'MENT

    SI PREVENIRE

    Aceasta carte a fost tradusa gi tipiriti prin grija FPDLcu sprijinul financiar al ,,Local Q6vslnment InitiativeProgram of the Open Society Institute - LGI/OSI"

  • ROBERT KI.ITGAARD este decan gi t i tularul Catcdrei Fordde dczvoltare si securitate intcrnaqional i dc la RAND Gra-duate School din Santa Monica, Cali fornia, fost profesor laSchool of Manager.nent a Universitilii Yale, la Kennedy Schoolof Government a Universit i t i i Harvard gi la Universitatea dinNatal. Este, de asemenea, consultant ir-r problemel e a 27 dcqari in curs de dezvoltare, pe ntru Casa Alba, Bance Mondiale,Fondul Monetar International, Programul dc Dezvoltere alNaqiunilor unite, Organizagia pentru Dezvoltare 9i CooperareEconomici, Agenqia Statelor Unite pentru Dczvoltare Inter-national i , fundagii le Ford gi Rockcfel ler. A mai publ icat altegase volume, printre care Controlling Corruption gi TropicaLGangsters, declarata de Nezo Yorle Tirnes Book Repiew una.dintre cele mai bune cart i ale anului 1990.

    RONALD MACLEAN-ABAROA, ales de patru ori se con-duce primir ia ora;ului LaPaz, este deqinitorul celui rnai lur.rgmandat democratic de primar din istoria Bol iviei. A fost minis-tru al Planificirii si ministru de Externe, mxnager al mai rnultorcor.r.rpanii private de succes 9i are propria firma de consultangi.Este unul dintre membri i fondatori ai Transparency Inter-national, primul pregedinte al acesteia in Amcrica Latina.Avind masteratul in administragia publ ica de la HarvardKcnnedy School of Government, Ronald N4aclean-Abaroaa fost implicat in numcroase cercetir i , a publ icat studi i de cazsi cirqi privind descentral izarea, devolul ia puteri i autori t i l i lorpub l i ce c i t rc cc t i len i E i s t ra teg i i xn t ;corup I ie .

    H. LINDSEY PARRIS este consultant de manxgement inproblcme de rcformi organizagionali gi colonelin rezervi al For-qelor Aeriene ale SUA, unul dintre implernentatorii Iniqiativeide Apirare Strategici.

    Robert KlitgaardRonald MacLean-Abaroa

    H. Lindsey Parris

    OrasecorripteGhid practic de tratamentsi prevenire

    Traducere din englezi deGRATIELA ZOTICA

    HUMANITASB U C U R E S l ' 1

  • CopertaGABI DUMITRU

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiKLITGAARD, ROBERT

    Orase corupte: ghid practic de tratament si prevenire /Robcrt Klitgaard,Ronald Maclean-Abaroa, H. L indscy Parr is ; prcf . : Ana Vasi lachc; t rad. :Grat ic la Zot ica. - Bucurcpt i : Hunrani tas, 2006

    ISBN 973-s0-r224-3

    I. MacLean-Abaroa, Rona[dI I . Parr is , L indscy H.IIL Vasilachc, Ana (prcf.)IV. Zotica, Graqicla Mariana (trad.)35.083.94

    ICS PRESS - INSTITUTE FOR CONTEMPORARYSTUDIES, OAKLAND, CALIFORNIA 8. INSTITUTULBANCII MONDIALE (\(/ORLD BANK INSTITUTE),\TASHINGTON. D.C.CORRUPT CITIES.A PRACTICAL GUIDE TO CURE AND PREVENTION.ICS Press, 2000

    Copyright @ 2000 by Robert Klitgaard, Ronald Maclean-Abaroa,and H. LindseyEDITURA HUMANITASPiata Prcsci Libcrc 1, 013701 Bucuresti, Rominiatcl.021/317 18 19. fax 021/317 18 24www.humanitas.roConrcnzi CARTE PRIN POgTA: tcl . 021/l l I 21 30,fax 021/313 50 15, C.P.C.E. - CP 14, Bucurcstic-mail : [email protected]'. liLrrariilchumanitas.ro

    rsBN 973-50-7224-3

    PREFATALA VERSIUNEA iIrI I-IIVEA ROMANA

    Aceasti carte aparein Rominia intr-un momcnt in carecombaterea corupqiei a devenit, in sfirsic, o prioritate: sun-rem in pragul ugii de intrare in Uniunea Europcana siinainte de a pigi in casa comuni, trebuie si tratam boalacorupqiei pentru a ne insinitogi, gi nu doar si folosim far-duri pentru a ne imbunitigi imaginea.

    Este adevirat ci aceasti boali a existat si va existanrereu, ea face parte din natura umani. Dar la fel de ade-varat este ca gi alte boli exista si vor exista mereu, ccexce insi nu ne ?mpiedici si. incerci.m continuu si le tratamgi sa facem eforturi pentru prevenirea gi eradicarea lor.

    Actele de corupqie apa.r caurmare a unor calcule eco-nomice rationale pe care toti oamenii le fac atunci cindsunt tentati de sistemul in care triiesc si muncesc, intre-bindu-se: ce cagtig din actul corupt ;i ce pierd atunci cindsunt prins ? Care este probabilitatea de a fi prins ? in cazulin care cigtigul este mai mare decit pierderea, iar proba-bilitatea de a fi prins este minimi, tentatia corupqiei esteprezentd., iar mulqi oameni, din nevoie sau din licomie,cad in plasele ei.

    Initiativa noastri de a publica accasta carte in limbaromlna sebazeazape o doza semnificativa de optimism.Daca I-a Paz, New York sau Hong Kong au reusit si. trans-forme situaqii de corupqie, aparent fdra spcranta, in factori

  • 6 P R E F A T A L A V E R S I U N E A i N T I M B A t ] o M A N A

    catalizatori ai unor reforme de succcs, dc ce nu anr puteasi noi ?

    Crcdem ci in Rominia exista lide ri politici gi rnanageripublici care au curirjul si. nurneasca boala corup{ici, sa iirccunoasci sirnptor-nele in organizatiilc pe care lc conduc;i sa faca schimbirilc nccesare pentru trararea ei. Pentruaccftia) cartea Oray Corupte, scrisa atractiv, simplu giinteligent, poate fi o sursa de inspiratie si un ghid practic.

    Citigi cartca Oraqe Corwpte gi vegi intelege ca voinqapolitici este in mod esential necesari dar nu 9i suficien-ti. in afari de voinqi gi hotirire, liderii si managerii pu-blici au nevoie de cunostinte si aptitudini specifice pcnrrua putea planifica ;i realiza cu succes schimbirile dorite.Multe campanii anticoruptie au esuat datorita abordiriilor cxclusiv lcgal istc sau moral istc, sau dator i t i d iscre-ditnrii ior, prin f,rptul ca au fost folositc in principalpen-tru a arunca in ?nchisoare opozitia politica.

    Pentru a veni in sprijinul liderilor si managcrilor pu-blici, gi inspirata de aceasti carte, Fundatia Partcncri pen-tru Dezvoltarc Locali - FPDL a dezvoltat cu sprijinulprogramului Initiatiaa pentru gtftcrnarc localti - LGI alInstitutului pentrLt o Societate Deschisd - OY un rnxnu-al care explica procesul de interventie in organizaqii, inscopul combaterii si prevenirii corupgiei, gi furnizeaziinstrumcnte carc ajut i la parcurgerea acestui proccs: Re-facepi sdndtatea organizapiei - urt gbid praoic pentru com-baterea f preaenirea coruppiei in administrayia publicd. Deaceasta inigiativa pornita in Rominia vor bcncficia liderisi manageri publici din multe regiuni ale lurnii, datoritaintercsulr.ri si splij inului acordat dc UN HABITAT.

    Cititi cartea Orape Corwpte si poatc vcgi simqi un entuzi-asrn asemi.nitor cclui pc carc l-am simtit si noi, aflind ca

    P R E F A T A L A V E R S I U N E A i N L I M B A R O M A N A 7

    cxisti abordari de succes in combaterea gi prevenirea co-rup! iei , iar chcia succcsului lor s-a af lat in existcnta unorstrategi i care:

    . Au schir-nbat sisteme corupte si nu (numai) indiviziicoruPti

    . Au identificat gi tratat cu prioritate fornrelc pericu-loasc ale corup[iei, cele care fac ravagii economicesi socialc

    o Au avut obiective de schimbarc pc tcrmcn scurt,rnediu si lung

    Spcrir-n ca citirea acestei cirqi vi vir convingc ca schirn-barea trcbuic inceputa in interiorul organizaqiei, la initia-tiva liderului acesteia, gi ca in procesul schimbirii trebuicimplicati atit cei din intelior', angajaqii organizaqiei, cit sicei din cxtcrior, organizatii gi cctaqcni, cu carc autoritiqilcpublice lucreazi.si pentru care exista. in diverse rnomente,cu totii pot gi trcbuie si aibi un rol atit in elaborarea diag-nost icului bol i i c i t s i in prescr ierca tratamcntului .

    Sperim ca toxtc mesajele 9i ideile practice ale aclstci cirtisa ajunga sa fie folositc de citre cei care au puterea de afacc schirnbarile necesare insinitosirii organizatiilor pu-blicc. $i nu va fi o surprizi pentr-Lr nimeni ci, urmare a accs-tci insanitosiri, administratia publici va fi mai eficienta,iar serviciilc sale vor satisface in mai marc misura aqtcp-tirile si nevoilc noastre.

    Pentru ca aceasta carte a aparut in Rominia dorim sarnultumir-n:

    ' Autorilor cargii, Robert Klitgaard, Ronald MacLenn-Abaroa;i H. Lindsey Parcis c:r.rc:ru cedat gratuit drcp-ttrrile de autor FPDL

  • 8 P R E F A T A t A V E R S I U N E A 1 N L I M B A R o M A N A

    o Sprijinului financiar acordat FPDL de catreprogra-mul Inipiatioapentru guaernare locald - LGI al lnsti-tutulwi pentru o Societate Deschisd - OSI penrrutraducerea si tipirirea cirqii.

    ANA VASILACHEDirector Executiv

    Fundayia Parteneri pentrw Dezooltare Locald - FPDLwww.firdl.ro

    v

    PREFATA,

    Prevenirea corupqiei contribuie la cresterea venituri-lor, la imbunatiqirea serviciilor publice, la stimularea in-crederii gi participirii publicului gi la cigtigarea alcgerilor.Cartea de fagi isi propune sa vina in sprijinul cetitenilorsi al funcgionarilor publici pentru diagnosticarea, cerce-tarea si prevenirea caz:urrlor de coruptie si de comporta-nent il icit. Ea trateazi situagiile de corupqic sistematici;i mai pulin cazurile tzolate de iniqiativa ilicitn a persoa-nelor particulare gi pune accentul pe masurile de preve-nire mai mult decit pe masurile punitive sau campaniilemorahzatoare.

    Cartea oferi exemple dc strategii anticoruptie carefuncqioneaza. De;i coruplia face obiectul unor pasiona-te schimburi de opinie si poarti o ?ncirciturd etica apafte,prevenirea ei necesiti o strategie calculati la rece, ca pen-tru orice schimbare majora a politicii sau metodelor de ad-rninistratie municipali. Strategia trebuie si treaci. dincolode disputa moralizatoare, chiqibugurile legislativc sau pla-titudinile care sustin cd, daca ne-am face cu toqii datoria,corupqia n-ar mai exista. Ea trebuie sa depageasci refle-xul de a crea noi regulamente, reguli sau de a trece la alteniveluri de analiza.

    Cartea conqine de asemenea sugestii referitoare la mo-dalitnqi de punere tn practicd a strategiilor in contextc di-ficile, caracterizate fie prin indiferenta politici, fie prin

  • 1 O P R E F A I ' A

    inertic birocratici sau prin faprul ci nu a fost inci mobi-lizat sprijinul cetiqenilor. Oferim aici mai multe modelcdc analizi si acgiune, care, sperinr, sc vor dovedi stirnu-latoare pcntru factorii de dccizic gi managcri. insi acestcmodele nu isi propun si le indice primarilor, consilierilormunicipali si funcgionarilor superiori pe ce butoane si ape-se, ce politici si modifice, ce sisteme sa instalcze, pe cinesa angajezc ;i pe cine sa concedieze, nrci de carc formc decorupqie sa se ocupe mai intii. indrumarile gi exemplifica-rilc nu alcatuicsc o reteti pe care sa o poata aplica in ori-ce situagie. Recomandarile trebuie reformulate ;i adaptatecu atenlic la particularitiqile fiecarei localitagi in parte'

    Cititorii vor constata ci, in aceasti carte, corupqia si,in gcneral, adrninistraqia municipala sunt discutatc cu meimulta modestie, dar gi cu mai multa indrazneala decit inalte lucriri. Se rccunoaste cu modestie ci nu existi so-luqii universale, ca posibilitnqile de atac sunt dctcrtnina-tc ;i restrictionate de situaqia politica gi chestiunilc practicede administrare ;i ci ceea cc da rezultat intr-un oras Poa-te esua in altul. in acelagi timp, i se ccre cu indraznealacititoruiui si privcasci din alt ungiri coruptia, din per-spectiva economici, facand abstracqie temporar dc per-spectiva moralei gi a eticii. Se analizeaza, desi schematic,ceea ce multe tratate de managcment omit, sr anurne tac-ticile dc obqincre a unor rezulta:te pozrtive, chiar gi in-tr-un context dc coruptic instaurata. Abordarea noastrisebazeazi pc increderea ca funcgionarii municipali vorfolosi aceasti carte ca sursa de inspiratie, stimulatoare pen-tru propria creativitate.

    Vom incerca sa puncm corupqia in contcxtul general.Ea nu estc singurul, nici micar ccl mai important aspectde care trebuie si se prc'ocupe liderii municipali. Con-

    P R E F A T A 1 1

    duccrea oraselor de astazi trebuie si indeplineasci o rnul-titudine de obicctive. Trcbuie si furnrzezeservicii. Trebuiesi lc dea puteri cetiqenilor. Trebuie sa colaboreze colegialcu sectorul privat, ceea ce ar fi fost neobisnuit sau impo-sibil cu o gencratie in urmi, iar aceste relaqii au adeseoriun scop diferit: acela de a transforma rnunicipiile in cen-rrc cconomicc putcrnice si act ivc.

    Abordarea corecti a corupqiei poate fi un mijloc de aatinge aceste obiective mai largi. Nu recomandam o abor-darc a corup{iei bazatapc intensificarea mS.surilor dc con-trol, proliferarea legislaqiei sau a birocraqiei. Acestea nucluc decit la parahzarea administra[ici, iar unele cazuripot incuraja apariqia unor forme de corupqie si rnai grcude eradicat. Dimpotrivi, noi sustinem, mai alcs in cazulcoruptiei sistematice, restructurarea scrviciilor munici-palc gi reforma institutionala, care sa deterrnine o imbu-rrat:iqire a informirii si si creeze factori mai puternici dernotivare 9i descurajare. O tema majora a carqii de faqicstc aceee ci lupta tmpotriaa corup(iei, in cazul tn careeste dwsd corect, Poate der,,eni o pi.rgbie in realizarea unorobiective rnub mai ambiyioase, ntt nwntai a celor legatede suprar.,ie{uirea financiard, ci pi tt celor legate de refa-cerea relapiilor dintre cetdleni ;i administrapiile locale.

    Cartea face uz de contributii tcoretice si practice laprevenirca corup{ici, dar nu isi propune sa devina o en-ciclopedie. Ea nu dorestc sa fie o colecqie de exemple de-spre ccca ce s-a ficut sau nu s-a facut in toate orasele clinlurne. Chiar 9i ccie doua studii de caz pe care le-am ana-lizat - cei din l-Iong Kong, in anii'20, si din La Paz,inanii '80.- nu surlt prczcntatc cu toate detaiii le. Nu veqi gasiaici o baghcfi nragica 9i din pacate nc tcmcm ci o asernc-nea baghcti nici nu cxisti. Cu toate acestea, abordarilc

  • 1 2 P R E F A T A

    discutace in carrea de fagi au ajutat oficialii din multe qirisd. analizeze coruptia, si elaboreze strategii de reducere aei si si Ie puni in practici, uneori chiar intr-un conrext po-lidc gi administrativ n-efavorabil. Mesajul nosrru este opti_mist. Corupqia poate fi intr-adevir prevenita, chiar d^"i ,ruva purea fi eliminata cu rotul din aceasta lume imper{ecta.

    C A P I T O L U L 1

    TMPORTANTA CORUPT|EI

    CE ESTE ,,CORUPTIA"gr DE cE ESTE EA DAUNATORnE,l

    Definitie

    Corupgia este o problemi universali, dar administra-tia locali din inrreaga lume pare afi cu deosebire vulne-rabili fati, de ea. De exemplu, in Japonia, potrivir unuistudiu, adminisrraqia provinciali are de trei ori mai mulqia,ngajagi decit cea nationali, dar pe seama ei se raportea-zi de cincisprezece ori mai multe cazurrde cor,.rpqic, pen-tru care sunt arestati de patru ori mai mulqi funcqionari.rin ora;ul New Yo.L, .ortrrl cazurtlor de corupqie depis-tate numai in constmcqia de gcoli a fost de ordinul sutelorde milioane de dolari.2 Municipalitiqile sunt adesea acu-z.ate nu numai de proasta gestionare a fondurilor, dar gide folosirea fondurilor publice penrru a umple buzuna-rele firmelor private. Acuzaqiile sunr la fel de diferire cagi varietatea activitiqilor auroritatilor municipale.

    1. Miti care duce la alocarea preferenqiali a locuinte-lor subventionate.

    2. Comisioane ilicite oferite organizatorilor de licita-qii, pentru acordarea conrractelor publice unor fir-me necorespunzatoarc.

  • 7 4 O R A $ E C O R U P T E

    3. Mituirea poliqici municipalc ca si nu intcrwini pen-tru stoparca comitcrii unor infractiuni.

    4. Utllizarea dc citre functionarii municipali a bunu-rilor publice in scopuri personale.

    5. Facilitarea oblinerii in regim de urgenqa sau curn-pdrarea de autorizaqii gi licenge.

    6. Oferirea de miti pentru posibilitatea dc a incalca re-guli dc sigurangi a constr-uctiilor, de protecqie a mun-cii, de pazi contr^ incendiilor sau altele, fapt ce poatecrea grave riscuri sociale.

    Z. Condigionarea furnizirrt de se rvicii publice de pla-ta unor sume pe sub rnini.

    B. Extorcarea cetaqenilor dc catre funcqior-rarii publicila plata impozitelor sau, mai des, nesemnalarea eva-ziunii fiscale in schimbul unei mite.

    9. Influengarea prin corupqie a prevcderilor, incluse indocumentaqiile de urbanism ale localitatilor.

    $i aga mai dcparte. Aceasta lista nu include toate ti-purile dc coruptie intilnite in administratia locali de peintregul glob.

    Exista multe definiqii ale corupgiei. in sensul cel mailarg, corupqia este folosirca abuzli a funcqiei oficiale invederea unui cistig personal. investirea intr-o funcqie ofi-ciala este un act de incredere prin care o persoani capi-ta autoritatea de a acqiona in numele unei institutii private,publice sau non-profit. Corupqia inseamni impunerea unuipreq ilicit pentru un ser-viciu sau utilizarea puterii confe-rite de functie pentru promovarea unor scopuri ilicite. Co-ruptia se manifesta prin acte de omisiune sau comiterc.Ea poate implica activitigi legale ori ilegale 9i poate apa-rea in interiorul unei organizagii (de exemplu, delapida-

    I M P O R T A N T A C O R U P T I E I I 5

    rca) sau in cxteriorul accstcia (de exemplu, extorcarea).Efectelc diferitelor tipuri de corupqie sunr foarre variate.Degi uneori actele de corr.rptie pot avea ca rezultatun be-neficiu social net, in gencral coruptia duce la ineficienti,in jus t iq ie s i incch i ta te .s

    Actele de coruptie diferi ca proporrii si ca tip. Unelesunt de tipul ,,l iber profcsionist", generate de activitaqi-le anumitor persoane sau grupuri oficiale care incearci siprofite de pe urma monopolului de putere prin mita. Alteacte de corupqie sunt generate, din picate, de corupqia sis-tematici. Recent, doi autori au distins un tip de coruptieanalog faultului din sport si un alt tip care reprezinti in-sagi incalcarea regulilor prin care se definesre si se pedep-seste faultat"". in cel de-al doilea c^2, cornperigia sportiv;i;ipierde practic sensul. Luis Moreno Ocampo nurnesteaccst fenomen ,,hiper-coruptie". Eticheta pe carc i-o puneHcrbert \Terlin este aceea de ,,coruptie secundari.", pcare o compari cu alcoolismul.a

    Indiferent de terminologie, atunci cind corupqia aiun-ge intr-o asdel de fazi., ea devine mortali. Din pacate,aceasta este situatia existenta in multe orage din intreagalume. Corupqia sisternatica genereazi costuri econonri-ce, prin distorsionarea masurilor stimulative, costuri po-litice, prin subminarea instituqiilor, gi cosruri sociale prinredistribuirea avuqiei giputerii citre cei care nu le meriti.Atunci cind coruptia submineaza dreptul la proprietate,statul de drept si stirnularea investiqiilor, dezvolrarea eco-nomici gi politici sunt compromise. Corupqie exista in toa-tc tarile. insi ea tinde si afecteze mai mult tirile sarace,in care poate determina subminarea dreptului la proprie-tate, statul de drept si stirnulentele oferite penrru investitii.

  • CASETA 1: Oraqele sunt diferi teUnele dintre varial iuni le din tabelul de mai jos re{lecta diferenqe cl i-matice gi geografice, dar altele indid flr; indoiali diferenge intre opor-tunit iqi le existente pentru apariqia coruPqiei.

    Note: nsa = nu se apiici. m2 = metri pitragi'" Prequl mediu al un.i locuit q" ca multiplu al venitului anual mediu'b Y" dinfondul locativ care ocupi ilegal terenuri.Sursa: ,,A Survey of Cities", inTbe Economist,2g iulie 1995, p' 8,clr.e citeazd date nepublicate ale Bincii Mondiale.

    Oragulintirzicri. pcrioadi Costuri RaPort Prc!

    .

    l)cplasarc la Locuinqc

    5;11i*""",,.1ii,,i **.,'T;1::,'T]*"T,:",lili1)i,Algcr

    Bangkok

    Bc i j ingBogota

    Dar cs Salaam

    Hong Kong

    Istan[tulDjakarta

    JohanncsburgKarachi

    Kingston

    Londra

    Madrid

    Man i la

    Melbournc

    Ncw Dclhi

    Par is

    Rio de Janciro

    Scul

    Singapore

    I OKIO

    Toronto'Vashington,D.C.

    21 124J b

    J b

    z

    22824nsa

    6

    8

    tb

    36

    362620283036

    b

    l 7

    6

    28

    l0

    1 6

    2

    2

    t2

    1 ?

    20

    1 8

    3

    3

    24

    8

    1 8

    1 8

    9

    1 2

    6

    4

    500

    156

    90

    t 7 l

    67

    6+i

    1 1 0

    65

    192

    87

    157

    560

    ) l u

    148

    383

    94

    990

    214

    o t /

    749

    2,604

    608

    500

    tt ,7

    14,8

    1 ,97 4

    ( 0

    ' t g

    L 9

    7 7

    ) A

    7 7

    4 ' , )

    g j

    2 R

    1t,6

    1 g

    309 12590f U

    45

    40

    40

    59

    n5a

    6AJ U

    33

    l0

    25

    59

    37

    30

    40

    29

    33d

    ) l

    3

    5 l

    3

    22

    4+

    33

    0

    0

    6

    0

    1 7

    0

    l 6

    5

    1

    0

    0

    0

    I M P O R T A N T A C O R U P T I E I 1 7

    Un exemplu

    Puqini oficiali locali s-au confruntat cu situaqii extreme,asemenea celor cu care s-a intalnit Ronald Maclean-Aba-roa atunci cind a preluat funcqia de primar al oraguluiLrPaz din Bolivia. De ci.te ori am relatat cazul siu ofi-cialilor din alte gari, acestia m-au ascultat zimbind inqe-lcg:itor.

    La 13 septernbrie 1985, am depus jwrdmhntwl caintLiwl primar ales tn La Paz dupd 1948. $tiam cdooi aoea de infrwntat o sarcind diftcild, dar nu-miimaginasem niciodatd ckt de graod era sitwapia. Amdescoperit curAnd cd a; face bine sd gdsesc Pe cine-aa care sd md imprumwte cw bani pentru a suPra-aieywi in primele lwni, deoarece noul meu salariu eraechivalentul a 45 tlSD lwnar. Mai mwh, mi-ar fi fostimposibil sd-mi formez un cabinet, cdci personalular fi fost pldtit ;i mai prost. La sfkr;itul primei zile,'fti-affr urca.t tn malina oficiald, un autoturisrn prd-pddit de teren d.in 1978, ca sd md intorc acasd, tntre-b6.ndw-md dacd nu cu?rtaa cdzusent intr-o capcanddin care nu rnaipwteam ieti decdt dhndu-rni demi-sia din prima func{ie tn care fwsesenT ales.

    Ideea cd o schimbare radicald era absolwt necesa-rd a reprezentat salaarea lnea. Aveam de luptat cwo sitwalie limitd. Boliain se afld, tn mijlocwl celei maimari crize econoftTice din istoria ei. Pre;ed.intele an-terior trebwise sd renunpe k fwncpie inainte de incbe-ierea mandatulwi, ca sd nw fie tnldturat cw forla dearmatd, de popwlapie sau, ti maiprobabil, de amhn-dowd impreund. De;i fusese un Pre;edinte onest, el

  • l 8 O R A $ E C O R U P T E

    nu putuse sd opreascd prdbu;irea economiei. in nu-gwst, inflapia ajunsese la o cotd estimatiad anwaldde 40 000 la swtd.

    A dowa zi am reoenit k birow, tntrebknd.w-md deunde sd tncep reforma. Ma;ina se stricase pe drum,a;a cd a trebwit sd md duc la serzticiu cu autoturis-mwl propriw. Chnd arn parcat in fala primdriei, amobseraat cd printre ztehicwlele deteriorate se aflaudoud ma;ini care atrdgeau atenpia prin luxul lor.Una aparpineA, 4ft7 aflat mai tLrziu, unui expertstrdin care lwcra la primdrie. Cealaltd, o berlind ele-gantd, era a casierwlwi. A;a am obpinwt primele in-dicii despre locul unde se gdseaw resu.rsele primdriei.

    Casierwl era Ltn birocrat de categoria a cincea,cu un salariu minim, dar care, am aflat, avea obi-ceiul sd scbimbe ma;ina cu care sosea la seraiciu decktezta oripe sdptdm6.nd. Nu fdcea nici un secret dineoidenta lwi prosperitate. De fapt, oferea in mod cw-rent tmprwmwturi angajagilor sdrdcipi ai primdriei,inclusia unora dintre superiorii sdi, cu o dobandds dp t dmdn ald,, co mp e titiv d " .

    Mai thrziw, ajuns in birow, rn-ant simpit total izo-lat. Obi;nuit sd lwcrez in sectorwl priaat, unde con-dwsesern societdpi miniere destul de mai, eram deprinssd lwcrez in ecbipd. in nowlpost in care fwsesem ales,nu arn gdsit nimic asemdndtor unei ecbipe. Topi ceicu care md intklneam pdreaw fi se pwrtau rnai cwrindca niye swpraaiepuitoi ai wnwi naufragiw. Persona-lwltehnic chs,tigatn medie cam 30 USD pe lund. Mwlpiangajapi cdutau cw infrigurare surse ahernatioe devenit pentru familiile lor. Coruppia, chiar dacd nw kproporliile celei din cazul casierului, dornneapeste tot.

    T M P O R T A N T A C O R U P T T E { l 9

    Bolioia tocmai swferise o schimbare de guaern, iarnowa administragie provenea dintr-un ah partid de-cit al rneu. Deci nw m-a; fi pwtut baza pe sprijinwladministratiei napionale, ay cwm fwsese obiceiul tntreuttwl apropiat, cknd primarii erau nwmipi de pre-sedinte si subztenpionapi de la bugetwl central. Nonalegislapie preaedea ca ora;ele sd deaind independen-te din pwnct de aedere financiar ;i am aflat cd pestedouci sciptdmini trebuia sd achit ,{n stat de salariicare reprezenta circa 120 % din aenitwrile lwnaretutale colectate tn La Paz ! in parte, situapia se da-nr a h ip e r - inflay i e i ;i m o difi cdri I or m e can i s m e I or fe -derale de suspinere. Dar, pe de ahd parte, poate chiarin mai mare mdsurd, se datora corupliei.

    Am identificat mwlte semne ale instawrdrii aces-tei stdri maligne tn cadrwl primdriei. Gradul decd-derii institwliei era atkt de aoansa4 tncit awtoritateaei se prdbw;ise aproape complet. Fiecare cduta mo-dalitdpi de supraztiepuire prin obpinerea de aenitwrialternatioe ;i de aceea coruplia era larg rdspinditd.Coleaorii de impozite foloseaw tot felul de tebnici,mergi.nd. de la extorcare la ;pagd pentru accelera-rea Procesului, sau aranjamente pentru redu.cereaimpozitelor in scbimbnl wnei mite. Impozitele peproprietate eraw cele mai awlnerabile k tnpelegerileincheiate intre contribuabili ;i tncasatori. Era nece-sard, o recalcu,lare a impozitelor ca wrmare a hi-per-inflayiei ;i wn batalion de fwncpionari mwnicipaliera gata. sd porneascd din casd tn casd pentru. a seintilni cw proprietarii ;i a ,,negocia,"o valoare a pro-prietdpii care sd satisfacd ambele pdrpi, dar cw muhswb valoarea reald. Rezuhatwl ar fi fost o economie

  • 2 0 O R A S E C O R U P T E

    la impozite pentru proprietari, mai ales pentru ceibogapi, o mitd pentrw funcpionarul care inchid.eaocbii ;i o primdrie incapabild sd ofere seraicii, deoa-rece ar fi fost lipsitd de minimwl de resurse.

    Administrapia mwnicipald era de fapt o wriald,,firmci de constrwcpii", care nw construia mare lw-cru. Primdria depinea tractoare, camioane ;i tot fe-lul de utilaje. Existaw 4000 de muncitori municipali,pldtipi cu salarii fixe in sume modice, care nu ae-neaw la lwcrw decht cinci ore pe zi tn medie. Utila-jele erau ;i ele folosite cam acela;i numdr de orezilnic, ceea ce le fdcea extreTn de nerentabile, aztkndin aedere costwl mare al inztestipiei. Dar am aflatcd ele consumau anormal de muhd benzind, wlei;ipiese de schimb. Eram sigwr cd acestea. se vindeawpe piala neagrd ;i nu dupd multd Dreme suspiciu-nile mi-au fost confirmate. Eraw scoase la vknza-re anaelope noi ;i piese de scbimb costisitoare, ca deexernplu injectoa.re de carburant, pomPe ;i piesepentru Caterpillar; tn scbimb, la utilajele primdrieise fdceau ,,inlocwiri" cw piese defecte ;i uzate.

    in sfar;it, mai era polipia mwnicipiului, o ,,polipien7oale", care nu efectwa investigapii ale infracpiuni-lor ;i nu purta arme, dar rdspundea de reglementa-rea sectorulwi neoficial, inspeai,nd cwrdpenin in piepe;i menpinknd ordinea printre comerciz.npi. $i aceastaera o sursd de coruppie, deoarece polipia municipaldcerea bani pentru a ldsa comercianfii sd desfd;oa-re atat actiaitdli legale, cA.t ;i ilegale.

    Confruntat cu asdel de probleme, primarul Maclean-Abaroa s-a gindit maiintii si demisioneze. Din fericire pen-

    T M P O R T A N T A C O R U P T T E T 2 1

    truLaPa,z, nu a facut-o. in schimb, dupa cum vom vedea,x luat misuri severe Pentru rezolvarea acestor coplegitoa-1c probleme. Dar mulgi algi lideri municipali din Boliviasi din alte tari ale lumii s-au temut si abordeze corupqia.i,, ,rn"l" caztri, aceasti teami s-abazat pe complicitate.in alte cazuri,primarii gi consilierii municipali au evitatoroblema corupqiei din motive diferite. Unii l ideri nu auiosr expusi la o presiune electorala destul de mare, iar alteadministratii provinciale sau regionale nu s-au aritat preainreresate. Alteori, l iderii locali nu au fost dispugi si atra-ga atenqia asupra corupqiei, temindu-se ci pini si un suc-ies relativ modest ar ptteaintina administratia pe care oconduc cu eticheta de ,,corupti". Luptaimpotriva corup-tiei irnplica, de fapt, recunoasterea existentei acesteia, ceeace le-ar fi putut da apl,la moara adversarilor.

    in sfirgit, poate ci mulgi lideri s-au gindit pur 9i simpluca nu se poate face mare lucru in lupta ?mpotriva corupqiei.,,Cum poqi incepe atacareaunui complex de probleme atitde dificile ?", se intrebau acestia. Paginile ce urmeazd,vorincerca sa dea citeva raspunsuri la aceasti intrebare.

    Astizi sunt semne ci situaqia a inceput si se schimbe.in intreaga lume, in alegerile locale si nationale se face marecaz de coruptie. S-a dus vremea cind un primar din Bra-zilia, ?n timpul campaniei de realegere in funcqie, se pu-tea lauda spunind: ,,Robo mas fago obras" (in traducereaproximativd:

    ,,Da, fur, dar termin lucrarile publice").

  • 2 2 O R A $ E C o R U P T E

    DE CE ESTE CORUPTIA O PROBLEMAATAT DE EVIDENTA ASTAZI ?

    Peste tot in lume, lupta impotriva coruptiei este privi-ti azr cao prioritate. De ce ? Este grcu de spus, dar au fostdeja oferite mai multe genuri de explicaqii.

    O posibilitate ar fi aceetcd.fenomenul corupqiei s-a agra-vat, generind un val de indignare populari si o noua ati-tudine politici. Dar de ce si se fi agravat fenomenulcoruptiei ? Unul din argumente ar fi cresterea rapidi a co-mcrqului international ;i a nivelului comunicaqiilor in-ternationale, ceea ce a dus la cregterea expunerii la tentaqiieconomice, mai mult ca oricind in istorie. Dipak Gya-wali de la Academia Regala Nepalezi de $tiinqe gi Teh-nologie este dc pirere ci publicitatea a creat cereri noi,iar salariilc erodate de inflaqie au dus la perceperea unornoi necesitati, ceea ce a avut ca rezultat comportamente co-rupte.s Un alt argument se referi la reformele democra-tice gi economice care au cuprins intreaga lume. Pe termenlung, majoritatea oamcnilor se a$teapti cahberahzareaeconomici gi concurenqa politici sa determine o redu-cere a fenomenului coruptiei, deoarece ambele tind si li-rniteze exercitarea monopolului de putere. Dar, pe termenscurt, concurcnta democratica si noua concurenqa econo-mica au ficut sa apara oportunitaqi pentru manifestareacorupliei prin schimbarea rapida a regulilor cunoscute alejocultri, ducind la un fel de debandadicauzatS.de lipsa derespect pentru aplicarea legilor. ln multe situagii, corup-9ia apare din cauza implementarii schimbarilor politicedc catre institutii subrede, ceea ce conduce la concuren-qi neloiala, dublata de intelegeri pe sub mina, trafic deinfluenqa politica si municipalitaqi scoase la mezat.

    I M P O R T A N T A C O R U P T I E I 2 3

    Este posibil ca sfcra coruptiei si nu se fi extins, ci nu-mai misura in care o percepcm si intoleranqa noastra faqade ea. Poafe percepem mai acut costurile corupqiei acumci R.izboiul Rece s-a imblinzit, iar politicile economicesi municipale sunt in mare ,,indreptate". Sau poate ca libe-ra.lizareapolitici a inlesnit accesul la informatii ;i posibili-t:ltea de a reclama ctzurlle de corupqie, si astfel am devenitmai congtienqi de acest fenomen. Multe gari se bucuri deo presi mai libera decit in trecur gi de un rransfer inter-naqional mai activ al informatiilor, iar aceste doua con-diqii binevenite inlesnesc raporrare a cazurrlor de corupqie,chiar gi a formelor de coruptie existente in trecur.

    O alta posibilitate ar fr aceea ca oamenii dau vina pecorupqie pentru faptul ci rezukatele pietelor libere ;i alercformelor democratice nu s-au ridicat la inalqimea as-teptarilor, si aceasta pentru a nu recunoaste ci aceste re-forme ar putea sa nu funcqroneze la fel dc bine in toatesituagiile. Unii argumenteazi, ca atenqia acordati corup-tiei este scuza apologe[ilor capitalismului confruntati cu ese-curile acestuia in fostele tari comuniste. Ei arari cu degetulcitre subita imbratisare a problemei coruptiei de citre an-terior recalcitrantele Banca Mondiali 9i Fondul Monerar In-ternational. Ei spun ci este mai usor sa critici corup[ia carea aparut in procesul de implemenrare a strategiilor tale de-cit sa pui la indoiala valabilitatea straregiilor.

    Este greu de stabilit cu precizie daca fenomenul co-rup[iei se afla in crestere sau in descresrere. Informaqiilecu privire la corupqie sunt putine gi pot conduce la con-cluzii false. Asa cum spunea John T. Noonan in magis-trala sa istorie a mitei, estc posibil ca inrr-o tari sa fi fostaduse in faqa justiqiei mai multe cazurt de mituire decit inaltele, dar in acelagi timp incidenra coruptiei pe teritoriul

  • 2 4 O R A $ E C O R U P T E

    ei si fie mai scazuta, pentru ci voinga gi capacitatea sa dea lupta impotriva corupqiei sunt mai puternice.6

    Dar corupqia in administratia locala ? A ajuns ea maigrava ? S-a susqinut ca substanqa gi stilul administraqiei mu-nicipale se schimba in directii ce promit o mai buna gos-podarire, dar oferi gi tentaqii mai numeroase in ce privestecorupqia.lJn raport rccent al Comisiei de Audit din Ma-rea Britanie sintetizeaza aceste schimbari. ,,Multc dintremodificirile survenite in administraqia locali.", sus{ine Co-misia, ,,au tinut de iegirea de sub controlul centralizat gide sub regimul financiar strict, f;cind si creasci risculde producere a fraudelor gi a cazurllor de corupqie".T

    Descentrali zar ea admtnistrativi si democratizar ea r.rru-nicipalitigii reprezinti tendinge puternicc. in ultimii cinci-sprezece ani, li s-a ccrut administragiilor municipale sa igiinmulqeasca atributiile. in acelagi timp, mai ales in qirile incurs de dezvoltare, ?n multe municipalitagi s-a resimqiterodarea salariilor reale ale functionarilor. Din toate aces-te motive, au crescut ingrijorarile legate de corupqie lanivelul administraqici locale. Analistul politic chilian Cla-udio Orrego arati ci ,,toate obiectivcle stabilite pentrureformarea sectorului administratiei locale (cregterea le-gitinritngii si dcmocratizarea, mi.rirea eficienqei gi efica-citigii serwiciilor oferite si cresterea participarii cetigenilor)pot fi subsumate unui obiectiv mai larg: tntdrirea respon-sabilitdtii'.8

    Noonan pune in discuq:rc rpoteza,fara a o sus[ine pe de-aintregul, ci. o societate tinde sa devina mai pwpin permisi-vd faga de coruptie pe masura ce devine mai permisivd fatade comportamentul sexual.e Noonan notetzi ci urmari-reafdrdprccedentin instanqa acazurtlor de corupgie din

    I M P O R T A N T A C O R U P T I E I 2 5

    Stetele Unite incepind cu anii '70 a avut loc dupa o libe-

    ralize: e fara precedent a atitudinilor si comportamente-lor sexuale'10

    Dupa cum arati. gi Noonan, intrebarea ,,de ce a deve-rrit corupqia o asemenea problemi in zilele noastre ?" poa-re conduce pe cii foarte indepartate de remediile practice.Irrdiferent care ar fi motivele pentru preocuparea mai in-tcnsa pe care o avem astitzi, faqn de corupqie, aceasta este oschimbare de care trebuie sd ne bucuram. Spus simplu, co-rupqia ameninga dezvoltareaeconomica gi politici. Trebuiesa cregtem interesul manifestat faga de coruptie printr-oanahzl. mai profunda a fenomenelor coruptiei si printr-ogirrdire mai creativi 9i mai practici a modurilor in carele vom putea rezolvaimpreuni.

    DE CE E$UEAZA ATATDE MULTE EFORTURIDE COMBATERE A CORUPTIEI ?

    Din nefericire, istoria campaniilor de anticorupqie, deoriunde in lume, nu ne face mai optimigti. La nivel natio-nal sau local, in ministere sau agen[ii publice precum po-li1ia, pini si eforturile de reducere a coruptiei insoqite deo intensi publicitatc s-au impotmolit, s-au pierdut 9i, inultimi instangi, au dezamagit.

    in mod obignuit, lucrurile se petrec cam in felul ur-mi.tor. Apare un scandal. De exemplu, se dovedegte carrn consilier municipal a acceptat si fie mituit. Sau se con-stata ci poliqia este in mod sistematic complice cu infrac-torii. Sau se dovedegte ca programele de lucrari publicexu costuri exagerate, infiuenqate de ccmiterea unor fraude

  • 2 6 o R A $ E C O R U P T E

    sau de pl i t i rea pe sub mina e unor comisioane. Sau sedescopcra ca licitanqii pentru o oferta publica s-au coa-lizat pentru lirnitarea concurentei gi ridicarea prcqurilor.

    in momentul in care se dczlinguie scandalul, publiculse sinrte lczat. Presa se inflameazi. Politicienii se desoli-dartzeazi de cei corupqi si cer acqiuni decisive. Dupa gaseluni, sunt publicate rezultatele comisiei de ancheti. In ge-neral, aceasta recomandi intarirea supravegherii, miri-rea bugetului alocat investigaqiilor;i aplicirii legii, precumsi adoptarea unui nou cod. de conduita. Dar in cele saseluni care au trecut indignarea publicului a scizut, astfelincit politicienii si presa acordi acum mai puqini atenqierecomandirilor raportului. La drept vorbind, accasta sedatoreazi, gi faptului ci recomand;rile implici solutii cos-tisitoare si nu includ prevcnirea unor situaqii similare inviitor.

    Se poate intimpla ca, pe termen scurt, cregterea inte-resului public si duca la reducerea corupqiei in instituqiavizatd. Dar acest interes este greu de susqinut gi de insti-tuqionalizat. Ca urmare, reforma urnteazi o cale ciclica.Imcdiat dupa criza poate exista o imbunataqire a situaqiei.Dar, dupa un timp, corupqia isi face din nou apariqia.ll

    In majoritate:r qarilor, dupa cum arata sociologul Ami-tai Etzionil2, nu existi lobby pentru combaterea corup-qiei. Spre deosebire de situagiile asociate cu, si spunem,zahi.ruL, soia sau pantofii, in care schimbarea politicii afec-teaziun grup anume de interese, costulcorupqiei este deobicei distribuit unui numir mare de persoane, de obi-cei contribuabilii. Deoarece beneficiile prevenirii corup-qiei sunt la felde larg distr ibui te, logica ac[ iuni i colect ivear^td ca va fi gre u de mobilizat si susginut un grup de in-terese.

    I M P O R T A N T A C O R U P T I E I 2 7

    Relativ reccnta constituire a organizagici Transparencylrrternational (TI)tl este un semn incurajator ci aceast:iconcluzie logica s-ar putea sa nu fie etern valabiln. TI afost creati la Berlin in 1993 gi este in prezent reprezen-rati in patruzeci dc qnri. Ea spcra sa realizeze in privinqacorup{iei ceea ce Amnesty International a realizat in pri-vinla drepturilor omului. Dupa cum vom vedea, o preo-cupare strategici debazain campaniile anticorup{ic estecnrrr sd lrr.obrlizezi si sa faci sa dureze participarea publi-cului in lupta impotriva corupqiei.

    Multe eforturi de stavilire a corupqiei esueazi. din pri-cini ci adopta o abordare exclusiv lcgalisti sau se 6azea-za numai pe apelul la moralitate. lJneori, eforturile decombatere a corupqiei sunt urmirite fara prea mare tra-gere de inimi, din cauza, celor ,,;apte scuze" din Caseta2. Uneori chiar eforturilc de combatere a coruptiei de-vin victima acesteia, degcnerind in campanii de invinui-re sau pedepsire a opozitiei.

    Din fericire, existi insa si initiative de combatere a co-ruptiei incununate de succcs, dc pe urma cirora putem tra-ge ?nvatiminte. Acestea ne invati ci secretul succesuluisti in a avea o strategie de prevenire a coruptiei.

  • CASETA 2: $apte scuze false pentru a nu lupta impotriva corupqiei

    Scuza 1.,,Corupgie exista peste tot. inJaponia, in Olan-da, in Statele lJnite. Nu se poete face nimic impotrivaur-rui fenomen endemic." Dar si ne gindim la sanatate.$i boli le sunt pestc tof. Cu toate acestea, nimeni nu tra-gc concluzia ci cforturi le de prevenire si tratare a boli-lor nu-si au rostul. Ca gi in cazul bolilor, nivelul si tipurilede coruplie variazd foarte mult, iar masurile preventivesi curative produc intr- adevdr o schimbare a starii de fapt.

    Scuza 2. ,,Corupqie a existat dintotdeauna. Ca 9i pdca-tul, ea face parte din natura umani. Nu se poate face ni-mic impotriva ei." Din nou, obser-vagia este corecti, darconcluzia nu e valabih. Daca picatul existi, asta nu in-seamni c6,frecare dintre noi picituiegte in cgali misu-ra, qi la fel este gi in cazul corupqiei. Am putea restringetcnta(ii lc care nc fac si cadcm in picatul corr.rp{iei, chiardaci tendinta r iminc pereni .

    Scuza 3.,,Noqiunea de corupqie este vagi si determinatacultural. in unele culturi comportamentul care va deran-jeaza nu este considerat compt. Lupta impotriva coruP-giei are conotagii de imperialism cultural." De fapt, asa cumarati monumentala istorie scrisi deJohn T. Noonan, mitanu esre acceptabili in nici o cultura. Studiile antropolo-gice probeazi ci toli oameniipot face clar distincgia din-tre dar si miti qi, de asemenea, ci mita este condamnat;.Formele de corupqie analizatein aceasti carte sunt con-siderate i legale in orice gari din lume.

    Scuza 4, ,,Eradicarea corupliei din socie tatea noastri arnecesita o risturnare completi de atitudini si valori. Agaceva nu se va intimpla decit dupi... f la alegerea vorbi-tomlui: o sut; de ani de educaqie, o adevarata revoluqie

    I M P O R T A N T A C O R U P T I E I 2 9

    proletara, o renastere cregtina, musulmani sau a uncialte religii ori a unui stat si asa mai departe]. Orice s-arincerca pina atunci ar fi sortit egecului." Istoricul cam-paniilor moralizatoare nu este incurajator. Mai relevan-te pentru administratorii municipali ar fi alte doua punctede vedere. Primul. ci asemenea schimbiri masive de-pigesc domeniul lor de responsabilitate. Al doilea, cipini atunci se pot face multe alte lucruri, cum ar fi in-chiderea unor portite, crearea de stimulente ;i de fac-tori descurajan!i, cresterea transparenlei gi a competi!iei,imbunitiqirea regulilor j oculr.ri.

    Scuza5. ,,in multe tari coruptia nu dauneazi cu nimic.Este uleiul care unge osia economiei gi liantul sistemu-lui politic." Ce-i drept, exista elemente ale corupgiei careaduc echilibru. Dar atit modelele teoretice, cit gi studi-ile ernpirice au demonstrat cA acestea sunt inferioare ele-mentelor de echilibrare care nu sunt bazate pe conrpqie.A argumenta ce plaqile cor-upte au un rol pozitiv intr-unanumit sistem nu dovedegt e ce fara ele nu ar fi mai bine.

    Scuza 6.,,Nu se poate face nimic daci persoana din vir-ful piramidei este corupti sau daci este vorba de o co-ruplie sistematici." Este de mai bun augur perltrucampaniile anticoruplie daci liderii sunt curali sau dacaeste vorba de o coruplie episodici qi nu de una de ru-tini. Dar cazurile de succes arata ci prin imbunitaqi-rea sistemelor se qeeaz\. mai puqine oportunitiqipentru toqi, inclusiv pentru deqinitorii puterii politice,de a obqine pliqi necuvenite. Corupqia sistematica poa-te fi redusi.

  • 3 0 O R A $ E C O R U P T E

    Scwza Z. ,,Nu are rost si ne ingrijoram de existenqa co-rupfiei. O dati cu aparigia piegelor libere gi a democra-qiilor multipartinicc, corupqia va disparea treptat!"

    Democraqia gi pielele incurajeazaconcurenqa si respon-sabilizarea, prin aceasta ducind la reducerea corupqiei.Dar, in perioada de tranzitie, coruplia po"t. .."qt". ittdemocratiile stabile, corupqia este o ameninqare croni-ci pcntru furnizarea multor bunuri gi servicii publice,mai ales a celor aflate inerent sub monopol de stat (ca,de exemplu, justilia).

    C A P I T O L U L 2

    FORMULAREA UNEI STRATEGI I

    EXEMPLU DE STRATEGIEDE PREVENIRE

    Efortul anticorupqie ficut in Hong Kong ilustreaziun argument major al acestei cirgi: lupta impotriva co-rupqiei nu trebuie considerati un scop in sine, ci un prin-cipiu ciliuzitor pentru reforma administraqiei publice. inHong Kong, o iniqiativi remarcabila de eradicare a corup-tiei, in special in departamentul de poliqie, a devenit mij-locul de modernizare a serviciilor publice si de implicarea ceta{enilor in administraqia locali.

    Cazuldovedegte valabilitatea altor doua idei. in primulrind, ca sistemelor corupte trebuie si li se aplice o stra-tegie durabiln. in al doilea rind, ci o culturi a cinismu-lui si impunitatii poate fi distrusi.

    La inceputul anilor '70, politia din Hong Kong eralacheremul traficanqilor de droguri, al patronilor de jocuride noroc ilegale 9i al proxeneqilor, care pldteau poliqigtiica si nu se amestece in treburile lor. Politia insasi dezvol-tase sisteme de preluare a pliqilor ilicite. De exemplu, incartierul de vest Kowloon, o bandi de poliqigti colecta prinmijlocitori bani de la drogagi gi de la vi.nzdtorri de dro-guri, cu care pliteau mai departe ofigerii inferiori. Ofiqe-rii de rang superior erau ;i ei pletiqi regulat pentru a

  • 32 ORA9E CORUPTE

    inchide ochii. Banda de poliqigti pusese la punct o sche-mi complicati de distribuire 9i gestionare a phqilor ilici-te, implicind angajarea de contabili, depunerea banilor la;ase binci diferite si, in unele cazttri, scoaterea din gari aunor fonduri. Ofigerii de rang inferior mai participau la,,rezolvarea" amenzilor de circulaqie in schimbul unui bac-gig gi cereau bani pentru protectie de la proprietarii de ceai-narii 9i delavinzitorii stradali. Corupqia afectasi sistemulintern de promovare pe merit, iar Biroul Anticorupqieal poliqiei era gi el corupt.

    Noul guvernator a comandat o analiza serioasi, carea scos la lumina probele tocante ale bolii care micina sis-temul. Descrierea facuti de comisia de investigagii meri-ti citati pe larg, deoarece exemplifica un fenomen adeseoriomis, dar de relevanti universala: corupqia sistematici.

    Cele mai graae forme ar Putea fi descrise [...JdrEt coruppie ,,organizatd", adicd wn tntreg grwp deofiperi implicat tn colectarea ;i distibwpia banilor [. . . JAdeseori, ,,colectarea" reprezenta mult mai muh de-cht coruppie tn senswlpropriu-zis. Eraaorba chiar deextorcare, insopitd de ameninpdri aoalate cw aiolen-pa administratd de bandele de gangsteri [,..J

    Mwlpi oftfrri de polipie, se spuned, s-aw descurajatpur ;i simplu si aw renwn{at sd mai lupte cw numdrulmare de infracpiwni ,,sociale", intrdnd tn rdndul celorca,re ,, storc" infraaoii tn loc sd-i cheme in jwstipie [. . . J

    Se spunea cd tn polipie coruplia era tn cea maintare parte ,,organizatd", coruppia la nivel indivi-dwal fiind prost ztdzutd de cdtre conducdtorii aces-tor ,,bande" - oricine tncerca sd acpioneze pe contpropriw ajwngea sd fie ,,rezolvat". Organizatorii

    F O R I I l U T A R E A U N E I S T R A T E G I I 3 3

    crau buni psihologi. Nou-oenipii in polipic eraw pu;ila incercare pentru a aedea c?.t de pwtemic le este sim-tul datoriei. Testarea putea lwa forme aariate - sulrtede bani ldsate pe birou.l lor etc. Dacd wn ofiper nwr(xporta prima incercare de acest gen, ercr. ,,prins inplasd" ;i se temea sd mai rdporteze orica actioitatecoruptd care i-ar fi ajuns la cuno;tin;d dwpd aceea.

    in Hong Kong erau chteoa oorbe:1. ,,Urcd-te tn awtobuz", adicci: dacd arei sd fii

    corwpt, aino aldturi de noi;2. ,,Fwgi dupd autobuz", adicri: dacd nw ztrei sd

    fii corwpt, nu conteazd, dar nu te bdga;3. ,,Nu sta niciodatd tn fala autobuzwlwi", adi-

    cd: dacd tncerci sd rdportezi cazuri de corup-pie, o sd te calce ,,autobuzu.l", o sd fii accidentatsau cbiar wcis, saw vei ajunge sd te rwinezi tnafaceri; te prindem noi cwmaa.

    Poate fi w;or de imaginat reacpia ofiperilor de po-lipie tineri ;i cinstiti la auzwl acestor aorbe. Fie seurcau ;i ei in ,,At!.tobL/.2", fie i;i vedeaw de treabd.l

    Coruptia din poliqie crea un climat de neincredere in in-trcaga administratie, intr-o vreme in care Hong Kong-ulera supus unor presiuni de demo cratizare si intarire a par-ticipirii cetitenilor, venite din partea unei ,,noi clase" detineri profesionigti. Mai mult, o poliqie corupd facilita ras-pindirea coruptiei si in alte deparramenre ale administra-!iei. Rcputatia internationala a Hong Kong-ului avea desuferit. Un studiu arata ci 70 Y" din reportajele de acrua-litati dcspre Hong Kong apirute i.r presa britanici tratau

  • 3 4 O R A $ E C O R U P T E

    cazuri de corupgie.2 Din catz^coruPqiei infloritoare, exis-tau temeri ci investiti i le si comerqul se vor orienta citrealte qiri.

    Corupqia era in crestere' dar cu siguranga asta nu eraceva nou. $i nici preocuPareafata de ea nu era ceva nou.Avuseseri loc numeroase incerciri de lichidare a corup-qiei din poliqie, toate punand accentul Pe ceea ce s-ar Pu-t"" r,.r-i ,,soluqii obi;nuite" - legi mai stricte, mai multeresurse gi prerogative acordate Biroului Anticorupgie dincadrul departamentului de poliqie, precum gi accentul puspe investig area caztrtlor. De exemplu, cu timpul, auto-ritaqilor li s-a acordat dreptul de a examina conturile ban-care ale functionarilor din administraqie, mai intii incadrul anchetelor cazurtlor de corupqie, apoi in cazurilein care ,,nivelul de trai" al unui funcgionar si ,,controlulasupra resurselor pecuniare" erau considerate excesive. Pa-sul urmator a fost sa se permiti concedierea funcqionarilordin catza,,imbogiqirii lor inexplicabile"' Cum nici aceas-ti soluqie nu a dat rezultate,in etapa urmitoare s-a ajunsla transferarea obligaqiei de a aduce dovezt: acuza\rrur-mau sa-gi probeze nevinovigia. Biroul Anticorupqie dinpoliqie a dobindit noi prerogative de culegere a informa-qiilor qi urmirire pe termen lung, de investigare a fapte-lor presupuse de corupqie gi de cercetare a stilului de viagaal poliqigtilor.

    in ciuda tuturor acestor misuri, fenomenul a continuat'Atunci cind corupqia este sistematica, de multe ori solu-tiile obisnuite nu funcqioneaza. Ba chiar reflexul tipic deintarire a reglementirilor gi inmulqire a forurilor de supra-veghere se poate dovedi contraproductiv, chiar ;i in ora-

    9e din cele mai bogate larr ale lumii, a;a cum au susqinutFrank Anechiarico giJames B. Jacobs despre New York.l

    F O R I V U L A R E A U N E I S T R A T E G I I 3 5

    Din fericire, noul guvernator din Hong Kong, Mur-rry Maclehose, rlu a urmirit l iniile obignuite de atac. Ardoptar irr schimb o noui strategie ?ndrd,zneati. El a creato Comisie Independenti impotriva Corupgiei (CIIC), di-recr subordonata guvernatorului 9i a desfiinqat Biroul An-ticorupgie din cadrul poliqiei. CIIC se bucura de drepturipurernice de investigaqie, dar inci de la inceput s-a pus..c"rtrrl pe preaenirea ;i participarea cetdlenilor.

    CIIC avea trei componente:1. Departarnentul Operational, insircinat cu anchetele;2.Departamentul de Prevenirc a Corupqiei (DPC),

    care identifica punctele vulnerabile din cadrul di-feritelor agenqii, pe care apoi le ajuta sa adopte mi-suri de remediere;

    3. Departamentul de Relaqii cu Comunitatea (DRC),care implica cetaqenii orapului Hong Kong in lup-ta impotriva corup{iei.

    Strategia CIIC recunostea necesirarea distrugerii cul-turii corupqiei. Aga cum ne invagi 9i alte cazuri de succes,un pas important in lupta impotriva corupqiei sistemati-ce este ,,prinderea pesdlor marr", respectiv urmirirea sipedepsirea infractorilor de nivel inalt. Hong Kong-ul areusit extridarea unui fost comisar-sef care fugise in An-glia gi se bucura acolo de averea dobinditn pe cai il icite.Extradarea sa a lansat semnalul ci regulile jocului s-auschimbat si ca vorbele despre prevenirea corup[iei vor fidc atunci incolo dublate de fapte.

    Departamentul de prevenire a corupqiei a recrutat sai-zeci si cinci de specialigti, intre care exper{i in manage-Inent, analisti de sisteme, experqi in computere, contabili,

  • 3 6 O R A $ E C O R U P T E

    juri;ti, ingineri si arhitecqi. Citind un oficial al DPC, aceg-t ia r ispundeau

    de analiza tenteinicd ;i in profwnzirne a practici-lor ;i ltrocedeelor folosite in administrapie ;i seraici-ile edilitare. Facem acest lwcru printr-o examinare;i analizd atentd a sistemelor, metodelor, abordd-rilor ;ipoliticilor. Obiectittwl este eliminarea ;i sim-plificarea, ori de cite ori e ste posibil ;i dezirabil, aIegilor ;i regwlilor lipsite de aplic,tbilitate, a proce-dwrilor complicate [;iJ a practicilor z'agi si ineficien-te cdre Pot Scnera coruplie.

    DPC a format doua secqi i : secl ia , ,persoane", care seocupa dc servici i le gi funcqi i le legatc de pcrsonal, 9i sec-tia ,,proprietiti", care analiza contrlcte, clndiri si terenuri.CIIC a lucrat fira tam-tam gi a stabilit relatii de tip ,,me-ritul va aparqine" cu diferitele agen{ii guvernamentale'Daca o agenqie nu dorea sd. analizeze situaqia interni cuajutorul CIIC sau daci, dupi o astfel de analtzi, nu luamasurile cuvenite, amenintarea implicita o constituiau su-pi.rarea guvcrnatorului, publicitatea qi actiunea represi-va de proporqii. Dar nu a fost nevoie sa se puna in practicaamenintarea. Impreuni, DPC gi agenqiilc guvernamen-tale au identificat domeniile de autoritate excesivi sausubterani, sistemele de control deficitare gi regulile 9i re-gulanrcntele neaplicabile. Raportul anual pe 1.975 al CIICa numit Departamentul de Prevenirc a Corupqiei (DPC),,un concept cu totul nou in administraqia publica" si estede inqcles cd s-a mindrit cu aceasta. Rezultatele nu au dusnumai la un controlalcorupgiei. Administraqia dispuneaacum de un instrument de reforma a serviciilor publice.

    F O R I \ I U L A R E A U N E I S T R A T E G I I 3 7

    CIIC a rcprezentat gi un instrument strategic de mo-b;iztre a partic;pirii gi a sprijinului cetiqenilor. Accst lu-cru s-a real izat pe doui c i i .

    Mai int i i , au fost crcxte comitctc consultet ive cct i tc-rrcqti carc si indrumc si si monito rizeze activitatea CIIC.irr rinclul acestora se numirau critici ai guvcrnului, iarobiectul de activitate mergea dc la stabilirca politicii ge-1cr alc si a functiunilor CIIC pini la alcituirca unui ,,co-nritct pentru sesiziri". Ideea unci cornisii de supraveeherealc:ituita din cctiqcni arc, crcdem noi, o mare relcvantiin asigurarea transparentei agentiilor guvernallentalc, mairlcs a acelora cu atribuqii pe n-risura celor acordate CIiC.

    Departamentul CIIC pentru rclaqii cu comuniratea arcprezentat o alta inovatie strategici. DRC a constituitbirouri locale pentru culegerea informaliilor legate dc co-r upqie de la st-rcic-tatea civili, prccull si pentm implicareairr actiuni educative debazipe tcma nocivitigii coruptiei.DRC a creat programc scolarc, campanii publicitare, fil-tne, dramc TV. o emisiunc de rirdio cu telefoane dc la as-cultitori, foi volantc speciale gi expozitii.

    Rezultatclc atr fost rcmarcabi lc. Corupt ia sistenrat i -ci din cadrr,rl poliqiei a fost distrusi. I4ai nrult, a fosr rc-clusa corupqia la nivclul intrcgului Hong Kc'ng. CIIC aiiimi.rit oficielii din dcpartamcntclc carc sc oclrpau dc porn-picri, locuintc, irnigrarc, munci, marini, mcdicina gi sini-tate. ;rdrninistratia noilor teritorii, pogti, inchisori, lucririlepubl icc, t ransportur i gi servici i le urbane. CIIC a urmi-r it si dat in juclccati gi cazuri de conrptie din scctorul pri-rat . CIIC :r lucrat intr-o nranicra proact ivr i cu scf i i s ir, dmi nis tra to rii mr,rltor dep rrrtir mc nte ale adminis tra tiei.1n sapte ani, Dcpart"r ,r" , l t r l c lc Prevcnirc a Corupt ic i at'fcctu:rt aproepe 500 de studii;rrivincl diversc politici 9i

  • 3 A O R A $ E C O R U P T E

    practici din cadrul agen[iilor guvernamentale. Multe din-tre acestea au fost urmate de rapoarte de monitorizareamanunqita a modului in care erau puse in practica reco-mandirile sale. in acegti primi gapte ani, la seminarele pecare le-a organrzat pe tema prevenirii corupqiei au par-ticipat peste 10 000 de oficiali.

    Poate ccle mai importante beneficii create de CIIC sub-hmaza una dintre temele cargii de faqa: prevenirea corup-qiei poate reprezenta o pirghie pentru reinventareaadministraqiei municipale. in Hong Kong, multumiti ini-qiativelor CIIC, serviciile municipale au devenit mai efi-ciente, iar populagia a avut la dispoziqie noi modalitnqi departicipare si influenqare a felului in care era guvernati.

    In Caseta 3 sunt prezent^te sumar citeva dintre prin-cipalele caracteristici ale succesului strategiei de combate-re a corupqiei in Hong Kong.a

    TtSETA 3 : Pr inc iPa le le t r i se tu r i

    i . , , t " , .g ; " i aP l ica te in Hong Kong

    1. in confruntarea cu corupqia sistematici, obignuitele mi-suri de intir ire a legii nu sunt suficiente. Chiar si pre-rogativeie draconice de investigare pot egua cind insugimecanismul de investigare este corupt.

    2. Crearea unei agenqii anticoruptie noi, cu personal talen-tat qi atent selectat, o conducere curajoasi gi un controlintern puternic. infi intarea a cinci comisii cetagene;ti desupraveghere care si indrume gi sa monitorizeze agen-tia. Ambele misuri conferi credibil i tate.

    3. Distrugerea culturii de cinism gi complezenqi prin ,,prin-dcrea pegtilor mari".

    4. Punerea accentului pe prevenire. Anahzarea sistematicia funcqiunilor administraqiei. Misuri de reducere a mo-nopolurilor de putere, clarif icare ;i restringere r puteriidiscreqionare si promovarea responsabil iznrii. Relaqii decolaborare, si nu de confruntare, cu celelalte agengii gu-vernamentale. in paralel cu combaterea coruptiei, aceas-ti abordare permite producerea de schimbiri radicalein modul de furnizare a servicii lor publice.

    5. Mobil izarea cedqenilor in lupta impotriva corup[iei princrearea a numeroase ci. i noi de obqinere de la acegtia ainformagiilor despre acte de corupqie si de educare cu pri-vire la daunele pe care ea le poate provoca. in paralel culupta impotriva corupqiei, accasti misuri permite pro-ducerea de schimbari radicale in participarea publicu-lui 9i sprij inul oferit de cetaqeni.

    6. Pe scurt, inqelegerea faptului ca o coruptie sistematici ne-cesiti o abordare sistematica Ei schimbiri radicale. De ase-menea, ci lupta impotriva corupqiei poate reprezenta opirghie pentru reforma generala a administragiei publi-ce locale.

  • 4 0 O R A $ E C O R U P T E

    CUM SE FORMULEAZA O STRATEGIE ?

    Necesitatea unet strategl poate parca evidenti, darcampaniilc anticorupqic suferi adeseori tocmai de lipsaaccsteia. Corupqia r-ru trcbuie perceputi ca o simpli ne-reguli sau ca faptr unor ticilogi. Sccretul succesului re-formei consti in schimbarea politicilor si a sistcmelor, nuin vinarca vinovaqilor, adaugarea de noi lcgi gi regulamen-te sau chcrnarea la reforma morala. Oriunde existi. unamestec de monopol si putere discrcqionara a autoritaqi-lor, dar fara nici o responsabilitate, vom gasi probabil gicorupqie. Atunci cind funcqionarii publici sunt prost pli-titi si nu ii sc ofcri nici un fcl de recompense sau stimlr-lcntc pentru performante excepqionalc in ser-viciu si cindpenal izar i ic pcntru cei corupt i sunt rar apl icatc ; i b l in-de, nc putenr astepta la o inflorire a coruptiei. Rcforme-le de succes trateazi acest gen de probleme alc sisternului.

    Pentru unii insa nu cxisti nici un motiv nici macar pen-tru a vorbi despre canipanii impotriva coruplici sau de onoui str:rtcgic. Ei sustin ci nu ar fi nevoic dccit ca admi-nistraqia si faci ceea ce are de ficut. Vicepresedintcle uneiimportante agen!;i intcrnationale i-a scris ret-e-nt autoru-lui prirrcipal al c:irqii clc fati pe accasti temi. Problernaadministralii lor c{in Africa, spunea el, nu cste aceca de avedea ce cste dc facut cu corupti.l, ci accca de a facc ceeace au promi.s ci vor f , rce, dar se pare ci au ui tat .

    Accasta reactie contine un element dc adevar, iar acestelerncnt are paralele in multc domenii alc vicgii. O com-panie ar fi mai profitabila daca fiecarc ciintre aneajatii sai9i-ar indcplini cu constiinciozitl.te toate obligaqiile. Anrfi cu togii mai buni claca ne-arn put.:a arninti ceie rnai pro-funde prcccpte si ne-am stradui sa le respectim.

    F O R M U T A R E A U N E I S T R A T E G I I 4 1

    Dar, in alt sens, rcacqia viccprescdintelui starneste intre-biri intercsante. Dc ce nu. trairn conform celor mai inalteprcccpte morale ? Existi oare strxtcgii practicc dc autocon-trol, carc ne-ar plltca ajuta si fim n-rai buni in ceea ce facem ?Rafturi intrcgi de carti incearci. si ne invete cum. in pri-vinqa firmelor-, o vasta literatr-rri sc ocupi de nrodalititi leprin care liderii lumii :rfaccrilor isipot dctcrmina angaja-iii r"-ri respectc indatoririlc. insigi faptul ca existi atateacarli ne sugercazi ci raspunsul nu e evider-rt.

    Cuulunei campanii impotriva corupqiei este asemana-tor. Daca am putea spune pur ;i sirnplu ,,nu dati si nu luatinriti" si am fi ascultati, s-ar tcrrninrr cu mita. Dar nu e atitc1c simplu. Iv'[onitorizarca si pcdcpsirca sunt costisitoxrc,astfel ca nu e nici ieftin, nici usor si-i depistezi pe cci ce nutc lsculta ; i s i - i pedepsest i . Trebuie sa crcczi un cl imat,() rlrll lmiti structura a informatiilor si un set de masuri sti-mulative pcntru ca angajaqii din adrninistrltie si cetateniis i se- l imitczc la un grad opt im de corupqie de di fcr i te t i -pr-rri. PcntrLl eccasta, avenr ncvoie sii ?nqclcgcnt cc gene-rc,rzi difcritclc tipuri dc corupqic gi cum provolci accstcadaune socialc (gi , din cind in cind, cum aduc unelc bc-rrcf ic i i sociale), precum si care sul t benef ic i i lc pl costut i -/c difcritelor rnisuri arlticoruptic. Este ncvoie apoi dc unplan de punere in aplicare pentru a ajunge dc unde sun-tc'm la situaqia in care speram si fim in viitor, tinind contcic costur i le inrpl icatc de accst proces.

    Cc estc o strategie de combatcrc a coruptiei ? Un primrrisl>uns ar fi acela ca strategia vrzcaza sistcmelc corupte,tr tL (cloar) pc colup{i . Cu al te cuvinte, in ioc sa gindimcoruptia ca pe {apta unui imoral care incalci lcgea si in-qal i ?ncrcderca (ceea cc cste adcvirat) , gindim corupt ia

  • 4 2 o R A S E C O R U P l E

    ca pe un sistem cefavorizeazi maj mult sau mai putin anu_mite activitiri i l icire.

    Multe.se por spune despre tipurile de guvernare 9i, ingeneral, despre-tipurile de insrituqii, fie publice, fie prirr"_te, fie non-profit, vulnerabile ln

    "orrrpqfu. Corupqia tindesa scada daci existi o separare a puterilor, echilibrare siverificare incrucigata,_ transparenti, un bun sistem judiciar,r,oluri, arributii, reguli gi limite clar definit". Co.upqia rirr_de sd nu prolifereze acolo unde existi o cultura de-ocr"_tici, concurenqi gi un bun sistem de control si acolo undeoamenii (angajaqi, cliengi, organe de conrr.ol) au dreptulsi se i'formeze;i dreptul de a aduce imbunatitiri.

    'Co_

    rupqia se simte bine acolo unde existi multe reguli com_plexe, dublate de oficiali cu pureri discrcqionare ample;i neverificabile.

    De remarcat ci majoritatea acestor idei se aplici at6tin lumea afacerilor, cit gi in cea a administraqiei. La fel casi formula metaforica pe care o consiclerarn cleosebit deut i la :

    C=M+P-R

    ,.

    CoTpqiu (C) egal monopol de purere (M) plus purereadiscreqionari a oficialilor (pJ minus ."rpo,rrrbilizare (R;.sDaci cineva detine puteri d" -onopj asupra unui bunsau a unui serviciu gi are latitudinea si decid; daca oricitdin bunul sau seruiciul respectiv se poatc acorda urr"i p"._soane gi daci nu existi responsabilj.^r", astfel incit altiisa poata vcdea ce decizje s-a luar, atunci probabil ci vonrda gi peste corupqie. Formula e la fel de adevarati in sec _torul public ca gi in cel privar, ?ntr-o tara saracila fel caintr-una bogata, la lJeira ca si la Berlin sau Beirut.

    F O R M U L A R E A U N E I S T R A T E G I I 4 3

    O strategie de combatere a corupqiei nu va trebui deci5l inceapa sau si se termine cu iegiri fulminante pe remede eticd, ori cu nevoia de creare a unor noi atitudini. Varrcbui, in schimb, si se examineze cu singe rece moda-litaqile de a reduce monopolul de putere, de a limita saucltriftca puterea discregionara gi de a miri transparenra,tinind cont totoda:a de costurile directe si indirecte alexcestor masuri.

    Existi gi un alt aspect crucial in proiectarea unei stra-tcgii anticorupqie: coruplia este o infractiune calculata ra-tional, si nu comisa sub impulsul unei pasiuni irationale.Oamenii se angajeaza in acte de corupqie atunci cind ris-cul este scizut, adici penalizarrle sunt blinde si recompen-sele nrari. Aceasta analizise suprapune intiu ciwa formuleidc rnai sus, deoarece risplata este mai mare pe misuri cecregte puterea de monopol. insn adiugaqi si ideea ci mar-jele sunt cele care determini calculele oficialilor sau cetd-tenilor corupqi ori potential corupqi. Schimbagi informaqiilesi stimulentele ;i veti schimba corupqia.

    A avea o strategie inscamni gi ci nu trebuie sa atacimin acelasi timp toate formele de corupqie. Trebuie sa facerndistinctie intre diferitele tipuri de corupgie si sa recunoas-tcm ci nu toate sunt la fel de daunatoare, chiar daca nu ovom admite in rnod public. De exemplu, coruptia siste-rnatica din poliqie este de obicei mai diunitoare decit ceadin Departamenul de acordare a permiselor dc circula-1ic. in general, inspectorii, de orice fcl ar fi, ar uebui sa fiernai onegti decit furrizorii de servicii. A avca o strategieirrseamna a capita o idee clara despre scopurile gi mijloa-cele pe terrnen scurt, rnediu 9i lung. Pentru a fi credibila,o campanie anticorupgie are nevoie de succese imediate.

  • 4 4 O R A S E C O R U P T E

    Dar este la fel dc ncccser un plan pe cinci ani, cu obiecti-vc real iste si esalonatc in t imp.

    Putcm facc uqor dcoscbirca intrc cee a cc s-ar putca numiaspecte lc de ordin economic si aspcctele de imp/ementa-re ?n prevenirca coruptici. Dupa cum sc va vedea in con-tinuarc, modelele economice se clovcdesc utile in tratareaunor asPecte pfecunl:

    1. Care ar f i costur i lc ( ; i cventualelc bcncf ic i i ) ale di-feritelor forme dc comportament il icit ?

    2. Pcntru f iecare t ip sau domcniu de corupl ic, ce felde misuri prcvcntive ar putex duce la reducerea sa ?

    3. Carc ar fi bcneficiile reducerii corupqiei si, eventu-al, ale cresterii cficicnqci misurilor prcvcntive ? Cecostur i ar presupune acestc nr isur i ?

    4. Care sunt intcracgiunilc, atit pozitive, cit gi negia-tivc, dintrc diferitele masuri anticoruptie ?

    5. Tinind cont cle r ispunsuri lc la ccle de r lai s lrs, cenrisur i ar t rcbui adoptatc si la ce nivel ?

    Problemele implementarii merg si m,-ri dcpartc. De exem-plu, cum ar putee f i rnobi l iz.al i a l iaqi i s i cum ar putea f ineutr l l izat i sau cocrptr l t i cventul l i i inamici? Cunr i -ar pu-tca ajuta sau ?mpiec{ ica rnisur i lc luate ?n acest dorncniupc creatorii dc politici (sau aclministraqiile ) si ia decizii inalte dornenii? Cunr ar putea oficialii carc inrplcmeflreazipol i t ic i s i ig i atr i l r r-r ic r lc l i t r -r l rcal iz ir i ior obt inutc ? Cums-ar putea rnodific,,r misurilc dc stinrulerc a olicielilor, ast-fel ?ncit s:i se rnireasci sanscle ca tot ccc:l cc s-a planifi-cat si fic si pus ?n practi.:a ?

    F O R M U L A R E A U N E I S T R A T E G I I 4 5

    Dcsigur, aspectele cconomice si cele care qin de imple-lrrcntare sc suPrapulr. Lupta impotriva col'uPqiei nu trc-btric si fie priviri ca Lln scop in sine, si asta c{in doui nlotive.[,a trn lnoment dat, costul ccononric al reducerii corup-tici contrabalanseaza bcneficiilc continuarii acestui dcmers.par obiectivul strategic al rcformclor municipalc sc afliirr dircciic opusa. Corect elaborata, o strategie de preve-lirc e coruptiei poate dcvcni pirghia pentru rcfacerea fi-nanciari a municipalitnqii, reformarea scrviciilor oferitesi implicarea cetiqenilor. Dincolo de sta-ril irea unor actede infractiune, sc dcschide pcrspectiva rcinver-rtirii ad-ministraqici locale.

  • C A P I T O L U L 3

    CoRUPTTA CA STSTEM

    O ABORDARE A CORUPTIEIDIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

    Cum s-ar putea elabora o strategie de prevenire a co-rup[iei intr-un context specific ? Cartea de faga propuneciqiva pagi:

    f . intelegerea sistemelor corupte, pentru care sunt ne-cesare instrumente analitice (prezentul Capitol);

    2. diagnosticarea modului in care functioneazd. an:u-mite sisteme corupte in contexte specifice (Capi-to lu l4 ) ;

    3. depagirea rezistentei politice gi birocratice gi atra-gerea de sprijin (Capitolele a 9i 5);

    4. punerea la punct a unui plan de actiune esalonat,prin care si vindecim sistemele corupte, sa distru-gem cultura cinismului si si transformim adminis-rralia municipali (Capitolul 5).

    Acest capitol pune accenrul pe abordarea din punct devedere economic a corupqiei. Corupgia este o infracgiu-nebazatd.pe calcul economic. Daca probabilitatea de afiprins este mica gi pedeapsa ugoari, iar recompensa fraudei

  • 4 A O R A S E C O R U P T E

    cstc rnare in raport cu stimulcntele pozitivc oferite unuioficial din administra{ic, atunci te ntatia va crcste si vomavea corupqie. Din fcricire, analiza economici ne Poateajuta si localizam intr-o organizatie domeniile in care co-rupqia poate aparea ccl mai probabil. Asa cum am metrtio-nat in capitolul precedent, forrnula curistica cste: corupliaegal monopolplus putere discreqionara a of ic ial i lor rni-nus responsabi l izare.

    Cind ne gindim la prcvenire, va trebui si ne gindimla stimulentcle disponibile pentru oficiali, inclusiv la cres-terea pe nalrzirrlor, mirirea riscului de a fi pringi si armo-nizareasalarizirii cu performanlele dc la locul de munci.Va trebui sa ciutam si reducem monopolul, si clarifi-cam puterile discrcqionarc ;i sa marim responsabilizarea.

    in scctiunea de faqi vom prezenta mai pe larg aceste prin-cipii gi vom contura un cadru de analiza a politicilor. Darmai intii, pentru a demonstra relevanqa a ceea ce ar Puteaparea doar teorie absffacta, primarul Maclean-Abaroa de-scrie cum a facut uz de aceste principii pentru a se ghi-da in reforrnarea administratiei municipale din LaPlz.

    Peste tot wnde am gdsit probleme tn oferta de ser-aicii, tn finalizarea promptd a lucrdrilor pwblice sawin colectarea de aenituri, acestea se prodwseserd nudoar din cauza ineficienpei institwpiei, ci i, aproapeintotdeawna, din cduza corupliei. Cw cit aflam maimuh e d e sp r e f uncpion ar e a a drninistra; i e i m u n icip a-le, cw atht dddeam mai des peste contPortanTente sus-pecte. Astfel cd m-nm reorientat ;i am incepwt sdrecurg la formwla corupliei: C = M + P - R ca prin-cipiw organizator tn incercarea ft7ea de a reinzten-ti administrapia municiltatd din La Paz. (in limba

    C O R U P T I A C A S I S I E M 4 9

    spaniold nw existd wn cwvknt potrioit pentru ,,res-ponsahilizare", astfel incit ant folosit ,,transparen-t,i", 5i formula a deaenit: C = M + P - T.)

    Am ajuns sd-mi daw seanta cti introducerea con-cu.renpei, reducerea puterii ;i a marjelor discrepio-nare birocratice ;i cresterea. transparenpei au fostcheiarezolodrii situapiilor de blocaj ;i obstrucpie cwcare md tntklnisem. De fapt, am ajwns chiar sd credcd tn La Paz, ca probabil in mube alte municipa-lit,ipi' deceniile de rapacitate a institwpiilor publiceau dus la crearea wnei coruptii sistematic stzu. in-trinseci. intr-o interpretari darzLuinistd, aceste in-stitupii bolnaoe par sd fi eooluat ca ni;te mecanismecomPlexe ;i sofisticate ale corupliei, cu forrne, di-tnensiuni si modus operandi,precum ;i o legitimi-t(tte stdtutard,,adaptatd" coruppiei.

    As putea da numerctase exemple. Voi descrie nu-mai unwL

    Autorizaliile de construclie reprezentau o foarteimportantd swrsd de corup{ie ;i frustrciri. Potriait le-gislapiei locale in aigoare, orice construclie nowd peteritoriul ora;wlui trebuia aprobat,i de Departamen-tul Municipal de Urbanism. Mai mult, orice mo-dificare adwsd unei construcpii existente, cum ar fireimpdrpirea spaliulwi sau cbiar ftTontared unei u;iin exteriorul saw tn interiorul unei clddit'i, trebuiade asemenea awtorizatd. Nu e neaoie sd mai spwncd pentru primirea twturor autorizapiilor trebwia sdnstepli wneori ani intregi - dacd nu dddeai mitd.

    Am afLtt despre aceastd formd de corupyie ;i amaplicat formwk. Aceasta a dus mai tnt6i la studiereatipu.rilor de awtorizatii la stabilirea celor cu adeodrat

  • 5 0 O R A S E C O R U P T E

    necesare ;i la reformularea procedwrii de awtoriza-re. Am renunlat la anwmiti reglementriri. in cazulreglement,Irilor rdmase in aigoare am simplificatprocedwra ;i am fdcwt pwblicitate noilor mdswri, ast-fel incAt cetdyenii sd nw poatd fi p,icdlipi cd regula-mentul presupune in continware o anumitd acpiunesau procedwrd la care s-a renuntat.

    Am inceput, de asemenea, sd desfiinydrn Trtono-polwl asupra autorizdrii, mdsurd prin care (on rezo[-vat fi o problemd de structwrd. De fapt, chiar dacdnw ar fi existat coruplie, ,,medicamentul" anticortE-pie conyinwt in formuld era foarte potriait Pentrueaitarea ineficienyei costisitoare ;i a inthrzierilor inmulte domenii ale administrapiei municipale, ca ;iPentru redwcerea nurndrului sarcinilor care greuaure s ur s e le m unic ip a litdPii.

    Existd in Bolioia unele profesii cu swrplws de spe-cialiSti, printre care ;i arbitectwra. Astfel incht ambotdr6,t sd ProPun ca asociapia profesionald a arbi-tecpilor sd le dea membrilor sdiposibilitatea de a ob-pine certificarea de cdtre mwnicipalitate pentru apu.tec4 emite autorizayii de construQie in numele aces-teia, conform normelor fi regulamentelor mwnici-pale, contra wnei taxe stabilite de piapd. Arbitecpiiurrnau sd promoaeze un exdmen prin care sd pro-beze cwnoatterea norrnelor de reglementare ale mw-nicipalitdpii, nwmite USPA, ;i sd depwnd o garanfie,pe care municipalitateer o Putea repine in caz de ne-indeplinire onestd a indatoririlor profesionale. Aso-ciapia arhitecpilor trebwia sd fie de acord sd contribwiela implementArea., monitorizarea, ;i la neooie, apli-carea de sancYiuni.

    C O R U P T I A C A S I S T E M 5 I

    Nw am re w;it sd adoptdm aceastd mdsurri dechtfut 1993, dupd ce am fost reales. Arn mdrit numdrularltiteclilor cu peste o sutd de speciali;ti din sectorwlprioat, care sd rdspwndd r.,olumulwi imens de cereri,Je awtctrizare, ceed ce a dus la o miqorare spectacu-.'oasd a timpwlui de a;teptare. Arhitec;ii atestali nu&,uedu deckt sd completeze wn formwlar cw toate in-formapiile necesare ;i sd emitd o awtorizatie de con-structie semnatd, parafatd ;i cu numdr de ordine.Dupri care, cdtiaa funcpionari rnwnicipali bine pld-tipi din Departamentwl de Urbanism alegeaw prinsondaj wnele awtorizapii;i le fdceau o r.,erificare amti-nunpitd. Dacd apdreaw nereguli, mwnicipalitatea pu-rca lwa mdsuri imprewnd cw asociapia arhitecpilor,care Putea sd-;i. reprezinte membrii in caz cd oficia-lii municipali ar fi fcicwt abwz de putere, inz,ochndneregwli inexistente. Piapa ilegald a corwpliei, wndetntArzierile ;i monopolwl fdceau sd creascd preVtri-le, a fost astfel swbminatd.

    Este doar un exemplu de aplicare al wnwi princi-piu. generaL Am folosit formula C = M + P - R canlarco ordenador [principiu cdltiu.zitorJ al manda-telor mele de primar.

    CORUPTIA CA DELICT CALCULAT

    Formula la care se referi MacLean-Abaroa incepe cuo observalie din domcniul economiei. Este adevarat caoameni diferiqi reactioneaza in mod diferit la tentatia co-ruptiei si ci mulqi oficiali din sectorul public sau privatrczista tentaqiei, chiar 9i cind aceasta este puternica.

  • 5 2 O R A S I C O R U P T E

    De ur-rdc vine forqa tenta[ici ? Contabilul nicaraguanFrancisco Ramirez Torres discuti pe larg factori prccurnfamilia, gcoala, atitudinea faqi de tnunci, activitatea eco-nomici sau religia, natiunea 9i situaqia intcrnationala. Lanivelul individului, cl mention eni drept c^uze ale corup-tiei consumul exccsiv de alcool, activitatea extraconiuga-li, pierdcrilc provocatc de speculaqii financiare, jocurile denoroc, ,,ctrrze legatc de vanitate", dezorgatrizarca admi-nistrativi, ,,seteA dc imbogaqire ilicita" si inca altc opt-l Saincercim si simplificam la maxim realitatea complexa de-scrisa dc Ramirez Torres.

    itrtr-o prima aproximarc, oficialii sunt tentati si se an-ga1ezein fapte de compqie atunci cind marimea cigtiguluiilicit dcpigc;tc rnarimea penalizarii inmr.rlqiti cu probabi-litatea de a fi prin;i. Pcnalizarea cuprinde, pe de o parte,saiariui qi alte rnasuri stimulative la care vor fi siliqi si renun-qe daca igi pierd slujba ;i, pe de alta, severitatca pedepsei'

    Cind poatc fi considerat marc cigtigul il icit ? Oficialiiau ocazra si dobindeasca beneficii nemeritatc in funcqiede gradul de monopol pe care il deqin asupra unui ser-vi-ciu sau asupr2l unei activitaqi, in funcqie dc capacitatea dea decide cui ;i cit si acorde gi in funcgie de misura in careactivitatea lor poate fi urmarita.

    Cum vorn putca atunci incerca sa stavilim coruPtia?O abordare ar fi prin reducerea monopolului, clarifica-rea qi limitarca puterilor discreqionare ;i prin mirirca gra-dului de responsabihzare.

    Desigur, nu ar trebui sa ne preocuPe numai reduce-rea corupliei. in acest c^2, amPutea cheltui sume atat demari pentru atacarea corupqici sau ant crca atit de multecomplicaqii ;i obstacole birocratice, incit costul ;i pier-

    C O R U P I I A C A S I S T E \ 4 5 3

    bcnefici i le dobindi-r . , i l c t l c e f i c icn ta : r r cor r t rebe l lnsa( r ! - . t .

    re 1 , r i r r s t i v r l r rca c ' l r :P t tc t ' .'- 'A, ptr"" fi rnai binc si facem Llz in accst momcnt dc

    , r r r rc t r io ra d in dorncn iu l cconomic i ' S i p rcsupuncm c ijvs. suntcli scftrl si t-toi suntem agcntii dvs' $eful ar Pu-,..

    fi pti-"rul utrui municipiu, geful unui clepartament

    51,, adnritistratorul unui prograrn de asistcnqi sociala' Sa

    r)rcsupuncll' l ci uu suutcqi corupt ;i ci obicctivcle pe carei ; i . - . i r ; propus coincid cu interesul publ ic ' Dar noi, ca

    ascnti, suntem supugi tentaqiei coruPqiei. Agi dori sa necl"ctcrminati sa desfaqurim activitaqi productive si sa nedescuraiati activitaqile coruPte. De aceca, va propuneqi sarccluceqi puterca no:1stri de monopol (sau a agenqiei noas-tre ), clarificind siitr unele cazurr delimitind capacitateanorstri de a decide cui si ce servicii si i i acordin-L ;i la ceprcq, facandu-nc in acclasi tirnp raspunzitori dc fapteienoastre. Vreti si ne sporiqi stimulentelc, pentru ca noi sifacern activitiqi sociale productive, mirind in acelasi timppcnr l i t iq i l c pent ru corup t ;e .

    Dar fiecare dintre aceste posibile iniqiative poete fi cos-tisitoarc, din mai multe puncte dc vedcre. Ar putca si cos-te bani. Ar putea presupune costuri de oportunitiqi. Ar puteacrcil externalitnqi. Problcnra cconomica pc clrrc o generatiestc deci nult mai complicata decit aceca de a ,,iupta cucoruptia". in n-to,l ideal, veqi pune in balanqi beneficiileeforrurilor dvs. (din punctul de vedere al irnbunatagirii pro-dr-rctivititi i si reducerii costurilor coruPqici, Pe carc va tre-bui si le evaluati) 9i costurile implicatc'

  • 5 4 O R A S E C O R U P T E

    UN CADRU DE ANALIZAA POLITICILOR

    Pebaza acestor considerentc, sc poatc formula un ,,ca-dru de analizi, a politicilor" (vezt. Caseta 4).El nu repre-zrnta o reteti, ci un mijloc de stimulare a capacitatii creativegi analitice a celor interesati de combaterea coruptiei.

    Potrivit rcestui cadru, geful igi poate alege agenqii sile poate modifica stimulentele, poate colecta informagi-ile necesare crestcrii probabilitnqii de a derecta si pedepsifaptele de corupgier poate modifica relatii le dintre agenlisi cliengi si poate creste costul moral al coruptiei. Lucrind,in multc tari, pe baza accstci structuri-cadru, cu oficialiide rang inalt din admini.stratie, cu oameni de afaceri si cucet i teni , ea s-a dovedit ut i la ?n a- i ajuta sa ginc{easca so-Iuqii alternative.

    in continuare veti gisi citeva note pentru lidcrii mu-nicipali,legate de cele mai importanrc caregorii conqinu-te in structura-cadru.

    Selectarea agengi lor. Agenqi i sunt, dcsigur, funcr io-narii municipali, dar trebuie remarcat ci nu estc nccesarca agentii care realizeazalts,crirt pentru municipalitate sifie angalatri primiriei. Multe municipalitaqi gi-au asumatprea multe sarcini si au devenit astfel de facto monopo-luri. Daca, in schimb, o parte din servicii pot fi conrrac-tate cu ter(i pe o piaqa concurentiala, iar performantele potf i evaluate atent ( inclusiv de catre cet iqeni - vezi , , inr i -rirea responsabilizarii ;i transparentci", mai departe inacest capitol), atunci va fiincurajata eficienta si redusa co-ruptia. Ca la orice nivel al administratiei, una dintre celemai importante misuri anticorupgie poate fi transferareacle sarcini si functiuni catre sectorul privat.

    C O R U P T I A C A S I S T E M 5 5

    inrbunititirea stimulentelor pozitive pentru oficia-lii nrr-rnicipali. in multc municipalitaqi, nivelul salarizariix sc:iz-ut atit de mult, incit oficialii nu-si pot intregine fa-nrili i lc firi a-gi lua un al doilea scrviciu sau a acccpta plitipc strb rnina. Si mai importanta este intirirea legituri-ior dir.ccte dintre salarizare gi pcrformante si dintre pro-rrrovarea in funclie si pcrforntanqe, carc in multe cilzufrs-etr crodat foarte tare.

    inisprirea penaliz\rilor pentru corupqie. Din cau-zr sistemelor slabe si corupte de invcstigalie gi urmiri-rc, ca qi a celor judiciarc, acuzatiile de corupqie rezisti.rirrcori. Daca o fac, penalizirile sunt adescori rnininic (decxcnrplu, conccdierea celui vinovat). Ca urmare, pcnali-zxrca asteptati pcntru coruptie (;anscle de a fi prins in-nrtrltit cu penalizarea in caz de prindere) nll are putcre dedcscurajarc. Un pas important este lcela dc a int i i r i ca-pecitatex poliqiei, procuraturii gi judecntorilor ;i de a im-bunitiqi masurile stirnulative in cazul acestora. Desigur,clc obicci administraqiilc nlur-ricipale nu dcqin controlulxsllpra acestor xgenqii. Cu toate acestc2l, Iiderii tnunici-paii pot fi creativi in implenrentarea unor stimulente ne-eativc, cum ar fi concedierea sau suspcndarea din funcqie,ut i l izarea prcsei in scopul popular izar i i , invi tarea la de-lrLlntarea funcgionarilor corupti de catre grupurile pro-fesionale, transfcrarea in funcqii mai pugin dezirabile 9i;tsa mai departe.

    Linritarea monopolurilor. Prornovarea concurentci ir-rsei:toirrcle public giprivat. Evitarea rcgiementi.rilor prin care:.c creeazi monopol ori de cite ori este posibil.

    Clarificarea puterilor discretionare. Simplificarea re-gLrlilor gi a regulamentelor. Crearea unor ,,linii luminoase"

  • 5 6 O B A 9 E C O R U P T E

    care si dcl imiteze atr ibut i i lc gi putcr i lc. Spri j in irea cct i -tenilor in cfortul de a ?nviqa cum functioncazd. sisteme-lc publ icc (pr in broguri s i manuale, birour i dc informare;i asistenqa, cxprimarca legislatiei si reglementirilor in-tr-un linrbaj simplu, campanii dc publicitate, util izarcacetaqcni lor c:r furnizor i de scrvici i etc.) . imbunit iq ireasupraveghcrii de catrc ceti.tcni a acqiunilor primi.rici.

    inrbunititirea responsabilizirii si transparentei.Stanclardcle de conduita clare si stabilirea regulilor jocu-lui inlcsne sc responsab ilizarea. La fel si caracte rul deschisal licitaqiilor, al proicctelor cu finantarc nerambursabilisi al ajutoarclor. Responsabilizaree depinde de capacita-qile auditorilor inte rni, ale contabililor, avocatilor popo-rului, inspcctorilor, elcrnentelor speciahzate ale poliqicigi ale procrrrorilor specializaqi. Dar rcsponsabilizarea tre-buic sa prcsupuna si implicarca cetilcnilor, ir sindicatclor,organizatiilor neguvcrnamentale (ONG), a presei si nre-diului dc afaceri, in cele mai variate fcluri, inclusiv prin co-mitete cctaqenegti de supravegherc, servicii telefonicespcciale (dc tip hotline ), audit extern, comisii dc anchetisi asa mai departe. Adrninistraqia locala poate veni in aju-torul actorilor externi prin producere:r si diseminarea maimultor informatii cu privire la eficacitatea serwiciilor pu-blicc. in fine, administratia locald trebuie si. incurajeze scc-tomlpriv:rt si supraveghcze propria sa partic;pere la sistenrecorupte de licitaqii, contracti.ri, reglcmentare si altele.

    ASITTA 4 : Pre . " 'en i rc r corup t ic i : c ld ru de ene l iz i r po l i t i c i lo r '

    A. Sclcctarea aeeni i lor1. El iminet i - i pr in t r iere pe cei necinst i t i (pc baz. i dc

    CV, teste sau c lcmente c1e predic l ic a oncst i t iq i i ) .2 . Incurn jat i rng, . r i : r l i lc pc nrcr i t s i inrp icd ic . r t i ncpo-

    t ismui .3. Exploatat i , ,gannqi i le" externc dc onest i ta tc ( fo-

    ios ind reqele dc c lcp is tare a agcnt i lor de i r - rcrcdc-rc s i as isur ind rncnl inerea onest i t i t i i lor ) .

    Stabil irea recompcnscloragenti

    a pcn l l i z i r i l o r pcn t ru

    i. Modificarca recornpenselora. Crcstcti salari i le pentru a reduce ncvoia dc ve-

    n i tur i i l ic i tc .b. Rccornpcnsaqi lrcliLlnilc specificc gi

    contr ibuic l : r sc, rdcrcr corupt ic i .c. Imbunitit i t i pcrspectivele dc promovare in ca-

    riera in funcqie de performantele obtinutc.d. Utilizaqi contractele de cor-rtingenla pentnr rccorll-

    pcnsarea agcnqilor pc baza succcsclor ultcrio.irc(de excrnplu, dreptul la pcnsic suplimentara con-diqionata sau tit luri pel>a.zi de merit).

    e. Legaqi rccornpensele nepccuniare de pcrfor-manqe [c obtir-rutc (instruire, transfcriri, gr.rrr.ri-taqi , dcplas i r i , publ ic i t : r tc sau aprecicr i ) .

    2. P enc,lizarca colnportementului corupta. inaspr iq i penal iz i r i ie formale.b. Intnriqi autoritatea gefi lor in ce priveste aplica-

    rca dc penal iz i r i .c. Calibragi pe nalizarilc in functie de efectclc des-

    curajantc gi de posibil i tatca dc distrugere a cul-tur i i corupt ic i .

  • 5 8 O R A S E C O B U P T E

    d. Util izali o gama larga de penaliz,ir i ( instt-urre,transferari, publicitatc, marginalizarc gi pierdc-re a statl ltului profesional, a gratuit it i lor gi dc-plasir i lor) .

    C. Obgincrca de inform:itii cu privirc le cforturizultatcf . imbunatagirca auditului

    t i cc de mxnxgcrner r te. Culegeli dovezi desprc posibile acte c.le corup-

    tie (cu ajutorlrl stcgulelcior rogii, al analizei sta-t is t icc, a l anal ize i t tnor esant ioane a leator i i dclucr i r i q i a l inspecqi i lor ) .

    b. Efectuati ,,cvaluari ale vulnerabil itnti i" - a sevec lea Case ta 11 .

    ir-rt ir ire;r esentilor de inforrnali ia. intarigi pcrson,rlui de spccieiitate (auditori, spc-

    ciaiigti in comptttcre, invcstigatori, supraveghc-tori gi agcnqi dc sccuritate intcrna).

    b. Creaqi un climat itr carc agcnqii (dc excmplu,in forr .nator i i ) sa sc s inr t i incur l jaq i s i r rpor te-zc neregul i le .

    c. Crcati noi unitaqi (avocati ai poporului, comi-tete spcciale de investigali i, agengii anticorup-tic sau comisii dc ;rncheta).

    C O R U P T I A C A S I S T E l V 5 9

    D. Rcstructr.rrarea relaqiei sef-agent-client pcntru a slabimonopolul de puterc, a l imita putcrca discrcqiona-ri gi spori responsabil izarea1. Provocarea concurcntei in furnizarca unor servi-

    c i i c lc ca l i ta te (pr in pr iv : r t izare, corrcnrent i pu-blic-privat si concurcnta intrc agcnqii publici)

    2. Limitarca putcri i discrclionarc a agcntilora. Dcfiniqi mai clar obicctivele, reguli le, procedu-

    ri le si faceti-le clrnoscute.b.Distr ibuiqi agen{i i in echipe de lucru gi impu-

    -nct i supravcglrcrca lor pc c 'r [c icrrrhic i .Impirli l i dcciziilc mari in sarcini mai mici.Clarificati ;i dclimitati influenta exercitata deagenli in deciziile importantc (schimbati regu-l i le de luare a dcciziei , schimbati factor i i dedecizie si rnodificati srin-rulcntcle).

    3. Rotiqi agcnqii in funclii qi deplasaqi-i geogrefic.4. Schirnbaqi misiunca organizagiei, produscle sau

    tchnoiogia accstcia, pcntru a o face rnai putin vul-nerrbi l i in fata corupt ic i

    5. Orgrnizati grupuri de clienti carc si ii faci mei pLr-qin susceptibili faga de corupqie perltni promova-rea schimbului dc informaqii si crearea, astfel, aunui lobby anticoruptie.

    Crcstcrca,,cost l l r i lor morale" ale cortrpt iei1. Recurgeti la instn-rire, programc eclucative gi cxem-

    plul personal.2. Promulgati un cod etic (pentru fr.rnctionarii pu-

    blici, profesii sau agenqii).l . Scl i i rnbat i cul tur l corporal iei .

    3 .

    a sistemclor informa-

    binc i ) .publicLrl

    Colectati informalii de la terli (presaCoicctaqi inforrn:rtii de la clienqi ;i dclarg (inclusiv asoci:rqii profesionalc).Schimbati subiectui obligalici de a proba, astfcl in-cit pcrsoanclc potenliel cor-upte (dc exemplu func-t ionari i publ ic i cn averi nrar i) sa trcbuiasca si-gidovcdeasci r revi n

  • 6 0 O R A S E C O R U P T E

    APLICA REA STRUCTURII-CADRUiN r-roNc KoNG

    Multc dintrc t i t lur i lc de nrai sus sunt ut i le pcntru asintet iza strategia Comisici Indcpendcnte dc Combate-rc a Corupqici din Hong Kong. $i i rsta, dcsigur, nu pen-tru ciJack Cater gi echipa lui s-au gindit enume la Caseta4 , c i pentru ci anal iza problcmelor corupqiei intrepr in-sa dc ei punea accentul tot pe importanta reformei sis-tematice. Privigi, de exenrplu, Caseta 5. Ea arati ca titlurilcdin Cascta 4 se rcgisesc in mr.rlte dintre initiativelc che-ie a lc CI IC.

    CASE'fA 5: Cadrul de aneliza a pol i t ic i lor apl ic.rt l :r I- Ious Konq

    \ . Selectarca agent i lor1. Eliminarea prin tricrc a celor nccinstiqi (pe brrz.i cic

    CV, tcste sau elcmentc de prediclie a oncstitigii). I)orro partc din pcrsonalul fostului Birou Anticorr.rptic alpoliqiei a fost numit in CIIC dupi o indelungata sc-lecgie.

    2.incurajarea angajiriior pe merit si impiedicarca ne-potisrnului. Utilizarca principiului rncritului in recm-tarea contabi l i lor, auditor i lor, anal ist i lor dc sistcm sia altor .specialigti.

    3. Exploatarca ,,garan!;ilor" cxterne de onestitate (fo-losind rctcle de dcpistarc a agen[ i lor dc increderc siasigurarea mcnqineri i onest i taqi i lor) . in acea perioa-dl , f i ind o colonie, Hong Kong-ul putea , , i rnportx"ofiqcri superiori de poliqie.

    C O R U P T I A C A S I S T E M