Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), o
organizatie interguvernamentala care numara in prezent 157 de state
(in 2011 186 state ), este unul dintre agentiile specializate ale
sistemului de organizatii din cadrul sistemului de organizatii al
Natiunilor Unite. OMPI este responsabila cu promovarea la scara
mondiala a protectiei proprietatii intelectuale, prin intermediul
cooperarii intre state, si de administrarea diferitor tratate
multilateral care reglementeaza aspectele legale si
administrativeale proprietatii intelectuale. Ca in cazul tuturor
organizatiilor din cadrul sistemului Natiunilor Unite, unul dintre
principalele acopuri si atributii ale OMPI este de a colabora cu
tarile in curs de dezvoltare in eforturile lor in aceasta
directive. Una dintre componentele programului de cooperare pentru
dezvoltarea al OMPI rezida in pregatirea si publicarea cartilor, a
manualelor si a altor material educationale auxiliaredin domeniul
proprietatii intelectuale. In mod frecvent, studiul proprietatii
intelectuale este ingreunat de insuficienta materialelor
educationale disponibile imediat. Pentru a veni in intampinarea
necesitatii unui volum sporit de material educational, OMPI a
publicat, in 1988, un volum intitulat Material fundamental pentru
lectura in domeniul proprietatii intelectuale. Deci, asa sa inceput
a tipari carti in acest domeniu!
Arpad Bogsch Director general Wordl Intellectual Propert
Organization Geneva, 1995
Conceptul intelectuala
de
proprietate
Proprietatea intelectuala, in sens foarte larg, cuprinde
drepturile legale ce rezulta din activitatea intelectuala in
domeniile industrial, stiintific, literar sau artistic. Statele au
instituit legi care sa protejeze proprietatea intelectuala din doua
motive special. Primul: pentru a da o expresie statutara
drepturilor morale si economice ale creatorilor asupra creatiilor
lor, precum si drepturilor publicului de a avea acces la aceste
creatii. Al doilea motiv: pentru a promova, prin politica
guvernamentala, creativitatea, propagarea si aplicarea rezultatelor
acesteia a incurajarea unui comert corect, ceea ce ar contribui la
dezvoltarea economica si sociala. Cratiile intelectuale, cum ar fi
o ide de inventie, o piesa muzicala sau o marca de fabrica sau de
comert nu pot fi protejate prin simpla posesie, ca in cazul
bunurilor materiale, impotriva utilizarii lor de catre alte
personae. De indata ce creatia intelectuala este pusa la dispozitia
publicului, creatorul acesteia nu mai poate sa-si exercite
controlul asupra utilizarii creatiei. Aceasta realitate
fundamentala, in speta imposibilitatea protectiei prin simpla
posesie asupra obiectului, reprezinta baza intregului concept al
legii privind proprietatea intelectuala. In general, legea
proprietatii intelectuale are drept scop apararea creatorilor si a
altor producatori de bunuri si servicii intelectuale prin
censionarea, pe durata limitata, a dreptului de control asupra
utilizarii acestor opere, bunuri sau servicii. Aceste drepturi nu
se aplica obiectului material in care poate fi inglobata creatia ci
creatiei intelectuale ca atare. In mod traditional, proprietatea
intelectuala se imparte in 2 ramuri:-
Proprietate industriala Dreptul de autor
-
Proprietatea industrial cuprinde protectia inventiilor prin
brevetele de inventie, protectia unor anumite interese comerciale
prin intermediul legii privind marcile de fabrica sau de comert, al
legii privind denumirile comerciale si al legii pentru protectia
desenelor industrial. In plus, proprietatea industriala mai
cuprinde si combaterea concurentei neloiale. Dreptul de autor
garanteaza autorilor si altor creatori de opera intelectuale
(literare, musicale, artistice), dreptul de a autoriza sau a
interzice, pentru perioade de timp strict determinate, exploatarea
operelor lor in moduri de ademenea determinate. In sens larg,
dreptul de autor
cuprinde protectia dreptului de autor, in sensul restrans al
termenului dar si protectia a ceea ce in mod current este denumit
ca drepturi conexe. Conventia privind instituirea OMPI, incheiata
la Stockholm la 14 iulie1967, prevede la art 2(vii) ca PI va
include drepturile legate de: -
Operele literare , artistice si stiintifice; Prestatiile
artistilor interpreti, fonograme si transmisiuni radio si TV;
Inventiile din toate domeniile activitatii umane; Descoperirile
stiintifice; Desenele si modelele industrial; Marcile de fabrica
sau de comert, marcile de serviciu, denumirile si alte indicatii
geografice; Protectia impotriva concurentei neloiale si toate
celelalte drepturi decurgand din activitatea intelectuala in
domeniul industrial, stiintific, literar sau artistic.
IstoricOrganizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI)
este una din cele 16 agentii specializate din sistemul de
organizatii al Natiunilor Unite (ONU). Conventia pentru Infiintarea
Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale a fost incheiata
la Stockholm in 1967 si a intrat in vigoare in 1970. Cu toate
acestea, originile OMPI sunt mult mai vechi, mergand pina la 1883,
cand a fost adoptata Conventia de la Paris, respectiv in 1886, cand
a fost adoptata Conventia de la Berna. Ambele conventii prevedeau
infiintarea unor secretariate internationale si ambele au fost
plasate sub supravegherea Guvernului Federal al Elvetiei. Cei
cativa functionari necesari pentru administrarea celor doua
conventii aveau sediul la Berna , in Elvetia. Initial au existat
doua secretariate (unul pentru proprietate industrial si altul
pentru dreptul de autor) pentru administrarea celor doua conventii.
In 1893 cele doua secretariat s-au reunit. Numele organizatiei
cunoscute in prezent drept OMPI a suferit cateva modificari in
cursul istoriei sale. Cea mai recenta denumire, inainte de a
devenit OMPI, a fost BIRPI, abrevierea de la versiunea franceza a
numelui: Birourile Internationale Reunite pentru protectia
Proprietatii Intelectuale. In 1960, BIRPI s-a mutat de la Berna la
Geneva. In cadrul Conferintei diplomatice de la Stockholm din 1967,
cand s-a infiintat OMPI, au fost revizuite prevederile
administrative si finale ale tututror tratatelor multilateral
existente in acel moment si administrate de BIRPI. Aceste clauze
trebuiau revizuite deoarece statele membre doreau ca organizatia
(OMPI)- care este desigur, o organizatie guvernamentala - sa fie
independent de guverunul Elvetiei, sa aiba un statut similar
tuturor organizatiilor interguvernamentale comparabile si sa
deschida drumul pentru ca OMPI sa devina una din agentiile
specializate din cadrul sistemului de organizatii
interguvernamentale ale Natiunilor Unite. Printre agentiile
specializate cele mai cunoscute se numara Organizatia
Internationala a Muncii (OIM), Organizatia Natiunilor Unite pentru
Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), Organizatia Mondiala a
Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura
(FAO). Acestea se numesc agentii specializate, pentru ca fiecare
din ele detin cunostinte si experti
specializati si a acumulat o vasta experienta international
intr-un anumit domeniu de activitate de mare interes pentru
comunitatea international. Astfel, OIM este specializat in
problemele de munca, UNESCO in educatie stiinta si cultura, OMS in
problemele de sanatate, FAO in produse alimentare si agricole iar
OMPI in proprietatea intelectuala. Cele mai multe organizatii
interguvernamentale, in prezent denumite agentii specializate, nu
au existat inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Ele au fost
create cu menirea specifica de a se ocupa de un anumit subiect sau
domeniu de activitate la nivel international. Totusi, au existat
unele organizatii interguvernamentale, ca OIM, Uniunea Postala
Universala (OPU) si Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor
(ITU), care au devenit organizatii interguvernamentale responsabile
de domeniul lor de activitate chiar inainte de infiintarea
Natiunilor Unite. Dupa infiintarea ONU, aceste organizatii au
devenit agentii specializate ale sistemului de organizatii ale
Natiunilor Unite. La fel, cu mult inaintea infiintarii Natiunilor
Unite, BIRPI era organizatia interguvernamentala responsabila de
domeniul proprietatii intelectuale. OMPI, succesorul BIRPU, a
devenit agentie specializata a Natiunilor Unite prin semnarea
acordului in acest sens intre Natiunile Unite si OMPI, care a
intrat in vigoare la 17 decembrie 1974. Organizatiile
interguvernamentale pot deveni agentii specializate ale Natiunilor
Unite numai prin semnarea unui astfel de acord. Agentiile
specializate, desi apartin familiei de organizatii ale Natiunilor
Unite, isi pastreaza totusi prudent. Fiecare agentie specializata
isi are propriii ei membri. Toate statele membre ale Natiunilor
Unite au dreptul sa devina membre ale tuturor agentiilor
specializate. Fiecare stat decide daca doreste sa devina sau nu
membru al unei organizatii specializate. De exemplu, desi Elvetia
nu este membra ONU, este membra OMPI. Fiecare agentie specializata
isi are propriul sau regulament de functionare, propriile sale
organe de conducere, propriul sau director executiv ales, propriul
sau venit, propriul sau buget, propriile sale materiale, programe
si activitati. Exista un mecanism de coordonare a activitatilor
tuturor agentiilor specializate intre ele si impreuna cu
Organizatia Natiunilor Unite dar, in esenta, agentiile raman
stapane pe propriul lor destin si sunt responsabile, in
conformitate cu propriile lor regulamente de functionare, fata de
organele lor de conducere, care nu sunt altceva decat statele
membre ale organizatiei. Acordul intre Natiunile Unite si OMPI
stabileste ca OMPI se supune competentelor ONU si a organelor
acesteia, fiind responsabila cu activitatile specific domeniului
sau de activitate, prin intermediul tratatelor si acordurilor
administrate printre altele, pentru promovarea creativitatii in
activitatea intelectuala si pentru facilitarea transferului de
tehnologie ce se afla in
legatura cu proprietatea industriala a tarilor in curs de
dezvoltare pentru a accelera progresul economic, social si cultural
in aceste tari.
StucturaRegulamentul de functionare al OMPI, actul de baza al
acesteia, este conventia semnata la Stockholm in 1967. Pentru
descrerea OMPI, se v-a raspunde la termini foarte generali la
urmatoarele intrebari: 1.De ce este nevoie de o organizatie
interguvernamentale? 2. Care sunt uniunile administrate de OMPI? 3.
Care sunt statele membre ale OMPI? 4. Care sunt activitatile OMPI?
5. Cum este condusa si administrate aceasta organizatie? De ce este
nevoie de o organizatie interguvernamentala aproprietatii
intelectuale? Drepturile de proprietate intelectuala sunt limitate
teritorial; ele exista si pot fi exercitate numai sub jurisdictia
tarii a sau tarilor ale caror legi le-au recunoscut. Dar operele ce
fac obiectul proprietatii intelectuale, inclusiv inventiile, trec
frontierele cu usurinta, iar intr-o lume de natiuni interdependente
aceasta trecere ar trebui chiar incurajata. Ma mult, semanarile din
ce in ce mai accentuate, abordarea si procedurile de administrare a
problemelor proprietatii intelectuale in diferite tari scot in
evidenta rostul simplificarii practicii prin standartizarea
internationala si prin recunoasterea internationala a drepturilor
si indatoririlor intre natiuni. Din acest motiv, guvernele au
negociat si au adoptat tratate multilateral in diferite domenii ale
propritatii intelectuale, fiecare tratat stabilind o Uniune de
state care accepta sa acorde resortisantilor celorlalte state ale
uniunii aceeasi protective pe care o ofera propriilor lor
resortisanti, ca si respectarea unor reglementari, standarde si
practice comune. Uniunile administrate de OMPi s-au infiintat in
baza unor tratate. Uniunea este formata din toate statele care sunt
parte a unui anumit tratat. Numele uniunii este, in cele mai multe
cazuri, dat de locul in care textul tratatului a fost adoptat
pentru prima oara. Tratatele pot fi impartite in trei grupuri.
Primul grup de tratate stabileste protectia internationala, altfel
spus acestea sunt tratate ce formeaza izvorul protectiei juridice
agreate intre state. De exemplu, din acest grup fac parte trei
tratate din domeniul protectiei industriale. Acestea sunt Conventia
de la Paris, Acordul de la Madrid pentru impiedicarea folosirii
indicatiilor de provenienta false sau inselatoare pe produse, si
Acordul de la Lisabona pentru protectia denumirilor de origine si a
intregistrariilor internationale.
Al doilea grup de tratate le cuprinde pe cele ce faciliteaza
protectia internationala. De exemplu, din acest grup fac parte sase
tratate cu privire la proprietatea industrial. Acestea sunt
Tratatul de cooperare in materie de brevete de inventie, care
prevede completarea unei cereri internationale de brevete de
inventive, Acordul de la Madrid privind inregistrarea international
a marcilor, Acordul de la Lisabona despre care s-a vorbit mai sus,
deaorece face parte din primul si din cel de-al doilea grup de
tratate, Tratatul de la Budapesta privind recunoasterea
international a depozitului de microorganism in scopul procedurii
in materie de brevete, si Acordul de la Haga privind depozitul
international de desene si modele industriale. Al treilea grup de
tratate le cuprinde pe cele care stabilesc sisteme de clasificare
si procedure pentru imbunatatirea si actualizarea lor permanenta.
Din acest grup fac parte petru tratate, toate legate de
proprietatea industriala. Acestea sunt Acordul de la Strasbourg
pentru clasificarea internationala a brevetelor de inventive (IPC),
Acordul de la Nisa privind clasificarea internationala a produselor
si serviciilor in scopul inregistrarii marcilor, Acordul de la
Viena pentru instituirea unei clasificari internationale a
elementelor figurative ale marcilor, si Acordul de la Locarno
pentru instituirea unei clasificari internationale a desenelor si
modelelor industriale. Revizuirea acestor tratate si adoptarea
unora noi sunt sarcini ce necesita eforturi constante de cooperare
si negociere internationala si care nu pot fi sustinute decat de o
organizatie specializata. Aceasta organizatie este OMPI, care pune
la dispozitie cadrul si serviciile sale in acest scop.
FunctiiActivitatile OMPI sunt de trei tipuri:
De organizare; De promovarea cooperarii interguvernamentale
proprietatii intelectuale si activiati programate; De substanta. in
administrarea
Toate aceste activitati servesc obiectivelor generale ale OMPI.
De a mentine si intensifica respectul pentru proprietate
intelectuala in intreaga lume, in interesul progresului industrial
si cultural prin stimularea activitatilor creative
si facilitarea transferului de tehnologie si a raspandirii
operelor literare si artistice. Activitatile de inregistrare ale
OMPI implica servicii directe pentru solicitanti sau detinatori de
proprietate industriala. Aceste activitati privesc primirea si
procesarea cererilor internationale conform procedurii din tratatul
pentru cooperare in materie de brevete de inventie sau pentru
inregistrarea international a marcilor ori pentru depozitarea
international a desenelor si modelelor industriale. Aceste
activitati sunt de obicei finantate din taxtele solicitantilor,
care reprezinta circa 3 sferturi din bugetul OMPI. Principalele
activitati in domeniul cooperarii interguvernamentale pentru
administrarea proprietatii intelectuale sunt legate de
administrarea colectiilor de documente privind brevetele de
inventie folosite pentru cercetare si comparatii, precum si gasirea
mijloacelor pentru facilitarea accesului la informatiile pe care le
contin; intretinerea si actualizarea sistemelor de clasificare
international; realizarea de compilatii ale unor statistici din ce
in ce mai sofisticate; supravegherea regionala a administrarii
proprietatii industriale si a dreptului de autor. OMPI intretine
colectii cuprinzatoare de legi privind proprietatea industrial si
dreptul de autor, puse la dispozitia publicului si care apar in
publicatiile lunare ale OMPI si pe CD-ROM-urile numite IP-LEX
Activitatile de substanta sau programate ale OMPI , ce constituie o
parte importanta a activitatii acestei organizatii, cuprind
promovarea acceptarii mai largi a tratatelor existente,
actualizarea acestor tratate prin revizuiri, daca este necesar,
incheierea de noi tratate si participarea la activitatile de
cooperare pentru dezvoltare.
AdministratieConventia pentru infiintarea OMPI prevede 4 organe
de conducere diferite: 1. Adunarea Generala 2. Conferinta 3.
Comitetul de Coordonare 4. Biroul International al OMPI (sau
Secretariat)
Adunarea Generala este organul suprem al OMPI. Printre alte
atributiuni si functii, Adunarea Generala numeste Directorul
General, la propunerea Comitetului de Coordonare, revizuieste si
aproba rapoartele si activiatile comitetului de Coordonare si
rapoartele Directorului General cu privire la OMPI, adopta regulile
financiare ale OMPI si bugetul bienal de cheltuilei comun
Uniunilor, aproba masurile propuse de Directorul General privind
administrarea acordurilor internationale destinate sa promoveze
protectia proprietatii intelectuale, stabileste limbile de lucru
ale secretariatului luand in considerare practica Natiunilor Unite,
desemneaza statele member ale OMPI si organizatiile
interguvernamentale si non-guvernamentale internationale care vor
fi admise la reuniunile sale ca observatori. Adunarea Genrala este
formata din statele member ale OMPI si de asemenea membre ale
oricarui uniuni. Conferinta este formata din toate statele membre
ale OMPI, indiferent daca sunt sau nu membre ale unei uniuni.
Principalele atributii ale Conferintei ar putea fi impartite in 5
categorii. In primul rand Conferinta constituie un for pentru
schimbul de vedere intre statele membre ale OMPI in diverse domenii
ale proprietatii intelectuale, si din acest punct de vedere
Conferinta este cea mai abilitata sa faca recomandari cu privire la
competentele si autonomia uniunilor. In al doilea rand, Conferinta
este cea care stabileste programul bienal de cooperare pentru
dezvoltare destinat tarilor in curs de dezvoltare. In al treilea
rand, adopta bugetul pentru aceste probleme. A patra Categorie de
activitati este cea legata de competenta Conferintei de a adopta
amendamente la Conventia privind infiintarea OMPI. Propunerile de
amendare a conventiei pot fi initiate de orice stat membru al OMPI,
de Comitetul de Coordonare sau de Dorectorul General. In fine,
Conferinta, ca si Adunarea Generala, poate desemna statele si
organizatiile ce vor putea participa la lucrari ca observatori.
Comitetul de Coordonare este atat un organ de consultanta in
probleme de interes general, cat si un organ executiv al Adunarii
Generale si al Conferintei. Comitetul de Coordonare acorda
consultanta diferitelor organe ale uniunilor si ale OMPI in
probleme de interes comun a doua sau mai multe uniuni, respective a
doua sau mai multe uniuni si OMPI, cu precadere legate de bugetul
comun de cheltuielii al uniunilor. Consiliul de Coordonare
pregateste proiectul oridinei de zi a Adunarii Generale si a
Conferintei, precum si proiectul de program si bugetul Conferintei.
Al patrulea organ de conducere OMPI este Biroul International al
OMPI sau Secretariatul. Acesta este condus de Directorul General si
in prezent cuprinde circa 450 de personae din 60 de tari, alese in
conformitate cu principiul distributiei geografice echilibrate,
stabilite in sistemul Natiunilor Unite.
MembriConferinta privind infiintarea OMPI stipuleaza ca aceasta
organizatie este deschisa oricarui stat membru al unei uniuni si
oricarui stat care nu este membru al nici unei uniuni, dar este
membru la Natiunilor Unite, al oricarei agentii specializate ONU,
al Agentiei Internationale a Energiei Atomice, oricarui stat ce
este parte al Statutului Curtii Internationale de Justitie ori este
invitat de Adunarea Generala a OMPI sa devina membru. Prin urmare,
numai statele pot fi membre ai OMPI sau, de fapt ai oircarui
agentii specializate din cadrul ONU. Pentru a devein membru, un
stat trebuie sa depuna un instrument de ratificare sau de aderare
la Directorul general al OMPI, la Geneva. Statele parte ale
Conventiei de la Paris sau de la Berna pot deveni membre ale OMPI
numai daca sunt dj legate sau ratifica ori adera cel putin la
prevederile administrative ale Actului de la Stockholm din 1967 al
Conventiei de la Paris sau ale Actului de la Paris din 1971 al
Conventiei de la Berna. In august 1994, 156 de state erau parte a
Conventiei privind infiintarea Organizatiei Mondiale a Proprietatii
Intelectuale, la 15 iulie 200 OMPI avea 175 de state membre, iar in
prezent din OMPI fac parte 186 state dintre care si Republica
Moldova, Venezuela, Ukraina , Uzbechistan, Cuba, Malta, Lybia
etc.
Programele OMPI pentru dezvoltareObiective
de
cooperare
O parte foarte importanta din activitatile OMPI se refera la
asistenta pentru progresul tarilor in curs de dezvoltare.
Cooperarea pentru dezvoltare este o sintagma folosita de natiunile
Unite pentru a descrie ceea ce se numeste ajutor sau asistenta
pentru tarile in curs de dezvoltare ori asistenta tehnico-juridica.
Care este principalul obiectiv al OMPI in aceasta privinta? Este
acela de a promova respectul pentru proprietatea intelectuala in
fiecare tara in curs de dezvoltare si in realtiile international
ale acestor tari, pentru ca experianta arata ca creativitatea
nationala in domeniul inventivitatii tehnice si in domeniul literar
si artistic creste considerabil si, de fapt, este posibil numai
daca este insotita de protectia inventatorilor si a autorilor
operelor literare si artistice si daca aceasta protective se
extinde si asupra inventatorilor dispusi sa investeasca in
creativitate.
Principala tinta a programelor de cooperare pentru dezvoltare
este sa aduca o contributie speciala in procesul de dezvoltare al
tarilor in curs de dezvoltare in domeniul proprietatii
intelectuale, alegand pentru aceasta un sir intreg de activitati
multiple. Exista, intr-adevar, diferente enorme intre diversele
tari in curs de dezvoltare in ceea ce priveste gradul lor de
industrializare, productivitatea lor in domeniul inventivitatii
tehnice si al creativitatii literare si artistice.Multora le
lipsesc specialisti in domeniul proprietatii intelectulae. De
asemenea, multe dintre ele au nevoie de legi nationale mai
potrivite obiectivelor lor de dezvoltare. Cele care nu au adoptat
inca o legislatie noua de la dobandirea intependentei lor aplica
prevederile ce nu sunt potrivite necesitatilor reale ale acestor
tari sau care sunt depasite. In sfarsit, o mare parte a tarilor in
curs de dezvoltare au nevoie de o infrastructura nationalacare sa
permita o implimentare mai eficienta a legilor si o exploatare mai
vasta a posibilitatilor de imbunatatire a legilor si
infrastructurilor ce le-ar permite dezvoltarea industriala si
culturala. Obiectivele principale ale programului OMPI de cooperare
pentru dezvoltare sunt: De ajuta tarile in curs de dezvoltare sa-si
infiinteze sis a-si dezvolte sistemel de proprietate intelectuala
in conformitate cu necesitatile lor, prin dezvoltarea resurselor
umane; De a facilita crearea sau imbunatatirea legislatiei
nationale sau regionale si aplicarea efectiva a acestora; De a
incuraja enventivitatea si activitatile artistice creative si
exploatarea rezultatelor lor; De a facilita dezvoltarea tehnologiei
autohtone si achizitionarea de tehnologie straina brevetata; De a
facilita accesul la operele straine protejate prin dreptul de
autor; De a facilita accesul si folosirea informatiei tehnologice
continute in documentele brevetare; De a promova schimbul de
experienta dintre legiuitorii din domeniul proprietatii
intelectuale; De a promova schimbul de experienta si informatii
dintre membrii organelor judecatoresti cu privire la aplicarea si
protectia pintelectuale; De a facilita administrarea si exploatarea
drepturilor de proprietate intelectuala de catre institutii
locale.
-
Programul OMPI si bugetul pentru bienalul 1994-1995 prevedea
urmatoarele obiective pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare
sa infiinteze
sau sa modernizeze sistemele de proprietate intelectuala in
conformitate cu necesitatile lor: -
Dezvoltarea resurselor umane; Facilitarea crearii sau
imbunatatirii legislatiei nationale sau regionale si a aplicatii ei
effective; Incurajarea aderarii la tratatele administrate de OMPI;
a facilita crearea sau imbunatatirea institutiilor guvernamentale
sau de alta natura pentru administrarea si aplicarea efectiva a
legislatiei nationale ori regionale; incurajarea activitatiilor
locale cu potential inventati si a exploatarii comerciale a
inventiilor, precum si incurajarea activitatilor artistice creative
si exploatarea rezultatelor acestora; dezvoltarea predarii si
cercetarii legii privind proprietatea intelectuala, cu accent
deaosebit pe utilizarea legii in scopul dezvoltarii economice;
dezvoltarea profesiunii de avocet in domeniul proprietatii
intelectuale precum si a celei de agent; promovarea schimbului de
experienta si de legiuitorii din domeniul proprietatii
intelectuale; informative dintre
-
-
promovarea schimbului de experienta si informatie dintre membrii
organelor judecatoresticu privire la punerea in aplicare si la
protectia proprietatii intelectuale; Facilitarea accesului si a
utilizarii informatiilor tehnologice cuprinse in documentele de
brevetare,in special pentru diversificarea si acumularea de
tehnologie; Facilitarea achizitionarii de tehnologie straina
protejata local prin contracte de licenta; Facilitarea
administrarii si exploatarii de catre institutii locale a dreptului
de proprietate intelectuala; Consultarea celor doua Comitete
Permanente de Cooperare pentru Dezvoltare; Facilitarea participarii
la anumite intruniri ale OMPI.
-
-
In vederea desfasurarii activitatilor necesare atingerii acestor
scopuri, OMPI a infiintat programe permanente destinate exclusive
pentru organizarea asistentei tehnice pentru tarile in curs de
dezvoltare.
Fiecare Program Permanent este condus de un Comitet Permanent,
care controleaza progresele realizate de Programul Permanent si
discuta activitatile ce vor fi propuse statelor membre pentru anul
sau anii ce urmeaza. Comitetul Permanent se intruneste o data la
doi ani. In plus, deasemenea odata la doi ani se intruneste si
Grupul de Lucru, dar in anul in care nu se intruneste Comitetul
Permanent. Comitetul Permanent este alcatuit din toate statele
membre ale OMPI care au informat pe Directorul General despre
dorinta lor de a fi membre ale acestui Comitet; la 1iulie1994,
Comitetul Permanent de cooperare pentru dezvoltarea in domeniul
proprietatii industrial numara 113 tarimembre, iar Comitetul
Permanent de cooperare pentru dezvoltarea in domeniul dreptului de
autor si al dreptului de conexe numa 103 membri.
Academia OMPI Intelectuala
de
Proprietate
In cadrul programului de pregatire pentru tarile in curs de
dezvoltare , OMPI a deschis in 1993 Academia de Proprietate
Intelectuala, cu sediul la Geneva /Torino. Sesiunile Academiei OMPI
se tin in diferite limbi, in present in engleza, franceza si
spaniola. Fiecare sesiune dureaza 2 saptamani si cuprinde un
program de prelungiri, discutii si deplasari pe teren. In fiecare
an academic se organizeaza doua sau trei sesiuni pentru
functionarii guvernamentali de nivel inalt din tarile in curs de
dezvoltare care contribuie la formularea si implimentarea
reglementarilor privitoare la proprietatea intelectuala. Obiectivul
Academiei este de a prezenta participantilor elementele principale
si rezultatele prezente din domeniul proprietatii intelectuale,
accentuand asupra consideratelor de ordin politic care le sustin.
Abordarea este de natura sa ofere participantilor posibilitatea ca,
la revenirea in tarile lor, sa devina eficienti in conceperea
politicilorguvernamentale cu privire la problemele proprietatii
intelectuale si in specialla impactul acestor problem asupra
dezvoltarii cultural, sociale, tehnologice si economice.
Participantii la activitatile Academiei sunt, de obicei,
functionary guvernamentali de nivel mediu sau inalt, care participa
la elaborarea politicilor pentru progresul tarii lor in domeniul
proprietatii intelectuale. Prelegerile sunt sustinute de
specialisti de exceptie din tari dezvoltate sau in curs de
dezvoltare, precum si oficiali ai OMPI. Un coordinator in curs,
experimentat in predarea subiectelor legate de proprietatea
intelectuala,
este desemnat in fiecare sesiune pentru stimularea
interactivitatii, a schimbului de experienta dintre participant si
lectori.
Bibliografie
Biroul International al OMIP, Dezvoltarea si cooperarea
activitatilor OMPI H. Olson Introducerea in dreptul proprietatii
intelectuale Biroul International al OMPI, Organizarea,
functionarea si activitatea OMPI Biroul International al OMPI, Ce
este si ce face OMPI? Biroul International al OMPI, Informatie
Generala (1994)
Introducere in Proprietatea Intelectuala (WIPO) , TRADUCERE:
Rodica Parvu, Laura Oprea, Magda Dinescu , 2001
www.wipo.org
Universitatea Tehnica din Moldova
ReferatTema: Organizatia Mondiala a Proprietatii
Intelectuale
Efectuat: Purici Livia;Luca Andrei Grupa: DP -1117
Profesor: Belecciu Stefan
Chisinau 2011
