36
Str. Dornei, nr. 79-81 Str. Dornei, nr. 79-81 sector 1, Bucureşti sector 1, Bucureşti Tel: 0372-770.126 Tel: 0372-770.126 Fax: 021-224.46.95 Fax: 021-224.46.95 www.patmedin.ro www.patmedin.ro Noi credem în fericirea voastrã! Noi credem în n f f f f f e e e e e e e e r r r r r r r r ri i i i i i i ic c c c c c c c c i i i i i i i r r r r r r re e e e e ea a voastrã ! ! ! ! ! ! ! ! Publicaţie a Patronatului Medicinei Integrative Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9, decembrie 2011 Nr. 9, decembrie 2011 N

PACES Nr.9 - Decembrie 2011

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi iar obiectivele specifice includ: identificarea celor mai bune practici europene de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi, creşterea competenţelor, cunoştinţelor şi a stimei de sine a persoanelor cu handicap, medierea şi coordonarea reinserţiei sociale prin consolidarea relaţiei dintre mediul de afaceri şi persoanele cu dizabilităţi, conştientizarea societăţii civile cu privire la drepturile şi facilităţile de care ar trebui să beneficieze persoanele din grupul ţintă.

Citation preview

Page 1: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

Str. Dornei, nr. 79-81 Str. Dornei, nr. 79-81 sector 1, Bucureşti sector 1, Bucureşti Tel: 0372-770.126Tel: 0372-770.126Fax: 021-224.46.95Fax: 021-224.46.95www.patmedin.rowww.patmedin.ro

Noi credem în fericirea voastrã!Noi credem înn ffffffeeeeeeeeerrrrrrrrriiiiiiiicccccccccciiiiiiiirrrrrrreeeeeeaaa voastrãã!!!!!!!!!!!!

Publicaţie a Patronatului Medicinei Integrative

Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei SocialeNr. 9, decembrie 2011Nr. 9, decembrie 2011

N

Page 2: PACES Nr.9 - Decembrie 2011
Page 3: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

3 Noi credem în fericirea voastrã!

Cuvântul Preºedintelui Liviu Mandler la Congresul Internaþional al Organizaþiilor de

Medicinã Integrativã

Stimaţi oaspeţi şi invitaţi,Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, Vă urez bun venit.

Mă simt onorat să deschid astăzi lucrările Primului Congres al Organizaţiilor de Medicină Integrativă, din cadrul Patronatului Medicinei Inte-grative din România.

Îmi exprim speranţa că în acest cadru vom dezbate probleme majore de ordin ştiinţifi c şi or-ganizatoric privind tema principală de abordare a congresului: „Medicina Integrativă în folosul societăţii”.

La Congres participă specialişti şi experţi de proiecte din cadrul Patronatului Medicinei Inte-grative din România, medici, psihologi, farmacişti, reprezentanţi ai asociaţiilor şi ai ONG-urilor care activează în domeniu, jurnalişti care urmăresc pro-cesul de integrare a medicinei integrative în socie-tate.

Congresul nostru este onorat de prezenţa unor remarcabile personalităţi mondiale care îşi desfăşoară activitatea în universităţi şi facultăţi de medicină renumite ale lumii şi unde funcţionează catedre de medicină integrativă.

Este un prilej fericit pentru mine să-i salut în sala Congresului pe Excelenţele lor: prof. dr. eme rit Volker Diehl, de la Universitatea din Köln, care defi neşte medicina integrativă printr-o superbă metaforă: „Medicina integrativă este puntea de legătură din-tre pacient şi medic” - prof. dr. Elio Rossi, de la Spi-talul din Lucca, regiunea Toscană, Italia, actualul preşedinte al Congresului European de Medicină Integrativă, prof. dr. John Ionescu (conaţional de-al nostru), directorul ştiinţifi c şi fondatorul Clinicii Speciale Neukirchen, Germania. De asemenea, îi salut şi pe partenerii noştrii din proiectul cancer, prof. dr. Tito Menichett i, vicepreşedintele Institutu-lui Oncologic din Senigalia, Italia, psihooncologul Marco Romeo, preşedintele Institutului Naţional de Psihooncologie Italia, dr. Paolo Quagliarini de la In-stitutul Oncologic din Senigalia şi pe partenerii din proiectul dizabilităţi, reprezentanţii Colegiului Ne-wham din Londra, Joyce Amato, Naomi Bulliard, Clive Ansell, precum şi pe partenerii noştri de la Colegiul Reeid Keer din Glasgow - Scoţia, Felix Gilfedder şi Marie Jane Bird.

Suntem extrem de onoraţi să primim în congresul nostru atâţia oaspeţi din ţară şi din

străinătate, care împărtăşesc pe deplin preocupările şi eforturile noastre.

Este deosebit de difi cil, în lumea contemporană, de stabilit o balanţă reală între evoluţia bolilor grave, a dizabilităţilor pe termen lung şi a posibilităţilor societăţii de a aloca fonduri corespunzătoare pentru tratarea acestora şi asigurarea unei vieţi normale a persoanelor vulnerabile.

Conform unor statistici recente, bolile cronice, printre care cancerul, bolile cardiace şi diabetul, sunt responsabile de mai mult de 60% dintre dece-sele înregistrate la nivel mondial. În ciuda aces-tui lucru, aceste afecţiuni primesc doar 3% din fi nanţarea pentru sănătate, de stat şi privată.

Organizaţia Mondială a Sănătaţii estimează că anul acesta cancerul va fi prima boală din lista afecţiunilor care cauzează moartea.

În 2008, au murit din cauza acestei afecţiuni 7,6 milioane de persoane în întreaga lume, iar 12,4 mi -lioane de cazuri noi au fost diagnosticate cu această boală. Pentru cancerul de plamâni se cheltuiesc aproximativ 180 din totalul de 895 de miliarde de dolari, cât presupune tratamentul anual al acestei

Page 4: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

4 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

afecţiuni în întreaga lume.În viziunea noastră, conceptul de medicină

integrativă este o formulă care înglobează toate resursele existente, materiale, umane, ştiinţifi ce, ale societăţii pentru a putea asigura, într-un efort comun, posibilitatea fi ecărui individ de a-şi ocroti viaţa, de a-şi putea vindeca suferinţele unor boli şi a unor dizabilităţi greu de suportat, cu scopul de a se apropia, din ce în ce mai mult, de o viaţă normală.

Avem o înaltă preţuire pentru medicina clasică, cea care a descoperit şi a pus în valoare procedee valoroase de menţinere şi de recuperare a stan-dardelor de sănătate umană.

În acelaşi timp, considerăm că extinderea pro-cedeelor cunoscute şi aplicarea altora cum sunt terapiile psihologice, acupunctura, homeopatia şi alte remedii practicate de medici sau psihologi, cele care-l pot face pe pacient să primească în modul cel mai deplin şi mai efi cient tratamentul prescris de medici, constituie o posibilitate deosebită de a se vindeca prin medicina integrativă.

Nu putem exclude preocupările noastre, ale Patronatului Medicinei Integrative, de a asigura persoanelor cu dizabilităţi şi handicap posibilitatea de a se reintegra în societate prin asigurarea în-văţării unor meserii pe care aceste persoane sunt apte să le exercite şi găsirea unor locuri de muncă corespunzătoare acestora. Patronatul Medicinei In-tegrative este unicul Patronat din România care este preocupat intens şi activează în domeniul proble-

melor sociale ale persoanelor cu dizabilităţi şi ale bolnavilor cronici, pe lângă problemele patronale cu care se ocupă.

Patronatul Medicinei Integrative face par-te în România din cea mai mare şi semnifi cativă Confederaţie patronală – CONPIROM şi, de ase-menea, din trei mari organizaţii internaţionale: A.A.I.M. (Asociaţia Americană a Medicinei Integra-tive), Societatea Europeană de Medicină Integrativă, şi Forumul European al persoanelor cu dizabilităţi (E.D.F.).

Am avut onoarea să particip, pe data de 7 şi 8 octombrie anul acesta, la Congresul European de Medicină Integrativă de la Berlin, unde au partici-pat reprezentanţi din 33 de ţări. Acest Congres a dezbătut problemele importante privind dezvolta-rea şi cercetarea în domeniul medicinei integrative.

Am fost puternic impresionat de valoarea şi ca-litatea oamenilor pe care i-am cunoscut (o parte din ei suntem onoraţi să îi avem alături de noi la acest Congres), precum şi de amploarea pe care a atins-o medicina integrativă în SUA, Europa şi Asia.

Congresul de la Berlin la care am participat a demonstrat că medicina integrativă nu poate fi ignorată, de exemplu, în SUA, 49 de universităţi au catedră de medicină integrativă în cadrul facultăţilor de medicină (Harvard, Pennsylvania, San Francisco, Los Angeles, Maryland etc.).

La congresul nostru de astăzi, cu participare in-ternaţională, iau parte reprezentanţi ai guvernului,

Page 5: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

5 Noi credem în fericirea voastrã!

sindicate, patronate, parlamentari, oameni de cultură şi ştiinţă, doctori, psihologi, ONG-uri şi, desigur, nu în ultimul rând, membrii Patronatului Medicinei Integrative.

Realizări ale Patronatului Medicinei Integrative în mai puţin de doi ani şi jumătate

Patronatul Medicinei Integrative este o organizaţie cu personalitate juridică, non-profi t şi apolitică, înfi inţată în iunie 2009, în conformitate cu legislaţia română afl ată în vigoare, pe perioadă nedeterminată.

Patronatul Medicinei Integrative acţionează ca un punct de referinţă central şi ca factor de reprezentare, comunicare, educare şi colaborare cu autorităţile publice şi private care reglementează şi/ sau coordonează acest domeniu pe plan intern sau extern, identifi când problemele specifi ce ale prestatorilor de servicii de medicină integrativă şi soluţii optime de rezolvare a acestora.

Scopul Patronatului este de a dezvolta medicina integrativă în folosul comunităţii naţionale, respec-tând şi implementând cerinţele prevăzute de stan-dardele naţionale şi internaţionale specifi ce acestei activităţi. În vederea îndeplinirii scopului propus, P.M.I. a întreprins diverse acţiuni pe parcursul celor doi ani şi jumătate de când a fost înfi inţat.

Notorietatea şi credibilitatea activităţilor între-prinse este conferită de numărul semnifi cativ de membri care ni s-au alăturat: 254 de organizaţii reprezentând peste 4000 de membri şi 168 de ONG-uri suport, în România şi 33 în străinătate. De asemenea, Patronatul Medicinei Integrative este membră CONPIROM (cea mai mare confederaţie patronală din industrie, agricultură, construcţii şi servicii din România) şi membră în trei asociaţii internaţionale în domeniul medicinei integrative:

1. Asociaţia Americană de Medicină Integrativă2. Societatea Europeană de Medicină Integra-

tivă.3. în domeniul social: Forumul European al

persoanelor cu diza bilităţi.În cadrul Patronatului au fost create departa-

mentele necesare unei funcţionări propice a aso-ciaţiei: departamentul de IT, departamentul de PR, departamentul de relaţii internaţionale, departa-mentul de contabilitate, departamentul administra-tiv, departamentul juridic, şi, nu în ultimul rând, departamentul de proiecte.

Prin înfi inţarea unui departament de pro iecte, ale cărui principale responsabilităţi sunt acor-darea de consultanţă în vederea scrierii cererilor de fi nanţare şi implementarea sau acordarea de

Consultanţă în vederea gestionării proiectelor apro-bate, Patronatul medicinei integrative a devenit benefi ciarul a două proiecte strategice, în valoare de 4,8 milioane euro fi ecare, cofi nanţate din fondul so-cial European prin programul operaţional de dez-voltare a resurselor umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!”, Axa 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie „Dezvoltarea econo-miei sociale”:

- Primul proiect: „Reţea multiregională pentru terapie integrativă, consiliere şi reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer”.

- Al doilea proiect: „Reţea regională pentru promovarea şi aplicarea conceptelor econo-miei sociale în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi”.

De asemenea, prin activitatea departamentului de proiecte au fost scrise şi depuse 42 de proiecte: Patronatul medicinei Integrative este benefi ciarul a 9 dintre aceste proiecte, iar pentru restul de 33 de proiecte P.M.I a dezvoltat o relaţie de parteneriat cu alţi benefi ciari pentru care au fost scrise proiectele. Toate proiectele au fost depuse spre cofi nanţare din „fondul social European prin programul operaţional de dezvoltare a resurselor umane 2007 – 2013”, având drept grup ţintă grupurile vulnera-bile, cu precădere persoanele cu dizabilităţi şi per-soanele diagnosticate cu cancer, mame singure, tineri şi şomeri.

În vederea ajutorării grupurilor vulnerabile au fost înfi inţate şase centre de consiliere ce oferă ser-vicii precum: informare, consiliere psihologică, con-siliere şi orientare profesională, terapie integrativă, mentorat, tutoriat şi formare profesională, consi-liere juridică (legislaţie):

- Centru de consiliere şi reintegrare a per-soanelor diagnosticate cu cancer, regiunea Bucureşti – Ilfov, cu sediul în Bucureşti.

- Centru de consiliere şi reintegrare a per-soanelor diagnosticate cu cancer, regiunea Nord – Vest, cu sediul în Cluj.

- Centru de consiliere şi reintegrare a per-soanelor diagnosticate cu cancer, regiunea Nord – Est, cu sediul în Iaşi.

- Centre dedicate integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, regiunea Bucureşti – Ilfov, cu sediul în Bucureşti.

- Centre dedicate integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, regiunea Centru, cu sediul în Braşov.

- Centre dedicate integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, regiunea Sud – Est, cu sediul în Constanţa.

Activitatea din cadrul centrelor este desfăşurată atât de specialişti în domeniu, cât şi de volun-tari din toată ţara. PMI a încheiat peste 100 de contracte de voluntariat conform legislaţiei afl ate

Page 6: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

6 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

în vigoare în România, iar pentru o mai bună or-ganizare a activităţilor şi înţelegere mai facilă a responsabilităţilor a fost elaborat manualul volun-tarului.

Au fost organizate şi campanii de informare si educare.

Două exemple relevante în acest sens sunt:- Campania ”Informaţia. Cancerul. Viaţa”, ce a

avut un grup ţintă de 1000 de persoane, for-mat din tineri, vârstnici, pacienţi diagnosticaţi cu cancer, familiile persoanelor diagnosticate cu cancer, medici, angajatori zonali, lideri de opinie, organizaţii neguvernamentale, mass media naţionale şi locale.

- Campania “Trăieşte sănătos!” ce are un grup ţintă de 2000 de persoane, format din tineri, adulţi, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, lideri de opinie (medici, farmacişti, psihologi, trai-ner sportivi etc.), ofi cialităţi locale (primării, prefecturi, camera de comerţ), jurnalişti.

Se desfăşoară pe perioada noiembrie 2011 – feb-ruarie 2012, în regiunile Centru, Bucureşti - Ilfov, Sud – Est.

Alte acţiuni desfăşurate de Patronatul Medici-nei Integrative merită menţionate:

- A organizat un concurs de pescuit pentru per-soanele cu dizabilităţi, în judeţul Braşov, fi ind acordate diplome de participare celor ce au fost la acest eveniment.

- A organizat şi sponsorizat marcarea Zilei

internaţionale a autismului, prin iluminar-ea Casei Poporului, a Teatrului Naţional şi a Arcului de Triumf.

- A obţinut o donaţie de 80 de scaune speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, din care au fost donate deja 15, restul urmând a fi donate în viitorul apropiat persoanelor cu dizabilităţi şi care nu se bucură de un context fi nanciar fa-vorabil.

- A pus bazele a două reviste on-line: Avocaţii sănătăţii şi PACES (Promovarea si aplicarea conceptelor economiei sociale). Începând din martie 2011, revista PACES apare şi în format printat, o dată pe lună, fi ind distribuită gratuit către diverse instituţii ale statului (Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale, Minis-terul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, cercetării, tineretului si sportului, Parlamentului, Senatu-lui, ONG-uri), Parteneri (Direcţii sociale, con-silii judeţene, primării). De asemenea, revista PACES este distribuită în 200 de exemplare şi în limba engleză în 25 de ambasade, către partenerii străini şi ONG-uri din străinătate.

În ceea ce priveşte modalităţile viitoare de a-şi atinge scopul propus, Patronatul Medicinei Inte-grative a depus înspre aprobare şase proiecte ce au drept obiectiv înfi inţarea unor ateliere protejate în cadrul cărora vor fi angajate 80% persoane cu dizabilităţi (conform legislaţiei in vigoare, în cadrul unui atelier protejat trebuie să lucreze cel puţin 30%

Page 7: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

7 Noi credem în fericirea voastrã!

,La multi ani 2012!Decembrie este o lună bogată în sărbători: în decem brie ne

vizitează Moș Nicolae, celebrăm Sfi ntele Sărbători ale Crăciunului, precum și so sirea Anului Nou.

Patronatul Medicinei Integrative adresează, cu prilejul aces-tor sărbători, cele mai calde urări de sănătate și de fericire, tuturor colaboratorilor săi, membrilor Patronatului, partenerilor, experţilor, ONG-urilor și autorităţilor cu care colaborăm.

Revista PACES, la rândul său, le adresează un călduros „La mulţi ani!” cititorilor săi.

Să ne respectăm trecutul și să privim cu încredere în viitor!

LA MULŢI ANI!

Liviu MANDLERPreședintele Patronatului

Medicinei Integrative

persoane cu dizabilităţi). Aceştia vor fi formaţi în meserii precum croito-

rie, patiserie, tipografi e şi nu numai. Vor fi organizate şi grupuri de sprij in pentru

persoanele diagnosticate cu cancer şi pentru per-soanele cu dizabilităţi prin sesiuni de mentorat şi tu toriat, vor fi organizate târguri şi expoziţii ale căror produse vor fi realizate de persoane cu diza-bilităţi.

Reintegrarea socială a grupurilor vulnerabile va fi susţinută şi în data de 3 decembrie 2011, data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a per-soanelor cu dizabilităţi, printr-un eveniment special organizat de P.M.I împreună cu Club A, între orele 13:00 – 19:00 (concert, trupe de dansuri, tombole).

Și, nu în ultimul rând, Asociaţia Patronatul Medicinei Integrative va organiza în luna ianu-arie 2012 un curs de psiho-onocologie, acreditat de Colegiul medicilor şi de Colegiul psihologilor, în colaborare cu Institutul Psiho-oncologic din Ita-lia şi cu Universitatea de medicină din Ancona. Prin intermediul cursului, P.M.I va contribui la for-marea de specialişti în acest domeniu. Cursul se va desfăşura pe parcursul a doi ani, fi ind format din patru module: baza psiho-oncologiei, practica în psiho-oncologie, psiho-onocologie avansată şi For-mator de formatori în psiho-oncologie.

Sperăm ca acest Congres să producă o punte

trainică de legătură şi comunicare între medici, pacienţi, psihologi, ONG-uri, organizaţii de volun-tariat, precum şi instituţii reprezentând autoritatea Statului.

Împreună putem crea premisele pentru a aşeza Medicina Integrativă în ajutorul şi în folo-sul societăţii. Numai împreună vom putea realiza această nobilă misiune care trebuie să fi e nu numai a Patronatului Medicinei Integrative, ci a tuturor. De aceea, sper ca acest Congres să ateste această misiune nobilă.

Vreau să mulţumesc, cu acest prilej, generoşilor noştri sponsori, în special grupului RIN Ho-tel şi BANCA Italo-Romena, care au contribuit substanţial la organizarea acestui Congres.

Nu în ultimul rând vreau să mulţumesc din su-fl et echipei de organizare din cadrul PMI, în frunte cu Tatiana Pîrvu, care a făcut tot posibilul ca, într-un timp atât de scurt, să organizeze acest Congres.

Cu aceste gânduri declar deschis primul Con-gres al Organizaţiilor de Medicină Integrativă, iniţiat de Patronatul Medicinei Integrative.

Page 8: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

8 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Page 9: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

9 Noi credem în fericirea voastrã!

Partenerii strãini ai Patronatului Medicinei Integrative felicitã organizaþia

cu ocazia Congresului

Președintele Institutului Naţional de Psiho-oncologie Italia, Dr. Paolo Quagliarini, de la Institutul Oncologic din Senigalia, a declarat

în cadrul Congresului Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă care s-a desfăşurat la Hotel Rin Airport Otopeni, că este încântat şi susţine pe deplin colaborarea pe care o are cu Patronatul Me-dicinei Integrative în cadrul unui proiect european dedicat bolnavilor de cancer, proiect în valoare de 4,8 milioane euro.

Proiectul este cofi nanţat din Fondul Social Eu-ropean prin programul operaţional de dezvoltare a resurselor umane 2007-2013 „Investeşte în oa-meni!”, Axa 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie „Dezvoltarea econo-miei sociale”. Proiectul Patronatului Medicinei Inte-grative este intitulat „Reţea multiregională pentru terapie integrativă, consiliere şi reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer”.

Mesaje similare au avut şi reprezentanţii Cole-giului Newham din Londra şi ai Colegiului Reeid Keer, din Glasgow Scoţia, parteneri ai Patronatului Medicinei Integrative în proiectul european „Reţea regională pentru promovarea şi aplicarea concep-telor economiei sociale în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi”.

Dr. John Ionescu: Nutriţia anti-infl amatorie personalizată, factor cheie pentru o terapie integrativă

Prof. Dr. John G. Ionescu, directorul știinţifi c și fondatorul Clinicii Speciale Neukirchen, Germania, a abordat în prezentarea sa un subiect extrem de important pentru societatea actuală, caracterizată de viteză, stres, pluralitate şi multiculturalitate, şi anume importanţa nutriţiei personalizate, din pers-pectiva medicinei integrative, în combaterea unor boli ale lumii moderne cum ar fi psoriazis sau ecze mele atopice. Potrivit prof. dr. John Ionescu, ca urmare a unei experienţe în tratamentul a pes-te 20.000 de pacienţi cu eczeme atopice, psoriasis, a fost demonstrat rolul crucial al factorilor polua-tori toxicoiritanţi (pesticide, conservanţi ai lemnu-lui, aditivi alimentari, solvenţi, metale grele, nico-

tina, particule emise de automobile) şi a infecţiilor cronice ca declanşatori ale unor reacţii pseudoa-lergice. De asemenea, a mai spus specialistul, este necesară înţelegerea rolului alimentelor dăunătoare în procesul de generare a radicalilor liberi, precum şi identifi carea agenţilor principali ai răspunsului imun şi infl amator la alimente şi aditivi alimen-tari. „Nu ne interesează simptomele, ci vindecarea reală a cauzelor bolilor pe care le tratăm”, a spus specialistul în timpul susţinerii ştiinţifi ce, în care au fost prezentate poze cu pacienţi afectaţi de diferite tipuri de alergii şi apoi poze cu aceleaşi persoane perfect sănătoase la numai patru săptămâni după începerea tratamentului integrativ. Prof. Dr. John Ionescu a recomandat în acest sens sucurile natu-rale din fructe proaspete, demonstrând efectele no-cive ale alimentaţiei contrafăcute şi a conservanţilor. De asemenea, specialistul a atras atenţia asupra fac-torilor dăunători din mâncarea conservată pentru copii în măsura în care aceasta conţine foarte mult zahăr.

Principalul scop al prezentării prof. dr. John Io-nescu a fost facilitarea înţelegerii selecţiei specifi ce de alimente necesare pentru a contracara generarea de radicali liberi şi infl amarea pielii, prin diete indi-vidualizate.

Tot în cadrul Congresului, Prof. Dr. John Iones-cu a prezentat şi un seminar despre terapiile mole-culare pentru încetinirea proceselor de îmbătrânire a pielii. În continuarea acestei expuneri teoret-ice cu privire la procesul de îmbătrânire, dr. John Ionescu a prezentat noi formule germane practice de apărare împotriva îmbătrânirii, bazate pe con-ceptul de medicină integrativă: SOLARIS SPF 25, ENERGO Repair.

Bogdan Hossu doreşte continuarea colaborării cu Patronatul Medicinei Integrative

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat la Congresul Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă, că sindicatul pe care îl con-duce este direct interesat de integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Bogdan Hossu a amintit că şi Cartel Alfa este implicat în proiecte euro-pene de acest tip şi a făcut apel pentru o mai mare

Page 10: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

10 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Page 11: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

11 Noi credem în fericirea voastrã!

responsabili-tate socială în acest sens. „ A c t i v i t a t e a Patronatului Medicinei In-tegrative este deosebit de i m p o r t a n t ă . Vă urez suc-ces în cadrul c o n g r e s u -lui dumnea-voastră şi sper în continuarea colaborării şi pe viitor”, a mai spus Bog-dan Hossu.

Prof. dr. Volker Diehl: Medicina Integrativă, puntea de legătură între pacient şi medic

Profesorul Volker Diehl, Director emerit pentru Medicină Internă la Universitatea Co-logne, Germania, a prezentat în cadrul Congresu-lui Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă, care s-a desfăşurat la Hotel Rin Airport Otopeni Bucureşti, o istorie şi o explicaţie inedită a medicinei integrativă, abordând o perspectivă comparativă între medicina integrativă și medi-cina alternativă, conturând și defi nind cele două concepte și plasându-le într-un context european actual.

Dr. Volker Diehl a vrut să răspundă prin dis-cursul său de astăzi, intitulat „Medicina Integrativă – puntea de legătură între pacient şi medic”, ţinut în cadrul Congresului organizat de Patronatul Me-dicinei Integrative, la întrebări precum „De ce folo-sesc pacienţii Medicina Alternativă” şi „De ce avem nevoie de Medicina Integrativă?”, împărtăşind din experienţa sa vastă în aceste domenii.

Potrivit dr. Volker Diehl, specifi cul medicinei integrative este faptul că se ocupă mai mult de pa-cient şi nu doar în ceea ce priveşte tratarea bolii, ci şi cu privire la felul în care pacientul îşi va continua viaţa, se va adapta şi va face faţă provocărilor vieţii după vindecare. Medicina Integrativă se adresează unor nevoi reale ale pacienţilor de a trăi mai bine şi de a face faţă eventualelor efecte ale bolilor. Dr. Volker Diehl a atras însă atenţia şi asupra posi-bililor erori şi superstiţii care par să ţină loc de medicină, arătând efectele negative ale acestora. „Nu avem nevoie de anecdote, ci de studii clinice

reale”, a spus dr. Volker. Dr. Volker Diehl este Director emerit pentru

Medicină Internă la Universitatea Cologne, Ger-mania, fi iind de asemenea fondator şi preşedinte al Grupului German de Studiu Hodgkin (GHSG) timp de 30 de ani, iar în prezent preşedinte de onoare al acestui grup. El este de asemenea Directorul Fonda-tor al Centrului Naţional de Cancer din Heidelberg 2004 – 2005.

Principalele realizări ştiinţifi ce ale dr. Volker Diehl sunt: prima imortalizare a celulelor sanguine ale cordonului ombilical la linii de celule limfoblas-toide pe termen lung (LCL), prima demonstraţie că Virusul Epstein-Barr (VEB) cauzează mononu-cleoza infecţioasă, prima înfi inţare a liniilor celu-lare în vitro Hodgkin-Reed Sternberg, participarea la descoperirea antigen CD30 și cooperarea pentru dezvoltarea de anticorpi monoclonali asociaţi, a fost iniţiatorul designului pentru principiul BEACOPP în 1992.

În ceea ce priveşte activitatea sa clinică, dr. Volker Diehl a pus bazele GHSG, a realizat designul şi a înfi inţat şase generaţii de studii con-secutive Hodgkin în cadrul GHSG, a proiectat şi a pus în aplicare principiul BEACOPP, pentru limfo-mul Hodkin avansat, a inaugurat şi a înfi inţat In-dicele Prognostic Internaţional (IPI) pentru Limfo-mul Hodkin avansat împreună cu Dirk Hasenclever, a pus bazele Forţei de Încercare Europene pen-tru Limfocite predominante limfomului Hodgkin împreună cu Harald Stein.

Tot în cadrul Congresului, Dr. Volker Diehl a prezentat rezultatele inedite cu privire la caracteris-ticile bolii Hodgkin. Subiectul este cu atât mai inte-resant, cu cât întreaga comunitate a medicilor aban-donase acest subiect, privindu-l ca pe un mister ce nu poate fi dezvăluit.

Dr. Elio Rossi: Mulţi pacienţi nu găsesc răspunsuri în medicina convenţională

Dr. Elio Rossi, co-preşedinte al Congresu-lui European de Medicină Integrativă, a răspuns întrebărilor Amos News, fi ind prezent în România ca invitat în cadrul Congresului Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă.

– Care este prima impresie de la Congresul Inter-naţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă de la Bucureşti?

– Este foarte multă lume prezentă. Aveam deja multe contacte cu români care lucrează în diferite locuri şi domenii, dar, mai mult ca niciodată, la acest eveniment am impresia că există mişcare şi entuziasm.

Page 12: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

12 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Page 13: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

13 Noi credem în fericirea voastrã!

– Ce vă leagă de Patronatul Medicinei Integrative, organizatorul acestui Congres?

– Împărtăşesc aceeaşi idee cu Patronatul Medi-cinei Integrative că medicina integrativă poate fi un ajutor pentru persoane bolnave care pot să o folosească nu ca pe o alternativă la medicina convenţională, ci ca pe o oportunitate pentru ca pacienţii să fi e trataţi mai bine.

– Cine trebuie să se adreseze medicinei integrative?– Există un mare număr de pacienţi care caută

o opţiune, să-i zicem aşa, ecologică, şi nu găsesc răspunsurile corecte în medicina convenţională. Câteodată, găsesc atunci răspunsul în medicina integrativă. De exemplu, persoanele care sunt aler-gice la medicamente, copiii care sunt îndopaţi prea repede cu antibiotice, cortizon, acest gen de per-soane pot avea probleme cu sistemul imunitar. De fapt, 70 la sută din cei care vin la clinca noastră homeopatică din Italia fac acest lucru după ce au folosit medicina convenţională, dar nu au avut re-zultate.

– Ce alte avantaje mai prezintă medicina integrativă?– Pot spune că avem privilegiul de a acorda me-

dicamente mai ieft ine, ceea ce înseamnă economii

de 50 la sută din costurile tratamentului în bo-lile respiratorii, de exemplu, iar în ceea ce priveşte astma, tratamentul homeopatic ajunge să fi e chiar cu 70 la sută mai ieft in.

– Sunteţi copreşedinte al Congresului European de Medicină Integrativă şi în această calitate plănuiţi un eveniment pentru anul 2012.

– Într-adevăr, voi organiza un congres europe-an al Medicinei Integrative în Florenţa, în perioada 20-22 septembrie 2012, şi mizez pe sprij inul Pa-tronatului Medicinei Integrative din România să continuăm schimbul de experienţă. Sper să fi m onoraţi cu participarea acestei organizaţii la con-gresul de anul viitor. Sper, de asemenea, ca prezenţa mea aici să fi e un nou început pentru strângerea legăturilor cu Patronatul Medicinei Integrative şi pentru dezvoltarea acestui domeniu atât de impor-tant pentru pacienţi.

Clement SAVA

ISSN 2247 – 0565

Răspunderea legală pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine Patronatului Medicinei Integrative

© PMI, 2011Publicaţie a Publicaţie a PatronatuluiPatronatului MedicineiMedicinei IntegrativeIntegrativeStr. Dornei, nr. 79-81, sector 1, BucureştiStr. Dornei, nr. 79-81, sector 1, BucureştiTel: 0372-770.126, Fax: 021-224.46.95Tel: 0372-770.126, Fax: 021-224.46.95www.patmedin.rowww.patmedin.ro

Echipa de redacţie

Redactor-şef: dr. Aurel Storin [email protected]

Secretar de redacţie: Iancu Elena Cătălina [email protected]: Octavian Andronic [email protected] Florin Condurăţeanu fl [email protected] Irina Ghiţă-Cioroba [email protected] Cornelius Popa [email protected] Clement Sava [email protected] Beatrice Iordache [email protected] Larisa Toader [email protected] imagine foto Silvia Mandler [email protected] WEB Mihai Breahnă [email protected]ător engleză: George Wainer [email protected]: Gabriel Ionescu gabi@etipografi e.ro

EDITURA SCRIB, 2011

Page 14: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

14 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Page 15: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

15 Noi credem în fericirea voastrã!

Acupunctura în contextul medicinei integrative

Medicina şi fi losofi a traditională chineză plasează omul în centrul universului sub forma unei cruci cu două axe de evoluţie:

axa orizontală care pleacă de la lemn şi ajunge la metal (axa materialului pe care evoluează societa-tea modernă) şi o axă verticală de la apă la foc (axa spiritualităţii pe care ar trebui să evoluăm).

Există, de asemenea, şi un model de cinci ele-mente, derivând din acest prim model, un model în care omul se înscrie alături de celelalte elemente pe orbita al cării centru îl reprezintă divinitatea.

Plecând de la aceste două modele putem evidenţia antiteza om echilibrat energetic – om afl at în dezechilibru energetic.

Dezechilibrul energetic măsoară stress, durere, dereglare apetit, imunitate scăzută şi insomnie.Odată cu echilibrarea prin acupunctură, pacientul devine un om echilibrat caracterizat prin lipsa du-rerii, eustres, o stare de bine cu apetit, somn şi imu-nitate normală.

Tot în acest context, relaţia medic-pacient este una integrativă în care examenul pulsului şi al limbii din medicina chineză se completează cu exa menul clinic şi de laborator din medicina contemporană.

Însă, contextual relaţiei devine cu adevărat unul vindecător în măsura în care, atât medicul, cât şi, mai ales, pacientul, contribuie la starea de vin-decare prin procese emoţionale şi cognitive traduse prin conştientizare şi, mai ales, responsabilizare.

Sigur că, odată cu aceste două procese, survine şi evoluţia din planul energetic şi spiritual, care se va transforma într-o profundă capacitate de iubire.Imunitatea, ca structură energetică, este coordonată de fi cat. În subordinea acestuia se afl a plămânii –

care reglează energia de apărare – şi intestinul gros – care reglează imunitatea din interiorul organis-mului.

De aceea, ce mâncăm şi ce respirăm contribuie la reglarea imunităţii.

Reglarea ritmului somn-veghe este, de aseme-nea, un bun exemplu în cazul în care este bine reglat de modul de sănătate.

Axul hipotalamo-hipofi zar, corticosuprarenali-an reprezintă calculatorul nostru central, cel care reglează emoţiile şi sistemul endocrin. Există, în acupunctură, meridiane care reglează hipotalamu-sul şi hipofi za (pericard şi treifocare) şi există punc-te care comandă închiderea şi deschiderea ochilor (vezica urinară – şase – şi rinichi – şase).

Reglarea somnului survine însă în contextul mai larg al reglarii emoţionale şi hormonale, de multe ori reglarea nivelului de melatonină sau de hormonii tiroidieni contribuind la reglarea somnu-lui.

Reglarea stresului benefi ciază din plin de efectele acupuncturii. Primul organ în care loveşte stresul este vezica biliară, un sistem tampon între noi şi mediu, responsabilă în acelaşi timp de regla-rea temperamentului şi a capacităţii de luare a de-ciziilor.

Semnele fi zice care însoţesc dereglarea vezi-cii biliare sunt: ameţeli, dureri de cap, balonare, oboseală, arsuri la stomac, palpitaţii, tulburări de tranzit. Prin acupunctură putem echilibra vezica biliară în contextul echilibrării organismul, folosind puncte şi de pe meridianele fi catului, pancreasului şi stomacului.

Daca stresul depăşeste capacitatea de adaptare a organismului (prin vezica biliară) se va ajunge în planul doi la un dezechilibru pe meridianele pericard şi cord şi, în ultimă instanţă, la afectarea inimii, putând rezulta tulburări cum ar fi palpitaţii, fi brilaţii, hipertensiune arterială, tensiune oscilantă.

Folosind puncte de pe meridianul pericardu-lui şi al inimii putem trata aceste afecţiuni dar, în acelaşi timp, reglăm şi stările emoţionale care con-tribuie şi întreţin aceste dezechilibre.

De fapt, toate afecţiunile fi zice se bazează pe starea emoţională iar, prin echilibrarea energetică, se poate trata cu adevărat cauza şi nu efectul.

Teodor COLDEA,medic primar, doctor în medicină,

director medical al clinicii Diperia VitaMed a Patronatului Medicinei Integrative

Page 16: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

16 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Pentru toate aceste categorii de persoane Diperia Vitamed, împreună cu Patro-natul Medicinei Integrative, lansează “Campania Sufl et pentru sufl et!”.

• Testările pe dispozitivele DDFAO respectiv ESG şi ESTECK - 50,00 RON• Şedinţa de acupunctură - 25,00 RON• Şedinţa de terapie BOWEN - 25,00 RON

În doar 25 minute poţi afl a care este starea ta de sănătate. Contactează-ne la nu-merele de telefon afi şate sau pe email şi vei benefi cia de informaţii suplimentare. De asemenea, la aceleaşi numere de telefon te vei putea programa pentru investigaţii.

Vă mulţumim şi vă aşteptam cu drag !

Strada Dornei, nr. 79-81(Piaţa Chibrit) Sector 1, BucureştiInformaţii si programări: 021 230 46 66Fax: 021 224 46 95, Mobil: 0722 46 56 15Program: L-V: 8-21, S: 8-19E-mail: offi [email protected]

Page 17: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

17 Noi credem în fericirea voastrã!

Dieta, un factor de prevenire a cancerului de prostatã

Pietrele la rinichi se sperie de baia f ierbinte

Numărul românilor bolnavi de cancer de prostată este foarte mare, statisticile arătând că avem aproximativ 200.000 pacienţi afl aţi

în tratament. Cifra îngrij orătoare de aproape 3.000 de decese anual din cauza acestei maladii ne arată că avem de a face cu un real pericol. Statistica spu-ne că patru din cinci cazuri de cancer de prostată sunt diagnosticate în cazul bărbaţilor de peste 65 de ani. Aceasta nu înseamnă însă că nu poate fi pre-zent şi la pacienţii mai tineri.

Paradoxal, una din cauzele incidenţei acestei maladii o constituie un obicei care se afl ă sub con-trolul nostru: dieta. Potrivit specialiştilor, grăsimile în cantităţi mari sunt un factor de încurajare a apariţiei bolii. Cancerul de prostata poate fi depistat

din timp şi atunci există şanse mai mari să fi e tratat. Există mai multe tipuri de analize care sunt

realizate în cazul pacienţilor suspecţi de cancer de prostată, iar pentru cei de peste 50 de ani se recomandă examenul rectal, PSA şi ecografi a cu re-ziduu. Dar cea mai sigură metodă rămâne puncţia, ca examen microscopic al ţesutului prostatic.

Pentru a diminua şansele apariţiei maladiei, cea mai bună metodă este prevenţia pe bază alimentară, un mod de viaţă sănătos fi ind cel mai de încredere prieten în acest sens.

Clement SAVA

Piatra la rinichi este campioană a durerii. Fi resc să umble tot felul de povești despre această suferinţă. Între soluţiile aquzite în holul blocu-

lui, se regăsesc și sfaturi uneori hazlii. Zic niscaiva vecine că poţi scăpa de piatra înţepenită pe trasee-le rinichiului tratând-o cu șocuri, tocmai de aceea când te fulgeră durerea în șale e bine să muţi mo-bila din casă. Dacă te opintești să împingi un dulap se mișcă piatra și scapi de ea fi indcă se urnește pe canalul de scurgere a urinei.

Povestirile nostime continuă, cineva a istorisit că un cumătru se văita de durerea groaznică pricinuită de o piatră la rinichi, l-a rugat să-l ducă la spital și omul binevoitor l-a suit pe suferind pe motocicle-ta lui și a demarat spre spital. Din zdruncinăturile păţite pe șaua motocicletei cam vechi, deodată pia-tra s-a deblocat și a căzut de pe uretra strâmtă, iar bolnavul a simţit o bruscă dispariţie a durerii.

Alţii dau următoarele poveţe, când te izbește o du-rere precum tăietura de lama cuţitului e util să faci o baie fi erbinte, înlesnind astfel eli-minarea calculului. În această ultimă istorisire există un sâmbure de adevăr, aplica-rea căldurii dilată canalele și piatra pleacă mai lesne, după cum căldura relaxează în plus ţesuturile ajutând la scăparea de criza de calculi la rinichi.

Aduce lămuriri profesor doctor Penescu, ma-nagerul general al Spitalului de nefrologie Carol Davila. Unii oameni afl aţi în dureri groaznice de calculi renali au șansa să elimine aceste pietre fără intervenţii de spargere a calculilor. Căldura aplicată local cu prișniţe, sticle cu apă caldă, pernă electrică, dar cel mai bine cu băi calde ajută eliminarea pie-trei și calmarea durerilor.

Se încearcă eliminrea pietrelor și cu unele me-dicamente. Se introduc în perfuzii antispastice, care combat spasmul ureterului și prin lipsa contracţiei se dilată canalele îngustate. Din categoria acestor antispastice fac parte scobutilul, papaverina, cheli-na, atropina. Tratamentul colicii renale cu medica-mente mai include antiinfl amatoare, medicamente de dezinfl amare. Se pun în perfuzii și antialgice îm-potriva durerilor de tipul algocalmin, piafen, scobu-til. Pietrele cât un sâmbure de măslină se elimină

cu medicamente dacă nu sunt defecte anatomice care îngustează traseele rinichilor, 60-70% dintre pietrele la rini-chi se elimină spontan.

Florin CONDURĂŢEANU

Page 18: PACES Nr.9 - Decembrie 2011
Page 19: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

19 Noi credem în fericirea voastrã!

Reglarea energeticã a metabolismului prin acupuncturã

Structura organismului uman este dependentă de modul de funcţionare al metabolismului,

process care, tradus, înseamnă gen-erare şi consum de energie, iar în contextul organismului uman, menţinerea structurilor organelor in-terne şi regenerarea acestera.

În acupunctură, reglarea metabo-lismului şi implicit a greutăţii corpo-rale este un proces care depinde de mai multi factori, printre care putem enumera: reglarea hipotalamusului şi hipofi zei, reglarea oscilaţiilor glice-miei, reglarea fi catului şi a circulaţiei limfatice şi reglarea glandei tiroide, care acelerează arderile din organism.

Studiile făcute arată că oscilaţiile glicemiei într-un grad prea ridicat pot dezechilibra compoziţia sângelui şi funcţia unor organe interne (inimă, fi cat, stomac, rinichi), acest lucru explicându-se prin faptul că pancreasul este organul care hrăneşte celulele din organism.

Sentimentul care afectează pancreasul este in-grij orarea, gândirea în exces şi obsesivitatea şi de aceea reglarea emoţiilor este o componentă importantă a reglării pancreasului.

Sistemul de detoxifi ere al organismului este alcătuit din fi cat şi sistemul limfatic. Stimularea prin acupunctură a circulaţiei limfatice şi echilibra-rea fi catului reglează eliminarea toxinelor din organism şi asigură astfel o mai bună funcţionare a sistemului energetic şi metabolic.

Nu în ultimul rând, echilibrarea metabolis-mului şi greutatea corporală sunt fenomene care în psihologie se traduc prin perceperea imaginii de

sine şi a respectului faţă de propriul organism.Aceste procese sunt dependente de structura

emoţinală a persoanei în cauză şi, de aceea, pot exista sentimente de teamă, anxietate şi izolare.

Folosind meridianele pericardului, inimii şi plămânului se pot echilibra aceste emoţii, iar prin folosirea meridianului trei focare şi a punctelor de la nivelul urechii se poate echilibra axul hipotalamo-hipofi zar, sediul reglarii hormonale şi emoţionale.

Până la urmă, reglarea greutăţii corporale şi a metabolismului înseamnă o mai bună integrare în mediu şi în societate a omului şi, în acelaşi timp, o echilibrare la nivelul emoţional.

Teodor COLDEAmedic primar, doctor în medicină,

director medical al clinicii Diperia VitaMed a Patronatului Medicinei Integrative

Consiliere în utilizarea TIC

Începând cu luna noiembrie 2011, Patronatul Medicinei Integrative dă startul în utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în

cadrul proiectului „Reţea regională pentru prom-ovarea şi aplicarea conceptelor economiei sociale, în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi”.

Astfel, prin organizarea de şedinţe de consi liere TIC la sediul centrului teritorial Bucureşti-Ilfov,

situat în strada Constantin Dobrogeanu Gherea, nr. 150, apartament 8, sector 1, Bucureşti, Patronatul Medicinei Integrative vine în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu dizabilităţi de a manevra resursele de informaţie de pe Internet, de a folosi compute-rul pentru procesarea informaţiilor şi de a dobândi abilităţi, precum cea de a folosi e-mail-ul şi alte căi moderne de comunicare, care au devenit cerinţe pentru obţinerea unei slujbe.

Page 20: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

20 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Drama prin care am trecut a început în urmă cu aproape şapte ani. S-a întâmplat pe tere-nul de sport din curtea școlii, unde se desfă-

șura campionatul de fotbal. Eram atacantul echipei, dar nimeni nu știa că acest meci urma să fi e ultimul pentru mine. Marcasem golul de 7-0, iar când mă întorceam spre mij locul terenului mi-am dat seama că ceva nu este bine. Picioarele erau din ce în ce mai grele, moment în care m-am așezat jos. Era prea târziu! Am leșinat pe marginea terenului şi colegii mei au intrat în alertă. Am fost dus de urgenţa la Spitalul Municipal Mangalia. Medicii de gardă, în urma unui control cardiac, și-au dat seama că inima mea nu „funcţionează” cum trebuie.

Aşa au început toate! A urmat un șir lung de controale şi investigaţii atât la Constanţa, cât și la cele mai bune clinici și spitale din capitală.

Răspunsul? … Același peste tot: „Băiatul are o malformaţie cu care poate să trăiască liniștit toată viaţa, dar trebuie să evite eforul fi zic major și să renunţe la fotbalul de performanţă.”

Lucrurile nu au stat exact aşa cum au pre-conizat mulţi. Problemele au reapărut, însă într-o formă mult mai gravă. Pe 12 septembrie, exact în ziua în care împlineam 17 ani, am afl at diagnosticul clar, aveam cardiomiopatie dilatativă.

Eram clasa a X-a când, într-o iarnă, părea că trec printr-o gripă mai severă. Timp de două săptămâni am făcut un tratament împotriva acestei gripe dar fără nici un rezultat. Am mers de urgenţă la cabi-netul doctorului cardiolog Salim. Acesta a dat un răspuns neaşteptat: „Nu este o răceală. Ceea ce are băiatul este aşa numita „tuse cardiacă”.

Atunci a început calvarul!Dr. Salim, medicul cardiolog m-a trimis la Târ-

gu Mureş, loc în care eram mult mai în siguranţă şi unde lumea este mai profesionistă. Aici aventura a început cu un răspuns cum nu se putea mai prost. Venisem pentru investigaţii mai amănunţite. Dom-nul profesor Deac, şeful clinicii spunea că nu are încredere în rezultatele celor făcute la Constanţa. Aşa am ajuns pe mâna doamnei dr. Mihaela Ispas. Mi s-a făcut o nouă ecografi e cardiacă, mi s-a făcut un nou set de analize, verdictul a venit de la sine: „Băiatul este pentru transplant.”

La început nu realizam exact ce înseamnă un transplant cardiac. Nu aveam de unde să ştiu de-talii despre aşa ceva. Nu puteam să cred că am ajuns în acest stadiu. Lucrurile luaseră o întorsătură neaşteptată. M-am obişnuit rapid cu gândul că era singurul mod prin care puteam să trăiesc în contin-uare. Au urmat luni întregi de chinuri şi momente în care nu mai puteam respira, dar niciodată nu am

renunţat. Adesea îmi repetam: „Trebuie să trăiesc! Acasă mă aşteaptă toţi prietenii şi colegii care au luptat pentru mine.”

În timpul în care eu eram la terapie intensivă la Târgu Mureş, prietenii şi colegii mei au organizat o acţiune fără precedent în Mangalia. Au avut un suc-cess remarcabil, incredibil dar adevărat. Nişte copii de 16-17 ani au reuşit să mobilizeze un oraş întreg pentru un act caritabil. Pe tot parcursul campaniei, pe lângă persoanele cu un sufl et imens din liceul „Callatis“, foarte multă lume a fost alături de mine.

După luni întregi de chinuri, pe data de 26 iu-nie 2009 am primit o inimă nouă. Medicul Hora-ţiu Suciu şi-a asumat răspunderea pentru această operaţie care nu era una obişnuită. Era un trans-plant cardiac făcut pe altă grupă de sânge decât cea a donatorului, transplant care avea să fi e o reuşită după mai bine de cinci ore petrecute în sala de operaţie. A urmat o lună în care am învăţat să merg din nou pentru că, în timpul petrecut fără să mă ridic de pe patul de spital, mi s-au atrofi at muşchii. Trecusem peste un transplant, nu mă mai putea împiedica nimic.

Toată perioada petrecută la Târgu Mureş nu a fost una uşoară pentru că au fost şi momente mai delicate. Ca de exemplu seara în care defi brila-torul pe care l-am avut montat încă din primele saptămâni petrecute la Mureş a acţionat de cinci ori. Dacă acesta pornea şi a şase oară momentul transplantului nu mai avea loc. Acest defi brilator are rolul de a da un şoc electric în momentul în care inima se opreşte. Aparatul a fost achiziţionat cu ba-nii strânşi la acel act caritabil din Mangalia.

Un alt moment interesant s-a petrecut pe data de 1 iunie. Apăruse o inimă, era o decizie destul de grea, cine era benefi ciarul? Eu sau Florin Făgetan, un alt băiat de 23 de ani din Jidvei. În cele din urmă s-a stabilit că inima este mai compatibilă cu Florin. Atunci a fost o dilemă pentru medicii din Târgu Mureş. Acestora le era teamă să îmi comunice de-cizia pentru că se temeau foarte mult să nu cedez psihic, dar eu am reacţionat pozitiv. Era o inimă compatibilă lui Florin, acesta era în aceeaşi situaţie ca mine, era normal ca lui să i se facă transplantul.

Unul dintre cele mai fericite momente pe care le-am trăit în timpul petrecut la Târgu Mureş a fost când membrii echipei de fotbal Steaua Bucureşti mi-au trimis un tricou cu numărul 17 inscripţionat cu numele meu şi semnat de toţi jucătorii din lotul de la vremea aceea. Nu a fost singurul cadou primit din partea lor. Înaintea eternului derby îm-potriva celor de la Dinamo, atât de cunoscutul Bănel Nicoliţă, dar şi preşedintele clubului, domnul

„Toate relele au rãmas în urmã!’’ (Testimonial)

Page 21: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

21 Noi credem în fericirea voastrã!

Valeriu Argăseală m-au contactat telefonic pentru a mă încuraja. La meciul ce l-a precedat pe acesta, meciul cu Oţelul Galaţi, jucătorii au intrat pe teren cu un banner imens pe care era inscripţionat me-sajul: „Suntem alături de tine, Vlad!”.

Păstrez doar amintirile frumoase! Toate relele au rămas în urmă!

Acum totul este mai mult decât bine. Am

început studiile la Universitatea Hyperion din capitală şi visez să devin un jurnalist sportiv de excepţie.

V.O.N.Pentru conformitate,

Marina Șeuleanu

Luminã din luminã

Am tot citit despre proprietăţile terapeutice ale luminii, ale copacilor, ale gândirii pozi-tive şi chiar mi-am dorit din tot sufl etul să

fi e adevărată informaţia care pretindea că oameni de ştiinţă sustin că puterea gândului nostru poate modifi ca lanţul ADN.

Au început să mă strângă de sufl et întuneci-mile de fi ecare zi până într-atât încât simt nevoia imperioasă ca cineva să să ne cheme în fi e care dimineaţă, ca în noaptea de înviere spunând – Veniţi să luaţi lumină!

În această lume „nebună, nebună, nebună“, cu clarivăzători ce ne proorocesc sfârşitul lumii pe bază de calcule matematice, calendarul Mayaş, vise premonitorii, sau în absenţa medicamentelor prescrise de medic, ar trebui să nu ne mai sperie mai nimic, şi totuşi…

Recent, un scandal apărut într-un liceu bucureştean m-a făcut să cred că poate au dreptate zurbagii care trâmbiţează sfârşitul lumii din două în două zile.

Într-un liceu de „fi tze“, la vârsta marilor inocenţe, copilele fumează în draci, pozează nud în reviste pentru bărbaţi şi, af-late în cluburi de noapte, fură din poşetele vecinelor de distracţie telefoane mobile scumpe, camere video şi bănuţi… evident pe mo-tivul plin de evlavie al necesităţii cumpărării unor ţigări speciale… aghesmuite cu peverse buruieni de leac.

Nu ştiu cam cum arăta des-trăbălarea ce a precedat pedeap-sa divină din biblica Sodoma şi Gomora, dar tare mi-e teamă că e aşa ca un fi lm vechi pe care îl vedem azi actualizat şi cu o distribuţie la modă. Şi totuşi…

Am urmărit recent într-un spectacol umanitar un cor de copii care mi-au părut ingeri ai luminii.

Corul mimico-gestual Anghelos

al Asociaţiei Vasiliada este format din 15 copii cu defi cienţe de auz, elevi ai şcolilor speciale Sf. Vasile şi Centrul şcolar pentru copii cu defi cienţe auditive din Craiova.

Mâinile lor, ca nişte aripi de îngeri, povesteau muzica, bucurând cu traducerea gestuală a cuvin-telor pe toţi spectatorii cu defi cienţe de auz sau nu. Poate că, atunci când rosteşti cuvântul iubire, te poţi emoţiona un pic, dar când mânuţele nevinovate de copii se strâng deodată în dreptul inimii, lacrimile îşi găsesc singure drumul spre lumină.

În iarna asta, de sărbători, copii vor cânta plini de nobleţe pentru a strânge fonduri menite să ajute la amenajarea în Craiova a unui centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Cred că aşa şi-a imaginat Dumnezeu sintagma LUMINĂ DIN LUMINĂ.

Angela S.

Page 22: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

22 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Am dãruit speranþa!

Eveniment unic in România. Centrul CONSIM a invitat persoanele cu dizabilităţi în club.

Patronatul Medicinei Integrative, prin pro iectul Reţea regională pentru Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale, în ve-derea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, a organizat sambată, 3 decembrie 2011, Ziua Persoanelor cu Dizabilitaţi, în Club A.

Centrul CONSIM București Ilfov a fost iniţia-torul acestui eveniment la care au participat peste 200 de persoane.

Fundaţia Ada For You a fost invitată să susţină programul artistic al evenimentului. Am fost mar-torii unui spectacol de zile mari. Ne-am instruit, ne-am distrat, am râs, am dansat, alături de copii

şi de adulţi cu cerinţe speciale, pe parcursul a peste cinci ore.

S-a vorbit despre un stil de viaţă sănătos, a ur-mat programul artistic al evenimentului, apoi tom-bola, prin care partenerii noștrii, Teatrul de Come-die, Clinica medicala Diperia Vitamed, dar și alţi

sponsori, au oferit premii persoanelor cu dizabilitaţi, constând în: vouchere pentru consultaţii medi-cale gratuite, bilete la spectacole, tricouri, bilete la teatru. În fi nal, cei prezenţi și-au etalat calitaţile de dansatori pe ringul de dans și pe acordurile muzi-cale asigurate de Dj-ul Clubului A.

Programul artistic a cuprins, pe parcursul a 90 de minute, momente muzicale vocale: Ada Cercel, grupul Meloritm, Hajdu Marius Florin şi Robert Paraipan, chitară: Irina Dobrescu, recital poezie: Ada Cercel (vocal şi acompaniament chitară) şi Robert Mihai Tufeanu (vocal), balet: Ana Maica, street dance: Trupa Jackpot (One beat dance studio); momente umoristice: Mariana Plesa; invitaţi spe-ciali: actriţa Doina Ghiţescu şi câştigătorul primei ediţii a concursului “Românii au talent” – Adrian Tutu.

Fundaţia Ada For You a oferit aceste momente artistice din toată inima persoanelor cu dizabilitaţi mai sensibile, hotărâte și profunde, comparativ cu majoritatea oamenilor obișnuiţi care, poate toc-mai de aceea, îi supun adesea la discriminări şi marginalizări.

A fost o seară de neuitat, toţi cei prezenţi dorind o reeditare a acesteia cât mai curând.

Patronatul Medicinei Integra-tive mulţumeşte partenerilor, fără de care evenimentul ar fi fost mult mai sărac.

Irina CIOROBACoordonator Centrul București

Ilfov

Page 23: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

23 Noi credem în fericirea voastrã!

Psihologia clinicã în lupta împotriva cancerului

Diagnosticarea cu cancer este o experienţă dureroasă şi traumatizantă. Majoritatea per-soanelor experimentează un şoc foarte puter-

nic, în primă instanţă neputând să accepte ceea ce li se întâmplă.

Emoţiile pe care le încearcă iniţial pacienţii sunt frica şi anxietatea, legate în primul rând de reuşita tratamentului şi de şansele de vindecare, mânie şi resentimente, iar mai apoi o dispoziţie proastă continuă şi o lipsă acută a poft ei de viaţă.

În aceste cazuri este de mare ajutor consultarea un psiholog specializat în psihologie clinică, în spe-cial pe cazuri de cancer.

Ce este un psiholog clinician? Psihologul clinician este un psiholog specializat

în lucrul cu persoane care suferă de boli fi ziologice. Acesta cunoaşte problemele emoţionale prin care trec bolnavii şi ştie să acorde sprij inul potrivit în funcţie de boala fi ecăruia şi de problemele pe care aceasta le presupune.

Cum se desfăşoară şedinţele de psihologie clinică?

Consultând o persoană specializată, persoana care suferă de cancer îşi poate împărtăşi grij ile unui specialist care va şti să-i ofere sfaturi pertinente, testate şi survenite în urma unei lungi experienţe cu pacienţii.

De asemenea, nu există nicio presiune din partea psihologului. Pacientul este liber să vor-bească despre lucrurile cu care se simte confortabil şi nu este forţat să atingă subiecte sensibile sau du-reroase.

Cum poate ajuta un psiholog clinician?

Desigur, psihologul nu este magician. El nu poate transforma peste noapte viaţa pacientului, aşa cum nu poate să ofere nici soluţii miraculoase la problemele acestora. El poate însă să ofere bol-navului un sprij in susţinut, atât emoţional, cât şi motivaţional. Pe lângă sfaturile preţioase pe care le poate oferi în cunoştinţă de cauză, psihologul poate materializa intenţiile pacientului şi le poate trans-forma într-un program de viaţă pe termen lung.

Este normal ca diagnosticarea cu cancer să ge-nereze tristeţe şi sentimente negative, dată fi ind

gravitatea bolii şi schimbările majore de viaţă pe care le presupune. Ceea ce înainte era sigur poate deveni ulterior incert, iar unele vise pot fi într-adevăr pierdute pe vecie.

O astfel de persoană poate fi recunoscută uşor din faptul că nu reuşeşte să iasă din starea de tristeţe şi are probleme în a-şi îndeplini sarcinile de zi cu zi, ceea ce indică posibilitatea ca persoana respectivă, din cauza diagnosticului de cancer, să se confrunte cu riscul unei depresii clinice.

Care sunt simptomele depresiei clinice?

• tristeţe, melancolie şi pasivitate• lipsa interesului şi a plăcerii în activităţile co-

tidiene• pierderi sau acumulări mari de greutate (de

la caz la caz)• oboseală extremă şi pierderea energiei vitale• tulburări ale somnului (ori somn prelungit,

ori insomnii)• probleme de concentrare, de memorie şi de a

lua decizii• sentimentul acut de vinovăţie, neajutorare şi

inutilitate• eventuale gânduri sinucigaşe

Ce este de făcut?Dacă simptomele de mai sus se regăsesc la per-

soane diagnosticate cu cancer pe care le cunoaşteţi, este indicat să luaţi în considerare următoarele acţiuni:

• încurajaţi-le să urmeze în continuare trata-mentul, fără abateri

• recomandaţi-le activităţi fi zice uşoare precum plimbări sau alergări uşoare

• promovaţi posibilitatea ajutorului specializat (psiholog)

• practicaţi alături de aceştia activităţile care le făceau plăcere înainte de a se îmbolnăvi

De asemenea, este important ca pacientul să păstreze o atitudine pozitivă pe tot parcursul tra-tamentului şi să nu uite faptul că deşi cancerul este considerat o boală letală, totuşi 50% dintre persoanele diagnosticate reuşesc să scape cu bine, iar procentul este în continuă creştere.

Page 24: PACES Nr.9 - Decembrie 2011
Page 25: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

25 Noi credem în fericirea voastrã!

Se îndreaptã nasul cu ciocanul?

S-a întâmplat prin l994 înainte de Campionatul mondial de fotbal din America. Era în mare formă fotbalistul din Craiova, Gabi Popescu și

generalul Iordănescu l-a anunţat că face parte din lotul tricolorilor. Dar mândria oltenească a explo-dat și craiovenii l-au boscorodit pe Gabi Popescu, cel care s-a internat în spital, pierzând convocarea la naţională. Popescu s-a operat la nas și suporterii olteni au tunat și-au fulgerat că fotbalistul lor bate câmpii operându-se să-și îndrepte nasul, „e cara-ghios, își face nas mai frumos într-un moment ne-potrivit”.

Acuzaţia era bramburită, fotbalistul craiovean nu-și făcea operaţie estetică pentru un nas mai fru-mos, el avea nasul strâmb și nu putea respira nor-mal, respira împiedicat și nu putea să alerge la efort maxim, deci era o intervenţie pentru o funcţionare mai bună a aparatului respirator prejudiciată de pe-retele strâmb dintre nări.

Acest defect se numește deviaţie de sept și pentru re-medierea respiraţiei pe nas se poate interveni doar chi-rurgical. Numai că populaţia este speriată de zvonurile că operaţia de deviaţie de sept e chinuitoare și că medicul ORL-ist trebuie mai întâi se spargă cu ciocanul peretele

despărţitor al nasului și abia apoi să rearanjeze acest perete din nas. E o sperietură nejustifi cată fi indcă ciocanul este de fapt un instrument deli-cat, că operaţia se face sub o anestezie efi cientă și modernă, așa că pacientul nu simte dureri și pleacă acasă a doua zi.

La clinica ORL de la Spitalul Sf. Maria, mulţi artiști, fotbaliști, oameni obișnuiţi, au fost operaţi de deviaţie de sept, au fost externaţi a doua zi, respirând de parcă s-au născut a doua oară. Explică această suferinţă a deviaţiei de sept și intervenţiile chirurgicale profesor doctor Codruţ Sarafoleanu, șeful clinicii. Între cele două nări există un perete din cartilaje și oase numit sept. El trebuie să fi e drept pentru ca cele două căi să fi e egale și respiraţia să nu fi e împiedicată. Deviaţia de sept înseamnă niște creste pe acest perete niște încovoieri, niște deviaţii și peretele dintre nări devine strâmb. Operaţia tre-buie să îndrepte acest perete.

Deviaţia de sept apare când cartilajul crește mai re-pede decât rama osoasă și, fi -resc, se încovoaie. Deviaţia de sept nu se moștenește, ci se dobândește printre altele nu datorită unor traumatisme.

Cum sã ne purtãm frumos cu coloana

Când s-a ridicat din patru labe în picioare, omul a devenit șeful lumii, numai că, coloana vertebrală a ajuns locul unde s-au strâns toate

forţele, toate tensiunile, toate apăsările și ea este solicitată până la epuizare. Tocmai de aceea, omul trebuie să înveţe să-și menajeze coloana vertebrală iar unele acţiuni chiar sunt simple și profi tabile.

Iată câteva sfaturi pentru a scuti, cât de cât, de sarcini coloana noastră: niciodată nu este bine să ridicăm o greutate de jos fără să ne asezăm pe vine, din poziţia cu genunchii îndoiţi pe vine, la ridicarea unei plase grele sau unui geamantan obligăm să lucreze și mușchii picioarelor și astfel despovărăm coloana, dar să facem imprudenţa să ridicăm o greutate de jos cu picioarele drepte toată munca pică pe coloană.

Un alt mod de a proteja coloana este următorul: cei care au un serviciu care presupune statul mai mereu în picioare trebuie să cunoască câteva recomandări: din când în când omul care lucreză

în picioare trebuie să-și ridice unul dintre picioare pe un scăunel, pe o lădiţă și după un timp să facă schimb ridicând celălalt picior pe scăunel. De alt-fel, cei ce stau mult în picioare e bine să împingă din când în când un picior în faţă după metoda cunoscută în armată ca ordinul „pe loc repaus”.

Și sculatul din pat dimineaţa trebuie să ţină cont de micșorarea forţelor pe coloană, nu e bine să ne sculăm brusc direct în picioare când ne trezim dimineaţa. Dimineaţa trebuie să ne rotim pe o parte în pat apoi ajutându-ne de cot să ne sprij inim în el și să avem cateva minute de stat în fund abia apoi din poziţia în șezut pe marginea patului, ne putem ridica în picioare.

În sfârșit, un alt sfat, să nu mergem cu pași târșâiţi, cum zice românul „în dorul lenii”, tre-buie să mergem vioi cu pași medii fără să ne legănăm precum răţoiul, ca să nu solicităm coloana vertebrală.

Page 26: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

26 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Cancerul îngreuneazã pãstrarea prieteniilor

Cancerul poate afecta în mod negativ relaţiile cu prietenii.

În primul rând, diagnosticarea cu cancer nu afectează doar persoana în cauză, ci şi toate per-soanele din jur, cu precădere prietenii cu care per-soana îşi petrece mai mult timp, aceştia fi ind mai afectaţi decât rudele apropiate pe care cel bolnav nu le vede niciodată.

Iată câteva sugestii pentru a înlesni relaţiile cu prietenii apropiaţi:

– Aşteptaţi-vă ca relaţiile să se schimbe – Per-soanele care nu s-au confruntat cu boli foarte grave nu ştiu cum să abordeze situaţia, fi ind de regulă speriaţi şi încordaţi în permanenţă. Există cazuri în care unul dintre prieteni a mai pierdut persoane dragi din pricina cancerului, iar diagnosticul poate trezi amintiri dureroase.

Oricare ar fi motivele, este foarte posibil ca, în-tr-o primă fază, prietenii să nu fi e capabili să acorde ajutorul şi sprij inul necesar într-o astfel de situaţie. De aceea, persoana bolnavă trebuie să realizeze că un asemenea comportament nu refl ectă lipsa de afecţiune, ci este rezultatul temerilor şi al neştiinţei.

– Vorbiţi despre boală – Prietenii s-ar putea feri să vorbească cu voi despre cancer de teamă să nu supere sau să nu rănească. În acest caz, dacă simţiţi nevoia să discutaţi despre asta, luaţi iniţiativa şi deschideţi voi înşivă subiectul, arătând că sunteţi dispuşi să primiţi sugestii şi ajutor în acest sens.

De asemenea, dacă nu doriţi să vorbiţi des-pre boală, comunicaţi acest lucru, iar prietenii vor înţelege cu siguranţă că vreţi să vă simţiţi bine şi să uitaţi de cancer.

– Continuaţi-vă activităţile sociale – Pe cât posibil, încercaţi să fi ţi cât mai implicat în viaţa socială. Acest lucru poate îmbunătăţi şi menţine relaţia cu prietenii. Nu refuzaţi evenimente la care sunteţi invitaţi cu prietenii şi daţi-le de înţeles că sunteţi apt să vă continuaţi viaţa ca şi înainte.

Pe de altă parte, nu vă jenaţi să contramandaţi participarea la vreun eveniment, dacă starea fi zică şi emoţională nu vă permite.

Relaţiile de prietenie au mai mari şanse să se păstreze decât relaţiile de cuplu, iar cu un mic efort al ambelor părţi, acestea pot rămâne neschimbate, ba chiar se pot întări.

Renunþã la tutun ºi alcool pentru a evita cancerul

Tutunul este substanţa cu cel mai mare risc cancerigen.

Potrivit medicilor, fumatul afectează toate organele corpului omenesc, este legat de multe ti-puri de cancer şi este responsabil de moartea a pes-te 30 % a pacienţilor diagnosticaţi cu cancer.

Fumătorii pasivi sunt şi ei afectaţi. Este posi-bil ca fumătorii pasivi să nu fi e în pericol doar în perioada în care se afl ă în preajuma fumătorilor şi inhalează fumul lor. Şi aceasta pentru că de curând s-a descoperit un al treilea grad de contaminare, la nivelul unei combinaţii toxice de gaze invizibile care rămân îmbibate în păr, haine, mobilă, covor etc., şi care reprezintă un fac-tor continuu de expunere la efectele negative ale tutu-nului.

În ceea ce priveşte al-

coolul, consumul acestuia în cantităţi prea mari poate duce la apariţia cancerului la gât, esofag, lar-inge, sân şi, cel mai probabil, fi cat.

Cu cât cantitatea de alcool depăşeşte doza admisă, cu atât creşte riscul formării cancerului. De aceea, doctorii sugerează consumul de alcool în limitele unui singur pahar pe zi pentru femei şi a două pahare pe zi pentru bărbaţi.

Bineînţeles că riscul cel mai mare de îmbolnăvire cu cancer îl au persoanele care consumă atât tutun, cât şi alcool, mai ales dacă este vorba de exces în combinaţia ambe-lor factori nocivi.

Aşadar, concluzia este simplă: renunţaţi la tutun şi alcool şi păziţi-vă astfel de cancer!

Page 27: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

27 Noi credem în fericirea voastrã!

MisiunePromovarea, dezvoltarea,

adoptarea și implementarea medi cinei integrative în practica medi ca lă din România.

Conceptul Medicinei In-tegrative plasează pacientul în centrul echipei medicale și utilizează toate terapiile de-monstrate ca fi ind si gure și efi -ciente, indiferent de sistemul de gândire medicală din care aceste terapii provin.

ViziuneViziunea noastră este ca

medicina integrativă să fi e soluţia comună și locul de întâl-nire pentru medici, educatori și cercetători în benefi ciul omului.

Patronatul Medicinei Inte-grative – P.M.I. va acţiona ca punct de referinţă central și ca factor de reprezentare, comu-nicare, educare și colaborare cu autorităţile pu blice și pri-vate care reglementează și/ sau coordonează acest domeniu pe plan intern sau extern, identi-fi când problemele specifi ce ale prestatorilor de servicii de medicină integrativă și soluţiile optime de rezolvare a acestora.

Proiecte în deru-lare● Susţinerea persoanelor

deza van tajateReţea regională pentru

promovarea şi aplicarea con-ceptelor economiei sociale, în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi.• Susţinerea pacienţilor onco-

logiciReţea multiregională pentru

terapie integrativă, consiliere şi reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer.• Patronatul Medicinei Integra-

tive-PMI Site-ul www.patmedin.ro

unde găsiţi mai multe infor ma ţii despre activităţile în desfășurare.

Despre noi

OBIECTIVE• Să reprezinte și să protejeze interesele prestatorilor de medicină integrativă din România atât pe plan naţional cât și pe plan internaţional.• Să furnizeze un cadru unde membri asociaţi pot dis-cuta și către care aceștia pot adresa întrebări, sesizări, propuneri privind aspecte de interes comun și să ajute la crearea și dezvoltarea unor strategii unitare de susţinere și soluţionare a acestora.• Să prezinte şi să pledeze în susţinerea strategiilor Patro-natului în faţa Parlamentului, a Guvernului, a oricăror alte autorităţi şi/sau instituţii constituite la nivel naţional şi/sau local, precum şi în faţa mij loacelor de informare în masă (mass-media) şi a oricăror alte entităţi relevante, atât din România cât şi din străinătate.• Să promoveze cele mai bune practici între membri, asi-gurând modalităţi etice şi responsabile de organizare şi funcţionare a medicinei integrative, care să corespundă aşteptărilor comunităţii la cele mai înalte standarde de in-tegritate.• Să întreprindă toate acţiunile permise de lege în ve-derea conturării unui cadru normativ adecvat desfăşurării organizării şi funcţionării medicinei integrative şi care să refl ecte în manieră optimă compatibilizarea necesităţilor acestui segment economic cu necesităţile societăţii. În acest sens Patronatul va putea să iniţieze contacte cu autorităţile având competenţe în adoptarea proiectelor de acte normative vizate, să participe în mod activ, dar cu respectarea limitele impuse de lege, la redactarea, avizarea, dezbaterea publică şi adoptarea proiectelor de acte normative în domeniul vizat sau în domeniile conexe.• Să se afi lieze sau, după caz, să adere la acele organizaţii sau asociaţii internaţionale care activează în domeniul organizării şi funcţionării medicinei integrative, în vederea reprezentării la nivel internaţional a intereselor medici-nei integrative din România, dar şi a corelării modului în care se organizează şi funcţionează aceasta în România cu standardele internaţionale în domeniu.• Să organizeze întruniri, conferinţe, expoziţii, work-shop-uri pentru schimb de experienţă cu asociaţii, fundaţii sau instituţii cu profi l asemănător. Să încheie parteneriate cu instituţii medicale sau nemedicale, fundaţii sau asociaţii care au obiectiv comun sau apropiat cu al Patronatului.

Page 28: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

28 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Lucram de câţiva ani ca profesor şi psiholog în cadrul unei fundaţii la Institutul Oncologic din Bucureşti, la secţia de oncopediatrie. Luana

era în clasa a VIII-a şi era pacienta secţiei. În ţara noastră se introdusese atunci, pentru prima oară, după mulţi ani, examenul de capacitate între gim-naziu şi liceu. Luana era mâhnită că nu putea să susţină examenul în prima seziune din cauza bolii, a tratamentului şi să incheie astfel cele opt clase de gimnaziu.

Toamna şi iarna a continuat tratamentul dar efi cienţa lui se vedea cu greu. După un an de între-rupere a cursurilor, în iunie următor s-ar fi putut prezenta la examen dar erau două inconveniente: pe de-o parte directorul şcolii la care fusese elevă nu prea vroia să o înscrie – fi indcă era bolnavă şi nu vroia să se complice cu aşa ceva – şi pe de altă parte medicul oncolog îi începea o cură de trata-ment tocmai în perioada sesiunii de examen. Mâh-nirea Luanei m-a impresionat şi mi-am propus să o ajut să dea examenul in Bucureşti cu aprobare specială pentru cazul ei de boală. Am cerut mamei actele de studii, am compus o cerere către Inspec-toratul Şcolar şi cu dovezile medicale aferente am pornit după aprobări. Persoane din echipa medicală a secţiei au încercat să-mi taie elanul: „degeaba te lupţi pentru ea, nu apucă toamna, deja a făcut metastaze pulmonare“. Tumora primară era în zona laringofaringe dar a fost relativ rebelă la tratament. Argumentul meu pentru perseverenţă viza calitatea vieţii: „măcar două zile de bucurie, de împlinire, să-i asigur fetei şi tot merită efortul“.

Am obţinut aprobarea să se prezinte la examen la școala cea mai apropiată de spital, în regim de copil cu handicap (avea o oră în plus la teză) şi să urmeze în paralel şi cura. Aveam acum emoţii că poate pregătirea ei nu va face faţă exigenţelor şcolii bucureştene. Am încercat să o pregătesc şi pentru o eventuală nereuşită, spunând că experienţa oricum îi va fi utilă. Nu ştiu care dintre noi avea emoţii mai mari în ziua examenului, candidata sau eu! Exam-enul a venit, a trecut şi fata mea a reuşit! Cu lacrimi de bucurie în ochi a plecat acasă în Judeţul Prahova. Fusese chemată în luna august la control (de formă, deoarece prognosticul era sever).

În mij locul verii, de bună credinţă, Luana a ve-nit la control. Surpriză pe toată linia: metastazele pulmonare dispăruseră! Medicului mai să nu-i vină să creadă. Pacienta era bucuroasă că a reușit să fi e în rând cu generaţia ei, să absolve cu brio ciclul şcolar.

Din toamnă nu a mai vrut să vină la trata-ment, i se urâse. A mai venit la control în ianuarie – metastazele au reapărut – dar şi în vara următoare Luana era în viaţă, lucra acasă şi avea un tonus psi-hic echilibrat.

Chiar dacă bucuria reuşitei la examen nu a vin-decat-o, a ajutat-o să prelungească starea de bine a sănătăţii ei şi poate chiar a vieţii.

Adriana Elena TEODORU,Psiholog

O bucurie poate face minuni!

Casa speranþei

Copil pentru copil” este cea mai nouă cam-panie de strângere de fonduri demarată de Hospice. Zeci de copii care suferă de boli

incurabile, degene rative, sunt ajutaţi de Hospice, zi de zi.

Pentru îngrij irea micuţilor, dar şi a adulţilor bolnavi de cancer, fundaţia are nevoie însă, de sume foarte mari. Cea mai nouă campanie, dedicată „Lunii Florii de Colţ” este realizată în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar General Braşov. Profesorii vor primi câteva mii de autocolante pe care le vor oferi elevilor, la un preţ minim de 5 lei, pentru a putea aduna o parte dintre sumele necesare ajutării ben-efi ciarilor fundaţiei braşovene. Hospice are în grij ă peste 400 de bolnavi, dintre care 180 sunt copii. La Braşov, Hospice Casa Speranţei are şi un centru

de zi pentru copiii cu boli incurabile. În fi ecare zi, micuţii vin la centru pentru că este singura lor posi-bilitate de a acumula cunoştinţe noi şi de a socializa cu alţi tineri. În plus, la Hospice participă la serbări, iar vara pot merge şi în tabere. Toate serviciile pe care Hospice, Casa Speranţei le oferă sunt gratuite, aşa că fundaţia are în permanenţă nevoie de fon-duri pentru a putea să-i ajute pe bolnavii incurabil.

Ioana MARINESCU

Page 29: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

29 Noi credem în fericirea voastrã!

Copiii cu dizabilitãþi, discriminaþi în caz de adopþie

Conform studiului „Profi lul părinţilor adop-tivi din România şi adopţia copiilor greu adoptabili”, realizat de Facultatea de Sociolo-

gie, UNICEF şi Ofi ciul Român pentru Adopţii, din categoria copiilor greu adoptabili fac parte şi cei cu dizabilităţi. Totuşi, conform aceluiaşi studiu, se observă că persoanele care sunt totuşi dispuse să adopte copii din această categorie sunt români de peste 45 de ani, cu un nivel de educaţie sub medie (cel mult şcoala profesională), dar cu un nivel de trai peste medie, care au avut probleme de infer-

tilitate sau sunt rude cu minorul, de multe ori fi ind chiar foştii asistenţi maternali.

Studiul relevă astfel situaţia difi cilă în care se afl ă copiii cu dizabilităţi care au nevoie de adopţie, în condiţiile în care protecţia socială oferită în ca-zul lor nu este sufi cientă, iar tratamentele şi nevoile speciale ale acestei categorii îi determină pe posi-bilii părinţi adoptivi să ezite în a-şi asuma respon-sabilitatea unui asemenea copil.

Atenþie la depresie! Va deveni a doua cauzã de dizabilitate la nivel mondial

Un studiu efectuat de Liga Română de Sănă-tate Mintală (LRSM) arată că depresia este de două ori mai frecventă în rândul femeilor

decât al bărbaţilor. De asemenea, studiul relevă fap-tul că, printre adulţi, depresia are o prevalenţă de 21% comparativ cu 8,4%, cât are diabetul.

Un studiu realizat pe aproximativ 500 de mili-oane de locuitori din 30 de ţări arată că peste 38% dintre aceştia au suferă de anxietate, insomnie şi depresie. Întrucât criza care bântuie Europa va adânci fenomenul numit depresie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis ca Ziua Europeană a Depresiei – 19 octombrie – să aibă ca mesaj „A învinge depresia”. Cât de gravă a devenit aceasta

rezultă din estimarea OMS potrivit căruia, în 2020, depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, imediat după bolile cardiovasculare.

În prezent, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de persoane din întreaga lume. Specialiştii atrag atenţia că, pe fondul adâncirii crizei, creşte numărul românilor adulţi tineri care se lasă pradă depresiei. La ora actuală, la noi, depre-sia este boala responsabilă pentru jumătate dintre pacienţii spitalelor de boli nervoase, iar procentul e în creştere.

Clement SAVA

Page 30: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

30 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Caravana „Trãieºte sãnãtos!“

În data de 16 noiembrie 2011, caravana „Trăiește sănătos!” s-a oprit la prima sa destinaţie: Centrul Sfântul Vasile din sectorul 4. Alături de noi au

participat angajaţi ai DGASPC secor 4, conduși de Corina Radu, membri ai Asociaţiei Down București.

Aici, psihologul Ileana Cercel a prezentat părinţilor, copiilor și personalului din centru avan-tajele unui stil de viaţă sănătos, medicul Catrinel Popescu a monitorizat tensiunea și greutatea ce-lor prezenţi, semnalând eventualele probleme, iar ceilalţi membri au completat chestionare de veri-fi care a stilului de viaţă sănătos, care au ridicat semne de întrebare respondenţilor.

La această activitate, cei mai fericiţi de sosirea noastră au fost copiii, care s-au întrecut pe ei înșiși în a răspunde la întrebările puse, demonstrând că, în măsura posibilităţilor, ei încearcă să respecte regulile unui stil de viaţă sănătos. Momentul culmi-nant a fost atins la înmânarea diplomelor. Fericirea

copiilor nu poate fi exprimată în cuvinte. Activitatea s-a încheiat cu promisiunea că ne

vom întoarce cât de curând posibil pentru a-i vedea cât de cuminţi, sănătoși și înţelegători sunt în urma discuţiilor noastre.

Caravana “Trăiește sănătos!” a poposit în data de 08.12.2011, ora 14,00, şi la Centrul de zi ,,Un pas împreună” situat în Calea Dorobanţi nr. 187, sector 1, Bucureşti.

La eveniment au participat persoane cu diza-bilităţi care benefi ciază de serviciile oferite în cadrul centrului de zi precum şi specialişti ai centrului care oferă aceste servicii.

Un medic şi un psiholog, din cadrul Patro-natului Medicinei Integrative, au vorbit despre necesitatea unei alimentaţii echilibrate, practicarea exerciţiilor fi zice cu regularitate, gestionarea stresu-lui şi educaţie sexuală.

Page 31: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

31 Noi credem în fericirea voastrã!

Magia gheþii - pe nevãzute

Când te gândești la o lume în întuneric, la o lume fără imagini, la o lume lipsită de cu-lori… ai senzaţia că până și amintirile îţi

sunt interzise. Sunt însă copii de-o șchioapă, tineri și bătrâni, pentru care întreaga lume a amintirilor este formată din senzaţii și percepţii. Pentru ei, amintirea nu are culoare, nici lumină, dar este un amalgam de senzaţii, percepţii și sentimente. Iar de curând, nevăzătorii din Brașov au avut șansa să primească o nouă amintire – unică și, pentru mulţi dintre ei, irepetabilă. Au simţit și, încă simt, fi orul gheţii sub patinele pe care le-au încălţat pentru pri-ma oară. Totul a fost posibil cu ajutorul hocheiștilor brașoveni de la Fenestrela care i-au învăţat pe nevăzători primii pași pe gheaţă.

Dis de dimineaţă, copii și tineri nevăzători din Brașov, au pornit spre Patinoarul Olimpic. Entuziasmaţi, dar şi temători în același timp, încântaţi, curioși și cu sentimentul că încearcă ceva interzis unora ca ei, și-au pus patinele în picioare, până la urmă. Mai greu a fost cu primii pași, cei pe… uscat. Apoi i-au cunoscut pe uriașii blânzi care i-au purtat pe gheaţă. „A fost de neînchipuit. Mi-a plăcut aşa de mult. Sper să ne mai cheme, să putem să mai venim la patinoar. Cine ştie, poate data vii-toare mă lasă să patinez şi singur câţiva paşi. Da’… trebuie să recunosc, cel mai mult mi-a plăcut când ne-au pus pe băncuţă şi ne-au învârtit pe tooot pati-noarul.” Sunt cuvintele doar unuia dintre micuţii patinatori nevăzători.

Şi pentru cei care le-au îndrumat primii paşi pe gheaţă, experienţa a fost una cu totul inedită. „Cred că eu am avut mai multe emoţii decât ei. Mi-era teamă să nu cumva să îi scap din mână sau să se întâmple ceva. Mă gândeam că o să le fi e frică.

Aveam tot felul de gânduri. Până când micuţul mi-a dat mâna. A intrat aşa, timid pe gheaţă. Şi pe urmă, am început să vorbim, am început să îi explic cum se patinează. Şi mi-am dat seama că nu e nevoie de nici o explicaţie. Pur şi simplu i-am spus să simtă gheaţa. Şi mi-a răspuns incredibil – Eu simt bucurie. Sunt fericit, adică… simt gheaţa?”, ne povesteşte unul dintre sportivi cu ochii în lacrimi. Ne-a mai spus că ar repeta în fi ecare zi experienţa pentru că s-a simţit, efectiv, Moş Crăciun, pentru o zi.

„Cred că ar trebui să învăţăm de la ei ce în-seamnă bucuria, îmi spune Milena Popa, coordona-tor al Centrului Rază de Lumină din Brașov, psiho-log în cadrul Patronatului Medicinei Integrative. Și ce înseamnă un pas al reușitei? Nouă, celor ce ne zi-cem normali, ne tună și ne fulgeră mai tot timpul și uităm să ne bucurăm, uităm să fi m fericiţi. Ceea ce

am trăit astăzi, pe gheaţă, alături de acești tineri nevăzători, este, pentru mine, o experienţă de su-fl et. Și o mare fericire căci, alături de inimoșii hokeyști ai Fenestrela Brașov, alături de Fundaţia 34Life, alături de PMI, am simţit, de pe gheaţă, o mare, o uriașă rază de căldură sufl etească...”

Ioana MARINESCU

Page 32: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

32 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

Pãcãliþi prea mult timp...

ª i-au pierdut încrederea şi speranţa. Nu cred că mai pot avea o şansă, că se mai poate întâm-pla ceva bun şi pentru ei. Asta ar fi o descri-ere succintă a celor care ne vizitează în cadrul centrului CONSIM Constanţa .

Eforturile noastre de a demola zidul de neîn-credere, cu care s-au înconjurat persoanele cu dizabilităţi, începe din clipa în care îi contactăm telefonic şi le prezentăm proiectul. Dacă îi convin-gem să ne facă o vizită prima întrebare este: „Mă costă ceva?“, iar când le spunem că tot ce li se oferă este gratuit nu prea le vine a crede.

Vine apoi un alt moment delicat, acela al pre-zentării formularelor ce trebuie să le completeze pentru a se înscrie în grupul ţintă al proiectului. Altă „tragedie“! Când le studiază şi ajung la capi-tolul CNP începe tirul întrebărilor şi avalanşa de suspiciuni.

Ne privesc în ochi şi caută adevărul, confi rma-rea şi promisiunea că nu sunt păcăliţi. Încet, încet se destind şi înteleg că măcar acum nu „iau plasă“, că

furnizarea de date personale nu le pune în pericol bruma de agoniseală pe care o au. Devenim priete-ni şi încep să ne împărtăşească din experienţele per-sonale care de cele mai multe ori sunt triste. Sunt sătui de promisiuni nematerializate, de păcăleli şi de „tratamentul“ nostru , cei „altfel“ decât ei.

De la fi ecare am învăţat câte ceva, în special de la cei care au un echilibru psihic de invidiat. Odată cu prietenia încep şi poveştile, şi mi-e ruşine când îmi zâmbesc ironic atunci când discut despre pro-bleme cotidiene „majore“ pentru mine, minore pen-tru ei.

Ei, cei „altfel“, nu mai cred în promisiuni deşarte, au fost păcăliţi prea mult timp.

Cred în noi şi în acest proiect dedicat lor, pen-tru că nu le promitem nimic „spectaculos“, ci doar lucruri realizabile care îi pot ajuta cu adevărat .

M.Ş.

Lipsa somnului favorizeazã cancerul

Somnul reprezintă starea naturală de odihnă a corpului. Importanţa şi benefi ciile unui pro-gram sănătos de somn sunt demult atestate,

iar proprietăţile regeneratoare ale acestuia sunt de asemenea cunoscute pe scară largă.

Studii recente demonstrează însă conexiuni în-tre cancer şi somn, mai precis între această mala-die şi lipsa somnului. Aşadar, un adult sănătos are nevoie de circa şapte-opt ore de somn pe noapte. Acestea, combinate cu un program de exerciţii fi zi-ce regulat, înlătură riscul apariţiei cancerului. Starea de somn este vitală pentru funcţionarea sistemului nervos parasimpatic, responsabil cu reconstrucţia celulară şi regenerarea sănătăţii.

Pentru persoanele care suferă deja de cancer şi cele care urmează un tratament contra cancerului somnul este cu atât mai indispensabil cu cât se răs-frânge direct asupra celulelor cancerigene. Un pro-gram de somn insufi cient dă peste cap activitatea hormonală care, la rândul ei, infl uenţează produce-rea celulelor cancerigene.

Principalul hormon secretat în timpul somnului este melatonina, care reglează activitatea celorlalţi hormoni şi ritmul circadian („ceasul biologic”). Iar buna funcţionare a ritmului circadian este o ipoteză de bază în lupta contra cancerului.

În acest sens, o problemă serioasă, greu de evi-

tat în modernitate, este echilibrul noapte–zi. Este de ocolit de aceea expunerea la lumină în timpul somnului întrucât distruge melatonina, iar lucrul în timpul orelor de somn este un factor de favorizare a instalării şi răspândirii cancerului.

Câteva moduri de echilibrare a ritmului circa-dian:

• expunerea la lumină în timpul zilei şi la întu-neric în timpul nopţii;

• expunerea la cât mai puţină lumină artifi cială în timpul zilei;

• trezirea de dimineaţă în mod natural, fără alarmă;

• culcatul la aceeaşi oră în fi ecare noapte;• respectarea nevoilor de repaus, respectiv de

somn ale organismului.

Page 33: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

33 Noi credem în fericirea voastrã!

Sindromul Williams

Sindromul Williams este o boală genetică rară (se estimează apariţia sa la 1 la 7.500 de naşteri) ce determină probleme de dezvoltare

şi de sănătate. Este prezentă la naştere, afectează persoanele de sex feminin şi masculin în mod egal şi poate fi întâlnit în toate grupurile entice, sociale şi în orice populaţie a globului.

Cei mai mulţi copii afectaţi prezintă probleme severe de alimentaţie în primul an de viaţă. În gen-eral sunt iritabili, plâng foarte mult şi se dezvoltă mai greu comparativ cu alţi copii. Mulţi dintre aceştia au trăsături faciale specifi ce, probleme de ordin renal, hipercalcemie, afecţiuni cardiace (sufl u cardiac, îngustarea pereţilor vaselor ce transportă sângele de la inimă).

Cauza acestui sindrom este o lipsă de material genetic pe cromozomul 7, rezultând în insufi cienţa genei elastinei (o proteină care contribuie la elastici-tatea ţesuturilor şi organelor).

Copiii cu sindrom Williams au tendinţa de a se dezvolta cu întârziere şi pot prezenta diferite difi cultăţi în învăţare. Aceste difi cultăţi diferă de la copil la copil şi sunt caracterizate de la medii până la severe.

Copiii sunt foarte prietenoşi, sociabili şi afec-tuoşi şi, până la vârsta şcolarizării, cei mai mulţi reuşesc să vorbească fl uent şi clar.

Mulţi dintre aceşti copii sunt hiperactivi şi le este foarte greu să stea liniştiţi şi să se concentreze pe un lucru anume o perioadă ceva mai lungă de timp.

Unii copii cu Sindrom Williams pot dezvolta o personalitate anxioasă temându-se foarte mult pen-tru ei şi pentru cei apropiaţi lor. Lipsa somnului şi mersul la toaletă sunt probleme foarte des întâlnite printre copiii cu Sindrom Williams. Mulţi sunt, de asemenea, foarte sensibili la o serie de sunete cum ar fi pocniturile, bătutul din palme, lătratul caini-lor, râsul puternic etc. şi pot deveni tensionaţi sau înfricoşaţi la auzul lor.

Printre caracteristicile Sindromului Williams se pot regăsi: trăsături faciale speci-fi ce, afecţiuni ale inimii şi ale vaselor de sânge, hipercalce-mie, greutate scăzută la naştere, probleme de alimentaţie, her-nii, anomalii ale rinichilor, hi-peracuzie, personalitate foarte prietenoasă, întârziere mentală, difi cultăţi de învăţare, hiperac-tivitate etc.

Într-o cercetare recentă asupra unor adulţi cu Sindrom

Williams a reieşit ca o treime dintre aceştia sunt im-plicati într-o activitate de muncă.

Totuşi, jumătate dintre cei care lucrează în centre speciale au difi cultăţi serioase în îndeplini-rea sarcinilor, după cum relatează angajatorii, iar cealaltă jumatate au „nişte probleme”. Cam o treime din acest grup are nevoie de supervizare constantă. Problemele întâlnite la locul de muncă sunt similare cu cele de acasă sau dintr-un grup social.

Adulţii cu Sindrom Williams lasă deseori im-presia (uneori ei înşişi pretind) că sunt mai capabili decât în realitate, de aceea, li se pot da slujbe prea complicate pentru ei.

Angajatorii spun că mulţi adulţi cu Sindrom Williams se pot descurca doar cu intrucţiuni simple date la locul de muncă, dar unii au nevoie de ajutor chiar şi la un nivel foarte simplu. Foarte puţini sunt capabili să înţeleagă instrucţiunile pentru realizarea unor sarcini complexe. Mai mult, o jumatate din cei investigaţi sunt deranjaţi când în rutina lor zilnică apar schimbări. Multe persoane cu Sindromul Wil-liams nu au rezistenţă fi zică şi obosesc foarte re-pede. Activităţile solicitante din puncte de vedere fi zic pot fi extrem de extenuante pentru ei. Dacă se plâng de oboseală şi arată obosiţi în fi ecare zi sau la sfârşitul saptămânii, e recomandabil să nu mai fi e atât de solicitaţi fi zic sau să li se reducă orele de muncă.

Adulţii cu Sindrom Williams pot fi distraşi foar-te uşor de la sarcinile de muncă, de aceea au nevoie de supraveghere constantă. Din cauza interesului faţă de anumite subiecte de discuţie sau faţă de anumiti oameni, pot fi distraşi de la muncă. Supra-vegherea e utilă pentru a vă asigura că munca este fi nalizată. Fară o supervizare atentă, persoanele ar putea renunţa la anumite activităţi fară să termine şi fără să ceară ajutor în cazul apariţiei unor piedici. Unii nu se mai concentrează pentru ca nu fac faţă sarcinii. De asemenea, în multe cazuri, munca este

făcută „de mântuială”; totuşi, unii dintre ei fi nalizează ceea ce au de făcut.

În anumite cazuri, supra-veghetorii de la locul de muncă trebuie să-i liniştească, să le ofere explicaţii şi demonstratii asupra a ceea ce se cere. Este important ca supraveghetorii să poată oferi sprij in emoţional şi să-i calmeze când devin anxioşi sau se supără dintr-un anumit motiv. Deseori, adulţii cu Sin-drom Williams primesc instruc-tiuni doar de la cel pe care îl

Page 34: PACES Nr.9 - Decembrie 2011

34 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 9/Decembrie 2011

recunosc ca superior sau supervizor. Tind să fi e jigniţi când alţi oameni le spun ce să facă, ceea ce poate provoca probleme cu colegii de la locul de muncă. Supraveghetorul are un rol deosebit de im-portant pentru integrarea persoanelor cu Sindrom Williams în câmpul muncii. Acesta trebuie să fi e o sursă de sfaturi, de calmare, iar instrucţiunile clar oferite previn multe dintre difi cultatile ce pot să apară.

Pentru creşterea randamentului muncii per-soaneler cu acest sindrom se pot oferi recompense (de natura pedagogică) pentru fi nalizarea adecvată a sarcinilor. Verbalizarea a ceea ce trebuie făcut

este o bună strategie pentru concentrarea atenţiei. Adultului cu Sindrom Williams trebuie să i se amintească să continue munca, iniţial spunând tare instrucţiunile, pentru ca apoi să şi le spună în gând. În timp ce lucrează, adultul este învăţat să spună cu voce tare la intervale regulate „continuă să lucrezi” şi „trebuie să mă concentrez”. Divizarea sarcinilor în etape simple, scurte, însoţite de indicii – cum ar fi imaginile sau instrucţiunile scrise – poate fi foarte utilă pentru fi nalizarea sarcinii.

psih. Monica MINCIU

La Braºov – nucleul reinserþiei pentru persoane cu dizabilitãþi

Acum două luni

De câte ori sun la vreunul dintre ei, aud un răspuns fragil. Un „alo” parcă speriat şi trist. Se înveseleşte puţin când îi spun de unde

sunt, dar îmi răspunde plictisit: „N-am ieşit din casă de o săptămână. A venit şi frigul, soră-mea e iar la şcoală, iar eu stau acasă. M-aş uita pe pereţi”, ultima parte cu ironie uşoară în glas. Mi-e greu să îi răspund ceva pentru că ştiu că nu îi pot uşura suferinţa şi dorul de… viaţă, în defi nitiv, de socie-tate. Mă încălzeşte însă gândul că pentru două ore o să îl scot din monotonie. Măcar o dată la câteva săptămâni.

Astăzi ... şi mâine şi poimâine şi în fi ecare zi

Aşa ne gândeam în urmă cu nici două luni, când întreaga echipă a Centrului Teritorial Brașov al Pa-tronatului Medicinei Integrative Braşov (prin Cen-trul de Consiliere și Mentorat, CONSIM) păşea cu teamă în lumea reală a persoanelor cu dizabilităţi. Pentru că, vrem să o recunoaştem sau nu, este o lume străină, diferită, pentru că tot noi, societatea, am făcut-o aşa, adică străină de noi. Centrul de la Braşov a încercat însă, să vină cu ceva nou, cu ceva în plus la partea de formare profesională şi consil-iere psihologică. Pentru că, până la urmă, fi ecare dintre noi trebuie să fi e, mai întâi un bun coleg şi, abia apoi, un bun profesionist.

De aici am pornit şi, de la poveştile oameni-lor cu care am început să lucrăm. Chiar la lansarea Centrului, ne-a izbit pe toţi o mărturie făcută cu jumătate de gură de unul dintre benefi ciarii noştri.

„Te lasă autobuzul la capăt de linie, nu îţi zice ni-meni la ce peron ai coborât şi te trezeşti cu bastonul alb în mij locul drumului. Nu ştii nici măcar pe ce parte ai coborât, darămite la care peron vine au-tobuzul cu care mergi mai departe”, ne spunea atunci Ştefan Andrei, unul dintre primii tineri cu dizabilităţi cu care am început să lucrăm. Ne-a lovit în plin o discuţie atât de banală despre o staţie de autobuz.

Şi atunci ne-am dat seama că trebuie să schim-băm ceva. Nu putem schimba societatea şi normele comunităţii peste noapte. Însă fi ecare dintre noi a pus parcă mai mult sufl et la locul lui de muncă. Aşa că am început să organizăm audiţii de teatru, vizionări de fi lme, la noi la centru. Şi spun la noi, pentru că deja e ca acasă, mai ales atunci când vezi oameni zâmbind din tot sufl etul. Sunt oameni care nu văd cu ochii dar ştiu să râdă cu ei din tot sufl -etul. Şi atunci începi să te întrebi de ce ne plângem noi toţi ceilalţi. Şi începi să îţi doreşti tot mai mult să te implici. Căci noi trebuie să ne implicăm cel mai mult.

Ei… persoanele cu dizabilităţi, sunt foarte deschişi. Numai că, de cele mai multe ori, noi, ăştia care ne credem normali, nu suntem în stare să ve-dem, să auzim, să gândim şi, mai mult decât atât devenim, într-un cotidian acid şi lipsit de trăire, nişte handicapaţi sufl eteşte. Noi, la Centrul de Con-siliere şi Mentorat din Braşov ne mândrim. Ne mân-drim pentru că am început să ne acceptăm diza-bila societate şi de când oferim o rază de lumină în sufl etele unor oameni pe care i-am mărginit atât de mult timp, am început să ne simţim mai puţin handicapaţi sufl eteşte.

I. MARINESCU

Page 35: PACES Nr.9 - Decembrie 2011
Page 36: PACES Nr.9 - Decembrie 2011