Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal

8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal

1/254

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Secţia Psihopedagogie Specială

Orientarea şcolară şi profesională a

deficienţilor mintal

Profesor Coordonator !"solventă

#aria $eagoe Sfetcu %odica

Bucureşti

&''(


2/254


3/254

Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

$1

1.5.1. O&iectivele si sarcinile orientarii pe cicluri de invatamant...

$$

1.5.2. 'nfluientele familiei...............................................................

$9

1.5. (ctiunea educativa a familiei...........................................................

5$

&+ Procesul alegerii carierei+ Etape si mecanisme ale deci/iei.......................

#!

2.1. )onceptul de alegere a carierei..........................................................

#!

2.1.1 Definirea alegerii carierei ca preferinta.................................

#!

2.1.2. Definirea alegerii carierei ca aspiratie..................................

#1

2.1.. Definirea operationala a alegerii carierei..............................

#2

2.2. *eorii ale alegerii profesionale..........................................................

+1

2..,odele eplicativ- interpretative privind prientarea carierei..............

2


4/254


2..1. ,odelul de/voltarii conceptului despre sine in

comportamentul vocational ela&orat de D. "uper...........................

22..2. Perioade si stadii in alegerea vocationala dupa 0in/&erg

0ins&urg lerad si 3elma............................................................

92

2... (legerea carierei in conceptia (nnei 4oe............................

952..$. (legerea vocationala ca epresie a personalitatii in

conceptia lui o6n 3olland..............................................................

1!!

2..5. (nali/a comparativa7 constatari si evaluari..........................

1!50+ Pro"leme generale privind deficienta mintala...........................................

1!9

.1. Definirea conceptului de deficienta mintala. Preci/ari

terminologice.............................................................................................

1!9.2. 0radele deficientei mintale - delimitarea deficientei mintale prin

descrierea principalelor caracteristici........................................................

11#

.. *rasaturi de specificitate ale deficientei mintale................................

1..1. )aracterul restarns al /onei proimei de/voltari...................

$


5/254


1+

..2 8asco/itatea genetica..............................................................

1

.. 3eterocronia de/voltarii.........................................................

1$1

..$ 'nertia oligofrenica patologica:- epresie a distorsionarii

dinamicii corticale...........................................................................

1$

(+ Specificul si cerintele consilierii OSP la copiii cu deficienta mintala........

1$#

$.1. Pro&lema integrarii socio-profesionale a deficientilor mintal............

1$9

$.2. 8aria&ile de care depind adaptarea socio-profesionala a

deficientilor mintal.....................................................................................

15!

$.. 'ntegrarea socio-profesionala a tinerilor cu deficienta mintala

dificultati de integrare specifica:..............................................................

151

$.$. Pro&lemele O"P la sfarsitul gimna/iului............................................

152

$.5. (dolescentul cu deficienta mintala din scoala speciala......................

15

$.#. )ategorii distincte de nevoi esentiale la deficienta mintala................

5


6/254


15#

$.+. Principii ale O"P la copii deficienti mintali din scoala speciala.......

15+

$.. *e6nici specifice de consiliere la copiii deficienti mintal..................

15

$.9. tape parcurse in O"P la tinerii deficienti mintal...............................

159

$.1!. "tereotipuri neproductive cu privire la posi&ilitatile deficientilor

de intelect din scolile speciale...................................................................

1#!

Partea ))

1+ Cercetarea Orientarii Scolare si Profesionale a deficientilor mintali

comparativ cu cea a normalilor........................................................................

1#1

5.1 O&iectivele si ipote/ele cercetarii........................................................

1#15.2. Descrierea esantioanelor investigate de scolari cu 6andicap mintal

usor si de normali.......................................................................................

1#2

5.2.1. "trucura esantionului de copii din scoala normala................

1#5

#


7/254


5.2.2. "tructura esantionului de copii cu deficienta mintala din

scoala speciala.................................................................................

1##5.. ,etodele utili/ate...............................................................................

1#

5.$. Descrierea pro&elor.............................................................................

1#9

5.5 Prelucrarea si interpretarea re/ultatelor cercetarii. (nali/a calitativasi cantitativa a re/ultatelor. (nali/a comparativa pe see.........................

1+

5.#. "tudii de ca/ repre/entative................................................................

21

5.+. 4ecomandari privind organi/area orientarii scolare si profesionale adeficientilor mintal.....................................................................................

22$

2+ Conclu/ii si recomandari...............................................................................

22

3+ Bi"liografie.....................................................................................................

21

4+ !ne5e...............................................................................................................

25

+


8/254


!%6U#E$7

(ctivitatea de orientare scolara si profesionala sau de orientare a carierei acunoscut de-a lungul desfasurarii ei patru tendinte sau ;valuri< asa cum le

denumeste Peter Plant in cadrul )onferintei intrenationale anuale a (sociatiei

'nternationale de Orientare "colara si Profesionala de la Dou&lin iulie 199#:.

(ceste tendinte care marc6ea/a dinamica orientarii carierei sunt7

1. Prima tendinta se inregistrea/a la inceputul secolului nostru accentul

punandu-se pe testarea psi6ometrica iar consilierul avea rolul unui epert care

punea diagnosticul necesar pentru sta&ilirea ocupatiei care i se potriveste

su&iectului testat. "copul orientarii este cel al selectiei.

2. )ea de-a doua tendinta apare ca reactie la metodele mecaniciste de

orientare ca urmare a testarii psi6ometrice ecesive. (cum in centrul orientarii este

su&iectul accentul este pus pe client. )onsilierul are rolul de a a=uta clentul in

procesul de autoeplorare. Unul din scopurile importante ale activitatii de orientare

il constituie desavarsirea carierei personale.

. 'n cadrul celui de-al treilea moment se aplica principiile economiei de

piata ofera servicii platite de orientare a carierei:. (stfel datorita concurentei

calitatea serviciilor creste. Unul din scopurile ma=ore ale orientarii carierei consta

in a face sa functione/e sistemele de educatie pregatire si piata muncii astfel incat

sa sustina cresterea economica. )onsilierul actionea/a ca un sfetnic care tre&uie sa

a=ute investitiile de capital uman.


9/254


$. )el de-al patrulea moment pe care Peter Plant il numeste 0reen

0uidance Orientarea 8erde: are in centrul atentiei alegerea carierei tinand cont de

pro&leme de etica si de mediu incon=urator la nivel planetar:. )onsilierul tre&uie

sa a=ute clientul ca in luarea deci/iilor privind cariera sa ai&a in vedere si impactul

alegerii sale intr-o perspectiva glo&ala si ecologica. 'n acest sens consilierul are

rolul unui educator.

(supra structurii si continutului educatiei instruirii si evolutiei ocupatiilor

au o influienta deose&ita lumea economica politica si eplo/ia te6nologica

continua. apar sc6im&ari si in structura si continutul valorilor personale si sociale

in cadrul fiecarei societati de pe intreaga planeta. 8alorile individuale ca siincrederea in sine si in societatea in care traieste s-au sc6im&at ducand la noi

modalitati de intelegere si de/voltare a propriei personalitati si legat de aceasta a

carierei fiecaruia.

>ecesitatea orientarii profesionale a aparut la inceputul secolului 2! datorita

unei evolutii industriale deose&ite care a condus la modificari in structurarea unor

procese te6nologice la diminuarea numarului unor locuri de munca la disparitiaunor profesii la aparitia altora. (u aparut miscari sociale de protest care au

su&liniat pro&lemele care tre&uiau re/olvate. Orientarea profesionala s-a nascut in

perioada de varf a cestei miscari? cei care desfasurau aceste activitati erau voluntari

ai agentiilor de asistenta sociala ocupandu-se in mod special de someri. (poi

aceasta activitate s-a etins si in cadrul scolilor. (stfel la inceputul acestui secol

apare ca o necesitate su& diferite forme activitatea de orientare profesionala inma=oritatea tarilor de pe glo&. O&iectivul initial l-a constituit a=utorul vocational si

educational care tre&uie dat tinerilor mai tar/iu aparand necesitatea acordarii

acestui gen de a=utor si adultilor.

'n psi6opedagogia contemporana eista o tendinta de a se centra toate

preocuparile asupra copiilor supradotati. (ceasta orientare are efecte &enefice

recunoscute avand in vedere ca inteligenta repre/inta un capital social si o

speranta de progres care se impune a fi valorificat corespun/ator.

9


10/254


)a un parado in pre/entul nostru cotidian multi elevi c6iar parinti

manifesta de/interes pentru scoala. secul scolar este acceptat social cu usurinta

iar a&andonul scolar este tot mai frecvent.

Printre ca/urile psi6osociale ale esecului scolar se afla si deficientul mintal

care prin particularitatile psi6ice deose&ite fac sa se structure/e o categorie sociala

aparte. De cele mai multe ori acestia se manifesta ca esec scolar si prin aceasta

repre/inta @pierderi din fondul intelectual al societatii@ cum se eprima "piru

3aret.

Po/itia de granita pe care o au pe aa de/voltarii intelectuale intre

normalitate si patologie confera liminarilor si deficientilor mintali usor atatvalente recuperatorii cat si riscuri de inadaptare.

%ara interventii speciali/ate ei sunt condamnati la soma= marginali/are

sociala saracie economica. )a raspuns la frustrarile sociale ei pot de/volta

manifestari antisociale sau psi6opatologice.

Daca deficientul mintal usor elev ridica pro&leme psi6oeducationale

suporta&ile cand a=unge adult mai ales intr-o societate competitiva el de/volta o pro&lema sociala uneori foarte complicata de multe ori fara posi&ilitati de

solutionare. (ltfel spus daca o societate se ocupa de valorificarea fiecarei persoane

in parte de fapt se apara si se im&ogateste pe sine. Pentru ca inteligenta individuala

sa devina un capital social o forta sociala asemeni celei economice este nevoie de

investitii competitive.

Prin lucrarea de fata ne-am propus sa oferim o imagine completa a6andicapului intelectual usor in comparatie cu elevul normal de/voltat intelectual

am&ele categorii de elevi aflate in clasa a 8'''. 'n pre/enta cercetare ne-am propus

sa studiem deficienta mintala a copiilor de 1#-1+ ani. )onform teoriei piagetiene

aceasta varsta repre/inta un prag al de/voltarii intelectuale intre operatiile concrete

si operatiile formale.

)ercetarile au evidentiat si realitatea a demonstrat ca acest prag nu este

depasit de copiii cu deficiente mintale.

1!


11/254


12/254


*+ P%OB8E#E 6E$E%!8,7EO%E7)CE !8E

O%)E$79%)) ŞCO8!%E Ş) P%OFES)O$!8E

-C! E7!P9 )$):)!89 ! O%)E$79%)) ;$ C!%)E%9.

*+*


13/254


- educaCia permanent ?

- cercetarea pedagogic ?

- managementul educaCional.

(utorul defineşte O"P drept E un sistem coerent si dinamic de principii

acCiuni si msuri prin care un individ sau un grup sunt ndrumaCi a=utaCi: s-şi

aleag s opte/e pentru: o anumit şcoal corespun/tor nclinaCiilor aptitudinilor

si aspiraCiilor proprii in scopul de/voltrii personalitCii respectiv pentru o

anumit profesie si pentru integrarea social-util. E :

"orin )ristea defineşte O"P din perspectiva conCinutului si din perspectiva

metodologica a acestei activitCi complee 7 E O"P repre/int ansam&lul acCiunilor opCionale si consultative reali/ate prin modalitCi pedagogice generale si speciale

su&ordonate din punct de vedere al conCinutului dimensiunii

te6nologiceHaplicative a educaCiei iar din perspectiva metodologic activitCii de

asistenC psi6opedagogic şi social a cadrelor didactice elevilor şi prinCilor

proiectat la nivelul sistemului de nvCmGnt. F :

Din perspectiva conCinutului O"P este un sistem al dimensiunii te6nologicea educaCiei care vi/ea/ formarea-de/voltarea capacitCilor generale si specifice

ale elevilor de aplicare a cunoştinCelor in diferite contete psi6o-sociale.

Din perspectiva metodologic O"P este un su&sistem al activitCii de

asistent psi6opedagogic a cadrelor didactice elevilor si prinCilor care se

reali/ea/ la nivelul sistemului de nvCmGnt.

O"P se nscrie in cadrul mai larg al activitCii de asistenC psi6o-pedagogicdesfşurat n E unitCi conee ale nvCmGntului preuniversitar de nivel teritorial

si /onal F : 7

a: centre de asistenC psi6o-pedagogic a elevilor cadrelor didactice şi

prinCilor care funcCionea/ n fiecare =udeC şi in municipiul Bucureşti

&: ca&inete de asistenC psi6o-pedagagic a elevilor cadrelor didactice si

prinCilor care funcCionea/ interşcolar pe /one ale =udeCului si municipiului

Bucureşti.

1


14/254


'n aceste centre se desfşoar o activitate de orientare comple şi

permanent a E actorilor educaCiei F elevi cadre didactice prinCi: proiectat de

specialişti in pedagogie psi6ologie sociologie cu statut de profesor-consilier sau

de psi6opedagogul şcolar.

O&iectivele generale ale acestor centre sunt 7

a: asistenC psi6ologic a actorilor educaCiei mai ales activitatea de

cunoaştere a elevilor:

&: asistenCa pedagogic a E actorilor educaCiei F mai ales activitatea de

ndrumare metodologic a profesorilor:

c: asistenCa social activitatea de orientare şcolar profesional şi sociala E actorilor educaCiei F in vederea ela&orrii unor deci/ii optime la nivel şcolar

profesional si social:

'n sens larg O%)E$7!%E! const in punerea copilului in situaCia de a

dovedi c ştie s =udece o mpre=urare s o anali/e/e s o integre/e in contetul

din care face parte adoptGnd faC de ea o anumit po/iCie o atitudine conştient si

motivat de argumente convingtoare.PresupunGnd cGntrirea si eaminarea unor condiCii descifrarea unor

premise si consecinCe precum si luarea unei atitudini intr-o intervenCie decis

orientarea se diversific in forme de orientare şcolar profesional social

familial etc. fiecare fiind un aspect particular al aceloraşi calitCi generale si

trsturi de personalitate. E Orientarea de orice natura ar fi ea 7 şcolar

profesional sportiv: se nscrie in dinamica devenirii umane F :O eaminare sumar a mecanismelor care stau la &a/a orientrii ne arat c

este vor&a despre un act comple multicondiCionat cu numeroase necunoscute.

E Orientarea este atGt gGndire si evaluare raCional cGt şi afectivitate si

spontaneitate F :

Orientarea presupune 7

- capacitatea de anticipare de previ/iune si de proiectare a unor

mi=loace si msuri necesare unui scop

1$


15/254


- capacitatea de a ntre/ri re/ultatul unei acCiuni si urmrile asupra

conduitei ulterioare

( vor&i despre orientare nseamn a vor&i in acelaşi timp despre educaCie.

)ele doua procese se intercondiCionea/ şi sunt complementare. O4'>*(4(

este re/ultatul unei eperienCe individuale si a unui proces de educaCie ?

DU)(I'( este influenCat de modul in care orientarea ca dimensiune

important a individului: capt valenCe formative. (tGt educaCia cGt şi orientarea

anga=ea/ persoana in ansam&lul ei.

ducaCia imprim orientrii virtuCi deose&ite şi o transform in factori de

autoeducaCie iar orientarea o dat dovedit o calitate important a persoanei otrstur general o caracteristic a personalitCii: are pretenCia s diri=e/e

comportamentul in orice mpre=urare.

D. "alade arat ca un tGnr la 1$-1# ani tre&uie s ai& format deprinderea

de a eamina cu competenC o situaCie noua mai ales una care i anga=ea/ viitorul

de a formula o =udecat şi de a decide in mod independent de a formula o opCiune

motivat:.(ceasta se poate reali/a prin eersarea elevilor in re/olvarea pro&lemelor ce

se pot ivi in activitatea lor luGnd n considerare ansam&lul factorilor educativi.

;"u& formele ei originale orientarea precede educaCia dar in dat ce a intrat

su& incidenCa acesteia ea devine un proces conştient motivate şi integrat in

ansam&lul influenCelor pe care le eercit aceasta educaCia: asupra persoanei.< :

( fi orientat nseamn in sens larg a fi raCional a şti s cGntreşti a alegeintre multiple alternative pe cea adecvat.

(m spus mai sus c putem vor&i de o orientare social etic profesional

filosofic. Dar cel mai consacrat este in literatura psi6opedagogic termenul de

orientare şcolar si profesional.

(ceste atri&ute Eşcolar F si E profesional F: adugate noCiunii de orientare

preci/ea/ domeniul particulari/ea/ sensul si circumscriu aria ei de ntre&uinCare.

O"P are doua laturi corelate 7

15


16/254


- orientare şcolar

- orientare profesional

volutiv privind lucrurile cele dou laturi ale orientrii şcolare şi

profesionale iniCial paralele si relative independente au devenit simultane.

Orientarea şcolar si orientarea profesional repre/int laturi ale aceluiaşi

proces - procesul de orientare - ce are ca finalitate integrarea şcolar si apoi cea

socio-profesional a individului. )ele dou componente ale O"P se reali/ea/ atGt

una in continuarea celeilalte cGt şi n interacCiune.

Orice acCiune orientat in direcCia orientrii şcolare se face prin prisma

orientrii profesionale vi/Gnd reali/area unei sarcini a acesteia dup cumorientarea profesional este o continuare fireasc a celei şcolare.

Orientarea şcolar ca latur ce precede condiCionea/ si favori/ea/

orientarea profesional repre/int activitatea de ndrumare a elevilor spre unitCile

de nvCmGnt care corespund in cea mai mare msur aptitudinilor şi intereselor

lor si direcCiilor de/voltrii sociale.

'n E 8oca&ulaire de psJc6opedagogie et de psJc6iatrie de lKenfant Forientarea şcolara este definita astfel 7 E orientarea copilului spre forma de

nvCmGnt care sa-i de/volte la maim posi&ilitCile F: 'n continuare 4. Lafon

preci/ea/ ca orientarea şcolara si are loc in diferite perioade ale vieCii unei

persoane copilului: 7

- o prima orientare se face la nivel preşcolar in acest ca/ copii iau

deci/ia orientrii singuri sau a=utaCi de un specialist- orientarea la intrarea in şcoala primara

- orientarea la intrarea in liceu

Orientarea şcolara pregteşte orientarea profesionala care nu se poate face

cu succes decGt atunci cGnd tGnrul a atins un nivel suficient de maturitate.

'ntensificarea activitCii de orientare şcolar şi profesionala are loc de regula

la nivelul anilor şcolari care marc6ea/ sfGrşitul si nceputul ciclurilor de

1#


17/254


nvCmGnt. Orientarea şcolar pregteşte orientarea profesionala care nu se poate

face cu succes decGt atunci cGnd tGnrul a tins un nivel suficient de maturitate.

'ntensificarea activitCii de orientare şcolar are loc de regula la nivelul

anilor şcolari care marc6ea/ sfGrşitul si nceputul ciclurilor de nvCmGnt clasa a

'8-a a 8-a a 'A-a si a A'HA''-a:.

(şa cum arata ,. igau E &alansul sau trecerea de la orientarea şcolar la

cea profesional se produce pe msura apropierii unui ciclu de nvCmGnt ce

pre/int si potenCiale E ieşiri F din sistemul de educaCie si formare sfGrşitul

nvCmGntului o&ligatoriu a scolii profesionale si de ucenici liceului scolii

postliceale facultCii etc.:Orientarea şcolara are o importanta capitala in decursul vieCii individului. a

evita pierderea unui timp preCios. (numite aptitudini nu se pot de/volta dup

pierderea perioadei optime de de/voltare. (stfel ea favori/ea/ de/voltarea

personalitCii individului.

Orientarea şcolara poate interveni atunci cGnd un copil ntGmpina dificultCi

in urmarea cursurilor desfşurate in şcoala normala. (cest copil va fi orientat dupo evaluare temeinica spre nvCmGntul special.

Orientarea şcolara se refera concret la alegerea tipului de şcoala care-i va

permite tanarului sa se reali/e/e optimal cel mai &ine.

E Orientarea şcolar- scria ,. De&esse- constituie pro&lema alegerii studiilor

sau a ramurilor de studii care pot fi m&rCişate de ctre copil sau de ctre tineri la

o anumit vGrst astfel ncGt ei sa urme/e acele instituCii de nvCmGnt care se potrivesc cel mai &ine cu capacitCile cu gusturile si ansam&lul personalitCii lor.

E :

(legerea tipului de şcoala presupune cunoaşterea eacta a reCelei şcolare a

tipurilor de licee specificului fiecruia a secCiilor profilelor pentru care

pregteşte a condiCiilor de admitere si a perspectivelor pe care le ofer terminarea

studiilor.

1+


18/254


Pregtirea pentru alegerea scolii presupune nu numai iniCierea in E tainele F

procesului de alegere ci si narmarea elevilor cu cunoştinCele necesare formulrii

unei opCiuni conştiente.

Paul Popescu >eveanu defineşte in E DicCionar de Psi6ologie E: orientarea

profesionala astfel 7 E (cCiunea de ndrumare a persoanei ctre o profesiune sau

ctre un grup de profesiuni in conformitate cu aptitudinile sau nclinaCiile sale .

Orientarea profesionala tinde sa gseasc pentru fiecare individ ocupaCia

profesiunea cea mai potrivita. F (utorul preci/ea/ in continuare 7 E pe un plan mai

larg orientarea profesionala repre/int o acCiune organi/ata de repartiCie dup

criterii o&iective a energiei umane spre diferite sectoare de activitate socialatin/Gnd ca prin reali/area interesului colectiv sa fie satisfcuta necesitatea de

valorificare a persoanei. E :

'n acest mod ea contri&uie pe plan social la reali/area ec6ili&rului dintre

cererea si oferta de potenCial uman ceea ce nseamn pe plan personal siguranCa

drumului ales. "e su&linia/ astfel cele doua sarcini de &a/a ale orientrii

profesionale 7a: gsirea pentru o persoana a profesiunii celei mai adecvate capacitaCilor

sale

&: satisfacerea cu personal a tuturor ramurilor profesionale pe plan naCional

Deci orientarea tre&uie sa se fac nu numai in funcCie de individ ci si in

funcCie de cerinCele societarii.

Din punct de vedere al individului orientarea tre&uie sa-i asigure condiCii prielnice de/voltrii personalitCii si sa-i ofere satisfacCii in munca. Din punct de

vedere social important este ca orientarea sa rspund unor o&iective economice

astfel incot prin valorificarea potenCialului de care dispune personalitatea umana sa

se asigure creşterea productivitCii muncii.

Orientarea profesionala urmreşte sta&ilirea unei corespondente optime intre

individ si profesiune. 'n mod tradiCional adolescentul era orientat spre o meserie ce

corespundea cel mai &ine capacitaCilor si gusturilor personalitCii sale. (şa cum

1


19/254


preci/ea/ >. "illamJ in E DicCionar de psi6ologie E 7 E O data cu progresul

te6nicii cu apariCia de noi profesii adolescenCii sunt orientaCi ctre un sector

profesional pentru ca ei sa poat primi o pregtire generala suficienta care sa le

permit recalificarea cu uşurinCa daca lucrul acesta devine necesar. F :

Dup ,. igau E orientarea profesionala este procesul maimei sincroni/ri

dintre aspiraCiile personale si cele sociale cu privire la munca privita ca sursa de

satisfacCii individuale si ca mi=loc de progres economic general. F :

(cest proces presupune competenta nvCare pregtire profesionala

continua competiCie selecCie asumarea de responsa&ilitCi. De aceea orientarea

profesionala nu tre&uie sa se re/ume doar la informarea elevilor asupra profesiunilor eistente ci tre&uie sa duca la de/voltarea de atitudini po/itive a

acestora fata de ele sa-i determine sa manifeste preocupri legate de profesiunea

preferata.

Legat de orientarea profesionala E Dictionnaire actuel de lK education E

defineşte noCiunea de orientare profesionala colectiva group vocational

guidance: 7 E difu/area de informaCii concrete si de sfaturi de orientare unor grupuri de persoane avGnd nevoi profesionale identice. F :

O definiCie sintetica ce cuprinde am&ele aspecte ale orientrii: este data in

E 8oca&ulaire de pedagogie moderne F 7 E orientarea este activitatea care permite

unui individ sa aleag un anumit tip de nvCmGnt in funcCie de aptitudinile

aspiraCiile sale de elementele constitutive ale personalitCii sale: – orientarea

şcolara sau o anumita meserie - orientarea profesionala. E :CO$C8U>))

Orientarea şcolara mpreuna cu orientarea profesionala constituie un sistem

de acCiuni. le sunt ae ale aceluiaşi proces cu aceeaşi finalitate ae ce se

presupun si se intercondiCionea/ reciproc. (cCiunile ndreptate in direcCia

orientrii şcolare se fac prin prisma orientrii profesionale dup cum aceasta din

urma repre/int continuarea fireasca a celei şcolare. E Orientarea devine simultan

şcolara si profesionala F. :

19


20/254


)ele doua laturi formea/ un continuu aceasta fiind si motivul pentru care

se vor&eşte despre ele ca despre un singur concept.

>ota definitorie a orientrii asupra creia insista tot mai mult specialiştii este

caracterul ei educativ.

Orientarea nu mai este un simplu proces psi6odiagnostic si de ndrumare

profesionala ci este in esenCa o acCiune educativa care reali/ea/ pregtirea

psi6ologica pentru alegerea profesiunii. O"P este un demers in mod esenCial de

natura educativa pentru ca educaCia si orientarea sunt doua funcCii ale scolii

complementare dar distincte.

Orientarea ne apare astfel ca o componenta intrinseca a acCiunii educative.'ncluderea ei in acCiunea educativa se =ustifica prin convergenta finalitCii lor. (tGt

orientarea cat si educaCia vi/ea/ de/voltarea personalitCii umane. (ceasta nu

nseamn ca ele se confunda sau se suprapun. (cCiunea educaCionala are in vedere

de/voltarea personalitCii umane in concordanC cu cerinCele idealului educativ pe

cGnd orientarea urmreşte de/voltarea acelor componente ale personalitCii care sa-

i permit individului reali/area unei opCiuni şcolare si profesionale potrivite posi&ilitCilor sale si cerinCelor impuse de continuarea studiilor si eercitarea

profesiunii.

(stfel educaCia si orientarea ne apar ca doua laturi componente ale aceluiaşi

proces 7 pregtirea individului in vederea integrrii sale socio-profesionale. Din

aceasta cau/a su&linia/ '. >icola caracterul permanent al educaCiei presupune cu

necesitate caracterul permanent al orientrii F. : (stfel orientarea nu se refera doar la o etapa din viata omului si nu se face o data pentru totdeauna. E 4eorientrile

sunt necesare ast/i pe tot parcursul vieCii datorita evoluCiei te6nicilor ştiinCelor

meseriilor. le au devenit posi&ile printr-o educaCie nentrerupta.< :

Mndrumarea elevilor in alegerea studiilor siHsau profesiunii ca o&iectiv

fundamental al O"P este o activitate foarte complea si care implica o mare

rspundere a tuturor celor implicaCi.

2!


21/254


"inteti/Gnd realitCi si date foarte diferite - realitatea personalitCii umane

caracteri/ata prin aspiraCii interese capacitate motivaCii si realitatea sociala cu

dinamica si legitCile ei proprii - O"P se reali/ea/ cu succes numai cGnd sunt

reunite preocuprile specialiştilor din domeniile care au ca o&iect de studiu aceste

doua realitCi 7 pedagogi sociologi =urişti psi6ologi economişti medici etc.

(ceştia mpreuna cu factorii educaCionali tre&uie sa ndrume tinerii spre acea

profesiune in care ei pot o&Cine maimum de performanta.

"uccesul activitCii de O"P depinde de articularea optima a datelor despre

personalitatea elevului cu datele furni/ate de realitatea sociala la momentul dat.

'n strGnsa legtura cu noCiunea de orientare tre&uie definite si conceptele de 7 preorientare profesionala, reorientare şcolara si profesionala, selecţie şcolara si

profesionala.

'n E DicCionar de orientare şcolara si profesionala F preorientarea

profesionala este considerata ca o E etapa ce precede orientarea profesionala si care

consta in depistarea aspiraCiilor si capacitaCilor elevilor care le sunt necesare in

viitoarea profesiune asistenta acordata elevului pentru a se autocunoaşte si a seautoorienta. E :

Preorientarea profesionala se caracteri/ea/ printr-o alegere mai generala

prin opCiunea pentru un anumit tip de şcoala sau pentru o anumita ramura de

activitate urmGnd ca opCiunea pentru o singura profesiune sa se fac la a&solvirea

scolii. Din acest motiv unii pedagogi considera ca şcoala se preocupa ndeose&i de

orientarea şcolara si preorientarea profesionala orientarea profesionala propriu-/isa rmGnGnd in sarcina unor servicii de specialitate care şi desfşoar activitatea

in cooperare cu şcoala.

Reorientarea şcolara si profesionala este definita in aceeaşi lucrare ca

E acCiune ntreprinsa de cel in cau/a sau de factorii responsa&ili: in vederea

sc6im&rii opCiunii sau profesiei iniCiale pentru resta&ilirea ec6ili&rului dintre om

si activitate profesiune:. F :

4eorientarea poate fi generata de 7

21


22/254


• factori personali constatarea ca profesiunea nu corespunde cu aspiraCiile

aptitudinile interesele proprii:

• factori social-economici dispariCia profesiunii respective:

• alte cau/e moderni/area profesiunii retri&uirea:

4eorientarea şcolara si profesionala nu este un eşec al consilierii ci

consecinCa inevita&ila a mişcrii sociale a dinamicii profesiunilor a muncii a

de/voltrii te6nologice a mo&ilitCii profesionale in plan teritorial naCional a

sc6im&rii sistemului de valori interese si motivaCii ale individului ca urmare a

de/voltrii personale.

Selecţia şcolara consta in E reCinerea dintr-un contingent de candidaCi la o

şcoala de grad superior liceu facultate: a celor cu re/ultatele cele mai &une la

pro&ele date lucrri scrise eamene orale teste etc.:. "elecCia acCionea/ cu atGt

mai drastic cu cat s-a fcut o orientare şcolara mai sla&a. F:

Selecţia profesionala consta in alegerea dintr-un grup de candidate la o

profesiune a celor mai capa&ili din punct de vedere al cerinCelor profesiei in

cau/a:. 4e/ultatele ei sunt condiCionate de orientarea şcolaraHprofesionala. F :

E 06idul metodelogic al O"P E arata ca selecCia profesionala presupune

alegerea pe &a/a unor metode ca 7 eamene de cunoştinCe teste pro&e: dintr-un

grup de persoane pregtite profesional a acelora care ntrunesc la un nivel

superior cerinCele profesiunilor sau ale locurilor de munca vacante.

Preci/area conCinutului acestui concept s-a fcut pentru a evita eventualele

confu/ii cu orientarea profesionala selecCia profesionala referindu-se la un grup de persoane care au de=a o profesie.

. )laparede su&linia/ etrem de sugestiv diferenCa dintre cele doua

situaCii 7 E (vem orientare profesionala atunci cGnd e vor&a de a alege o cariera

pentru un individ si avem selecCie profesionala cGnd alegem individul pentru o

anumita cariera. F :

22


23/254


%rontierele dintre selecCia si orientarea profesionala nu sunt suficient

delimitate am&ele activitCi utili/and multe te6nici comune pentru detectarea

aptitudinilor individuale.

'n ta&elul urmtor am surprins doua dintre cele doua activitCi 7

SE8EC7)E O%)E$7!%E)4'*4'' D D'%4>*'4

*+


24/254


consiliata poate sau nu sa-l urme/e.

2+ Pre/enta sau a"senta criteriilor"elecCia impune criterii de la

nceput

O"P presupune luarea in

considerare a &iografiei individului

comportamentelor acestuia

interpretarea lor a opiniilor

dirigintelui etc.:

*+*+&+ Orientarea şcolară şi profesională =n sens modern

O"P tre&uie s Cin seama nu numai de trsturile psi6oindividuale ale celor

orientaCi ci şi de particularitCile perioadei n care se face orientarea de faptul ca

piaCa forCei de munc este foarte pretenCioas şi oscilant iar şoma=ul poate oricGnd

s pun individul n situaCii neaşteptate şi dificile. De aceea n procesul de

orientare fiecare tGnr tre&uie ndrumat s-şi aleag profesia cGt mai potrivit cu propriile trsturi şi s se pregteasc temeinic pentru a o eercita. Mn acelaşi timp

el tre&uie s fie pregtit psi6ologic pentru a-şi sc6im&a la nevoie nu numai locul de

munc ci şi profesia.

Mn acest contet O"P de tip clasic las locul din ce n ce mai mult Nsfatului

de orientare< şi consilierii psi6ologice care are n vedere sugerarea oferirea unor

soluCii dinamice n perspectiva unor reorientri din mers n ca/ de nevoie.4ealitatea practic a activitCii recente şi a celei viitoare n acest domeniu

=ustific din ce n ce mai mult consiliera carierei şi consiliera şcolar şi

profesional şi mai puCin O"P. )onsideram c aceste concepte acoper mai eact

ceea ce nseamn acest domeniu.

Mn vi/iunea lui 06. *omşa NOrientarea carierei desemnea/ un ansam&lu de

acCiuni educaCionale cu multiple implicaCii psi6ologice sociale economicemedicale ergonomice etice etc. a are ca o&iectiv fundamental pregtirea elevilor

2$


25/254


pentru alegerea studiilor şi profesiunii pentru integrarea lor funcCional n viaCa

social-productiv. (ceast pregtire tre&uie s permit elevilor efectuarea unor

opCiuni şcolare şiHsau profesionale: corecte şi realiste n conformitate cu sistemul

de aspiraCii dorinCe interese cu potenCialul individului nivel de pregtire

aspiraCii aptitudini deprinderi etc.: şi cu cerinCele vieCii sociale necesarul forCei de

munc in diverse sectoare de activitate:.<

(stfel orientarea carierei ne apare ca o acCiune permanent de diri=are a

procesului de formare a personalitCii fiecrui elev in parte in direcCia reali/rii

unei concordanCe ntre7

- ceea ce vrea sistemul de aspiraCii dorinCe preferinCe:- ceea ce poate cunoştinCele a&ilitCile capacitCile de care dispune:

- ceea ce tre&uie s fac elevul oferta de munc cerinCele vieCii sociale:.

Mn "U( ncepGnd cu anii 19#!-19+! apare conceptul de )(4'4 pentru a

l nlocui pe cel de P4O%"' atGt n activitatea practic cGt şi n literatura de

specialitate.

0Js&ers constat c noCiunea de carier a cptat o conotaCie mai ampl nsta&ilirea semnificaCiei sale luGndu-se n considerare o a&ordare tridimensional a

individului avGndu-se n vedere7

1. rolurile ndeplinite de a nvCa de a munci de a fi mem&ru al familiei

sale de a fi mem&ru al unei comunitCi:

2. locurileHspaCiile concrete n care trieşte acas la şcoal la locul de

munc n comunitate n societate:. evenimentele din viaCa sa intrarea n viaCa activ cstoria divorCul

etc.:

,. igu su&linia/ caracterul dinamic şi sfera de cuprindere mai larg a

noCiunii de carier n comparaCie cu cea de profesiune care ne apare ca o entitate

static. Mn vi/iunea sa cariera acoper diferite roluri pe care le ndeplineşte

individul de-a lungul vieCii sale7 elev anga=at mem&ru al comunitCii printe etc.

)ariera se refer la modul n care persoana activea/ n familie şcoal şi societate

25


26/254


şi la suita de etape prin care poate trece n viaC7 cstorie pensionare etc. toate

acestea considerate ca un tot unitar indivi/i&il.

De/voltarea carierei se refer la toate aspectele vieCii umane aflate n

devenire şi cu o dinamic specific n diferite planuri adic7

• autocunoaşterea şi formarea deprinderilor de relaCionare

interpersonal

• educaCia şi formarea profesional iniCial

• asumarea de diferite roluri n viaC

• modul de integrare trire şi planificare a diferitelor evenimente ale

vieCii

Mn NDicCionar de O"P< este definit noCiunea de carier profesional ca fiind

Ntraseul parcurs de o persoan n profesarea unei activitCi pentru care s-a pregtit

trecGnd prin diverse funcCii posturi şi roluri.< (stfel n cariera didactic cineva

poate ocupa diverse posturi educator nvCtor asistent lector conferenCiar: sau

diverse funcCii director inspector decan rector etc.:. Mn acest sens mai strict

cariera ne apare ca o succesiune de profesiuni ndeletniciri po/iCii pe care le are o

persoan n decursul perioadei de activare a vieCii.

"pre deose&ire de noCiunea de carier cea de carier profesional se refer

strict la perioada activ a vieCii de la intrarea pGn la ieşirea din profesie: la

rolurile profesionale ndeplinite de individ n aceast perioad.

(şa cum su&linia/ ns ,. igu n societatea actual – date fiind

modificrile structurilor cunoscute pieCei muncii ale raporturilor ntre cerere şi

ofert introducerea te6nologiei informatice – un management raCional al resurselor

umane tre&uie s-şi asume şi o dimensiune moral7 respectarea dreptului

individului de a eercita o profesie şi n acelaşi timp de a-şi trai cu demnitate

viaCa.

(stfel practica consilierii carierei de/volt un model 6olistic de a&ordare a

individului şi a pro&lemelor sale su& toate faCetele identitCii n situaCii de viaC

2#


27/254


acas la şcoal la locul de munc n comunitate: şi cu toate stilurile de

relaCionare practicate de-a lungul eistenCei.

D. "uper preia definiCia dat de "6artle unei profesiuni considerGnd-o 7 Nun

grup de ocupaCii şi funcCii similare funcCia fiind dat de un grup de sarcini ce

tre&uie ndeplinite de o persoan.


28/254


- presupune testarea concepCiilor individului şi transformarea lor n

conformitate cu realitatea ncon=urtoare astfel ncGt acea persoan s poate o&Cin

satisfacCii şi s desfşoare o activitate &enefic societCii

O%)E$7!%E! C!%)E%E)

- const din acele activitCi şi programe prin care indivi/ii sunt a=utaCi n

asimilarea şi integrarea cunoştinCelor a eplerienCei n corelaCie cu7

- autontelegerea – care include cunoaşterea personalitaCii şi raportarea

acesteia la personalitatea altora

- nCelegerea mecanismelor de funcCionare a societCii – şi deci a acelor factori care contri&uie la sc6im&area permanent a acesteia inclu/Gnd aici şi

atitudinea faC de munc

- conştienti/area rolului pe care-l poate =uca timpul li&er in viaCa personal

- nCelegerea necesitCii eistenCei unei mulCimi de factori cu rol activ n

planificarea carierei

- nCelegerea necesitCii informrii şi a a&ilitCii de o&Cinere a succesului şia satisfacCiei n activitCile de munc dar şi n activitCile desfşurate n timpul

li&er

- nvCarea procesului de luare a deci/iilor n algerea şi de/voltarea carierei

(şa cum arat ,aria ,agdalena lein utili/area conceptului de Norientarea

carierei< nu constituie o simpl nlocuire semantic ci implic noi conotaCii n ceea

ce priveşte activitatea consilierului.(stfel se conturea/ şi o&iectivele principale ce tre&uie avute in vedere

atunci cGnd se desfşoar activitatea de orientare a carierei. Dup 3errQ)ramer

OB')*'8L urmrite sunt7

a: De/voltarea procesului de luare a deci/iei

Orientarea carierei are n vedere a=utarea clienCilor n crearea deprinderilor

de luare a deci/iilor dar si a definirii nCelegerii utili/rii specifice diferitelor

alternative opCionale.

2


29/254


&: De/voltarea concepCiei despre sine

Deci/iile şi planurile implic concepCia despre sine a celui consiliat. De

aceea este necesar ca prin activitatea de orientare a carierei elevul sau adultul sa

fie a=utat sa conştienti/e/e faptul c autonCelegerea este o etap important pentru

fiecare n cadrul procesului de luare a unor 6otrGri privind pre/entul sau viitorul

profesional.

'nformaCiile despre ocupaCii tre&uie s cuprind pe lGng conCinutul muncii

salari/area şi modalitatea n care activitatea respectiv se corelea/ cu interesele

aspiraCiile valorile individuale.

c: 4elaCionarea stilurilor de viaC a valorilor a modului de petrecere atimpului li&er a educaCiei cu profesiaHmeseria

>u se poate face o alegere ocupaCional fr a lua in considerare nivelul de

educaCie implicaCiile sociale şiHsau personale cerute de acea ocupaCie valorile

personale.

d: Li&ertatea alegeriiHopCiunii

O"P tre&uie s se autolimite/e la consiliere sftuire recomandare lsGndloc totdeauna pentru li&era opCiune alegere sau deci/ie a individului.

e: De/voltarea flei&ilitCii şi a capacitCii de adaptare la sc6im&are

Orientarea carierei tre&uie s a=ute indivi/ii s Cin cont c atunci cGnd şi fac

planuri cGnd şi sta&ilesc scopuri pe care intenCionea/ s le ating cGnd şi

fiea/ traseele de parcurs s ai& n vedere o anumit flei&ilitate a planurilor

scopurilor activitCilor s le eprime pentru a fi cGt mai siguri de reuşit.,. igu foloseşte termenul de Nconsiliere@ considerGnd c formula

consilierea carierei sau consiliere şi orientare şcolară şi profesională acoper mai

eact ceea ce nseamn sau ceea ce ar tre&ui s fie acest domeniu.

Mn sens larg )O>"'L'4( repre/int o acCiune comple prin care Nse

urmreşte sugerarea modului de a proceda sau a modului de comportare ce tre&uie

adoptat ntr-o situaCie dat sau n general n viaC şi activitatea cotidian.@

29


30/254


)O>"'L'4( R)OL(4 este un proces intensiv de acordare Na asistenCei

psi6opedagogice elevilor studenCilor şi celorlalte persoane implicate n procesul

educaCional profesori prinCi autoritCi şcolare:.@

(cCiunile de consiliere nu tre&uie confundate cu lecCia sau cu alte forme de

organi/are a activitCii didactice. (şa cum su&linia/ 06. *omşa Nconsilierea

individual sau de grup: nu se pred ci se face n ca&inetul de consiliere su&

forma unor şedinCe interviuri: de lucru practice n cadrul crora se de/volt un tip

special de relaCie - relaCia de consiliere.@

)onsilierea asigur asistenCa individului n eplorarea şi nCelegerea propriei

identitCi l spri=in n de/voltarea unor strategii de re/olvare a pro&lemelor şi deluare a deci/iilor.

Mn consiliere s-au conturat 4 direcţii de abordare a pro&lemelor cu care se

poate confrunta individul pe parcursul evoluCiei sale7

A. nter!enţia "n situaţii de cri#ă

$. nter!enţia a%eliorati!ă

&. Pre!enţia '. nter!enţia for%ati!ă şi de de#!oltare

4olul consilierii şcolare este unul proactiv ceea ce nseamn c ea ncearc

prevenirea situaCiilor de cri/ personal educaCional şi social a elevilor.

"copurile consilierii se ating prin informaCii discuCii de lmurire ncura=are

prelucrarea n comun a deci/iilor.

Dup 3. "c6au& şi . 0- SenTe consilierea se acord n domeniul educaCiein cel profesional de studiu şi marital.

Mnc6eiem aceste elemente introductive cu privire la consiliere cu definiCia

dat de 4.. "troVing7

N)onsilierea nseamn multe lucruri. a este o te6nic de informare şi

evaluare. a este un mi=loc de a modifica comportamentul. a este eperienC de

comunicare. Dar mai mult decGt atGt ea este o cutare n comun a sensului n viaCa

omului cu de/voltarea dragostei ca element esenCial. Pentru mine restul este lipsit

!


31/254


de importanC dac nu eist acCiunea de cutare a sensului vieCii ntr-adevr

aceast cutare este nsşi viaCa iar consilierea este numai o intensificare special a

acestei cutri.@

ste vor&a de o definiCie operaCional dar cuprin/toare care pune accent pe

descoperirea de sine a celui consiliat.

Mn literatura de specialitate legat de consilierea cu privire la alegerea

profesiunii sau a sta&ilirii viitorului profesional ntGlnim o multitudine de formule

sau epresii7 consiliere profesională, consiliere educaţională, consiliere privind

cariera, consiliere şcolară şi profesională., consiliere vocaţională.

NDicCionarul eplicativ de psi6ologie şcolar@ defineşte consilierea şcolară

şi profesională drept un Nansam&lu de sfaturi sugestii propuneri pe care o

persoan speciali/at psi6olog sau pedagog: le pre/int elevilor n scopul unei

corecte O"P.@

Consilierea privind cariera asist individul n re/olvarea pro&lemelor legate

de carier.

Pentru 3. "c6au& consilierea profesională este o Nform general a pregtirii n vederea alegerii profesiunii prin acordarea de sfaturi tinerilor şi

educatorilor.@

Consilierea vocaţională este unul din elementele orientrii profesionale

care const n a=utorul acordat unei persoane pentru sta&ilirea unui proiect

profesional sau a unui plan de carier.

)onsilierea vocaCional cuprinde activitCi destinate s a=ute persoana s-şiaprecie/e valoarea s-şi defineasc o&iectivele personale s alctuiasc un plan de

carier pe care s-1 revi/uiasc periodic n lumina progreselor efectuate.

)onstatm astfel c literatura psi6opedagogic utili/ea/ diverse formule

pentru a desemna activitatea de orientare. (stfel ast/i se vor&eşte despre

consilierea orientarea şi educarea carierei. Dintre acestea cele mai nimerite ni se

par a fi cele propuse de ,. igu7 consiliere şi orientare şcolară şi profesională şi

1


32/254


consilierea carierei. (ceste sintagme cuprind n sfera lor atGt aspectele clasice

tradiCionale ale activitCii de O"P cGt şi cuceririle cele mai noi ale acestui domeniu.

Mntre aceste dou activitCi apar ns diferenCe de nuanC. (ctivitatea de

orientare şcolar o precede pe cea profesional am&ele fiind componente ale

consilierii şi orientrii pentru carier. (ctivitatea de orientare şcolar se centrea/

mai ales asupra celor care intr n noi etape de formare iniCial? activitatea de

orientare profesional se adresea/ prioritar elevilor aflaCi n ultimele clase ale

şcolii de orice nivel care nu vor s continue studiile: dar şi celor care caut un

nou loc de munc sau doresc sc6im&area acestuia )onsilierea şi orientarea pentru

carier au n vedere am&ele aspecte.Procesul consilierii şi orientrii şcolare şi profesionale poate vi/a mai multe

aspecte de natur7

W cognitiv – furni/area de informaCii nvCarea te6nicilor de cutare a unui

loc de munc

W afectiv – ameliorarea imaginii de sine formarea unei atitudini po/itive

faC de muncW acCional – luarea deci/iei planificarea şi punerea n practic a opCiunii

pentru cei interesaCi de acest domeniu se pune pro&lema diferenCei dintre

Consilierea şcolar,profesională şi consilierea carierei

'n linii mari am&ele procese de consiliere au aceleaşi caracteristici şi

o&iective de &a/. Unele elemente le diferenCia/ totuşi7

@Consilierea tradiţională ia n consideraCie mai n detaliu pro&lemele psi6ologice şi emoCionale pune accent pe relaCia direct consilier-&eneficiari pe

modul particular de comunicare cu aceştia.@ :

@Consilierea carierei d mai mare importanC informrii evalurii

cantitative şi calitative a resurselor profesionale ale clienCilor a&ordrii glo&ale a

vieCii acestora fcGndu-se o mai realist şi natural legtur ntre Elumea internF

şi cea etern a indivi/ilor cu mediul social economic şi cultural n care triesc.@

2


33/254


Prin caracterul su mai cuprin/tor noCiunea de consiliere a carierei şi

practica ce decurge de aici rspund pe deplin eigenCelor şi prioritCilor actuale ale

indivi/ilor şi societCii.

ist o serie de conotaCii mai puCin favora&ile care sunt asociate activitCii

de O"P (stfel termenul de orientare implic pentru client un anumit diri=ism un

act de manipulare. )a reacCie la acest aspecte se o&serv tendinCa de a prefera

termenului şi conCinutului de orientare pe cel de consiliere.

Educaţia pentru carieră include deseori şi su&iecte care nu sunt aparent

direct legate de eercitarea unei profesii7 viaCa de familie educarea copiilor

petrecerea timpului li&er modul de a face faC situaCiilor dramatice.)onclu/ii

)onsilierea şi orientarea şcolar şi profesional este un proces su&til de

nvCare care-l pregteşte pe individ pentru sc6im&are şi readaptare şi nu-1

consider doar un receptor pasiv de informaCii.

N)onsilierea şi orientarea şcolar şi profesional vi/ea/ informarea şi

consilierea persoanelor cu privire la alegerea rutei şcolare şi profesionaleconsiderat de ctre individ n mod motivat ca optim pentru sine şi care poate s-

i aduc acestuia satisfacCii şi un nivel de trai decent afirmare personal şi social

performanC profesional şi participare la viaCa pu&lic.@ :

*+&+ Profesiunea , cale de integrare a tinerilor =n viaţa social,productivă

%inalitatea O"P este integrarea socio-profesional a indivi/ilor.

Profesiunea este calea principal de integrare a tineretului n viaCa social-

productiv. (şa cum spune '. >icola7 NProfesiunea face =oncCiunea ntre individ şi

societate.@ :


34/254


Profesiunea este un atri&ut al civili/aCiei pre/entGnd modificri pe parcursul

timpului. a presupune eistenta unui sistem de pregtire oricGt de rudimentar ar

fi acesta.

Profesiunea este legat de munc şi ea apare n urma celor 4 %ari procese de

di!i#iune a %uncii cunoscute n evoluCia societCii umane7

(. 'i!i#iunea naturală a %uncii ( este &a/at pe criteriul fi/iologic şi se

eercit n conformitate cu o serie de diferenCe fi/iologice ntre oameni. a a

generat ocupaCii care nu solicitau speciali/are.

B. 'i!i#iunea socială a %uncii "n general ) care a dus la apariCia

speciali/rii pe ocupaCii agricultur industrie etc.:). 'i!i#iunea particulară a %uncii ( care a dus la apariCia meseriilor

D. 'i!i#iunea %uncii pe operaţii ( activitatea de eecuCie este divi/at pe

operaCii. Din perspectiv sociologic profesia poate fi definit ca Nun su&grup

social generat de o etap istoric a divi/iunii sociale a muncii implicGnd un mod

specific de viaC şi relaCii interumane n cadrul grupului şi ntre grupuri de acest

tip:.@ :'n vi/iunea lui '. ,rginean profesia este Ntipul de activitate social ce se

eercita pe &a/a unei pregtiri profesionale a unei calificri.@ :

Profesia reuneşte com&inaCia special de cunoştinCe priceperi şi deprinderi

necesare pentru ndeplinirea unei munci.

4. Legendre confer un sens mai restrGns noCiunii de profesiune definind-o

drept o activitate cu caracter intelectual care necesit cunoştinCe şi competente denivel nalt de regul ac6i/iCionate n cadrul nvCmGntului superior n domenii

precum7 drept medicin fi/ic matematic psi6ologie etc. :

Pentru ' Drgan profesiunea este No form de activitate social permanent

şi speciali/at@ prin care tGnrul rspunde necesitCilor sociale asigurGndu-şi n

acelaşi timp sursele de venit şi mi=loacele de eistenC. (utorul su&linia/ n

continuare c orice profesiune presupune o pregtire n preala&il teoretic şi

$


35/254


practica: ce se reali/ea/ ntr-o form instituCionali/at şcoli licee facultCi: sau

n cadrul practicrii ei la locul de munc.

ste semnificativ o&servaCia pe care o face psi6ologul "uper7 NProfesiunea

nu este doar un mi=loc de a-Ci cGştiga eistenCa dar şi un mod de viaC un rol

social@ idee care lrgeşte nCelesul noCiunii de profesiune. :

Una din cerinCele revoluCiei ştiinCifice contemporane o constituie mrirea

numrului de profesiuni şi apariCia speciali/rilor. (st/i este practic imposi&il s

cunoaştem cu preci/ie numrul profesiunilor şi speciali/rilor eistente pe tot

glo&ul pmGntesc.

O consecinC a progresului te6nico-ştiinCific o constituie ngustareao&iectului unei profesiuni. )Gnd aceast restrGngere depşeşte anumite limite se

a=unge la speciali/ri n cadrul profesiunilor. Profesiunea se constituie din

eercitarea unor operaCii distincte. N"peciali/area repre/int profilarea pe o

operaCie sau un grup distinct de operaCii n cadrul unei profesiuni.@ : "peciali/rile

se fac n interiorul profesiunii avGnd un caracter de profun/ime. )u cGt o

profesiune este mai comple cu atGt poate avea mai multe speciali/ri.'n legtur cu lumea profesiunilor un fenomen important ce tre&uie discutat

l repre/int dinamica profesiunilor. (ceasta este o Ncaracteristic a profesiunilor

constGnd n evoluCia moderni/area şi intelectuali/area lor.@ :

,o&ilitatea profesiunilor are loc atGt pe vertical cronologic: cGt şi pe

ori/ontal n conCinut:7

X su& aspect cronologic, apar profesiuni noi se diversific unele din celeeistente iar altele dispar de eemplu peste =umtate din profesiunile actuale nu

eistau la nceputul secolului nostru:

X su& aspectul conţinutului, modificrile au n vedere moderni/area

profesiunilor7

- creşterea caracterului ştiinCific al pregtirii profesionale şi al practicrii

profesiunii

- te6nici/area profesiunilor

5


36/254


- sc6im&area raportului dintre munca fi/ic şi munca intelectual n favoarea

celei din urm

- ngustarea ariei cuprinse n o&iectul profesiunii

- sc6im&area semnificaCiei profesiunilor n raport cu cerinCele societCii

Dinamica profesiunilor ridic pro&leme deose&ite pentru O"P. "c6im&area

profesiunii pe parcursul vieCii sau modificrile ce apar n interiorul aceleiaşi

profesiuni impun o alt optic a O"P. 'n acest sens su&liniem dou aspecte7

- orientarea profesional nu se nc6eie odat cu do&Gndirea unei pregtiri ci

continu şi dup aceea

- individul elevul adolescentul: nu mai este orientat ctre o singurmeserie ci ctre o familie de meserii ctre un sector profesional astfel ncGt s

poat primi o pregtire general suficient care s-i permit recalificarea cu

uşurinC dac acest lucru este necesar.

NDictionnaire actuel de lYeducation@ defineşte familia de meserii ca fiind un

grup de profesiuni care necesit cunoştinCe aptitudini şi o pregtire calificare:

asemntoare sau analoage. :ste necesar s facem referire şi la noCiunea de ocupaCie. (ceasta are o sfer

de cuprindere cu mult mai larg decGt profesiunea. a se refer atGt la funcCiile pe

care le poate ocupa cineva cGt şi la activitCile etraprofesionale.

'.Drgan nCelege prin ocupaCie Naspectul concret al unei profesiuni

desfşurarea ei efectiv.@ :

E+ ste necesar de asemenea pentru alegerea şcolii de urmat o informareşcolară+ levului tre&uie s i se ofere date despre reCeaua şcolar condiCiile de

admitere n diferite tipuri şi grade de nvCmGnt conCinutul şi finalitatea studiilor

etc.

F+ Selecţia şcolară care se face prin eamenele de a&solvire şi concursurile

de admitere dar şi natural pe parcursul şcolari/rii:.

#


37/254


6+ Pregătirea profesională se desfşoar n diferite tipuri de şcoli cu

diferite profile grade şi modalitCi de pregtire profesional liceu şcoal

profesional nvCmGntul superior:.

Pregtirea profesional presupune7

a: instruirea profesional care presupune7

W instruire teoretic acumularea de cunoştinCe teoretice de specialitate:

W instruire practic formarea deprinderilor priceperilor aptitudinilor

specifice profesiunii ce se nvaC:

&: educaCia profesional care presupune7

W formarea interesului şi pasiunii pentru profesia studiatW n/estrarea cu calitCile etico-profesionale necesare formrii specialistului

responsa&ilitate profesional disciplina muncii dorinC de perfecCionare etc.:

A+ Selecţia profesională , alegerea candidatului care pre/int n cel mai

nalt grad calitCile necesare pentru profesiunea dat.

). 'n urma calificrii şi selecCiei profesionale tGnrul trece n etapa de

practicare a profesiunii+. La nceputul acesteia tGnrul parcurge o etap de adaptare profesională

n care ia contact cu realitCile de la locul de munc cu colectivul de munc caut

sa le nCeleag şi s li se ncadre/e. (daptarea profesional este mai lung sau mai

scurt n funcCie de corectitudinea selecCiilor prin care a trecut proasptul calificat

de calitatea pregtirii sale profesionale.

D . Urmea/ n final integrarea profesională care este adaptarea completla profesiune şi la cerinCele ei la condiCiile socio-economice n care se practic ea.

*Gnrul trece de la statutul de elev la statutul profesional do&Gndit prin intermediul

profesiunii.


38/254


X *ăiestria profesională este fa/a superioar n care performanCele o&Cinute

sunt nu numai ridicate dar şi de o calitate deose&it a presupune un rol consolidat

n cadrul colectivului şi o vast cultur profesional.

X &reati!itatea profesională este treapta cea mai nalt a integrrii care se

manifest prin iniCiativ inventivitate inovaCii produse n profesiune :

"tudii marcante n domeniu au sta&ilit anumiCi indicatori care eprim

gradul superior al integrrii profesionale7

- succesul şi satisfacCia n munc

- sta&ilitatea profesional

- ataşamentul faC de instituCia respectiv- participare la progresul n domeniul profesional in invenCii

inovaCii perfecCionri.

'. ntegrarea psihosocială este treapta superioar la care se reali/ea/ şi se

afirm un individ. a se &a/ea/ pe integrarea profesional şi presupune lrgirea şi

adGncirea sistemului relaCiilor sociale. a are dou laturi complementare7W sociali/area - se manifesta prin acceptarea şi valorificarea n folosul

comunitCii a potenCialului acCional -creativ al individului

personali/area - se eprim prin interiori/area valorilor pe care societatea le

ofer şi le impune omului ca su&iect concret.

CO$C8U>))

Procesul de integrare a individului n profesie şi n viaCa social sedesfşoar n acCiuni şi fa/e ndelungate ncepGnd de la primii ani de şcoal

continuGnd pGn la cei de eercitare a profesiunii.

(ceste fa/e şi acCiuni sunt strGns legate ntre ele dar fiecare are specificul şi

importanCa sa precum şi numeroşi factori de care depind.


39/254


*+0+ Principiile OSP

Principiile O"P sunt norme care g6idea/ factorii implicaCi n activitatea

practic de orientare a carierei elevilor şi totodat cerinCe ce tre&uie respectate de

aceştia conferind acesteia un caracter ştiinCific. le au fost formulate pe &a/a

generali/rii eperienCei po/itive n practica orientrii şi a re/ultatelor cercetrilor

efectuate n domeniu.

S+ Cristea enumera 5 principii fundamentale7

H. Principiul corelării acţiunilor tuturor factorilor +SP scoal familie

comunitate educaCional naCional teritorial locaZ:.O"P este opera colectiv a

mai multor factori care tre&uie s cola&ore/e strGns ntre ei.

. Principiul corelaţiei dintre aspiraţiile, interesele şi capacităţile ele!ului

şi cerinţele !ieţii sociale n plan economic politic cultural:. )onform acestui

principiu eficienCa O"P este condiCionat su& aspect socio-economic de msura n

care opCiunile elevilor sunt n concordanC cu nevoia de munc a societCii.

>erespectarea principiului poate genera apariCia unui de/ec6ili&ru ntre necesarulforCei de munc n diferite sectoare ale vieCii sociale şi opCiunile elevilor

-. Principiul auto/for%ării, auto/de#!oltării, auto/deter%inării ele!ului

"n procesul orientării. )onform acestui principiu elevul tre&uie s fie furitorul

propriei sale perspective şcolare şi profesionale.

4. Principiul pregătirii psihopedagogice a ele!ilor şi părinţilor "n !ederea

alegerii studiilor şi profesiunii si a definiti!ării sfatului final de +SP. (cest principiu permite prevenirea fenomenelor de indeci/ie a lipsei de realism n

alegerea studiilor şi profesiunilor de ctre elevi.

0. Principiul !alorificării trăsăturilor po#iti!e ale fiecărui personalităţi.

Principiul este aplica&il ndeose&i n ca/ul orientrii elevilor cu deficienCe de

adaptare a celor cu dificultCi de nvCare şi n ca/ul elevilor cu 6andicap.

7hill şi Cham"oulant 19#5: identific urmtoarele principii ale activitCiide O"P7

9


40/254


H. (ctivitCile de O"P sunt corelate cu alte demersuri de natur psi6ologic

pedagogic psi6oterapeutic.

. )onsilierul tre&uie s a&orde/e individul CinGnd cont de ansam&lul

pro&lemelor sale şcolare şi din mediul sau de viaC.

-. (ctivitatea de O"P tre&uie s fie continu şi po/itiv direcCionat.

4. Orientarea nu este o acCiune unilateral ci un ansam&lu coerent de

influenCe informaCii eerciCii de asumare a li&ertCii de a decide.

5. O"P este o continuare a demersurilor de psi6ologie şcolar aplicat

(lCi autori precum 0al 19##: şi Leon 195+: consider ca relevante

principiile71. ducaCia pentru alegerea carierei

2. Li&ertatea deci/iei

0 . %ormarea polivalent

4. nceperea cGt mai de timpuriu a activitCilor de O"P

1. 'nformarea cGt mai eact şi cGt mai &ogat a elevului şi familiei cu

privire la lumea profesiunilor şi la piaCa forCei de munc,. igu reCine ca fiind importante datorit confirmrii practice

urmtoarele principii7

1. (ctivitatea de consiliere şi orientare şcolar şi profesional tre&uie s fie

cu preponderenC un demers educativ. (ceasta nseamn c rolul conductor i

revine şcolii deoarece O"P este o activitate educaCional comple şi de durat.

. )onsilierea şi orientarea tre&uie s se fac n concordanC cu sistemul deinterese motivaCii şi aptitudini ale individului.

-. (sigurarea şi respectarea li&ertCii de a decide cu privire la propria carier

tre&uie permanent avute n vedere.

4. )onsilierea şi orientarea tre&uie s Cin seama de trsturile de

personalitate. caracterul sistemul de valori atitudinile celui consiliat faC de

realitatea socio-economic şi cultural n care trieşte.

$!


41/254


0. )onsilierea şi orientarea tre&uie s fie Ndinamic@ şi Nconvergent@ adic

s acCione/e pe mai multe planuri n anumite etape de vGrst. a tre&uie s fie mai

activ n /onele de rscruce acolo unde alternativele de opCiune sunt mai

numeroase.

2. )onsilierea tre&uie s fie un proces continuu iar conCinutul su s fie

adaptat etapei de de/voltare a individului n clasele mici se face orientare şi

consiliere şcolar ulterior orientare şi consiliere profesional:.

3. )onsilierea şi orientarea şcolar şi profesional tre&uie s dea individului

prile=ul unei de/voltri personale.

. Pentru a fi eficient consilierea şi orientarea presupune o pregtire preala&il tre/irea interesului pentru anumite activitCi motivarea pentru atingerea

Celurilor asumate formarea unei atitudini po/itive faC de cariera profesional

eersarea deprinderilor şi a&ilitCilor:.

5. (ctivitatea de O"P tre&uie s fie susCinut n mod continuu şi specific de

toate disciplinele de nvCmGnt.

16. Beneficiarii activitCii de O"P tre&uie informaCi asupra situaCiei socio-economice n plan naCional regional local şi averti/aCi asupra evoluCiei pro&a&ile a

pieCei forCei de munc interne şi internaCionale:.

HH. O"P tre&uie s fie dominant po/itiv adic s valorifice şi s se ae/e pe

trsturile po/itive ale fiecrei personalitCi şi nu pe restricCiile constrGngerile

eterne sau pe 6andicapuri mi/Gndu-se mult pe resursele adaptative şi

compensatorii ale indivi/ilor.1. O"P tre&uie s tind spre o&Cinerea unei concordanCe ntre ceea ce poate

ceea ce doreşte şi ceea ce tre&uie s fac individul.

1-. )onsilierea vocaCional tre&uie s cultive motivat şi permanent ideea c

pe parcursul vieCii active formarea continu sc6im&area traseului profesional

utili/area sistemului de cunoştinCe priceperi şi deprinderi n alte contete de

munc sunt episoade oricGnd posi&ile şi uneori c6iar necesare. 'n termeni restrGnşi

principiile consilierii şi orientrii şcolare şi profesionale se pot re/uma astfel7

$1


42/254


1. Educaţia alegerii

. Pro%o!area autodeci#iei "n orientare

-. &oncordanţa internă şi e7ternă a alegerii şcolar(profesionale

4. Acţiune po#iti!ă şi continuă

0. 'eschidere spre de#!oltare personală8 :

*+(+ Funcţiile OSP

%uncCiile O"P sunt sarcini ce revin factorilor O"P. (cestea sunt7

1. Funcţia in!estigati!ă - const n investigarea cercetarea: elevilor a

profesiilor şi a cerinCelor vieCii sociale

. Funcţia infor%ati!ă ( const din informarea elevilor şi a prinCilor asupra

pro&lemelor pe care le pune O"P

-. Funcţia for%ali!(educati!ă ( const n formarea elevilor n vederea

alegerii adecvate conform cu structura personalitCii: şi realiste a şcoliiHprofesiei :

%uncCiile O"P au fost clasificate n diverse moduri. O perioad lung de timpa predominat clasificarea ce propunea $ tipuri de funcCii7

Educaţională

Personală

Socială

Profesională

(şa cum arat 06 *omşa Nde/avanta=ul unei astfel de clasificri re/id nfaptul c nu Cine seama de compleitatea interrelaCiilor specifice naturii umane.@ :

Un de/ec6ili&ru la nivelul personalitCii are multe faCete care se pot eprima

simultan n aspectele educaCionale personale şi sociale ale vieCii individului. Deci

pro&lemele individului se suprapun şi se ntreptrund dar individul nu poate merge

pentru o pro&lem dat la un consilier iar pentru alta la un alt consilier.

O clasificare a funcCiilor orientrii care se &ucur ast/i de o aprecieregeneral este cea propus de oos eufauver l925: şi de/voltat de 3.B.

$2


43/254


,cDaniel 195::. (ceast clasificare leag funcCiile orientrii de un program

educaCional total. "e disting funcCii principale ale orientrii n şcoal7

H. Funcţia de a9ustare

. Funcţia de distribuţie sau distributi!ă

-. Funcţia de adaptare

1. Funcţia de a9ustare

)onsilierul şcolar tre&uie s aloce n medie o treime din timpul su funcCiei

de a=ustare care const n spri=inirea elevilor cu pro&leme deose&ite eşecul şcolar

pro&leme de inadaptare şi devianC comportamental lipsa unei vieCi sociale

satisfctoare:. (=utGndu-i pe aceşti elevi consilierul şcolar uşurea/ mult munca profesorului acesta devenind mai eficient n activitatea sa la clas n acest ca/

consilierul şcolar pune un diagnostic şi ofer un tratament adecvat.

2. Funcţia de distribuţie distributi!ă/

(ceast funcCie const n a-i a=uta pe elevi s-şi mpart energia n mai multe

canale educaCionale. )onsilierul şcolar tre&uie s-i a=ute pe elevi s-şi gseasc

acele cursuri şi activitCi care se potrivesc cel mai &ine aptitudinilor şi nevoilor lor.Pentru aceasta consilierul tre&uie s cunoasc fiecare elev n parte dar şi

oportunitCile pe care le are la dispo/iCie.

(spectul distri&utiv al orientrii presupune din partea consilierului dou

operaCii esenCiale7

a: descoperirea nevoilor individuale ale fiecrui elev n parte

&: pre/entarea datelor o&Cinute atGt elevului cGt şi profesorilor (ceasta funcCie a orientrii se aplic tuturor elevilor deoarece fiecare elev

are nevoie s fie ndrumat spre alegerea anumitor discipline de studiu şi a unor

tipuri de activitate etraşcolar.

)onsilierul şcolar tre&uie s aloce aproimativ o doime din timpul su de

lucru pentru ndeplinirea funcCiei distri&utive a orientrii

-. %uncCia de adaptare

$


44/254


Rcoala tre&uie s-şi adapte/e cursurile şi activitCile la nevoile reale ale

elevilor. )onsilierul şcolar are un rol esenCial n aceast funcCie de adaptare prin

contri&uCia sa la de/voltarea curriculum-ului. LucrGnd n mod constant cu elevii

consilierul şcolar le cunoaşte a&ilitCile aptitudinile profesiunea care-i aşteapt n

viitor )onsilierul şcolar este deci persoana care poate oferi datele necesare ce se

pot constitui ca o &a/ de gGndire a curriculum-ului. Un curriculum care nu Cine

seama de opinia consilierului şcolar va eşua n ndeplinirea funcCiei sale.

*e6nicile folosite de consilier n ndeplinirea funcCiei de adaptare a orientrii

sunt inventarul individual şi studiile de urmrire a su&iecCilor orientaCi. Datele

o&Cinute prin aceste te6nici ofer autoritCilor şcolare o &a/ pe care se pot iniCia şi pune n practic sc6im&rile din programul şcolar.

(şa cum arat ". )ristea funcCiile O"P vi/ea/ acCiunile de investigare-

informare-formare a celor care tre&uie orientaCi (utorul identific funcCii ale

O"P7

*+ Cunoaşterea psihopedagogică si socială a elevilor n calitatea lor de

o&iect al educaCiei.&+ Informarea şcolară şi profesională a tinerilor n vederea reintegrrii lor

optime n toate etapele educaCiei Nciclurile vieCii@:.

0+ Stimularea procesului de adaptare socială continu a celui orientat prin

valorificarea deplin a trsturilor po/itive ale personalitCii umane.

%uncCiile OSP se concreti/ea/ n o&iectivele O"P.

*+1+ Factorii OSP

O"P este un proces comple şi de lung durat iar eficienCa sa depinde de

calitCile factorilor care particip la reali/area o&iectivelor şi sarcinilor acestui

domeniu

Printre aceşti factori enumerm7 nvCtorul dirigintele psi6ologul şcolarcolectivul pedagogic familia mass-media opinia pu&lic prieteni şi cunoscuCi

$$


45/254


ntreprinderile sponsori/ante şi mai ales centrele =udeCene de asistenC

psi6opedagogic care reali/ea/ importante activitCi de O"P şi coordonea/

ca&inetele interşcolare şi şcolare de orientare.

ŞCO!8!

(vGnd n vedere compleitatea O"P precum şi durata ei n timp factorul

principal n aceast activitate care tre&uie reali/at pe &a/e ştiinCifice este şcoala.

Pornind de la ideea c orientarea este n esenC o acCiune educativ ce vi/ea/

de/voltarea personalitCii umane nseamn a accepta faptul c şcoala repre/int

principalul factor al O"P.

Urmrind nfptuirea imperativelor idealului educativ şcoala reali/ea/implicit şi orientarea. 4esorturile psi6ologice ale orientrii sunt puse n funcCiune

de activitatea educativ desfşurat n şcoal.

(pariCia şi manifestarea aptitudinilor nu se face de la sine şi n mod

simultan. Procesul de nvCmGnt şi celelalte activitCi asigur condiCii prielnice

pentru depistarea şi de/voltarea aptitudinilor pregtind terenul pentru orientare. De

asemenea se consider c atitudinile au o pondere din ce n ce mai mare n cadrul procesului orientrii. (şa cum spune 0. )aron NmotivaCia pentru profesiune

pentru practicarea profesiunii respective: devine un criteriu de selecCie.@ :

'n acest contet şcolii prin factorii si educativi: i revine formarea la elevi

a unor motivaCii po/itive interese atitudini etc.: şi a unor trsturi de caracter

perseverenC fermitate putere de munc: care-şi vor pune amprenta asupra

eercitrii oricrei profesiuni.Rcoala dispune de posi&ilitCi nelimitate in vederea formrii acestora. Dou

sunt mi=loacele esenCiale de care dispune şcoala pentru reali/area o&iectivelor şi

sarcinilor orientrii7

!+ Structura =nvăţămntului

B+ Procesul de =nvăţămnt

!+ Structura =nvăţămntului este N&a/a o&iectiv a O"P. a poate facilita

sau frGna desfşurarea eficient a procesului de orientare.@:

$5


46/254


47/254


*+1+*+ O"iectivele şi sarcinile orientării pe cicluri de =nvăţămnt

O&iectivele orientrii elevilor n plan şcolar şi profesional sunt finalitCi

practice pe care tre&uie s le ai& n vedere factorii implicaCi n activitatea de

orientare.

O&iectivele orientrii vi/ea/ de/voltarea acelor componente ale

personalitCii care s conduc elevii spre efectuarea unor alegeri adecvate şi realiste

şi n cele din urm la o integrare socio-profesional optim.

O&iectivele O"P pot fi grupate n dou mari categorii7

1. Obiective generale ( sunt vala&ile pentru ntregul proces al orientrii la

toate nivelurile şi la toate etapele sale. 'n aceasta categorie includem o&iective de

genul urmtor7 formarea unor atitudini po/itive faC de munc formarea interesului

pentru eercitarea unor activitCi social-utile pregtirea elevilor pentru adaptri

socio-profesionale continue etc.

. Obiective specifice ( se situea/ la nivelul ciclurilor de nvCmGnt şi al

ariilor curriculare. le se aea/ pe modalitCile de valorificare a conCinuturi lor instructive şi educative n scopurile orientrii.

=nvăţămntul preşcolar este implicat n mod indirect n reali/area

o&iectivelor orientrii. Date fiind caracteristicile psi6osociale ale

preşcolarului la nivelul nvCmGntului preşcolar se introduc - prin intermediul

=ocului - primele elemente de munc n scopul formrii unor capacitCi priceperi

deprinderi practicePrin rolurile asumate n diferite =ocuri copilul preşcolar ia contact cu diferite

aspecte care particulari/ea/ şi caracteri/ea/ diferite profesiuni. (sigurarea unei

corelri optime ntre munc şi =oc constituie calea principal de reali/are a

o&iectivelor orientrii n nvCmGntul preşcolar. (ceast corelare ntre munc şi

=oc n cadrul grdiniCei se reali/ea/ prin dou modalitCi concrete7

W activitCile manualeW activitatea n cercuri

$+


48/254


=nvăţămntul primar repre/int fa/a iniCial n formarea intereselor

şcolare şi profesionale care vor sta mai tGr/iu la &a/a alegerii şcolii şi profesiunii.

(cest ciclu de nvCmGnt de&utea/ ca prim etap a orientrii n plan şcolar

ntrucGt la nceputul clasei ntGi pe &a/a unor eamene medicale şi psi6ologice

copiii cu deficiente sen/oriale mentale etc. sunt ndrumaCi spre şcoli speciale de

profil. *ot n aceast etap sunt eprimate primele opCiuni n funcCie de

aptitudinile copiilor pentru unitCile şcolare cu program special de mu/ic arte

plastice şi coregrafie.

La nivelul nvCmGntului primar acCiunile de orientare devin mai complee

şi mai diversificate atGt n ceea ce priveşte o&iectivele urmrite cGt şi modalitCilede reali/are.

=nvăţămntul gimna/ial - acest ciclu de nvCmGnt repre/int de fapt

una dintre etapele esenCiale ale orientrii ntrucGt elevii şi aleg filiera profilul şi

speciali/area la nivelul liceului sau şcolii profesionale. De asemenea tot n aceast

perioad are loc şi orientarea spre un anumit grup de profesiuni. Deşi mai sunt

posi&ile n continuare unele reorientri totuşi aceast prim alegere este6otrGtoare pentru viitorul profesional al tGnrului.

=nvăţămntul liceal - n aceast etap a orientrii cadrele didactice tre&uie

s susCin demersul elevilor pentru aprofundarea cunoştinCelor n domeniile

preferate de ei şi s le canali/e/e interesul pentru cunoaşterea pro&lematicii social-

economice şi ndeose&i a ofertei sociale. le tre&uie s conştienti/e/e faptul c n

msura n care vor pune accentul pe metodele formative n procesul de orientare acarierei va creşte ponderea elevilor care vor alege studii academice şi activitCi

profesionale concordante cu profilul şi speciali/area liceului urmat. O astfel de

concordanC este avanta=oasa atGt pentru individ cGt şi pentru comunitatea social.

,utaCiile survenite n ultimele decenii pe ansam&lul vieCii social-economice

şi ndeose&i n sfera producCiei şi nvCmGntului presupune din partea şcolii

asumarea de sarcini sociale noi fapt care-i mreşte importanCa prestigiul şi

eficienCa.

$


49/254


(şa cum arata ,. igu Nşcoala tre&uie s-şi de/volte un sistem propriu de

urmrire a rutei şcolar-profesionale a foştilor si elevi dup ce prsesc unitatea şi

reali/area de legturi funcCionale de comunicare cu alte unitCi şcolare

ntreprinderi diferite categorii de anga=atori.@ :

Daca un elev cu prile=ul evalurilor curente din şcoal demonstrea/ c are

&une cunoştinCe şi aptitudini faptul nu nseamn cu necesitate c acest tGnr ntr-

un contet de munca va avea aceleaşi performanCe ci c are perspective mai &une

s fie eficient in activitate.

Rcoala ca factor principal al O"P este pus n faCa unui fenomen cruia

tre&uie s-i fac faC prin identificarea unor soluCii optime. )el mai importantaspect al lumii moderne este acceleraCia ei. O consecinC a rapiditCii cu care totul

se transform este u/ura accelerata a cunoştinCelor. (ceasta nseamn c

nvCmGntul capt o nou nfCişare.

Un copil care intr n pre/ent n şcoal va a&solvi n mod oficial o form de

educaCie şi formare profesional dup 9 1! 11 12 1$ sau 1+ ani de studii. 'n

acest timp progresele din domeniul ştiinCei sau n plan socio-cultural vor fi şi eleconsidera&ile iar Nşcoala nu le va putea integra n curriculum decGt cu o anumit

ntGr/iere necesar sediment

Documents

Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal