ORIGINILE STATULUI OTOMAN La inceputul secolului al XlV-lea, violente crize interne au zguduit marile imperii situate intre Oxus i Dunre Imperiul Ilhanid in Iran, Hoarda de Aur in estul Europei i Imperiul Bizantin in Balcani i Anatolia de Vest. Ctre sfaritul aceluiai secol, descendenii lui Osman, un gazi de frontier i fondator al dinastiei otomane, au fondat un imperiu intinzanduse de la Dunre la Eufrat. Conductor al acestui imperiu a fost Bayezid I (13891402), cunoscut ca Yildirun", Trznetul". La Nicopole in 1396 el a infrant o armat cruciat a celor mai mandri cavaleri ai Europei; el a sfidat Sultanatul mameluk, in acel timp cel mai puternic stat islam-ic, i a ocupat oraele acestuia de pe Eufrat. in sfarit, el l-a provocat pe marele Timur, noul conductor al Asiei Centrale i Iranului. Aceast prim perioad a istoriei otomane ridic problema: cum micul beylik (principat de frontier) al lui Osman Gazi, destinat pentru Rzboiul Sfant impotriva Bizanului cretin, s-a dezvoltat spre a fi un imperiu cu o astfel de putere i intindere. O teorie susine c, prin acceptarea Zs/am-ului l prin unirea cu musulmanii, populaia greac din bazinul Mrii Marmara46 / Imperiul Otoman. Epoca clasic

a reinviat Imperiul Bizantin ca un stat musulman. Savanii familiarizai cu sursele istorice orientale calific acum aceast teorie drept o speculaie fr temei. Aceti Istorici susin c originile Imperiului Otoman trebuie s fie cutate in evoluiile politice, culturale i demografice ale Anatoliei in secolele al XIIHea i al XlV-lea1. Invaziile mongole in Orientul Apropiat musulman din anii 1220 marcheaz prima etap a acestei evoluii. Dup victoria mongol in btlia de la Kosedag din 1243, Sultanatul seldjukid din Anatolia a devenit un stat vasal al Ilhanizilor din Iran. Consecina imediat a invaziilor mongole a fost migrarea spre vest a turcomanilor, puternice triburi turceti nomade. Acestea au venit mai intai din Asia Central in Iran i Anatolia de Est, i acum, inc o dat, s-au micat spre vest, concentrandu-se la frontiera dintre Bizan i Sultanatul seldjukid, in regiunile muntoase din Anatolia de Vest. in Anatolia in 1277 s-a organizat o revolt impotriva mongolilor idolatri. Forele mameluce musulmane au ptruns in Anatolia pentru a-i sprijini pe rebeli, dar mongolii au inbuit cu cruzime revolta. Dup aceasta ei au meninut fore permanent staionate in Anatolia, intensificand dominaia lor asupra regiunii. Cu toate acestea, s-au declanat numeroase revolte i aciuni de inbuire din partea mongolilor in urmtoarea jumtate de secol. Regiunea de frontier a devenit un loc de refugiu pentru grupurile i persoanele politice fugite de stpanirea mongol i, in acelai timp, un loc unde ranii deposedai de pmant i orenii cutau o nou via i un nou viitor. Drept consecin, populaia regiunilor de frontier a crescut. Cutand prilejul de a coloniza bogatele regiuni de pe partea bizantin a frontierei, nomazii turbuleni de la granie i-au incitat pe oameni lagaza. Rzboiul Sfant impotriva Bizanului. Rzboinicii s-au adunat in jurul conductorilor gazi-i de diferite origini i incursiunile lor in teritoriul bizantin au devenit din ce in ce mai dese. intre 1260 i 1320 aceti comandani gazi-i, care i-au organizat pe turcomanii rzboinici, au fondat principate independente in Anatolia deH.A. Gibbons, The Foundation ofthe Ottoman Empire, Oxford, 1916. capitolul 1; tf.Iorga, L'interp6n6tration del'Orientetdel'Occident au Afoyen-Age, Bulletin de la Section listorique de l'Acaddmie Roumaine", voi. XIII, Bucarest. 1927. Contrar teoriei acestora despre riginea bizantina a statului otoman, vezi M.F. Koprulii, Les ortgines del'empire Ottoman. aris, 1935. iP. Wittek, The Rise ofthe Ottoman Empire. London, 1938. Originile statului otoman / 471

Vest, in regiuni pe care ei le-au smuls de la Bizan. Istoricul bizantin contemporan Pachymeres menioneaz c Paleologii, care au recucerit Constantinopolul doar in 1261, au fost preocupai cu problemele Balcanilor, neglijand continuu frontierele asiatice i dand astfel ocazie

turcomanilor la incursiuni. in ultima decad a secolului al XlII-lea incursiunile acestor gazi-i turcomani in Anatolia de Vest au echivalat aproape cu o invazie general. Osman Gazi, dintre toi bey-il, stpanea teritoriul cel mai indeprtat ctre nord i cel mai apropiat de Bizan i de Balcani. Potrivit lui Pachymeres, in anul 1302 Osman Gazia asediat Iznik (Niceea), capitala bizantin de altdat. impratul a trimis impotriva lui o armat de mercenari de 2 000 de oameni, pe care bey-ul a ambuscat-o i a nimicit-o la Baphaeon in vara lui 1302. Nimicirea unei armate imperiale a rspandit faima bey-iului Osman. Sursele otomane i cele bizantine contemporane au descris cum gazi-ii din intreaga Anatolie s-au adunat sub steagul su; ca i in alte beylik-uri (principate de frontier) ei au luat numele conductorului lor i au devenit cunoscui drept osmanlai. Perspectiva unei cuceriri facile i stabilirea in noile regiuni au atras noi valuri de coloniti de origini diferite din centrul Anatoliei. Dup aceast victorie din 1302 principatul (beylik-ul) otoman s-a intemeiat cu adevrat. Idealul de gaza. Rzboi Sfant, a fost un factor important in intemeierea i dezvoltarea statului otoman. Societatea in principatele (bey/i/r-urile) de frontier s-a conformat unui model cultural particular, impregnat cu idealul Rzboiului Sfant continuu i cu expansiunea neintrerupt a Dar iii- Islam-ului Casa Islam-ului pan cand ei converteau intreaga lume. Gaza-ua a fost o datorie religioas, insufland orice fel de iniiativ i sacrificiu. in societatea de frontier toate virtuile sociale s-au conformat idealului de gaza. Civilizaia avansat a regiunilor de interior, cu ortodoxia ei religioas, cu teologia scolastic, cu literatura de palat compus intr-o limb literar artificial, cu legea eriat au deschis calea in zonele de frontier ctre cultura popular, caracterizat prin ordine religioase eretice, misticism, literatur epic i drept cutumiar. in principatele (beylik-urlle) din Anatolia, limba turc a devenit pentru prima dat limb administrativ i literar. Societatea de frontier a fost tolerant i complex. Misiunea comun a adus trupele bizantine de frontier, akrital, jntr-un strans contact cu gazi-ii musulmani, Mihal Gazi, un comandant grec de frontier care a acceptat Islam-ul i a cooperat cu rzboinicii lui Osman, este un exemplu celebru al procesului de asimilare. Rzboiul Sfant a urmrit nu s distrug ci s supun lumea infidel, Dar iiiharbCasa Rzboiului. Otomanii au fondat imperiul lor prin unirea Anatoliei musulmane i a Peninsulei Balcanice cretine sub conducerea lor i cu toate c Rzboiul Sfant continuu a fost principiul fundamental al statului, imperiul s-a manifestat, in acelai timp, ca protector al Bisericii ortodoxe i al milioanelor de cretini ortodoci. Islam-ul garanta viaa i averea cretinilor i evreilor, in condiiile supunerii i plii unei capitaii. Islam-ul ingduia acestora libera exercitare a propriilor lor credine religioase i s triasc potrivit cu propriile lor legi religioase. Trind in societatea de frontier i amestecandu-se in mod liber cu cretinii, otomanii au aplicat aceste principii ale Islam-ulul cu cea mai mare larghee i toleran. De-a lungul anilor de inceput al Imperiului, otomanii au dus o politic de incercare de a obine supunerea voluntar i increderea cretinilor, inaintea recurgerii la rzboi. Administraia protectoare a statului islam-lc, cu legile sale religioase i garaniile de toleran, urma inspimanttoarelor incursiuni ale gazi-Hor. in afar de aceasta, protejarea rnimii, ca o surs de impozite, a fost o politic tradiional a statului din Orientul Apropiat i una care incuraja atitudinea de toleran. Venitul din capitaia harag a constituit o parte important a incasrilor statului otoman, intocmai cum el a reprezentat o cot important din incasrile Califatului islam-lc timpuriu. Imperiul Otoman a devenit astfel un adevrat imperiu de frontier", un stat cosmopolit, considerand toate credinele i rasele ca fiind una singur,

care a unit Peninsula Balcanic cretin-ortodox i Anatolia musul -man intr-un singur stat. Principatele gazi-Hor din Anatolia de Vest au adoptat rapid tradiia i instituiile Sultanatului seldjukid. Orae precum Kastamonu sau Denizli, fondate in vechile provincii seldjukide de frontier, au devenit centre ale civilizaiei seldjukide. Administratorii i savanii au adus tradiiile guvernrii i civilizaiei Islam-lce din aceste targuri i din oraele Anatoliei Centrale in Milas, Balat, Birgi, Izmir, Manisa i Bursa, care au devenit capitale ale principatelor gazi-Hor fondate pe fostul teritoriu bizantin. Fiecare principat (beylik) a devenit un mic sultanat. De exemplu, Orhan, fiul lui Osman, a btut primele sale monede de argint la Bursa in 1327 l a ridicat o medrese la Iznik in 1331; in 1340 el a infiinat un centru comercial la Bursa, prin construirea unui bazar i a unui bedestan, o pia inchis pentru vanzarea bunurilor de valoare. Cltorul arab Ibn Battuta' a vizitat Bursa pe la 1333 i a descris-o ca pe un mare ora cu bazar-uri intinse i cu strzi largi". Acestea au fost condiiile generale, sociale i culturale in care s-au intemeiat principatul otoman i celelalte principate de frontier. Rzboiul Sfant i colonizarea teritoriilor subjugate au fost elementele dinamice in cuceririle otomane; instituiile administrative i culturale adoptate in teritoriile cucerite au derivat din tradiiile guvernrii i civilizaiei Orientului Apropiat.1

CAPITOLUL AL II-LEA

HAR. Gibb (trad.). The Travels ofIbnBattuta, London, 1958, voi. I, p. 42.

DE LA BEYLIK-VL DE FRONTIERA LA IMPERIU, 13541402 in anii 1350 statul otoman nu era mai intins decat oricare dintre numeroasele principate de frontier, dar evenimentele de dup 1352 au instituit pe deplin superioritatea sa asupra celorlalte, astfel c, in treizeci de ani, acestea au devenit vasale otomanilor. Evenimentul crucial a fost cucerirea unui cap de pod in Balcani, cu perspectivele unei expansiuni nelimitate ctre vest. Trecerea iniial din Anatolia in Europa a fost o aciune dificil, deoarece Dardanelele erau in mainile cretinilor i orice for pe care otomanii o puteau debarca in Tracia nu putea fi capabil s se menin i putea fi anihilat de bizantini. Principatul de Karesi, intins pe rmul estic al Dardanelelor, a rezolvat problema pentru otomani. O serie de evenimente a condus la acest succes otoman. Luptapentru tronul principatului de Karesi in 1345 i-a dat lui Orhan ocazia favorabil de a anexa principatul. Trupele din Karesi care au intrat in serviciul otoman au inceput s solicite o expediie peste Dardanele i, sub comanda fiului lui Orhan, Suleyman, comandantul frontierei vestice a statului otoman, ele s-au pregtit pentru tentativ. Evenimentele au fost de partea lor. inDe Iabcyhk-ul de frontier la imperiu. 13541402/ 51

1346 Orhan s-a aliat cu Ioan VI Cantacuzlno, pretendent la tronul bizantin, i s-a insurat cu fiica lui Ioan, Theodora. Aceasta le-a asigurat otomanilor prilejul de a interveni in problemele interne ale Bizanului i de a participa la rzboi in Tracia. Cand, in 1352, Siileyman a mers la Adrianopole pentru a-l sprijini pe Cantacuzino impotriva forelor sarbilor i bulgarilor, el a pus stpanire pe Tzympe, pe rmul estic al Istmului Gallipoli. in noaptea de 12 martie 1354, un cutremur de pmant a distrus zidurile cetii Gallipoli i ale altor fortree din zon; forele lui Siileyman au ocupat imediat aceste puncte fortificate. El a refcut forturile i a aezat in ele garnizoane cu trupe din Anatolia, stabilindu-i temeinic pe otomani pe pmant european. Evenimentul a starnit o mare team in Bizan i in lumea cretin occidental. in august 1354 bailo veneian la Constantinopol scria c marele ora bizantin, infruntandu-se cu acest pericol, s-a pregtit a intra

el insui sub protecia unui stat cretin puternic; in Europa existau planuri pentru o cruciad, intenionandu-se nu recucerirea Ierusalimului ci salvarea Constantinopolului de otomani; proiectul pentru unirea bisericilor latin i greceasc a fost reluat iari cu zel reinnoit. Grigore Palamas, arhiepiscop de Salonic, pe care otomanii l-au luat prizonier in 1354 dup cucerirea fortreei Gallipoli, a relatat c cei care l-au luat in captivitate i-au spus c inaintarea continu a Islam-ului din est ctre vest a fost o dovad clar c Allah i-a ajutat pe otomani i c Islam-ul era adevrata religie1. Pentru a intri capul su de pod european, Siileyman a transportat musulmani, in particular nomazi care puteau fi uor recolonizai, din Anatolia in Europa. Noi sate turceti au fost intemeiate i frontierele, sub comanda general a lui Suleyman, au fost organizate in grania din dreapta, din stanga i central, fiecare sub autoritatea unui conductor gazi. Incursiunile otomane au continuat i aria ocupaiei otomane s-a extins. Cu toate acestea, moartea neateptat i tragic a lui Suleyman in 1357 i capturarea de ctre locuitorii Phocaeei a celui mai tanr fiu al lui Orhan, Halil, l-au forat pe Orhan s incheie pace cu Bizanul. EveniG.G. Arnakls. Gregory Palamas among the Turks and Documente ofhis Captivityas HistoricalSources. Speculum", voi. XXVI (1951). p. 104118. 52 / Imperiul Otoman. Epoca clasic1

mentele i-au incurajat pe bizantini s incerce s redobandeasc Trda prin mijloace diplomatice. Cuceririle lui Siileyman erau ameninate iar forele de frontier erau ingrijorate i nelinitite. Cand Halil a fost eliberat in 1359 gazi-ii au ineles c a intarzia aciunea de inaintare insemna s atrag dup sine infrangerea l necesitatea evacurii Europei. Fiul sultanului, Murad, comandantul frontierei Gallipoli, i tutorele su Lala ahin, un rzboinic consacrat, au inceput o ofensiv urmrind o eventual cucerire a Adrianopolelui. in primul an ei au ocupat fortreele de-a lungul vii Mritei i pe acelea de pe drumul de la Constantinopol la Adrianopole, astfel tind liniile de aprovizionare ctre ora. in 1361 contraatacul decisiv al forelor de aprare a euat i Adrianopole, capitala Traciei, a capitulat in acelai an. Cuceririle in Tracia au urmat acelai model ca acelea in Anatolia. in faa unor incursiuni continui ale gazi-ilor, grecii locali s-au refugiat in fortree. Locuitorii targurilor care s-au supus de bun voie erau lsai s plece fr a fi molestai; dac locuitorii rezistau, ei erau forai s lase targurile lor turcilor. Conducerea otoman incuraja pe turcii din Anatolia, uneori prin deportare forat, s colonizeze noile regiuni cucerite. Dervi-li, de asemenea, au fondat nenumrate zavlye-le hanuri/ospicii, ce au devenit mai tarziu nucleele noilor sate turceti. Colonizarea turc a urmat cu repeziciune cuceririle in Tracia, creand o baz solid pentru viitoarea expansiune otoman in Europa. Condiiile geografice au determinat direcia cuceririi otomane in Balcani. Ei au urmat direcia vechii Via Egnatia ctre vest, atingand coasta Albaniei in 1385, pe drumul prin Serres, Monastir i Ohrida. Conductorii locali din Macedonia i Albania au acceptat suzeranitatea otoman. A doua direcie a inaintrii a fost ctre Tessalia, cu portul i oraul Salonic ocupat in 1387; a treia direcie urma drumul de la Constantinopol spre Belgrad i, in 1365, valea Mritei a ajuns, dup o mic rezisten, sub control otoman1. Strbtand trectorile Balcanilor, in 1385, ei au ptruns in valea Moravei pe drumul Sofiei i Niului, i in anul urmtor au adus Regatul Serbiei in stare de vasalitate. Gazi-ii pe flancul stang au urmat valea Tundzei, strbtand lanul Munilor Balcani, prin trectoarea Karnobad.

1

C. Jireek, Geschichte derBulgrea p. 309.

I

De labeyiik-ul de frontier la Imperiu. 13541402/ 53

jn 1372 despotul Dobrogei i regele Bulgariei au devenit vasali ai otomanilor. Acum otomanii controlau principalele ci de acces in Peninsula Balcanic i, precum au procedat dup cucerirea fortreei Gallipoli, au adus nomazi din Anatolia, incluzand puternicele grupuri de ytiriik, i le-au colonizat de-a lungul principalelor mari drumuri i in regiunile muntoase inconjurtoare. Principalele orae otomane in Balcani au fost la origine colonii de frontier de-a lungul principalelor ci de inaintare. Colonii turceti dens populate au fost intemeiate in regiunile de frontier ale Traciei, pe valea Mritei i Tundzei. Conductorii locali din zonele invecinate teritoriului otoman in Balcani au acceptat suzeranitatea sultanului otoman, acum stpanul peninsulei. Nu e dificil a explica uurina cuceririi otomane in Balcani. Invazia otoman a coincis cu o perioad de framiare politic, cand muli regi, despoi i feudali independeni ai micilor formaiuni politice din Balcani nu au ezitat s caute in afar ajutor in reglementarea propriilor lor dispute locale. in mijlocul anarhiei larg rspandite in Balcani doar otomanii duceau o politic consecvent i doar ei posedau puterea militar i autoritatea centralizat necesare pentru punerea ei in practic. Otomanii aveau un alt mare avantaj in corpurile deyenigeri, prima armat permanent din Europa. Sultanul a organizat corpurile deyenigeri din prizonierii de rzboi, dup cucerirea oraului Adrlanopole, i acestea s-au aflat sub comanda sa direct. in acelai timp, in fiecare stat balcanic a existat o grupare pregtit a se alia ea insei cu ungarii sau cu ali cretini catolici i o grupare pregtit s coopereze cu otomanii. in general, aristocraii, inalii reprezentani ai clerului, oamenii de litere i curtenii priveau ctre statele cretine vestice pentru ajutor. Populaiile ortodoxe greceti s-au opus cu fanatism dominaiei catolicilor i tuturor influenelor catolice; iar otomanii, care au sprijinit aceste grupri in luptele dintre ele, au inceput curand s-i considere pe cretinii ortodoci drept vasali. intre 1346 i 1352 au ptruns in Tracia ca aliai ai lui Ioan VI Cantacuzino; din nou intre 1356 i 1366, cand regele Bulgariei era puternic ameninat de ctre bizantini, ungari i romani, aliaii otomani i-au trimis acestuia intriri. Otomanii respectau principiile feudalismului. Ei cereau la inceput doar un mic tribut anual de la principii vasali, in semn de supunere a lor

I54 / Imperiul Otoman. Epoca clasic

fa de statul islam-ic. Ei cereau mal tarziu ca fiul principelui vasal s fie inut ca ostatic, ca principele s vin la palat o dat pe an s jure credin i supunere i ca el s trimit trupe auxiliare in campaniile sultanului. Principii vasali au fost obligai s-l considere pe prietenii i dumanii sultanului ca pe proprii lor prieteni i dumani. Dac vasalul nu-i indeplinea aceste indatoriri, ara sa putea fi din nou declarat Dar ul-harb

Cas a Rzboiului, deschis incursiunilor nemiloase ale gazi-Hor. Dup eecul papei de a organiza, cu condiia unirii Bisericii ortodoxe cu Roma, o cruciad pentru a ajuta Bizanul i dup fuga dezordonat a principilor sarbi la Chermanon (Cirmen) in 1371, principii balcanici au acceptat unul cate unul suzeranitatea otoman. Dup aceast victorie otoman, impratul bizantin a devenit efectiv un vasal otoman, cu membri ai familiei Paleologilor cutand sprijinul sultanului pentru a pstra tronul Bizanului. Ali conductori balcanici au urmat exemplul bizantin. De-a lungul perioadei de inceput a inaintrii otomane in sud-estul Europei nici un mare stat nu s-a opus otomanilor, fie in Balcani, fie in Anatolia, i nici n-au adunat vreo armat cruciat european, cu toate c papa a proclamat o cruciad impotriva otomanilor prin bula sa din 25 decembrie 1366.0 mare flot sau armat cruciat putea in mod efectiv s in in frau inaintarea otoman. Cel mal puternic rival al lor in acest timp a fost Regatul Ungariei, care a cutat s foloseasc inaintarea otoman in Balcani pentru a extinde stpanirea ungar in bazinul Dunrii de jos. Principalul punct slab al otomanilor a fost lipsa unei puteri navale. Statele cretine controlau Dardanelele, punctul de trecere intre Rumelia i Anatolia. in 1366 Amadeo VI de Savoia a cucerit Gallipoli i in anul urmtor l-a inapoiat bizantinilor, lsandu-i pe otomani intr-o situaie periculoas. Forele otomane din Rumelia au fost izolate de Anatolia pan cand, in octombrie 1376, Andronic IV a fost de acord s returneze fortreaa Gallipoli lui Murad I, care a asigurat pentru el tronul bizantin. Expansiunea otoman in Balcani a fost favorizat atat de condiiile sociale cat i de cele politice1. Cercetri recente au artat c declinul puterii centrale in Imperiul Bizantin i in statele sale succesorale din Balcani aH. Inalcik, L'empire Ottoman, in Rapports, The First International Congress of SouthEast European Studies", Sofia, 1969, p. 8085. De la beyUk-uI de frontier la imperiu, 13541402/ 551

fost concomitent cu ascensiunea feudalismului. Mnstirile i persoanele influente in provincii au dobandit posesiunea pmanturilor pronoia, mai inainte aflate sub controlul statului, ale cror venituri erau distribuite in cadrul armatei. Prin obinerea concesiunilor financiare i legal-juridice din partea statului, ei au transformat aceste pmanturi in posesiuni pe via i au avut posibilitatea s mreasc impozitele i sarcinile feudale percepute de la rnime1. in regiunile aflate sub administraia otoman direct aceste pmanturi au ajuns din nou sub controlul statului i au fost transformate in taiar-uri sau imprite ctre yaya-le, in schimbul serviciului militar. Fermierii turci slujeau cu armele. Toate impozitele locale neprescrise in simple reglementri de impozit ale kanun-i osmani"legea otomanau fost abolite. Doar hotrarea sultanului putea stabili vreun venit sau privilegiu. Totul avea s fie mai intai fixat printr-un regulament a crui ducere la indeplinire a fost incredinat Mdi-ului, acionand independent de autoritatea local. Regimui otoman a organizat astfel o administraie centralizat in locul framirii feudale i reglementri generale in locul drilor i privilegiilor care erau la discreia stpanilor feudali2. Pentru rnime, noul regim trebuie s fi fost o ameliorare fa de cel vechi. Pentru a inelege superioritatea administraiei otomane fa de administraiile locale balcanice s se compare doar legile otomane cu codul de legi al monarhului sarb tefan Duan. De exemplu, codul lui Duan obliga pe ran s munceasc pentru stpanul su dou zile pe sptman, reglementrile otomane obligau re'aya-ua s munceasc doar trei zile pe an pe pmantul sipaM-ului. Protecia rnimii impotriva exploatrii autoritilor locale a fost un principiu de baz al administraiei otomane.G. Ostrogorsky, Pourl'histoire dela ftodalita byzan tine (trad. H. Gregoire iP. Lemerle), Brussels, 1954; G.OstrogoTsty.Quelquesproblemesd'histoiredelapaysanneriebyzan tine1

Brussels, 1956; P. Charanis, On the Social and Economic Organization ofthe Byzantlne Empirein the Thirteenth CenturyandLater, Byzantinoslavica", voi. XIX(1959), p. 94153; D- Angelov, Certains aspects de la conquete des peuples balkaniques par Ies Turcs, -Byzantinoslavica". voi. XVII. 1956, p. 220275; D. Angelov, Zur Frage desFeudalismus au/