Ordinul 432 Din 2011 Cu Privire La Reabilitarea Medicala

8/20/2019 Ordinul 432 Din 2011 Cu Privire La Reabilitarea Medicala

1/34

Anexa

Ministerul Sănătăţii

Comisia de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie

Spitalul Universitar de Urgenţă lias, Bdul Mărăşti nr!"#, sector ", Bucureşti, $el%&'"()"*!"*!'+,Fax%&'"()""!"!-"

GHIDUL de PRACTICĂ în SPECIALITATEA

Recuperare (Reabilitare), edicin! "i#ic! $i %alne&l&'ie

MAR$. '&"&

1


2/34

Cuprin Pa'ina

"! /e0iniţii '

"!"! Rea1ilitare '

"!'! Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicina Fizica si Balneologie 2RMFB3 '

'! Relevanţa Rea1ilitării pentru persoanele cu /iza1ilităţi şi pentru societate )

'!"! Modelul de 4rganizaţiei Mondiale a Sănătăţii de Funcţionare şi /iza1ilităţi 5n Rea1ilitare )

'!' /reptul la Rea1ilitare 6'!) Scopul şi rezultatele recuperării *

)! 7rincipiile Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei #

)!" 7rocesele de 5nvăţare ca principiu de 1ază al Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei #

)!' Scopurile Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei

)!) c8ipa de Rea1ilitare

)!)!" Muncă 5n ec8ipă 5n Rea1ilitare

)!)!' c8ipa multi90uncţională de Rea1ilitare

)!)!) Cooperare Multi9disciplinară 5n Rea1ilitare +

)!- Recuperare 2Rea1ilitare3, Mediciai Fizica si Balneologie 5n di0erite 0aze ale procesului de Rea1ilitare +

)!-!" Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicină Fizică şi 1alnologie 5n 0aza acută şi post9acută +

)!-!' Rea1ilitarea de 5ntreţinere 5n stările sta1ile, cronice de diza1ilitate şi de deteriorare progresivă "&

)!6 0ectele lipsei Rea1ilitării Medicale "&

)!* 7revenţia ""

)!*!" 7romovaea sănătăţii ""

)!*!' 7revenirea complicaţiilor secundare "'

)!*!) 0ecte de prevenţie terţiare "'

- Specialitatea de Recuperare 2Rea1ilitare3, Mediciai Fizica si Balneologie ")

-!" Contri1uţia specialistului de Recuperare 2Rea1ilitare3, Mediciai Fizica si Balneologie la 7rocesul de Rea1ilitare ")

-!' Specialitatea de Recuperare 2Rea1ilitare3, Mediciai Fizica si Balneologie 5n uropa ")-!) A0ecţiuni şi stări 5n practica Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei "-

-!- /iagnosticul şi evaluarea "-

-!6 7lanul de Rea1ilitare "*

-!* .ntervenţii 5n Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicina Fizica si Balneologie "#

-!# 7ractica Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei : Activităţi clinice şi cadru de des0ăşurare "

6 Bi1liogra0ie '&

Anexa "% /escrierea specialităţii de Recuperare 2Rea1ilitare3, Mediciai Fizica si Balneologie ''

Anexa '% xemple de condiţii de diza1ilitate 5nt;lnite 5n mod o1işnuit de specialiştii RMFB ')

Anexa )% .nstrumente de diagnostic şi evaluare 5n Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicina Fizica si Balneologie '6

Anexa -% 7lanul de Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicină Fizică şi Balneologie '*

2


3/34

* DE"I+III

** Reabilitarea

Rea1ilitarea a 0ost de0inită de 4MS ca


4/34

complexe ei sunt cei mai 5n măsură să răspundă de activităţile ec8ipelor multi9pro0esionale pentru

a o1ţine rezultate optime -!

xplicaţia celor două părţi ale denumirii specialităţii de Recuperare 2Rea1ilitare3, Mediciai Fizica si

Balneologie Medicală se găseşte 5n Anexa "!

4


5/34

-* RELE.A+A REA%ILITĂRII PE+TRU PERS/A+ELE CU DI0A%ILITĂI 1I PE+TRU

S/CIETATE

-** &delul de 2unc3i&nare al /r'ani#a3iei &ndiale a S!n!t!3ii , Di#abilit!3ile $i !n!tatea

în Reabilitare

4MS a pu1licat Clasi0icarea .nternaţională a Funcţionării, /iza1ilităţii şi Sănătăţii 5n '&&" '&!

Aceasta a avut o importanţă 0undamentală pentru o mai 1ună analiză a consecinţelor 1olilor şi

pentru practica Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei!

valuarea impactului 1olii asupra unui individ di0eră c;nd este privit din perspectivă medicală sau

de rea1ilitare! /in punctual de vedere medical sau al 1olii, capacitatea de 0uncţionare, diza1ilitatea

şi sănătatea pacientului sunt privite 5n primul r;nd ca şi consecinţe sau ca impact al unei 1oli sau

a unei stări de sănătate! .ntervenţiile medicale sunt orientate spre procesul 1olii, iar scopul 0inal al

acestor intervenţii este de a evita consecinţele asupra individului! 7entru a evalua rezultatele

intervenţiei relevante pentru pacientul respectiv '", at;t gradul de 0uncţionare c;t şi sănătatea

tre1uie măsurate!

"i'ura % Cadrul actual al 0uncţionării şi diza1ilităţii : Clasi0icarea .nternaţională a Funcţionării,/iza1ilităţii şi Sănătăţii 4MS 9 C.F 2@4 9 .CF3'&

/in perspectiva RMFB, 0uncţionarea şi sănătatea pacientului este privită ca 0iind asociată cu, şi nu

doar o consecinţă a stării de sănătate sau a 1olii! >n plus, 0uncţionarea nu reprezintă doar un

rezultat, ci şi punctul de pornire al evaluării clinice şi al intervenţiei, ceea ce este de asemenea

important pentru managementul calităţii! Mai mult, 0uncţionarea tre1uie privită ca interacţion;nd

str;ns at;t cu caracteristicile persoanei c;t şi cu mediul''! Ast0el, procesul de rea1ilitare ţinteşte

5

Condi ia de Sănătate2$ul1urare sau Boală3

ale organismului

Activităţi Participare

Factori deMediu

Factori

Personali


6/34

0uncţionarea, mediul şi 0actori personali care se pot sc8im1a""! >n consecinţă, rea1ilitarea 5ncepe

cu o 5nţelegere pro0undă a 0actorilor care determină 0uncţionarea şi interacţiunea acesteia cu

0actorii personali şi de mediu indi0erent de a0ecţiune! Componentele modelului 1io9psi8o9social al

0uncţionătii şi diza1ilităţii"), "- precum şi 5nţelegerea interacţiunilor dintre acestea pot 0i o1servate 5n

"i'ura !

4 1ază utilă pentru această 5nţelegere este modelul 1io9psi8o9social al 0uncţionării, diza1ilităţii şi

sănătăţii 0urnizat de 4rganizaţia Mondială a Sănătăţii 9 4MS 2@43 '&! 7e 1aza acestui model,

0uncţionarea cu componentele sale, Funcţiile şi Structurile Organismului şi Activităţile şi

Participarea, este privită 5n raport cu starea de sănătate analizată, precum şi cu factorii personali

şi de mediu 2Figura "3'6, '*! ?Funcţionarea< este un termen mai pozitiv dec;t ?diza1ilitatea< 5n

descrierea interacţiunii dintre un individ cu o anumită stare de sănătate şi 0actorii contextuali

20actorii de mediu şi personali3 ai individului respectiv! /iza1ilitatea este adesea utilizat ca termen

um1relă pentru deteriorare 2engl!% impairment3, limitarea activităţii şi restricţia participării!

Recunoaşterea acestor termeni poate a=uta la parcurgerea literaturii de specialitate! /in

perspectiva 1io9psi8o9socială prezentată aici, se 0ace implicit re0erire la 0uncţionare c;nd se

studiază diza1ilitatea şi vice versa! 2Un exemplu pentru pacienţi cu a0ecţiuni musculare şi osoase

este 0urnizat 5n Figura '

"i'ura -4 E5e6plu de aplicare a 6&delului CI" (IC") pentru a2ec3iuni 6ucul&7c8eletice*

• Condiţia de sănătate este termenul um1relă pentru o 1oală, tul1urare, accident sau traumă şi

poate include de asemenea alte circumstanţe, cum ar 0i 5m1ătr;nirea, stresul, anomalii

congenitale, sau predispoziţie genetică! Aceasta poate include de asemenea in0ormaţii privind

patogeneza şi(sau etiologia! xistă posi1ile interacţiuni cu toate componentele 0uncţionării,

0uncţiilor şi structurilor organismului, activitatea şi participarea!6

Artr!, Artrit! Reu6at&id! (aua2ec3iune 6u(cul&7(c8eletic!

Funcţiile organismului%durereinterval de mişcareslă1iciune muscularăde0icit de coordonaretul1urări de somnmotivaţie, energie

Activităţi%mo1ilitate% ortostatism, mers,utilizarea mi=loacelor detransportB prinderea şimanevrarea de o1iecteactivităţi ale vieţii cotidiene%spălat, 5m1răcat, cumpărături,prepararea meselor

7articipare%activităţi pro0esionalerelaţii de 0amilierecreere şi petrecerea timpuluili1er viaţă socialăparticipare la activităţi politice şireligioase

Factori de mediu%locul de muncă0acilităţile de locuit şi de transport0amilie şi prieteniservicii de sănătate şi asigurare

atitudini sociale

Factori personali%comportamentul 0aţă depro1lemele de sănătatestrategii de a 0ace 0aţămultimor1iditate

v;rsta şi sexul


7/34

• Funcţiile organismului sunt de0inite ca 0uncţii 0iziologice ale sistemelor organismului, inclusiv

0uncţiile mentale, cognitive şi psi8ologice! Structurile organismului sunt părţile anatomice ale

organismului, cum ar 0i organele, mem1rele şi componentele lor! Anomaliile 0uncţiei, precum şi

cele ale structurii sunt denumite deteriorări, care sunt de0inite ca a1ateri semni0icative sau

pierderi 2ex! de0ormare3 a structurilor 2e!x! articulaţii3 sau(şi 0uncţii 2e!x! interval de mişcare

limitat, slă1iciune musculară, durere şi 0atiga1ilitate3!• Activitatea 5nseamnă executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către un individ şi

reprezintă perspectiva individuală a 0uncţionării!

• 7articiparea se re0eră la implicarea unei persoane 5ntr9o situaţie de viaţă şi reprezintă

perspectiva 0uncţionării din punct de vedere al societăţii! /i0icultăţile la nivelul activităţii sunt

denumite limitări ale activităţii 2e!x! limitări de mo1ilitate cum ar 0i mersul, urcarea treptelor,

prinderea sau ridicarea3! 7ro1lemele pe care o persoană le poate resimţi 5n implicarea sa 5n

situaţii de viaţă, sunt denumite restricţii ale participare 2e!x! restricţii ale vieţii 5n comunitate,recreere şi 8o119uri, dar se poate re0eri şi la mers, dacă acesta este un aspect de participare

din punct de vedere al situaţiei de viaţă3!

• Factorii de mediu reprezintă 0undalul vieţii unei persoane şi a situaţiei de viaţă a acesteia! >n

cadrul 0actorilor contextuali, 0actorii de mediu 0ormează mediul 0izic, social şi de atitudine, 5n

care persoanele trăiesc şi 5şi des0ăşoară viaţa! Aceşti 0actori sunt exteriori individului şi pot

avea o in0luenţă pozitivă sau negativă, adică, pot reprezenta un mi=loc de 0acilitare sau o

1arieră pentru persoana respectivă!• Factorii personali reprezintă 0undalul particular al vieţii unei persoane şi a situaţiei de viaţă a

acesteia şi cuprinde trăsături care nu 0ac parte din starea de sănătate, adică! sex, v;rstă, rasă,

condiţie 0izică, stil de viaţă, o1iceiuri, şi 0undal social! Ast0el, 0actorii de risc pot 0i descrişi at;t

ca 0actori personali 2e!x! stil de viaţă, 1aga= genetic3 c;t şi ca 0actori de mediu 2e!x! 1ariere de

construcţie, condiţii de viaţă şi muncă3! Factorii de risc nu sunt asociaţi numai cu de1utul

procesului generator de diza1ilitate, ci interacţionează cu acesta 5n 0iecare stadiu!

Recuperarea 2Rea1ilitarea3, Medicina Fizica si Balneologia se ocupă de promovarea multi9pro0esională a 0uncţionării persoanei'#, ' şi depinde de evaluarea integrală şi 5nţelegerea

0uncţionării persoanei!

-*-* Dreptul la Reabilitare

Consiliul uropei a propus o legislaţie privind drepturile pentru diza1ilitate, care cuprinde

următoarele)#, )%

7


8/34

• 7revenirea diza1ilităţilor şi a educaţiei 5n domeniul sănătăţii

• .denti0icare şi diagnosticare

• $ratament şi a=utoare terapeutice

• >nvăţăm;nt

• >ndrumare pro0esională şi instruire

• Anga=are

• .ntegrare socială şi 5n mediu

• 7rotecţie socială, economică şi =uridică

• .nstruirea persoanelor implicate 5n rea1ilitare şi 5n integrarea socială a persoanelor cu

diza1ilităţi

• .n0ormare

• Statistică şi cercetare!Regula ) a Standardului Daţiunilor Unite)+ a0irmă că ?guvernele tre1uie să 5şi dezvolte propriile

programe de rea1ilitare pentru toate grupurile de persoane cu diza1ilităţi! Ast0el de programe

tre1uie să se 1azeze pe necesităţile persoanelor cu diza1ilităţi şi pe principiile de participare

deplină şi egalitate! $oţi cei care au nevoie de rea1ilitare tre1uie să ai1ă acces la acestea! Acest

lucru este vala1il pentru persoanele cu diza1ilităţi ma=ore sau multiple! Euvernele tre1uie să

utilizeze experienţa organizaţiilor pentru persoanele cu diza1ilităţi c;nd dezvoltă sau evaluează

ast0el de programe de rea1ilitare

societate 5n general! 7ractica RMFB nu se 1azează pe modelul medical monolitic, ci ţine cont de

aspectele sociale şi are o viziune 8olistică! Se 1azează pe un model 1io9psi8o9social 5n cadrul

unei 5ngri=iri continue, av;nd 5n vedere at;t 0actorii personali c;t şi cei de mediu! Acest model

asigură 5mputernicirea personală a utilizatorilor, contri1uind la participarea integrală la toate

aspectele vieţii!

>n ciuda con0irmării drepturilor omului at;t de către Anul .nternaţional pentru 7ersoane /iza1ilitate2"+"3 c;t şi de către Anul uropean pentru 7ersoane cu /iza1ilităţi 2'&&)3, accesul la serviciilr

de Rea1ilitare după accidente sau 1oli răm;ne o pro1lemă! Acest aspect se datorează 5n parte

lipsei de resurse, de in0ormare a persoanelor cu diza1ilităţi şi unei proaste organizări a serviciilor,

ceea ce duce la neconcordanţă intre o0ertă şi nevoi! 7articiparea multor persoane cu diza1ilităţi

este 5ngreunată de atitudinile tradiţionale 5n Societate, dar 5m1unătăţirea sănătăţii şi a educaţiei

persoanelor cu diza1ilităţi 5n vederea creşterii nevoilor lor de participare necesită atenţie

suplimentară, iar RMFB =oacă aici un rol esenţial!


9/34

-*9* Sc&purile $i re#ultatele recuper!rii

7otenţialul de rea1ilitare al unei persoane 2i!e! capacitatea de a 1ene0icia de rea1ilitare3 nu poate

0i 0ormulat 0ără a cunoaşte istoricul a0ecţiunii pacientului! Unii 5şi revin spontan, ast0el 5nc;t o

intervenţie timpurie poate da impresia că tratamentul a 0ost e0icace-&, -"! 7e de altă parte, pentru

cei mai mulţi, lipsa rea1ilitării le va reduce gradul de independenţă şi calitatea vieţii -'! Studiile

controlate, 5n care aceşti 0actori au 0ost luaţi 5n considerare, arată că intervenţia precoce tinde să0ie asociată cu un rezultat 0inal 5m1unătăţit, 0ie că rea1ilitarea totală apare sau nu c8iar şi

intervenţia mai t;rzie poate con0eri 1ene0icii utile-), --!

Scopul principal al rea1ilitării constă 5n a permite persoanelor cu diza1ilităţi să ducă viaţa pe care

şi9o doresc, cu toate restricţiile inevita1ile impuse asupra activităţilor lor de deteriorările ce rezultă

din 1oală sau leziune! >n 0apt, acest lucru se realizează cel mai 1ine printr9o com1inaţie de măsuri

pentru a%

•

depăşi sau ameliora aceste deteriorări,• elimina sau reduce 1arierele 5n calea participării 5n mediul ales de persoană şi

• susţine reintegrarea lor 5n societate!

>ntruc;t este un proces centrat pe pacient, este corect să optimizăm at;t activitatea c;t şi

participarea!

Ast0el, un plan de rea1ilitare tre1uie să ţină cont de dorinţele şi resursele individului, de

prognosticul a0ecţiunii generatoare de diza1ilitate, de natura deteriorărilor 0izice şi cognitive şi de

capacitatea acestuia de a do1;ndi noi cunoştinţe şi a1ilităţi care i9ar permite să9şi 5m1unătăţeascăgradul de activitate şi participare! >n plus, este necesară evaluarea gradului 5n care 1arierele din

mediu 5n calea participării ar putea 0i co1or;te 20ie că rezultă din mediul 0izic sau din

comportamentul altor persoane3! >n 0inal, tre1uie sta1ilit dacă resursele pentru implementarea

proiectului sunt disponi1ile! /emonstrarea stării de 1ine şi a participării sociale a unei persoane

este o caracteristică importantă a rezultatului rea1ilitării centrate pe pacient--!

Starea de 1ine este pro1a1il un indicator mai sigur al succesului dec;t calitatea vieţii, deoarece

o1iectivele recuperării tre1uie să re0lecte dorinţele persoanei 5n mod individual, 0iindcă di0eriţioameni ce se găsesc 5n 0aţa unor situaţii similare pot avea o1iective di0erite! Multe scale de

evaluare pentru calitatea vieţii iau 5n considerare relevanţa unor 0actori o1iectivi speci0ici cum este

a1ilitatea de a urca scările, care poate să nu 0ie percepută ca 0iind la 0el de importantă pentru

toate persoanele cu diza1ilităţi!

Rea1ilitarea are capacitatea de a reduce povara ca urmare a diza1ilităţii at;t pentru indivizi c;t şi

pentru societate! ste e0icientă 5n ameliorarea 0uncţionării individuale şi a vieţii independente prin

realizarea unei sănătăţi mai 1une, creşterea activităţii şi prin reducerea complicaţiilor şi e0ectelor

co9mor1idităţiilor! 4 autonomie personală mai mare, oportunităţi sporite pentru anga=are şi alte

!


10/34

activităţi ocupaţionale aduc 1ene0icii at;t individului c;t şi societăţii! >ntruc;t mulţi 0actori sociali

sunt implicaţi 5n re5ntoarcerea individului la viaţa independentă şi la activitatea pro0esională,

RMFB poate pregăti individul şi 0amilia 2sau persoana care se ocupă de ingri=ire3 să pro0ite la

maximum de oportunităţile disponi1ile!

Rea1ilitarea s9a dovedit a 0i e0icientă nu numai 5n ameliorarea 0uncţionării individuale şi a vieţii

independente ci şi 5n reducerea costurilor create de dependenţă-6

! S9a arătat că 1anii economisiţicu rea1ilitarea sunt recuperaţi prin economii de p;nă la şaptesprezece ori-*, -#!

a nivel individual este esenţial să se măsoare rezultatele pentru a evalua e0icienţa anumitor

intervenţii şi servicii de rea1ilitare! Rezultatele acestor măsurători tre1uie să se coreleze direct cu

o1iectivele a1ordate 5n planul de rea1ilitare! valuarea recuperării este 0undamental di0erită 0aţă

de evaluarea tratamentelor medicale orientate pe 1oală şi care 5şi propun să limiteze patologia

sau să vindece 1oala! Rea1ilitarea se poate realiza cu succes 5n condiţii 5n care nu există

re0acere 1iologică şi c8iar 5n condiţii de deteriorare intermitentă sau constantă! >n cazul ultimeisituaţii, rea1ilitarea tre1uie 0ăcută printr9un program continuu ce permite persoanei să menţină un

nivel de participare şi o stare de 1ine care alt0el nu ar 0i 0ost o1ţinute! Auditarea serviciilor de

rea1ilitare ar tre1ui să 0ie o practica o1ligatorie!

9* PRI+CIPIILE RECUPERARII (REA%ILITARI), EDICI+II "I0ICE SI %AL+E/L/GIEI

9** Pr&ceele de în:!3are ca principiu de ba#! al Recuperarii (Reabilitari), edicinii "i#ice

i %alne&l&'iei

>nvăţarea este o parte modernă a procesului de Rea1ilitare! Specialistul RMFB este un pro0esor,

5n special c;nd noile concepte de adaptare 2ex! plasticitate3 şi 5nvăţare motorie tre1uie să susţină

programele de rea1ilitare! Specialiştii RMFB tre1uie să cunoască principiile adaptării şi plasticităţii

şi să 5nţeleagă 1azele teoretice ale principiilor de predare şi 5nvăţare-!

Cunoaşterea acestor principii poate a=uta la ela1orarea strategiilor pentru a ameliora rezultatele şi

a evita proasta adaptare! Conceptele moderne e0iciente ale 5nvăţării motorii şi re0acerii sunt

dezvoltate cu scopul de a induce do1;ndirea de a1ilităţi relevante pentru viaţa cotidiană a

pacientului! 4 ast0el de a1ordare este 1ene0ică 5n prevenirea 0enomenului de ne9utililizare şi

pentru resta1ilirea 0uncţiei! $otuşi, un program prea intens poate 0i vătămător -+! >nvăţarea o1işnuită

cuprinde instrucţiuni privitoare la ?cum să 0acem< sau ?cum să 5ndeplinim o sarcină

0ără o instrucţiune explicită, o persoană are capacitatea de a 5nţelege cum să 0acă ceva prin

utilizarea 5nvăţării implicite!

>nvăţarea explicită şi implicită este considerată a utiliza di0erite căi neurale! 7rocesul de 5nvăţare

implicită este mai rezistent la leziunile neurologice, 5n special c;nd memoria a 0ost sever

1"


11/34

deteriorată! /eşi prima a1ordare este mult mai utilizată, procedurile de 5nvăţare explicită şi

implicită au potenţial 5n toate aspectele Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei6&!

9*-* Sc&purile Recuperarii (Reabilitari), edicinii "i#ice i %alne&l&'iei

Scopurile principale ale Recuperarii 2Rea1ilitari3, Medicinii Fizice si Balneologiei sunt optimizarea

participării sociale şi a calităţii vieţii! Aceasta implică a a=uta la 5mputernicirea individului 5n adecide şi a atinge gradul de autonomie şi independenţă pe care doreşte să le ai1ă, inclusiv

participarea 5n activităţi pro0esionale, sociale şi recreaţionale potrivit drepturilor omului6&!

Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicina Fizica si Balneologie este e0icientă 5n cinci moduri!

• tratarea a0ecţiunii de 1ază

• reducerea deteriorării şi(sau diza1ilităţii

• prevenirea şi tratarea complicaţiilor

• ameliorarea 0uncţionării şi activităţii

• permite participarea!

$oate aceste activităţi iau in considerare contextul personal, cultural şi am1iental al individului

urm;nd principiile C.F 24MS3!

Rea1ilitarea este un proces continuu şi coordonat care 5ncepe odată cu declanşarea unei 1oli sau

leiuni şi continuă p;nă c;nd individul o1ţine un rol 5n societate potrivit cu aspiraţiile şi dorinţele

sale!

9*9* Ec8ipa de Reabilitare

9*9** unca în ec8ipa în Reabilitare

Rea1ilitarea este o activitate multi9pro0esională-, care depinde de 1una comunicare dintre

personal şi a1ilităţile individuale ale pro0esioniştilor implicaţi! 7entru a putea lucra, ec8ipa tre1uie

să ai1ă nişte o1iective de rea1ilitare clare pentru pacient, la care acesta 5mpreună cu ceilalţi

mem1ri ai 0amiliei sale tre1uie să participe deplin! Galoarea muncii 5n ec8ipă 5n această situaţie

este aceea că rezultatul ec8ipei este mai 1un dec;t suma rezultatelor individuale ale specialiştilor implicaţi! Munca 5n ec8ipă este mai e0icientă prin 5mpărtăşirea experienţei şi 5mpărţirea sarcinilor!

Du se disting graniţele 5ntre rolul mem1rilor ec8ipei, iar ec8ipele de succes reuşesc prin

contri1uţia 0iecăruia 5n ciuda graniţelor pro0esionale! Cele mai multe ec8ipe de rea1ilitare pentru

diza1ilităţi 0izice cuprind un nucleu de pro0esionişti şi alte persoane responsa1ile pentru nevoi

speciale!

9*9*-* Ec8ipa ulti7pr&2ei&nal! de Reabilitare

11


12/34

c8ipele specializate de rea1ilitare medicală sunt conduse de un specialist 5n RMFB! le sunt

mai mult dec;t un ansam1lu de di0eriţi specialişti 5n sănătate, iar indivizii lucrează ca parte a unei

ec8ipe multi9pro0esionale ce 5nţelege rolurile şi valorile colegilor lor! c8ipa lucrează 5mpreună cu

persoana cu diza1ilităţi şi cu 0amilia acesteia 5n sta1ilirea unor scopuri corecte, realiste şi oportune

ale tratamentului 5n cadrul unui program coordonat de rea1ilitare! Scopurile sunt plani0icate 5n timp

şi con0orme cu evoluţia! le sunt centrate pe pacient şi nu pe di0eritele discipline! c8ipa nutre1uie să 5ntre1e% HCare sunt scopurile terapeutului ocupaţional 5n această săptăm;năI< ci ar

tre1ui să 5ntre1e HCare sunt scopurile pacientului 5n această săptăm;nă şi cum 5l poate a=uta

terapeutului ocupaţional să le realizezeIn acest mod, rea1ilitarea reuşeşte să amelioreze

0uncţionarea şi participarea pacientului prin asigurarea unei surse coordonate de in0ormaţii, s0aturi

şi tratament pentru persoana cu diza1ilităţi şi 0amilia acesteia, ec8ipa 0uncţion;nd ca un 0urnizor şi

catalizator!

Cooperarea 5n interiorul ec8ipei de rea1ilitare este asigurată prin comunicarea organizată şi 5nt;lniri regulate ale acesteia! /iagnosticul, impactul 0uncţional asupra 0uncţionării şi activităţilor ca

şi a1ilitatea pacientului de a participa 5n societate sunt discutate sistematic, odată cu comunicarea

posi1ilelor riscuri şi a prognosticului 1olii! Se sta1ilesc o1iectivele pe termen scurt şi lung ale

procesului de rea1ilitare, 5mpreună cu plani0icarea intervenţiilor adecvate! valuările mem1rilor

ec8ipei sunt cuprinse 5n planul scris de rea1ilitare! 7lanul de rea1ilitare va 0i revizuit regulat!

9*9*9* C&&perarea ulti7diciplinar! în Reabilitare

Cooperarea str;nsă 5ntre specialităţile medicale poate 0i necesară 5n Rea1ilitarea specializată

acolo unde tre1uie a1ordate multiple deteriorări cu consecinţele lor 0uncţionale! Specialiştii tre1uie

să cadă de acord asupra unei strategii comune care să 5ncorporeze toate intervenţiile la momentul

potrivit, 5n loc să aplice nişte tratamente izolate 5n mod ad98oc! Contactul direct permanent 5ntre

medicii specialişti este necesar pentru sta1ilirea unei a1ordări comune pentru strategia generală

de tratament!

Specialiştii RMFB tre1uie implicaţi c;t mai repede 5n rea1ilitarea de urgenţă, c8iar din secţia de

terapie intensivă6"! >n mod similar, poate 0i necesară contri1uţia permanentă a altor specialişti 5n

saloanele de rea1ilitare acută care vor contri1ui la procesul de rea1ilitare prin propriile lor

intervenţii 2ex! 5nc8iderea tra8eotomiei la pacienţii ce9şi revin din ventilaţia asistată3! >n rea1ilitarea

ulterioară şi 5n rea1ilitarea persoanelor cu diza1ilităţi de lungă durată, este necesară cooperarea

cu medicul de 0amilie şi cu alţi specialişti!

$re1uie luată o decizie rapidă re0eritor la persoana care conduce procesul de asistenţă medicală

al pacientului! Aceasta se va sc8im1a pe parcurs ce pacientul progresează de la o 0ază la alta, dar

acolo unde accentul se pune mai mult pe rea1ilitare dec;t pe resuscitare sau tratament

12


13/34

medical(c8irurgical acut, specialistul RMFB este cel ce tre1uie să conducă procesul de luare a

deciziilor!

9*;* Recuperare (Reabilitare), edicina "i#ica i %alne&l&'ie în di2eritele 2a#e ale pr&ceului

de Reabilitare

9*;** Recuperare (Reabilitare), edicina "i#ica i %alne&l&'ie în 2a#a acut! $i p&t7acut!

Rea1ilitarea 5n 0azele de 5nceput ale re0acerii după o 1oală sau leziune severă este mult spri=inită

de un mediu adecvat, 5n care sunt a1ordate temerile şi anxietăţile pacientului! >n primele

săptăm;ni a1ilitatea de a acorda atenţie unui program de antrenament sau de a e0ectua exerciţii

terapeutice poate 0i relativ limitată! $otuşi, s9a o1servat că simplul trans0er al unui pacient cu

traumatism cranio9cere1ral dintr9o secţie aglomerată de c8irurgie sau neuroc8irurgie 5ntr9un salon

de rea1ilitare mai liniştit şi cu o atmos0eră mai relaxantă are deseori un e0ect terapeutic ce constă 5n 5m1unătăţirea atenţiei, percepţiei şi reducerea agitaţiei! Acestea sunt 1ene0icii importante 5n

sine, precum şi premise esenţiale pentru un răspuns optim la rea1ilitare6'! 7resiunile serviciilor de

urgenţă pot 0ace di0icilă tratarea pacienţilor cu nevoi complexe de către ec8ipele de rea1ilitare

multi9pro0esionale, iar 5n a1senţa unui ast0el de tratament, 5ncercările de a diminua cu

medicamente simptome precum anxietatea şi neliniştea pot produce o ameliorare pe termen scurt

a simptomelor şi o 5nt;rziere 5n re0acerea 0uncţiilor cognitive necesare recuperării!

9*;*-* Reabilitarea de între3inere în t!rile tabile, cr&nice de di#abilitate $i de deteri&rare

pr&'rei:!

Alte preocupări ma=ore ale specialiştilor RMFB sunt menţinerea şi 5m1unătăţirea 0uncţiei şi

evitarea complicaţiilor previzi1ile şi care pot 0i prevenite 5n stările sta1ile, cronice, de diza1ilitate şi

de deteriorare progresivă! >n unele ţări europene 2Austria, Eermania, .talia, 7olonia3, rea1ilitarea

prin internare sau Hde zi< =oacă un rol important 5n managementul stărilor cronice, ex! a0ecţiuni

cronice musculo9sc8eletice sau neuromusculare, 1oli cronice vasculare, respiratorii şi meta1olice,

ca şi 1oli de piele şi a0ecţiuni urologice sau ginecologice! Se pot 0olosi reprize intermitente de

rea1ilitare intensivă pentru com1aterea degradării 0uncţiei c8iar şi la mai mulţi ani de la

evenimentul acut"#!

Scopurile principale ale măsurilor de rea1ilitare pentru 5ntreţinere 5n stările cronice constau 5n

5m1unătăţirea 0uncţiilor organismului şi creşterea activităţilor! Asemenea măsuri implică şi

c8estiuni de participare cum ar 0i 5ntoarcerea la locul de muncă sau evitarea unei pensionări

timpurii datorată pro1lemelor de sănătate! Metodele utilizate includ terapiile 0izicale,

antrenamentul, dieta, intervenţiile psi8ologice şi educaţia pentru sănătate! 0icacitatea clinică şi

e0ectele pozitive socio9economice sunt prezentate 5n studii de urmărire 20olloJ9up3 ca şi 5n studii

13


14/34

controlate6'! 7rogramele de educaţie sanitară multi9pro0esională s9au dovedit de asemenea a 0i

e0iciente!

9*ntre1area pe care specialistul 5n rea1ilitare 5ncearcă să o adreseze este HGa1ene0icia pacientul de programul de rea1ilitare 5ntr9un mod di0erit de cel 5n care re0acerea ar 0i 0ost

lăsată la voia 5nt;mplăriiI< voluţia naturală a deteriorărilor şi diza1ilităţilor şi a dezavanta=elor ce

rezultă din acestea, =oacă un rol ma=or 5n rezultatul 0inal al rea1ilitării! >n unele situaţii revenirea

este spontană, ast0el 5nc;t o intervenţie timpurie poate da impresia 0alsă că terapia a 0ost

e0icace-&, -"! 7e de altă parte, intervenţia timpurie poate 0i asociată cu un rezultat mai 1un c8iar şi

acolo unde re0acerea totală nu are loc6-!

Gieţile oamenilor cu diza1ilităţi persistente şi a 0amiliilor lor pot 0i ameliorate prin rea1ilitare, dar ceea ce este şi mai important, lipsa rea1ilitării poate duce la reducerea 0uncţionării independente

şi a calităţii vieţii66! >n spitalul de urgenţă multe pro1leme ce pot 0i corectate, cum ar 0i nutriţia,

deglutiţia, mo1ilitatea şi cele legate de ec8ipamente e posi1il să nu 0ie a1ordate, 5ntruc;t accentul

se pune pe tratarea de urgenţă a deteriorării! Acesta este locul 5n care specialiştii RMFB pot

asista la prevenirea complicaţiilor şi la asigurarea unui nivel optim de 0uncţionare6*! >n a1senţa

recuperării pot apărea complicaţii şi pierderi ale 0uncţiei, iar externarea poate 0i 5nt;rziată! $otuşi

serviciile de sănătate au o o1ligaţie statutară de a o0eri servicii de rea1ilitare care să satis0acă

nevoile tuturor pacienţilor 6#, 6!

Următoarele pro1leme pot apărea 5n cazul a1senţei rea1ilitării%

• imo1ilitate inclusiv slă1iciune, deteriorare cardio9respiratorie, atro0ie musculară, escare,

spasticitate contracturi şi osteoporoză

• durere

• pro1leme de nutriţie

•

pro1leme de deglutiţie• pro1leme ale vezicii urinare şi intestinelor 2constipaţie şi incontinenţă3

• pro1leme de comunicare

• pro1leme cognitive şi incapacitatea de a 1ene0icia de 5nvăţare

• pro1leme de dispoziţie şi comportament

• 1oli sistemice de cauze variate, ex! pro1leme de tract urinar, pro1leme cardio9respiratorii,

dia1et za8arat

• complicaţii ale stărilor de 1ază!

14


15/34

Recuperare 2Rea1ilitare3, Medicina Fizica si Balneologie tre1uie să continue urmărirea pacienţilor

c;nd aceştia revin la viaţa 5n comunitate, pentru a preveni%

• pro1lemele secundare de sănătate şi izolarea socială

• 5nsoţitorii să devină epuizaţi de activitatea de 5ngri=ire şi ast0el să 5ntrerupă 5ngri=irea la

domiciliu

• ca medicii de 0amilie sau asistenţii sociali să 0ie c8emaţi inutil

• reinternarea de urgenţă 5n spital şi

• plasarea inutilă 5n unităţi de 5ngri=ire cronică

• recomandarea incorectă şi inoportună a ec8ipamentului pentru diza1ilitate

• incapacitatea de a actualiza ec8ipamentul pentru diza1ilitate 5n contextul progresului

te8nologic, ex! neuroproteze!

Consecinţa generală lipsei rea1ilitării poate 0i că persoana răm;ne cu o capacitate 0uncţională şi o

calitate a vieţii mai redusă! >n comunitate acesta va 5nsemna o risipă de resurse!

9*=* Pre:en3ia

3.6.1. Promovarea sănătăţii

7romovarea sănătăţii este principiul de 1ază al tuturor sistemelor de ingri=ire a sănătăţii, şi ast0el

prevenirea 1olilor şi al impactului şi complicaţiilor acestora reprezintă un element esenţial al

pro0esiei de medic! >n contextul rea1ilitării, prevenirea 1olilor nu se opreşte doar la a 5mpiedica

apariţia şi impactul stării, ci se 5ncearcă reducerea impactul 1olii asupra tuturor aspectelor vieţii

individului! 7revenţia 1olilor este clasi0icată ast0el% primară, secundară sau terţiară iar principiile

sunt următoarele!

15


16/34

Tabelul % Principiile pre:en3iei

Pre:en3ia Caracteritici Cadrul în care e iau6!uri pre:enti:e

E5e6ple

Pri6ar! vitarea 1olii sauleziunii

Arene politice şi sociale Asistenţă primară

Reducerea vitezei pentruprevenirea accidentelor rutiereReducerea 0actorilor de riscpentru 1olile cardiace şi

cere1rovasculareSecundar! vitarea e0ectelor şicomplicaţiilor 1olilorsau leziunilor

Spital de urgenţă şisecţia de rea1ilitareacută

7revenirea 8ipertensiunii intra9craniene 5n cazul traumatismelorcranio9cere1rale7revenirea accidentului vascularcere1ral după in0arctul de miocard7revenirea imo1ilităţii şi apro1lemelor de via1ilitate aţesuturilor 7revenirea contracturilor

Ter3iar! vitarea e0ectelor1olilor sau leziunilorasupra vieţiiindividului, ex!limitarea activităţilorşi(sau restricţiaparticipării

Secţia de Rea1ilitare

post9acută şi de 5ntreţinere

$ratamentul pro1lemelor de

comportament ca urmare atraumatismelor cranio9cere1rale7revenirea di0icultăţilor 0inanciareşi a şoma=ului după 1oală sauleziune

Specialiştii RMFB pot 0i implicaţi la toate nivelurile 5n prevenţia 1olilor sau leziunilor! 7rincipiile

generale ale antrenamentului 0izic, inclusiv per0ormanţele cardio9vasculare, musculo9sc8eletie şi

de coordonare tre1uie luate 5n considerare! Aceasta poate contri1ui la de ex! la prevenirea8ipertensiunii, a in0arctului de miocard, a durerilor lom1osacrate şi a căderilor!

9*=*-* Pre:enirea c&6plica3iil&r ecundare

xistă complicaţii secundare generale ce apar 5n urma 1olilor sau traumelor! Acestea includ

pneumonie, trom1oză, escare, decondiţionare circulatorie şi musculară, osteoporoză şi o status

nutriţional precar! xistă complicaţii speci0ice di0eritelor stărilor, cum sunt dis0agia după accidentul

vascular cere1ral şi dis0uncţia urinară după traumatismele verte1ro9medulare! $oate acestepro1leme vor 0i a1ordate cu succes 5n serviciul RMFB!

9*=*9* E2ecte ale pre:en3iei ter3iare

xistă acum dovezi importante că rea1ilitarea aduce 1ene0icii reale 6+9*', per0ormanţă 0uncţională şi

participare 5m1unătăţite şi că, c8iar dacă este aplicată mai t;rziu, ea tot aduce 1ene0icii *)! ste

mai puţin pro1a1il ca cei care au 1ene0iciat de rea1ilitare să moară sau să trăiască

instituţionalizaţi ca urmare a 1olii sau leziunii! Acest e0ect se regăseşte 5n multe grupe de a0ecţiuni

şi la toate v;rstele, cu toate că tinerii au tendinţa de se re0ace mai 1ine! Ma=oritatea studiilor

16


17/34

con0irmă valoarea a două aspecte di0erite ale rea1ilitării! Mai 5nt;i, ma=oritatea ameliorărilor

documentate sunt rezultatele 0uncţionale şi 5n al doilea r;nd, oamenii cu diza1ilităţi care au trecut

prin servicii de rea1ilitare au mai puţine complicaţii evita1ile! xistă mai puţine pro1leme 0izice

2cum ar 0i cele asociate cu imo1ilizarea% contracturile şi escarele3 şi mai puţine pro1leme

psi8ologice cum ar 0i depresia netratată! /eşi există dovezi clare că o perioadă intensă de

rea1ilitare după un eveniment acut cum ar 0i traumtismul cranio9cere1ral sau cel verte1ro9medular produce c;ştiguri 0uncţionale clare pe termen scurt--, există de asemenea dovezi că aceste

c;ştiguri pe termen scurt sunt pierdute dacă nu se o0eră un spri=in pe termen mai lung 6",*-! C8iar şi

acolo unde e0icienţa modalităţilor terapeutice individuale lipseşte, dovezile susţin e0icienţa

rea1ilitării multi9pro0esionale*6,**! Ast0el, este important contactul pe termen lung cu persoana cu

diza1ilităţi pentru a asigura rea1ilitarea, p;nă c;nd re0acerea naturală este completă, şi pentru a

preveni apariţia ulterioară a complicaţiilor evita1ile!

;* SPECIALITATEA DE RECUPERARE (REA%ILITARE), EDICIAI "I0ICA SI

%AL+E/L/GIE

;** C&ntribu3ia pecialitului de Recuperare (Reabilitare), edicina "i#ica i %alne&l&'ie la

pr&ceul de Reabilitare

RMFB o0eră cadrul unei rea1ilitări organizate! Aceasta s9a dovedit a 0i mai e0icientă şi nu mai

costisitoare dec;t cea o0erită 5ntr9o manieră ad98oc"+! Specialiştii RMFB recunosc de asemenea

importanţa urmăririi pe termen lung! Ameliorările 5n 0uncţionarea 0izică şi cognitivă, de ex! după un

traumatism cranio9cere1ral, pot apare după mulţi ani, iar specialiştii RMFB se asigură nu numai că

pacienţii sunt optim plasaţi pentru a 1ene0icia de ameliorarea 0uncţională, dar ei lucrează pe

perioade prelungite, dacă este necesar, pentru a 5ntări 0uncţionarea personală şi participarea 5n

societate!

Specialistul RMFB are un rol important 5n rea1ilitare atunci c;nd%

• există o com1inaţie complexă de deteriorări, ex! cognitive, comportamentale şi 0izice, 5n care

medicii sunt pregătiţi să 0acă o analiză generală a situaţiei şi să pună la un loc evaluările

o0erite de colegii care nu sunt medici

• există o deteriorare semni0icativă ce duce la pierderea activităţii şi(sau participării 5n urma unui

eveniment 1rusc, de ex! un accident vascular cereral, traumatism verte1ro9medular sau alte

traume

• este posi1ilă o repetare sau recidivă a a0ecţiunii de 1ază, ex! scleroză multiplă, artrită

reumatoidă

17


18/34

• sunt disponi1ile măsurile medicale ce ameliorează direct deteriorările sau cresc starea9de91ine

şi activitatea, ex! medicaţia pentru spasticitate, incontinenţă sau durere

• tratamentul medical al a0ecţiunii de 1ază şi complicaţiile sale prezintă riscuri de diza1ilitate ce

necesită monitorizarea

• riscurile medicale ale stărilor diza1ilitante s9au intensi0icat prin sc8im1ări 5n stilul de viaţă al

persoanei, de exemplu 5n tranziţia de la adolescenţă la maturitate, 5n tranziţia de la procesul de 5nvăţăm;nt la statutul de anga=at şi 5n procesele de 5m1ătr;nire!

Specialiştii 5n RMFB se preocupă exclusiv de acest domeniu ast0el 5nc;t munca lor nu este

a0ectată de cerinţele asistenţei medicale de urgenţă! xistenţa RMFB ca specialitate separată

este 5n 1ene0iciul pacienţilor "! 7acienţii merită specialişti competenţi care sunt pregătiţi 5n acest

scop şi dedicaţi 5n totalitate acestei sarcini! 7acienţii cu diza1ilităţi 0izice ma=ore, şi 5n particular cei

cu nevoi complexe, necesită atenţia unei ec8ipe multi9pro0esionale condusă de un specialist 5n

RMFB! Capitolul - de0ineşte natura activităţii, care necesită o a1ordare medicală a rea1ilitării şinu doar un input terapeutic!

;*-* Specialitatea de Recuperare (Reabilitare), ediciai "i#ica i %alne&l&'ie în Eur&pa

Specialiştii RMFB sunt doctori pregătiţi 5n domeniul lor timp de 6 sau mai mulţi ani *# con0orm

reglementărilor naţionale re0eritor la pregătirea medicală postuniversitară! i nu sunt specializaţi 5n

managementul unui organ sau a unei stări medicale particulare, ci se concentrează mai degra1ă

pe pro1lemele 0uncţionale ce apar 5n urma multor 1olilor! i o0eră asistenţă medicală persoanelor cu diza1ilităţi ce rezultă din 1oli cronice şi traume sau alte stări grave ale sănătăţii! Scopul

principal al intervenţiilor RMFB este ameliorarea 0uncţionării 0izice şi mentale pentru a da şansa

pacienţilor să 0ie activi şi să ai1ă o calitate a vieţii mai 1ună pentru a se putea anga=a 5n viaţa

socială! i tratează şi 1oala de 1ază atunci c;nd este necesar, con0orm g8idurilor terapeutice

pentru 1oala de 1ază! /acă apar simptome persistente şi pro1leme, 0uncţionarea, activitatea şi

participarea pot 0i 5ncă promovate prin metodele şi te8nicile de rea1ilitare specializată! i sunt

ast0el capa1ili să amelioreze stările medicale ce au condus la de0icite 0uncţionale, ex! a0ecţiuni

neurologice, musculo9sc8eletice, amputaţii, a0ecţiuni ale cordului şi plăm;nilor etc!

;*9* A2ec3iuni $i t!ri în Recuperare (Reabilitare), edicina "i#ica i %alne&l&'ie

Specialiştii RMFB se ocupă de managementul pacienţilor cu o multitudine de di0erite a0ecţiuni

2Anexa '3! i sunt preocupaţi de impactul acestora asupra 0uncţionării şi participării personale!

/octorii de RMFB caută să aducă 1ene0icii indi0erent de diagnosticul de 1ază! $otuşi, diagnosticul

serveşte 5n prognosticarea rezultatelor şi a potenţialului de ameliorare!

1


19/34

xistă un număr de pro1leme generale 5n contextul multor stări de sănătate cu care doctorii

RMFB se 5nt;lnesc zilnic! Acestea includ%

• repausul prelungit la pat şi imo1ilizarea, duce la decondiţionarea pacienţilor şi la reducerea

0uncţionării 0izice şi psi8ologice

• de0icitele motorii produc slă1iciune şi pierderea 0uncţionării personale

• spasticitatea conduce la de0ormarea mem1relor şi pro1leme de imagine personală

• dis0uncţii ale vezicii şi intestinelor, des 5nt;lnite la pacienţii cu diza1ilităţi

• escarele, complicaţie 5n cazul traumatismelor verte1ro9medulare, a pacienţilor dia1etici sau

1ătr;ni

• dis0agia : persoane cu pro1leme de deglutiţie, pierd 1ucuria de a m;nca şi prezintă riscul

pneumoniei de aspiraţie sau malnutriţiei

• sindroame algice

• di0icultăţi de comunicare

• dis0uncţiile sexuale şi de sexualitate modi0ică imaginea de sine şi 0uncţionarea organelor

• sc8im1ări de dispoziţie, comportament şi personalitate şi

• sc8im1ări 5n dinamica 0amiliei, relaţiile personale, oportunităţile de carieră şi siguranţa

0inanciară!

>n plus, specialiştii RMFB pot 0i implicaţi 5n rea1ilitarea pacienţilor cu stări psi8osomatice,

ginecologice şi dermatologice!;*;* Dia'n&tic $i e:aluare

/octorii RMFB recunosc nevoia unui diagnostic de0initiv 5naintea tratamentului şi recuperării

orientate pe pro1lemă! >n plus, ei se preocupă de aspectele 0uncţionării şi participării care

contri1uie la evaluarea completă a pacientului 5n determinarea scopurilor tratamentului*! Acestea

se 0ac 5mpreună cu persoana cu diza1ilităţi, 0amilia acesteia şi mem1rii ec8ipei de rea1ilitare!

/iagnosticul şi evaluarea 5n RMFB cuprinde toate dimensiunile 0uncţiilor şi structurilor corpului,

activităţile şi aspectele de participare relevante pentru procesul de rea1ilitare! >n plus, sunt

evaluaţi şi 0actorii contextuali relevanţi! Anamneza 5n RMFB tre1uie să includă analizarea

pro1lemelor 5n toate dimensiunile C.F!

7entru a o1ţine un diagnostic al de0icitelor structurale relevante pentru 1oală şi pentru procesul de

rea1ilitare, pe l;ngă examinarea clinică se 0olosesc investigaţii şi te8nici standard! Acestea includ

analize de la1orator ale s;ngelui, imagistică, etc!

valuarea clinică şi măsurarea restricţiilor 0uncţionale şi a potenţialului 0uncţional cu privire la

procesul de rea1ilitare constituie o parte ma=oră a diagnosticului 5n RMFB! Acestea includ

evaluarea clinică a 0orţei musculare, intervalul de mişcare, 0uncţiile cardiace şi respiratorii!

1!


20/34

Măsurătorile te8nice pot include testarea musculară 20orţă, activitate electrică şi altele3, testarea

0uncţiilor circulatorii 2tensiunea arterială, 0recvenţa cardiacă, KE 5n repaos şi e0ort3, 0uncţia

respiratorie şi altele! Specialiştii RMFB pot utiliza măsurători standardizate ale per0ormanţei ca

analiza mersului, testarea musculară izoLinetică, etc! >n rea1ilitarea pacienţilor cu anumite stări

sunt necesare măsuri de diagnostic specializate, ex! evaluarea dis0agiei la pacienţii cu atac

cere1ral, măsurători urodinamice la pacienţii cu traumatism verte1ro9medular, sau analiza0uncţiilor de execuţie la pacienţii cu traumatisme cranio9cere1rale*+9#&!

Activităţile pacienţilor sunt apreciate 5n multiple moduri! xemple de două metode importante sunt%

• Activităţile standardizate ale 0uncţiilor singulare e0ectuate de pacient 2e!g! testul mersului, teste

de apucare sau m;nuire a instrumentelor, per0ormanţe 5n situaţii ocupaţionale standardizate3!

Aceste teste pot 0i evaluate calitativ 2evaluate de doctorii RMFB sau terapeuţi3 sau cantitativ

2timpul de execuţie, capacitatea de a ridica greutăţi şi altele3!

•

Aprecierile unor activităţi mai complexe, cum ar 0i cele ale vieţii cotidiene 2spălarea, 5m1răcarea, utilizarea toaletei şi altele3 şi per0ormanţe 5n viaţa o1işnuită 2mersul, aşezatul,

etc!3! Aceste evaluări pot 0i e0ectuare de specialiştii 5n Rea1ilitare sau se pot 0ace autoevaluări

de către persoana 5n cauză prin c8estionare standardizate!

7articiparea este analizată 5n principial prin interviuri cu pacienţii utiliz;nd c8estionare

standardizate! 7arametrii socio9economici 2ex! zilele de concediu medical3 sunt 0olosiţi pentru a

evalua pro1lemele de participare socială şi ocupaţională!

Multe instrumente de apreciere 5n RMFB com1ină parametrii 0uncţiilor organismului, activităţilor şiparticipării! Acestea pot 0i 0olosite pentru a decide asupra recomandării măsurilor de rea1ilitare

2desemnare3 sau a aprecia rezultatul intervenţiei 2evaluare3! .nstrumentele adecvate tre1uie alese

5n concordanţă cu pro1lema 0uncţională a individului şi a 0azei din procesul de rea1ilitare#"!

Factorii contextuali relevanţi privitori la mediul social şi 0izic sunt evaluaţi prin interviuri sau liste de

veri0icare C.F standardizate! 7entru diagnosticul 0actorilor personali, 2ex! strategii pentru pacient

de Ha 0ace 0aţă


21/34

RMFB concepe şi utilizează un plan de rea1ilitare pentru 0iecare individ pentru a diri=a rea1ilitarea

acestuia orientată pe pro1lemă! 2$a1elul '3! 7acienţii participă activ la ela1orarea acestuia

5mpreună cu ceilalţi mem1ri ai ec8ipei de rea1ilitare care este centrată pe pacient! 7unctul de

interes al planului variază 5n 0uncţie de pro1lemele particulare 5nt;lnite, dar elementele esenţiale

au un 0ormat de 1ază similar! 7lanul tre1uie să 0ie revizuit şi actualizat regulat de către ec8ipa de

rea1ilitare şi 0ormează 1aza de comunicare a mem1rilor ec8ipei asupra progresului pacientului peparcursul rea1ilitării!

Specialiştii RMFB sunt responsa1ili cu ela1orarea planului de rea1ilitare şi sta1ilirea duratei 5n

care acesta tre1uie aplicat! 7lanul tre1uie să includă următoarele in0ormaţii%

• diagnostic

• pro1lemele cu care se prezintă şi 0uncţiile păstrate 2con0orm cadrului C.F, vezi capitolul )!'!3

• scopurile individului

• scopurile insoţitorului(0amiliei

• scopurile specialiştilor

Tabelul -% xempli0icarea c;torva pro1leme cuprinse 5n planul de Rea1ilitare

Pr&ble6a Sc&puri Inter:en3ii p&ibile

"U+CIILE 1I ACTI.ITĂILE /RGA+ISULUIActi:itate 2i#ic! Realizarea unor trans0eruri

sigure

Creşterea mo1ilităţii 5n casăşi 5n a0ara ei2realizarea(ameliorareamersului, urcarea scărilor,utilizarea transportuluipu1lic şi privat3

Antrenarea posturii şi a mişcării 0olosindec8ipamentul necesar

Antrenarea posturii şi a mişcăriixplorarea şi instruirea pentru utilizareadispozitivelor de asistare pentru mo1ilitate

C&6unicare Ameliorarea comunicării, avor1irii şi 5nţelegerii

Antrenamentul este centrat pe terapia delim1a= şi vor1ire pentru ameliorarealim1a=ului şi a articulării

xplorarea şi instruirea pentru utilizare ate8nologiei de asistare, după caz

C&6p&rta6ent $idipi3ie

>m1unătăţireacomportamentului

Dormalizarea dispoziţiei

Medicaţie, psi8oterapie, terapiecomportamentală şi cognitivăReducerea depresiei şi anxietăţii princonsiliere şi medicaţie

Durere Reducerea durerilor Medicaţie analgezică, terapii 0izicale,managementul stresului, con0runtare, altestrategii

21


22/34

Inc&ntinen3! 7romovarea continenţeivezicii şi a intestinului

Reantrenarea vezicii, exerciţii de planşeupelvian, medicaţie, utilizarea cateterelor şistomelor

Incapacitatea deaut&7în'ri>ire

Realizarea capacităţii de ase spăla, pieptăna, 5m1răcaşi a9şi 0ace toaleta

Analiza părţilor componente ale activităţii,re0acerea a1ilităţii 0olosind metodealternative şi(sau ec8ipamente şi(saureantrenare

PARTICIPAREIncapacitatea de a

edecurcaindependentaca!

.nstruire asupra pregătiriimeselor şi e0ectuăriiactivităţilor casnice

Analiza părţilor componente ale activităţii,re0acerea a1ilităţii 0olosind metodealternative sau surse de a=utor şi(sauec8ipament şi(sau reantrenare

Pierderea l&culuide 6unc!

>ntoarcerea la locul demuncă

Analiza părţilor componente ale activităţiişi 5ntoarcerii la locul de muncă, re0acerea

a1ilităţilor, adaptarea la meserie,recali0icare, adaptări la locul de muncă şiec8ipamente, ameliorarea accesului şispri=inului la locul de muncă

;*=* Inter:en3ii în Recuperare (Reabilitare), edicina "i#ica i %alne&l&'ie

RMFB utilizează diverse intervenţii! Specialiştii RMFB ela1orează un plan de intervenţii 1azat pe

diagnostic şi limitarea 0uncţională a pacientului! 7e urmă, specialistul 0ie 0ace intervenţia cu scopul

de a rezolva pro1lemele, 0ie un alt mem1ru al ec8ipei 0ace acest lucru! >n alte unităţi specialistul

RMFB va prescrie terapia! .ntervenţiile includ%

• .ntervenţii medicale

• Medicaţia ce are ca scop re0acerea sau ameliorarea structurii corpului şi(sau

0uncţiei, ex! terapia durerii, terapia in0lamaţiei, reglarea tonusului muscular,

ameliorarea percepţiei, ameliorarea per0ormanţei 0izice, tratamentul depresiei!

• 7roceduri practice, inclusiv in=ecţii şi alte te8nici de administrare a

medicamentelor

• valuarea şi revizuirea intervenţiilor

• 7rognosticarea!

• Agenţi 0izici 2$ratamente 0izicale3

o lectrostimulare electrostimulare 0uncţională

o lectroterapie

22


23/34

o Altele inclusiv ultrasunete, aplicaţii termo9 şi crioterapie, 0ototerapie 2ex! terapie

aser3, 8idroterapie şi 1alneoterapie, diatermie, masoterapie şi lim0terapia 2drena=

lim0atic manual3,

o Unde de şoc extracorporeale

o Utilizarea de 0actori naturali terapeutic 21alneoterapie3

• Alte intervenţii

o $e8nici de terapie manuală pentru articulaţii cu limitare reversi1ilă de mo1ilitate şi

pentru dis0uncţii ale ţesutului moale

o Kinetoterapie şi exerciţii terapeutice

o $erapia ocupaţională pentru% a3 analiza activităţilor, vieţii cotidiene şi de ocupaţie,

spri=inirea structurilor deteriorate ale organismului 2ex! atele3, 13 a 5nvăţa pacientul cu

anumite deprinderi prin care să depăşească 1arierele 5n activitatea cotidiană, c3

ameliorarea deteriorării 0uncţiei şi a percepţieii şi d3 5ntărea motivaţiei

o $erapia lim1a=ului şi vor1irii 5n cadrul unor programe complexe de rea1ilitare

specializate

o Bio0eed1acL

o Managementul dis0agiei

o .ntervenţii neuropsi8ologice

o valuarea şi intervenţii psi8ologice, inclusiv consiliere

o $erapiea nutriţională

o c8ipamente pentru diza1ilitate, te8nologie de asistare, proteze, orteze, supot

te8nic

o ducarea pacientului

o Dursing de rea1ilitare

;*?* Practica Recuperarii (Reabilitari), edicinii "i#ice i %alne&l&'iei @ Acti:it!3i clinice $i

cadrul de de2!$urare

Specialiştii RMFB sunt implicaţi 5n toate 0azele procesului de rea1ilitare şi de re0acere ca şi 5n

5ngri=irea pacienţilor cu stări cronice! i acţionează 5ntr9o varietate de unităţi clinice de la secţii de

asistenţă de urgenţă, centre de rea1ilitare de sine stătătoare, departamente 5n spitale, p;nă la

clinici comunitare şi ca1inete de practică individuală! Activităţile lor variază 5n 0uncţie de tipul de

unitate clinică, dar ei adoptă 5n toate aceleaşi principii generale ale RMFB!

Unităţile de rea1ilitare specializate sunt esenţiale 5n spitalele de acuţi! Acolo tre1uie să existe

paturi speciale su1 supraveg8erea unui specialist RMFB 5mpreună cu o ec8ipă mo1ilă de

rea1ilitare ce o0eră s0aturi şi tratamente pacienţilor din terapie intensivă şi din alte secţii de acuţi!23


24/34

RMFB 0urnizează diagnostice, evaluări şi intervenţii at;t pentru pacienţii din propria secţie c;t şi

pentru cei din alte secţii! Rolul consultativ al specialistului RMFB constă 5n asigurarea că

rea1ilitarea, re0acerea 0uncţională şi prevenirea pierderilor secundare ale 0uncţiilor, ex! după

imo1ilizare 2contractură, pneumonie sau trom1oză3 5ncepe c;t mai cur;nd posi1il! Rea1ilitarea

specializată precoce previne şi(sau reduce restricţiile de 0uncţionare pe termen lung*"9*)!

>n perioada imediat următoare leziunii, se ştie că simplul trans0er al unui pacient cu traumatismcranio9cere1ral dintr9o secţie aglomerată de c8irurgie sau neuroc8irurgie 5ntr9un salon de

rea1ilitare mai liniştit şi cu o atmos0eră mai relaxantă are deseori un e0ect terapeutic 5n sine, ce

constă 5n 5m1unătăţirea atenţiei, percepţiei şi reducerea irita1ilităţii şi agitaţiei 66! Secţiile de acuţi

nu permit practica recuperării multi9pro0esionale pentru pacienţii cu nevoi complexe!

>n centrele de rea1ilitare 2inclusiv 5n asistenţa ?de zin serviciile am1ulatorii şi practici private, se pune un accent di0erit pe practica RMFB, şi anume

pe evaluarea diagnosticului şi iniţierea tratamentului! /upă investigaţie şi evaluare 0uncţională,

pacienţilor li se recomandă 0ie o singură serie de terapii 2F$, $4 sau altele3 0ie, dacă rea1ilitarea

multipro0esională este necesară, se adoptă o a1ordare 5n ec8ipă! /upă tratament, specialistul

RMFB reevaluează pacientul şi decide asupra investigaţiilor suplimentare sau trimiterea la

medicul de 0amilie, după caz!

Specialiştii RMFB cooperează str;ns cu pacientul şi 0amilia acestuia şi intenţionează să comunice

1ine cu medicul de 0amilie al pacientului şi cu alţi specialişti, 5n special atunci c;nd tre1uie

solicitate de la alte specialităţi pentru diagnostic sau tratament, ex! neurologie, cardiologie,

c8irurgie ortopedică etc!

24


25/34

Specialiştii RMFB pot să lucreze şi cu ec8ipe de rea1ilitare din comunitate 2cum ar 0i cele pentru

traumatismele cranio9cere1rale, 1olile neurologice cronice, a0ecţiunile musculo9sc8eletice3 şi de

asemenea să consilieze ec8ipe diverse din comunitate!

25


26/34


27/34

''!StucLi E, Jert $, Cieza A! Galue and application o0 t8e .CF in re8a1ilitation medicine!/isa1ilit O Re8a1ilitation! '&&' '- 2"#3% +)'9!

')!Brandt, ! O 7ope, A! 2ds!3 na1ling America% Assessing t8e Role o0 Re8a1ilitation Scienceand ngineering! @as8ington, /C% Dational Academ 7ress "+##!

'-!StucLi E! Re8a1ilitation medicine in r8eumatic diseases! Current 4pinion in R8eumatolog'&&) "6%")'9"))!

'6!StucLi E, Kroeling 7! 7rinciples o0 re8a1ilitation! .n% R8eumatolog )rd dition, Gol! "!oc81erg, Silman, Smolen, @ein1latt, @eisman 2ds!3! Mos1 o0 lsevier td, '&&)% 6"#96)&!

'*!StucLi E, Jert $, Cieza A! Galue and application o0 t8e .CF in re8a1ilitation medicine!/isa1ilit O Re8a1ilitation! '&&' '- 2"#3% +)'9!

'#!StucLi E, Sigl $! Assessment o0 t8e impact o0 disease on t8e individual! Best 7ractice OResearc8 in Clinical R8eumatolog! '&&) "# 2)3% -6"9#)!

'!StucLi E, Sang8a 4! 7rinciples o0 re8a1ilitation! .n% R8eumatolog! 'nd dn, C8apter )% Klippel, /ieppe 7A, ds! ondon% Mos1 "++#! pp ""!"9""!"-!

'+!Medical Re8a1ilitation 0or people Jit8 p8sical and complex disa1ilities! Report o0 a JorLingpart! ournal o0 Roal College o0 78sicians o0 ondon '&&&!

)&!Steiner @A, Rser , u1er , Ue1el8art /, Aesc8limann A, StucLi E! Use o0 t8e .CF model asa clinical pro1lem9solving tool in p8sical t8erap and re8a1ilitation medicine! 78sical $8erap

'&&' Dov ' 2""3% "&+9"!)"!Cieza A, Jert $, Ustun $B, C8atter=i S, Kostan=seL D, StucLi E! /evelopment o0 .CF CoreSets 0or patients Jit8 c8ronic conditions! ournal o0 Re8a1ilitation Medicine '&&- ul 2--Suppl3% +9""!

)'!StucLi E, Erim1 E! Appling t8e .CF in medicine! ournal Re8a1ilitation Medicine! '&&- ul2-- Suppl3% 69*!

))!Ustun B, C8atter=i S, Kostan=seL D! Comments 0rom @4 0or t8e ournal o0 Re8a1ilitationMedicine Special Supplement on .CF Core Sets! ournal o0 Re8a1ilitation Medicine! '&&- ul2-- Suppl3% #9!

)-!StucLi E, Cieza A! Understanding 0unctioning, disa1ilit and 8ealt8 in r8eumatoid art8ritis : t8e1asis 0or re8a1ilitation care! Current 4pinion in R8eumatolog! '&&6"#2'3%")9+

)6!UD Standard Rules to provide persons Jit8 disa1ilit 0ull participation and eVualit! DeJ NorL%United Dations "++-!)*!U Council o0 Ministers Meeting, Malaga% uropean Union% '&&)!)#!Re8a1ilitation and integration o0 people Jit8 disa1ilities% polic and integration! Stras1ourg%

Council o0 urope 7u1lis8ing, #t8 edition% '&&) p )*+!)!A co8erent polic 0or people Jit8 disa1ilities! "++'! Recommendation R 2+'3 *! Council o0

urope! Stras1ourg!)+!$8e Standard Rules on t8e Vualization o0 4pportunities 0or 7ersons Jit8 /isa1ilities

2approved 1 UD4, '& /ecem1er "++)3! DeJ NorL% United Dations "++-!-&!eg8 Smit8, A, /enis R, nder1 7M! Selection o0 ap8asic stroLe patients 0or intensive

speec8 t8erap! ournal o0 Deurolog, Deurosurger O 7sc8iatr "+# 6&% "-9"-+'!

-"!@arner R! StroLe re8a1ilitation% 1ene0its o0 educational initiatives! Britis8 ournal o0 Dursing'&&& + 2'&3% '"66 9 *'!

-'!Era8n B! BorgVuist A! Lda8l CS! Re8a1ilitation 1ene0its 8ig8l motivated patients% a six9ear prospective cost9e00ectiveness stud! .nternational ournal o0 $ec8nolog Assessment inealt8 Care '&&- '& 2'3% '"- 9 '"!

-)! $urner9StoLes ! /isler 7B! Dair A! @ade /$! Multi9disciplinar re8a1ilitation 0or acVuired 1rainin=ur in adults o0 JorLing age! Coc8rane /ata1ase o0 Sstematic RevieJs 2)3% C/&&-"#&%'&&6!

--!@ade /$! Communit re8a1ilitation, or re8a1ilitation in t8e communitI /isa1ilit ORe8a1ilitation! '&&) '6 2"63% #69"!

-6!$urner9StoLes ! $8e evidence 0or t8e cost9e00ectiveness o0 re8a1ilitation 0olloJing acVuired1rain in=ur! Clinical Medicine '&&- - 2"3% "&9'

27


28/34

-*!Melin R! Fugl9Meer AR! 4n prediction o0 vocational re8a1ilitation outcome at a SJedis8emploa1ilit institute! ournal o0 Re8a1ilitation Medicine '&&) )6 2*3% '-9+!

-#!/idier 7% a plasticitW de la 0onction motrice! Collection de lXAcadWmie europWenne deMWdecine de RWadaptation! Springer Gerlag '&&-! p-#*! 7aris% p -#*!

-!Kraut8 C, essel F, Klingel8P0er , Sc8JelLert B, ansmeier $, @asem %Eesund8eitsPLonomisc8e valuation von Re8a1ilitationsprogrammen im FPrdersc8JerpunLtRe8a1ilitationsJissensc8a0ten 2ealt8 conomic valuation o0 Re8a1ilitation 7rogrammes int8e YRe8a1ilitation ScienceY Researc8 Funding 7rogramme in Eermania3! Re8a1ilitation '&&6--% pp e-*9e6*!

-+!Bod A, @instein C! .mpact o0 explicit in0ormation on implicit motor9seVuence learning0olloJing cere1ral arter stroLe! 78sical $8erap '&&) ) 2""3% +#*9+!

6&!Fri1erg F, Sc8erman M% Can a teac8ing and learning perspective deepen understanding o0 t8e concept o0 complianceI A t8eoretical discussion! Scandinavian ournal Caring Sciences'&&6 "+ 2)3% '#-9+!

6"!AndrW MF! Fondements,stratWgies et mWt8odes en mWdecine p8siVue et de rWadaptation! .n%$raitW de mWdicine p8siVue et de rWadaptation! eld 7, /izien 4 2ds!3! 7aris% Flammarion"+++, pp )9")!

6'!SEB .Z 2+t8 Social laJ3% Re8a1ilitation und $eil8a1e 1e8inderter Mensc8en! BecL9$exte! /t!

Mnc8en% $asc8en1uc89Gerlag '&&"!6)!EarraJa E!M!, AL8tar A, 7rescott R!, ocLe ! Management o0 acute stroLe in t8e elderl%0olloJ9up o0 a controlled trial! Britis8 Medical ournal "+& ", '"% '#9+!

6-!Mazaux M! /e Seze M! osep8 7A! Barat M! arl re8a1ilitation a0ter severe 1rain in=ur% aFrenc8 perspective! ournal o0 Re8a1ilitation Medicine '&&" )) 2)3% ++9"&+!

66!@ade /! .nvestigating t8e e00ectiveness o0 re8a1ilitation pro0essions99a misguided enterpriseIClinical Re8a1ilitation '&&6 "+2"3% "9)!

6*![uintard B! Croze 7! Mazaux M! Rouxel ! osep8 7A! Ric8er ! /e1elleix Z! Barat M! i0esatis0action and psc8osocial outcome in severe traumatic 1rain in=uries in AVuitaine! Annalesde Readaptation et de Medecine 78siVue '&&' -6 23% -6*9*6!

6#!Mcellan /! $argets 0or Re8a1ilitation! Britis8 Medical ournal "+6 '+&% "6"-!

6!D1o $, Sainio M, Muller K! Sta1ilit o0 vocational outcome in adult8ood a0ter moderate tosevere pre9sc8ool 1rain in=ur! ournal o0 .nternational 7sc8ological Societ! '&&- "& 263%#"+9#')!

6+!Association o0 Britis8 Deurologists, DeuroConcern Eroup o0 Medical C8arities, Britis8 Societo0 Re8a1ilitation Medicine! Deurological Re8a1ilitation in t8e Regatul Unit! Report o0 a @orLing7art! ondon! Britis8 Societ o0 Re8a1ilitation Medicine "++'!

*&!DS and Communit Care Act "++&! ondon% MS4 "++&!*"!all, K!M! and Cope, D! $8e 1ene0its o0 re8a1ilitation in traumatic 1rain in=ur% a literature

revieJ! ournal o0 ead $rauma "++6 "&% "9")!*'!GerplancLe /, Snape S, Salis1ur CF, ones 7@, @ard AB! A randomised controlled trial o0

t8e management o0 earl loJer lim1 spasticit 0olloJing acute acVuired severe 1rain in=ur!

Clinical Re8a1ilitation '&&6 "+% ""#9"'6!*)!StucLi E, Stier9armer M, EadomsLi M, Berlet8 B, SmolensLi U% .ndiLations1ergrei0ende

Fr8re8a1ilitation 2Eeneral earl re8a1ilitation3! 78siLalisc8e Medizin, Re8a1ilitationsmedizin,Kurortmedizin '&&' "'% "-*\"6*!

2


29/34

Ane5a 4 Decrierea pecialit!3ii Recuperare (Reabiltiare), edicin! "i#ic! $i

%alne&l&'ie"%

edicina de Reabilitare (Recuperare) se concentrează nu numai pe 0uncţionarea 0izică, dar şi

pe capacitatea de a permite persoanelor să participe activ 5n cadrul societăţii! Acesta reprezintămai mult dec;t de0iniţia sta1ilită pentru Rea1ilitare, care este “un proces activ, prin intermediul

căruia cei care au dizabilităţi ca urmare a leziunilor sau a bolilor îşi revin complet sau, dacă nu

este posibil săşi revină complet, a!ung la potenţialul fizic, mental sau social optim şi sunt integraţi

în mediul care le este cel mai potrivit" '! Am1ele se re0eră la persoanele cu 1oli cronice, după

traume şi diza1ilităţi congenitale! 7entru a se a=unge la cele menţionate, 5n centrele de rea1ilitare

vor 0i antrenate activităţi precum auto95ngri=irea, mersul, condusul autove8iculelor, cumpărăturile,

5nvăţatul şi multe altele! >n Clasi0icarea .nternaţionala a Funcţionării, /iza1ilităţii şi Sănătăţii 2C.F3+

sunt enumerate toate activităţile posi1ile 2vezi Capitolul )3

edicina "i#ic! este disciplina medicală care, pe 1aze ştiinţi0ice, se ocupă cu intervenţiile al

căror scop este acela de a 5m1unătăţi 0uncţionarea 0iziologică şi mentală, prin 0olosirea unor

mecanisme 0iziologice 2precum re0lexele, adapta1ilitatea 0uncţională şi neuroplasticitatea3, ca şi

prin 0olosirea pregătirii 0izice şi mentale! $oate acestea sunt posi1ile după ce s9a pus un diagnostic

0uncţional corect prin testare 0uncţională, ceea ce reprezintă competenţa specializată a RMFB!

Medicina Fizică se 0ace 0recvent prin munca 5n ec8ipa multi9pro0esională, inclusiv 0izioterapeuţi,

terapeuţi ocupaţionali şi alţi pro0esionişti din domeniul sănătăţii, asistenţi sociali, personal educativ

şi ingineri! 2Gezi Capitolul 63!

%alne&l&'ia este ştiinţa care se ocupă cu descoperirea, studiul complex şi aplicarea 5n practica

medicală a 0actorilor naturali terapeutici 2FD$3!

"+T 9 ansam1lul elementelor 0izice(c8imice terapeutice, sanogene naturale! Sunt consideraţi

0actori naturali terapeutici% apele minerale terapeutice, lacurile şi nămolurile terapeutice, gazele

terapeutice, ansam1lul elementelor 0izico(c8imice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline şi

peşteri, avizate de Ministerul Sănătăţii con0orm egislaţiei 5n vigoare

2!


30/34

Ane5a -4 E5e6ple de c&ndi3ii de di#abilitate întlnite în 6&d &bi$nuit de peciali$tii R"%

Trau6ati6e$raumatisme cranio9cere1rale$raumatisme verte1ro9medulare7olitraumatismeeziuni ale plexului 1ra8ial şi ale nervilor peri0ericieziuni cauzate de activitatile sportive

eziuni asociate cu 1oli cronice ce creează diza1ilitateeziuni ocupaţionale!A2ec3iuni neur&l&'ice

Accidente vasculare cere1rale: inclusiv 8emoragii su1ara8noide A0ecţiuni neurologice cronice care creează diza1ilitate, de exemplu scleroza multiplă, 1oala7arLinson.n0ecţii şi a1cese ale sistemului nervos central$umori ale sistemului nervos central7aralizie spinală A0ecţiuni neuromusculare şi miopatiiDeuropatii peri0erice, inclusiv sindromul Euillain BarrW şi sindroame de 5ncarcerare a nervilor

Boala Alz8eimer A0ecţiuni congenitale : paralizie cere1rală 2.MC3, spina 1i0ida, etc A0ecţiuni congenitale rare!

Durerea acute $i cr&nice Amputatii 2post9traumatice şi vasculare şi 5n cazul 1olilor maligne3 A0ecţiuni post9operatorii 2inclusiv transplant de organe3, post interventii de terapie intensiva

2inclusiv polineuropatii grave şi sindroame de imo1ilizare 2decondiţionare3 şi insu0icienţămulti9organe!

A2ec3iuni 6ucul&7c8eletice A0ecţiuni verte1rale%

om1osacralgia acută şi cronicăSindroame verte1rale cervicale A0ecţiuni ale coloanei dorsale

A0ecţiuni articulare degenerative şi in0lamatorii%Mono şi poliartrite

Reumatismul ţesutului moale 2inclusiv 0i1romialgia3 A0ecţiuni complexe ale mem1relor4steoporozăSindroame dureroase cronice 2musculo9sc8eletice3%

Sindroame dureroase pro0esionaleSindroame de o1oseală cronică şi 0i1romialgia!

Tulbur!ri cardi&7:aculareBoli coronariene.nsu0icienţă cardiacăBoli valvulareCardiomiopatiiBoli vasculare peri0erice, inclusiv amputatiiipertensiunea arterială

A2ec3iuni repirat&rii Astm 1ronsicBoli pulmonare cronice o1structiveFi1roză pulmonară

7neumoconioza, inclusiv az1estoza şi alte 1oli pro0esionale!/be#itatea $i alte a2ec3iuni 6etab&lice/ia1et za8arat

3"


31/34

Sindroame meta1olice, 8iperlipidemie şi 8iperuricemie!A2ec3iuni ale tractului urinar .nsu0icienţă renală cronică$umori ale tractului urinar7rostatism 28ipertro0ie prostatică 1enigna sau maligna3.ncontinenţă 9 de exemplu incontinenţă de stres şi incontinenţă post9operatorie!

A2ec3iuni ale tractului 'atr&intetinalBoala Cro8n, rectocolită ulcero98emoragica$ul1urări gastrointestinale 0uncţionale!

Di2unc3ii e5uale (altele dect cele neur&l&'ice)7ro1leme de sexualitate/is0uncţii erectile!

%&li in2ec3i&ae $i i6un&l&'ice$ransplant de măduvă osoasăConsecinţele in0ecţiei cu .G!

Cancerul $i c&necin3ele lui, inclui: trata6entul ec8elel&r $i palia3iaA2ec3iuni le'ate de :rt!

A0ecţiuni pediatrice, inclusiv mal0ormaţii congenitale, scolioză idiopatică, 1oala 7ert8es,spina 1i0ida, etc7ro1leme legate de v;rsta 5naintată!

31


32/34

Ane5a 94 Intru6ente de dia'n&tic $i e:aluare în Recuperare (Reabilitare), edicina "i#ica

i %alne&l&'ie (R"%)

/iagnosticul şi evaluarea 5n RMFB include cele menţionate 5n următoarea listă!

Dia'n&ticul b&lii.storicexaminare clinicăinstrumente de diagnostic clinic, diagnostic paraclinic9 imagistic, etc!

E:alu!ri 2unc3i&naleexaminări 0uncţionale clinice 2de exemplu testarea musculară, 1ilantul articular, alcoordonării, ec8ili1rului, mersului si a1ilitatii3teste standardizate ( teste clinice 2ex! 9 testul HUpO go


33/34

7er0ormanţa ocupaţională% activităţile vieţii cotidiene şi management la domiciliu, activităţiproductive şi pro0esionale 2inclusiv evaluarea 0uncţională a capacităţii şi analiza 0ăcută la locul demuncă3, evaluare terapeutică a şo0atului, activităţi 5n timpul li1er!

33


34/34

Ane5a ;4 Planul de Recuperare (Reabilitare), edicin! "i#ic! $i %alne&l&'ie

Condiţia de sănătate](9 diza1ilitate

E:aluare R"

Medicaţie Agenţi 0izici Alte intervenţii

4utcome

Ameliorare Ameliorare

MedicalăMaximală

Reevaluare #MF$

Reevaluare #MF$

.nstituţionalizare

Documents

Ordinul 432 Din 2011 Cu Privire La Reabilitarea Medicala