28
Orientari metodologice in sociologie Distinctii si dezvoltari

Orientari metodologice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Metode

Citation preview

Page 1: Orientari metodologice

Orientari metodologice in

sociologie

Distinctii si dezvoltari

Page 2: Orientari metodologice

Analiza structurală

Page 3: Orientari metodologice

Analiza structurală

� A fost consacrată în cadrul structuralismului – orientareteoretică şi metodologică în ştiinŃele sociale şi umane în anii 1960-1980 (lingvistică: Ferdinand de Saussure, Noam Chomsky; psihologie – gestaltismul, antropologie: C. Levi-Strauss).

� Analiza structurală este centrată pe conceptul de structură pentru a ajunge la construcŃie teoretică pebaza analizei empirice.

� OpŃiuni: (a) ia ca model ştiinŃele naturii; (b) eliminăfilosofia socială; (c) depaşeşte empirismul sociologic

Page 4: Orientari metodologice

“Luată în accepŃia sa – curentă încă în câteva Ńări din Europa, inclusiv FranŃa – de reflecŃie asupra principiilor vieŃii sociale şi asupra ideilor pe care oamenii le-au întreŃinut şi continuă să le întreŃină în legătură cu aceasta, sociologia se reduce la filosofie socială şi, ca atare, nu întră în cadrul studiului nostru. Iar dacă, aşa cum e cazul în Ńările anglo-saxone, este privită ca un ansamblu de cercetări pozitive privind organizarea şi funcŃionarea societăŃilor de tipul cel mai complex, sociologia devine o specialitate a etnografiei...

Etnografia constă în observarea şi analiza grupurilor umane, urmărind restituirea, cât mai fidelă cu putinŃă, a vieŃiii fiecăruia din ele.” (Levi Strauss, Antropologie Structurală, pg-45)

Page 5: Orientari metodologice

Conceptul de structură

1. AccepŃiune generală: mod de stabilire a relaŃiilor dintre elementele integrate într-o “totalitate ireductibilă la suma părŃilor”.

2. AccepŃiune specifică analizei structurale: noŃiunea de structură nu Ńine de o definiŃie inductivă, bazată pe compararea şi pe abstragerea elementelor comune ; structura nu se referă la o realitate concretă, vizibilă, ci la un model (eventual formalizat) al realităŃii ce este supusă investigării.

Page 6: Orientari metodologice

Caracteristici ale analizei

structurale

Page 7: Orientari metodologice

Centrare asupra fenomenelor considerate

global, ca totalităŃi ireductibile la elementele

componente.

Se depăşesc studiile comparative şi istoriste ce nu identifică constituŃia internă a evenimentelor.

Se referă la la caracteristicile constitutive şi permanente ale sistemului.

VariaŃiile observate sunt interpretate în termenii autoreglajului intern al structurii.

Page 8: Orientari metodologice

Se concentrează asupra modelului despre

realitate şi nu asupra realităŃii însăşi

1. A.s. debutează cu propunerea unei teorii explicative care să introducă ordine în manifestările aparent inexplicabile.

2. InterdependenŃa dintre elementele totalităŃii este dedusă pe baza acestei teorii (sau set de propoziŃii) apriori.

3. Experimentarea cu modelul propus (de exemplu, prin modificarea unuia sau unora dintre elementele sale)permite atât identificarea faptelor generative sau transformatoare (care iau forma “teoremelor”) cât şi previzionarea modificărilor posibile din structură.

Page 9: Orientari metodologice

Exemplu de model în teoria jocurilor

AbandonCooperare

0; 23; 3CooperareActorul 1

2; 22; 0Abandon

Actorul 2

Page 10: Orientari metodologice

Dilema prizonierului

� Dacă ambii mărturisesc vor primi o pedeapsă moderată

� Dacă ambii neagă vor primi o pedeapsă mică

� Dacă unul recunoaşte, iar celălalt nu cel care a mărturisit primeşte o pedeapsă minimă iar cel care nu recunoaşte o pedeapsă maximă.

Teorie utilă pentru explicarea strategiilor competiŃiei, formării coaliŃiilor, etc.

Page 11: Orientari metodologice

Teoria jocurilor – CorupŃia electorală

P+v1-v2, (1-p)-v1+v2P+v1, (1-p)-v1Se face uz de corupŃie

P-v2; (1-p)+v2p; (1-p)Nu se face uz

Se face uz de corupŃieNu se face uzPartidul 1

Partidul 2

Page 12: Orientari metodologice

Concentrare asupra relaŃiilor (formei,

orientării şi densităŃii lor).

În analiza relaŃiilor, structuralismul se referă la relaŃiile interumane sau interinstituŃionale şi face abstracŃie de elementele care intră în relaŃie.

ProprietăŃile componentelor sunt cele conferite de structură astfel că a înŃelege viaŃa individuală înseamnă a o integra în universul de relaŃii care îi este specifică şi a o explica prin structura generativă.

Page 13: Orientari metodologice

Concentare mai ales asupra statornicitului

decât asupra devenirii.

� EvoluŃia are o structură distinctă. � A analiza procesualitatea înseamnă a studia modul în

care se structurează structurile.

� Ferdinand de Saussure – orice ştiinŃă urmăreşte să plaseze evenimentele de-a lungul a două axe: a. axa simultaneităŃii, b. axa succesiunii.

Page 14: Orientari metodologice

Demersul analizei structurale

� a) Formularea teoriei de referinŃă în forma modelului ipotetico-deductiv.

� b) Observarea obiectivă a faptelor subsumate, explicate şi prezise prin model sau experimentarea cu modelul prin modificarea unora din elementele sale;

� c) Verificarea modelului, adică a modului său de reacŃie la modificările introduse

Page 15: Orientari metodologice

Exemple de studii

� Teoria jocurilor - utilizarea tehnicilor logico-matematice.

� Studiul reŃelelor sociale.� Studii privind mobilitatea socială. � Analiza efectelor contextuale sau structurale

ale variabilelor independente

Page 16: Orientari metodologice

Studii privind mobilitatea ocupaŃională

� Nu se concetrează asupra factorilor care determină mobilitatea (în general, relaŃia cauză-efect este eliminată din analiza structurală), ci asupra modului în care se stabilesc modele sau structuri de relaŃii între persoanele antrenate în mobilitate în aşa fel încât să explice o largă varietate de raporturi sociale.

Page 17: Orientari metodologice

Analiza efectelor contextuale sau structurale

ale variabilelor independente

� Formă desprinsă din practica metodologică empiristă. � A. O cercetare orientată atomist va înregistra

caracteristicile fiecărei persoane investigate şi va asocia variabilele independente una câte una cu variabila dependentă.

� B. CorelaŃii între variabila dependentă şi interacŃiunea (adică efectele cumulate ale acŃiunilor individuale) rezultată dintr-un mod de combinare a efectelor cumulate specifice variabilelor independnete.

� C. Variabilele independente individualizează o organizaŃie în care sunt integraŃi indivizii, iar organizaŃia ca întreg generează nivelurile şi formele de manifestare a diferitelor fenomene.

Page 18: Orientari metodologice

“Structure and agency”

� “Structure and agency”: de la ignorarea subiectuluiistoric la analiza “dualităŃii structurale” (A. Giddens)

� Bourdieu – Habitus – principiu ce structurează percepŃia şi acŃiunea agenŃilor sociali. � Practicile de consum sunt condiŃionate de gusturi

definite social printr-un habitus de clasă. � EducaŃia menŃine structura claselor sociale.

Page 19: Orientari metodologice

Critica analizei structurale

� Ignorarea integrală sau parŃială a rolului activ al persoanei individuale în configurarea socială, datorităconcentrării pe întreg sau totalitate.

� Abordare statică.� ConstrucŃie teoretică deductivistă, care ignoră formele

inductive, bazate pe experienŃe.

Page 20: Orientari metodologice

Analiza funcŃională

Page 21: Orientari metodologice

Analiza funcŃională

� Consacrată de teoria structural-functională, formulată în a doua jumătate a sec XX mai ales de către T. Parsons şi apoi R. K. Merton.

� Marchează trecerea de la analiza structurală statică a sistemului social la analiza dinamică a acestuia.

� Analiza functională vizează temeiurile generării şi conservării ordinii sociale prin explorarea “consecinŃelor funcŃionale” ale structurilor.

Page 22: Orientari metodologice

Teoria funcŃionalistă - Predecesori:

� funcŃionalismul biologic (funcŃia crează organul); � funcŃionalismul sociologic de tip matematic al lui V.

Pareto;� funcŃionalismul organicist al lui H. Spencer;� analiza funcŃionalistă din antropologie (cultura e un tot

organic în care fiecare cutumă sau normă îndeplineşte o funcŃie bine stabilită).

Page 23: Orientari metodologice

Logica analizei funcŃionale

1.Societatea reprezintă un sistem compus din activităŃi şi produse ale acestora.

2.Acestea au anumite finalităŃi şi îndeplinesc un rol/o funcŃie.

3.Elementele sistemului sunt constituite/selectate în raport cu funcŃia pe care o îndeplinesc şi sunt eliminate sau modificate când încetează a mai îndeplini o funcŃie în cadrul sistemului.

A explica un fenomen social înseamnă a pune în evidenŃă rolul său la funcŃionarea unui sistem.

Page 24: Orientari metodologice

Concepte cheie

� Sistem (orientat finalist).

� CerinŃa funcŃională – condiŃia ce tb. să fie asigurată pentru funcŃionarea sistemului.

� Elementul funcŃional – fenomen ce are semnificaŃii/consecinŃe pentru cerinŃele funcŃionale.

� FuncŃie/consecinŃă funcŃională – consecinŃă pentru funcŃionarea unui sistem.

� Fascicol funcŃional – consecinŃe multiple.

Page 25: Orientari metodologice

Demersul analizei funcŃionale

1. Identifică un sistem şi elementele lui specifice (e.g.-roluri sociale corelate, modele culturale, scheme instituŃionale, procese sociale).

2. Specifică consecinŃele obiective ale structurilor pentrusistem.� FuncŃii – asigură adaptarea sistemului la cerinŃele

mediului� DisfuncŃii – impiedică adaptarea sistemului� ConsecinŃe neutre functional – nu interferează cu

sistemul

� Manifeste/latente

Page 26: Orientari metodologice

Care este funcŃia...

� InterdicŃiei incestului� Religiei. � Închisorilor� Familiei

Page 27: Orientari metodologice

Demersul analizei functionale

Analizele empirice sunt menite să stabilească:� (a) domeniul de variaŃie al elementelor echivalente

funcŃional; � (b) constrângerile structurale exercitate de contextul

sistemului asupra substituirilor funcŃionale

Metoda de cercetare cea mai propice pentru realizarea unor asemenea analize este experimentul sau cvasiexperimentarea socială

Page 28: Orientari metodologice

Limite ale analizei functionale

� Teoria globala a lui Parsons (duce la justificarea teoriilor cu nivel mediu de generalitate (R. Merton))

� Teorie a ordinii sociale si nu a schimbarii� Relativism functional; � Hiperfunctionalism asociat cu actori “hipersocializati”