Pădurile Și Schimbările Climatice

7/23/2019 Pădurile Și Schimbările Climatice

http://slidepdf.com/reader/full/padurile-i-schimbarile-climatice 1/22

Pădurile i schimbările climaticeș

1. Clima se încălzeşte

Schimbări climatice s-au produs frecvent de-a lungul erelor geologice, fiinddeterminate atât de factori naturali interni (modificări în interiorul sistemuluiclimatic sau produse de interacţiunile dintre componentele sale) cât şi de factorinaturali externi, cum sunt variaţia energiei emisă de Soare, variaţia parametrilor orbitali ai !ământului, erupţii vulcanice ş"a" #hiar şi în !ostglaciar, considerat

pentru $uropa ca o perioadă relativ stabilă în comparaţie cu alte epoci geologice,au existat mai multe perioade de răcire şi încăl%ire a climei cu valori care nu audepăşit &-'o#, inclusiv pe actualul teritoriu al omâniei, dar suficiente pentrudiferenţierea a cinci subdivi%iuni (!reboreal, oreal, *tlantic, Subboreal şi

Subatlantic), distincte sub raportul %onalităţii vegetaţiei forestiere (+egulescu et al ", &'. /iurgiu, 0112. 3âr%iu, 4oniţă, 0112. !aşcovschi, &5)" *ceastămodificare profundă a vegetaţiei forestiere a avut loc în corelaţie cu variaţianaturală a climei, cu deosebire a căldurii şi umidităţii, cu preci%area potrivit căreia,frecvent, schimbările climatice nu au fost abrupte, ci lente de-a lungul miilor deani, oferind vegetaţiei suficient răga% să se adapte%e la noile condiţii intervenite"

Spre deosebire de aceste modificări naturale, începând cu a doua 6umătate asecolului al 78999-lea, ca urmare a unor activităţi antropice puternice : cum suntarderea combustibililor fosili, despădurirea, utili%area masivă a lemnului drept

combustibil ş"a" : s-a intensificat efectul de seră

0

, când, alături de dioxidul decarbon (#;0), au pătruns în atmosferă cantităţi sporite de oxid de a%ot (+0;),metan (#<=) şi unele ga%e care nu se produc în natură" S-a produs, astfel, încăl%ireaatmosferei din apropierea suprafeţei terestre" >ntr-adevăr, potrivit celui de al

patrulea raport de evaluare a #omitetului 9nterguvernamental pentru Schimbări#limatice (9!##, 011), concentraţia atmosferică globală a dioxidului de carbon acrescut de la valoarea perioadei pre-industriale de 0?1 ppm la ' ppm în anul0112" >n consecinţă, temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ1,=o# în perioada &15:0112 (usuioc et al ", 01&1)" 4in aceleaşi surse aflăm că,

pentru $uropa, în aceeaşi perioadă, creşterea temperaturii a fost mai puternică, de

&o#. precipitaţiile au crescut în nordul $uropei şi au scă%ut în sudul continentului,unde s-au intensificat perioadele de secete severe" S-a progno%at că este foarte

probabil ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor maxime extreme şi afrecvenţei valurilor de căldură să continue"

>n privinţa omâniei s-a constatat creşterea semnificativă a temperaturilor medii anuale pe perioada &1&-0112 cu aproximativ 1,2 o#, dar această creştere

http://www.revistapadurilor.ro/(1)Colectia-pe-ani/(63)anul-2010/(16591)nr-3-2010/(16653)Padurile-si-schimbarile-climatice#sdfootnote2sym




aproape s-a dublat în perioada &5&-011. în paralel, s-au produs schimbări înregimul unor indici termici extremi (creşterea duratei valurilor de căldură, creşterea

pragului %ilelor foarte călduroase, scăderea variaţiilor anuale ale valurilor de frig)(usuioc et al., 01&1)" Semnalul de încăl%ire în această ultima perioadă s-aintensificat în timpul verii, cu temperaturi mai ridicate în vest şi sud-vest" S-au

produs, totodată, schimbări în regimul unor indici asociaţi evenimentelor pluviometrice extreme, cum a fost creşterea semnificativă a duratei maxime aintervalului de %ile consecutive fără precipitaţii în sudul ţării (iarna) şi în vest(vara) (usuioc et al., 01&1)"

*celaşi raport al 9!## (011) prevede pentru 3erra o creştere atemperaturilor medii până la sfârşitul secolului în curs de &,?o#-=,1o# şi a niveluluimărilor cu &?-2? cm" 4upă informaţii recente provenite de la #omisia $uropeană,@3emperaturile medii din $uropa au crescut cu &o# în ultimul secol şi se estimea%ăcă vor mai creşte, cel mai apropiat scenariu situând această creştere la 0o# până în0&11A'" 4epăşirea acestui prag este considerată ca fiind de o extremă periculo%itate

pentru 3erra"

eferitor la omânia, pentru ori%ontul temporar 010&-0121 se estimea%ă ocreştere a temperaturii medii anuale a aerului cu valoarea cea mai probabilă de&,=o# (B 1,=o#) faţă de perioada &5&:&1 (usuioc, 01&1)" 4in aceeaşi sursăaflăm că, pentru ori%ontul temporal 01&:0&11, creşterea temperaturii mediianuale proiectate este de ',&o# (B1,o#)" Se preci%ea%ă, totodată, că se aşteaptăevenimente meteorologice extreme" Cai aflăm că @Schimbările în regimul climaticobservat din omânia sunt controlate, în primul rând, de factori naturali la scară

mare sau regională (schimbările în regimul unor tipuri de circulaţie la scară mare,cât şi de schimbările unor parametri climatici regionali), la care se adaugă şiinfluenţa factorului orografic local" $ste posibil ca influenţa acestor factori să fiesuprapusă peste influenţa antropogenă, contribuind astfel la încăl%irea mai

pronunţată din ultimele decenii, aşa cum arată simulările reali%ate cu maseleclimatice de mare performanţă"

Cai suntem informaţi că, în *lpi, creşterea temperaturii în cea de a doua 6umătate a secolului al 77-lea a fost aproximativ dublă faţă de media mondială,încăl%irea climei continuând şi în secolul al 779-lea, când va înregistra creşteri de

',2:=o# (CaroscheD et al ", 011)">n aceste condiţii pot să apară grave consecinţe ecologice, economice şi

sociale, multe imprevi%ibile, inclusiv în silvicultură" $ste în afara oricărei îndoielifaptul că acest ritm alert al schimbărilor climatice depăşeşte capacitatea naturală aecosistemelor, inclusiv a celor forestiere, de a se adapta"





$ste oportun să insistăm asupra adevărului potrivit căruia schimbărileclimatice afectea%ă şi resursele de apă" @4eoarece sistemul climatic al !ământuluişi ciclul hidrologic sunt atât de strâns legate, orice schimbare a climei va alteraciclul hidrologicA (roEn, 011?), provocând inundaţii mai frecvente mai ales prinfurtuni rapide (flush-flood), secarea unor râuri, scăderea volumului apelor subterane ş"a" >n viitor, cri%a apei va fi cu mult mai gravă decât cri%a energetică(spre deosebire de petrol, apa nu are înlocuitor)"

9mplicaţiile schimbărilor climatice au atras atenţia *dunării /enerale a;"+"F" încă din anul &??, aceasta recunoscând atunci că respectivele implicaţiitrebuie să constituie o preocupare comună a întregii umanităţi" Flterior, s-a adoptat#onvenţia:cadru asupra schimbărilor climatice (io de Ganeiro, &0), iar în &s-a semnat !rotocolul de la HIoto, prin care ţările semnatare, inclusiv omânia, aufost de acord să-şi limite%e emisiile de ga%e cu efect de seră pentru a a6unge în

perioada 011?:01&0 cu 2J sub nivelul anului &1, protocol intrat în vigoare doar în 0112" *cest document a introdus comerciali%area internaţională a emisiilor (statele putând tran%acţiona alocări de emisii)" >n unele proiecte referitoare lastabili%area climei, fixarea carbonului a fost evaluată la 0&1 dolari pe tona decarbon (#ompania suede%ă 8attenfall, citată de roEn, 011?)"

#hiar înainte ca !rotocolul de la HIoto să intre în vigoare, Fniunea$uropeană a elaborat în premieră un program privind schimbările climatice, pentrureducerea emisiilor de dioxid de carbon" Flterior, în 011, F$ s-a anga6at, printrealtele să reducă cu 01J emisiile de ga%e cu efecte de seră până în 0101,comparativ cu nivelul din &1. să crească ponderea surselor regenerabile în mixul

energetic total de la sub J în 0115 la 01J din consumul general de energie al F$ până în 0101, ceea ce poate genera implicaţii în silvicultură" !entru perioada post: HIoto, Fniunea $uropeană are în vedere ridicarea nivelului de reducere a emisiilor menţionate de la 01J la '1J"

$ste oportună remarca americanului Kester roEn (011?) potrivit căreia @+une mai punem întrebarea dacă vom putea de%volta o energetică care să stabili%e%eclima, ci dacă vom putea să o de%voltăm înainte ca schimbările climatice să scapede sub controlA" 4e aceea, prin cunoscutul plan '"1, acest autor prevedereducerea în anul 0101 a emisiilor nete de dioxid de carbon cu ?1J sub nivelul

anului 011?, pentru a minimi%a viitoarea creştere a temperaturii" 4in păcate,această ultimă proiecţie, deşi are la ba%ă o nobilă intenţie, este imposibil deînfăptuit în intervalul de timp menţionat"

!e plan ştiinţific au fost anga6ate instituţii performante şi consistente fondurifinanciare internaţionale privind modificările globale ale mediului, inclusivclimatice, cum sunt (ălteanu şi Lerban, 0112) !rogramul 9nternaţional /eosferă:



iosferă (9/!), !rogramul Condial de #ercetări #limatice (M#!), !rogramul9nternaţional 4imensiunea Fmană a Codificărilor /lobale ale Cediului (9<4!),!rogramul #limatic Condial (M#!) ş"a" $valuări demne de încredere suntelaborate periodic de #omitetul 9nterguvernamental pentru Schimbări #limatice(9!##), o recunoscută autoritate în domeniu"

+u este lipsit de interes faptul potrivit căruia problema încăl%irii climei afost considerată de un grup de &&1 laureaţi ai !remiului +obel ca fiind una dintre

provocările ma6ore ale societăţii contemporane în privinţa securităţii internaţionale(+obelul Kaureatus, 011&. citat de Cc ean, 011=)"

>n acest context este util să menţionăm că, recent, #omisia $uropeană ainclus ţinta referitoare la schimbările climatice în categoria celor cinci ţinte ma6ore

pentru anul 0101, care vor trebui transpuse în ţinte naţionale ale ţărilor membre=,inclusiv ale omâniei" 4in însuşi proiectul strategic @$uropa 0101A, propus de

preşedintele G"C" arroso, re%ultă necesitatea administrării mult mai eficiente aschimbărilor climatice"

*şteptând speranţe de la #onferinţa la nivel înalt din #openhaga (011) în privinţa reducerii mai drastice a emisiilor de #;0,lumea a rămas de%amăgită pentrusoluţiile provi%orii adoptate (Caliţa, 01&1)"

>n ultimul timp, pe plan ştiinţific, au apărut şi alte teorii, cum este cea potrivit căreia în următoarea perioadă ar debuta o mică eră glaciară, teoriineconfirmate de #omitetul 9nterguvernamental pentru Schimbări #limatice(9!##)"

Fnii autori contestă rolul #;0la dereglarea climei, ba%ându-se şi pere%ultatele unor cercetări dendroclimatologice care au arătat că, în $vul Cediu,clima din Scandinavia era una caldă, într-o perioadă în care emisiile de #; 0 eraufoarte reduse (4uţă, 01&1)" +oi cercetări dendroclimatologice vor putea aduceinformaţii importante pentru elucidarea cau%alităţii schimbărilor climatice" #ucertitudine se poate însă afirma că sistemul climatic planetar este dereglat şi cărolul creşterii concentraţiei de #;0în acest proces nu poate fi exclus" +iciactivitatea vulcanică nu trebuie desconsiderată" #el de al cincilea raport 9!##, aflatîn curs de finali%are, va aduce, fără îndoială, lămuririle necesare în această

confruntare ştiinţifică de importanţă ma6oră" !reci%ăm însă că, independent decau%alitatea schimbărilor climatice : acestea fiind o certitudine :, propunerileformulate în pre%enta lucrare rămân perfect valabile, ele integrându-se în politicaforestieră pentru gestionarea durabilă a pădurilor" Schimbările climatice repre%intăargumente în plus pentru mai buna gospodărire a pădurilor pe ba%e ecologice"





2.Reacţia oficialităţilor silviceinternaţionale şi naţionale

4in domeniul politicii forestiere amintim că, în &', la #onferinţaCinisterială privind !rotecţia !ădurilor din $uropa, s-a adoptat @Strategia pentruadaptarea pe termen lung a pădurilor la schimbările climaticeA, recunoscându-se,

atunci, că acestea din urmă, printre altele, @pot avea influenţe asupra vitalităţii,stabilităţii, capacităţii de regenerare a arboretelor şi pădurilor, pot crea condiţiifavorabile pentru insecte dăunătoare şi agenţi patogeni, incendii şi furtuni,minerali%ări accelerate ale materiei organice care pot elibera dioxid de carbon, potfavori%a levigarea mai rapidă a solurilor, alterarea proceselor evolutive din sol,

provocarea eutrofi%ării apelorA" Flterior, la nivelul Fniunii $uropene, prinStrategia F$ în domeniul forestier (Norest StrategI NS)2se recunoaşte rolul

pădurilor pentru sechestrarea carbonului în biomasa forestieră şi în solul de pădure"

>n ţara noastră, referitor la o posibilă influenţă a creşterii concentraţiei

dioxidului de carbon în atmosferă şi a altor factori asupra stării şi gestionării pădurilor, s-a atenţionat cu aproape trei decenii în urmă (/iurgiu, &?0)" *tunci, problema ridicată a fost întâmpinată cu neîncredere" 4ar, ulterior, relaţia dintre pădure şi schimbările climatice a intrat multilateral în preocupările cercetătorilor din ma6oritatea ţărilor avansate ale lumii, unele dintre re%ultatele dobândite fiindconsemnate şi în literatura silvică din omânia (#uculeanu et al ", 0112. *brudan et al ", 011'. /iurgiu, 011=, 0112. lu6dea, 0112. 9anculescu, 0112. #uculeanu şiălteanu, 0112 ş"a")" Semnificativ este numărul special al publicaţiei @ evueforestiOre franPaiseA (0111), dedicat relaţiei dintre pădure şi schimbările climatice"

Naţă de importanţa acestei probleme, #omisia de ştiinţe silvice a *cademieiomâne, împreună cu Secţia de silvicultură a *cademiei de Ltiinţe *gricole şiSilvice @Gheorghe Ionescu–ŞişeştiA, a organi%at în premieră simpo%ionul@#onsecinţe ale modificărilor de mediu pentru pădure şi silviculturăA, la care au

predominat problemele referitoare la relaţia @schimbări climatice şi pădureaA(/iurgiu et al ", 0112)" *utorităţile de profil din omânia nu au răspuns la această

provocare" #hiar şi la elaborarea proiectului de #od silvic (011?) şi în !arlamentulomâniei, relaţia dintre pădure şi schimbările climatice a fost marginali%ată"

>n schimb, în ultimii anis-a produs o creştere spectaculoasă a interesului

instituţiilor internaţionale de profil în privinţa adaptării pădurilor la condiţiiclimatice aflate în schimbare" *supra unor aspecte astfel evidenţiate ne vom opri încele ce urmea%ă"

a) Fniunea 9nternaţională a 9nstitutelor de #ercetări Norestiere (9FN;), înraportul său din 011 afirma că @Schimbările climatice din ultima 6umătate desecol au afectat de6a ecosistemele forestiere şi vor avea efecte din ce în ce mai mariasupra lor în viitor" Serviciile de reglare a carbonului furni%ate de păduri riscă să





dispară în totalitate, dacă nu se procedea%ă la reducerea substanţială a emisiilor actuale de carbon, fapt care ar duce la eliberarea de cantităţi imense de carbon înatmosferă, accentuându-se astfel schimbările climaticeA"

b) 4in conclu%iile prile6uite la lansarea în 011 a aşa-numitei @#artea albăA a

#omisiei $uropene5

, intitulată @*daptarea la schimbările climatice către un cadrude acţiune la nivel europeanA, aflăm că @schimbările climatice au avut şi vor aveaun impact, printre altele, asupra pădurilorA" 4eoarece se prevăd consecinţe socio-economice şi ecologice ale acestui impact, este de dorit să ne pregătim încă de peacum pentru a asigura continuitatea beneficiilor aduse de pădurile Fniunii$uropene în contextul unor condiţii climatice aflate sub semnul schimbării" *stfel,

protecţia pădurilor din F$ trebuie să vi%e%e furni%area unor garanţii că pădurile îşivor îndeplini şi în viitor toate funcţiile productive, socio-economice şi ecologiceA"

c) #a răspuns la @#artea albăA menţionată mai sus, aceeaşi #omisie

$uropeană a elaborat în martie 01&1

@#artea verdeA, aflată în de%batere în cadrulF$, prin care se urmăreşte, în principal, @*daptarea pădurilor pentru schimbărileclimaticeA" >n acest cadru, #omisarul european pentru politici climatice, #onnie<edegaard, a recunoscut următoarele @ >ntrucât absorb cantităţi uriaşe de carbon,

pădurile vor 6uca un rol de ba%ă în eforturile de menţinere a încăl%irii globale la sub0o#" !entru strategia F$ în domeniul schimbărilor climatice, este esenţial să seasigure că pădurile îşi pot îndeplini în continuare toate funcţiile"A

@#artea verdeA lansată de #omisia $uropeană, după ce @identifică principalele provocări cărora trebuie să le facă faţă pădurile F$ în contextul unei

clime aflată în schimbare şi modul în care aceste provocări ar putea compromitefuncţiile pădurilorA, îndeamnă ţările membre ale F$ să identifice modul în careschimbările climatice modifică algoritmul gestionării pădurilor în vedereaasigurării continuităţii tuturor funcţiilor îndeplinite de păduri"

d) #hiar şi ;rgani%aţia +aţiunilor Fnite pentru *limentaţie şi *gricultură(N*;, 011) a intervenit în relaţia dintre pădure şi schimbările climatice, prin@#onferinţa internaţională asupra adaptării pădurilor şi a silviculturii la schimbărileclimaticeA (FmeQ, Suedia, 011?), conferinţă organi%ată în colaborare cu 9FN; şiFniversitatea Suede%ă de Ltiinţe *gricole (FnasIlva, nr" &-0, 011)"

e) !roblemelor relaţiei dintre pădure şi schimbările climatice, îndeosebicelor referitoare la rolul biomasei forestiere în structura surselor energetice, li s-aacordat o atenţie extraordinară la ultimul #ongres Norestier Condial (octombrie,011) (arthod şi /uitton, 011)"

S-a recunoscut că despădurirea şi degradarea pădurilor repre%intă între &Jşi 01J din emisiile de #;0 pe 3erra" !roblema celor ?21 de milioane de păduri







degradate a fost discutată din perspectivele refacerii stocului de carbon şi a biodiversităţii"

Ka #ongresul nominali%at mai sus s-a convenit asupra adevărului potrivitcăruia @Schimbarea climatică este una dintre cele mai mari priorităţi căreia trebuie

să îi facem faţă, astă%iA"!e plan ştiinţific constatăm o creştere exponenţială a cercetărilor efectuate, a

simpo%ioanelor şi a lucrărilor publicate în reviste consacrate (mii de articole) şi aunui mare număr de cărţi StrecD et al ", 011?. F9#+, 011?. #$9-;9S, 0115 şimulte altele"

Naţă de cele pre%entate anterior în privinţa relaţiei dintre schimbărileclimatice şi pădure, desprindem trei grupe de preocupări ştiinţifice şi practice,referitoare la

• impactul schimbărilor climatice asupra pădurii şi silviculturii.

• adaptarea pădurilor şi a silviculturii la schimbările climatice.

• contribuţia pădurii şi a silviculturii la atenuarea efectelor negative aleschimbărilor climatice"

3.Cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor şisilviculturii

'"&" Fn document recent al #omisiei $uropene?recunoaşte că @ritmul rapidal schimbărilor climatice datorate activităţii umane depăşeşte capacitatea naturală aecosistemelor de a se adapta" !rin urmare, regiuni întregi nu vor mai fi propicede%voltării anumitor tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuţieinaturale a speciilor forestiere şi modificări ale creşterii arboretelor existente" Se

preconi%ea%ă că fenomenele extreme precum furtunile, incendiile forestiere,secetele şi valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai dese şiRsau mai severe,sporind astfel presiunea asupra pădurilorA"

!reci%ăm însă că este aproape imposibil de stabilit cât din impactul total

aparţine schimbărilor climatice recente antropice şi cât este efectul altor factorischimbări climatice naturale. modul de gospodărire practicat anterior ş"a" 4e aceea,impactul asupra pădurilor, atât cel provocat de schimbări climatice antropice, cât şicel provocat de ciclul climatic planetar normal şi de alţi factori, va fi privit ca unîntreg"





#u aceste preci%ări, în continuare, ne vom limita doar la o parte dintre acesteconsecinţe asupra pădurilor omâniei"

'"0" $ste în plină desfăşurare procesul de devitali%are şi chiar de uscareanormală a arborilor, cu deosebire în ţinuturile secetoase ale ţării, respectiv în

stepă, silvostepă şi alte teritorii din câmpii şi coline, cu deosebire în anii secetoşi şiextrem de secetoşi (tot mai frecvenţi în ultimele decenii faţă de perioadeleanterioare)" *cest proces este dovedit atât de volumul ridicat al lemnului recoltat

prin @tăieri de igienăA, cât şi de re%ultatele monitori%ării stării de sănătate aarborilor (evaluată după gradul de defoliere a coroanei acestora) (adea şi +eagu,011)"

'"'" $ste posibilă o translaţie a %onalităţii naturale din spaţiul geograficromânesc, respectiv trecerea stepei în semideşert, a silvostepei în stepă, a %oneiforestiere de câmpie în silvostepă, precum şi o uşoară translaţie altitudinală a

gorunetelor, făgetelor, amestecurilor de fag cu răşinoase şi a molidişurilor, cu otendinţă de urcare a limitei superioare a vegetaţiei forestiere (ot%an, &5./iurgiu, 011=, 0112)"

>ntr-adevăr, o modificare a temperaturii medii cu &-0o#, ceea ce este posibilă pe parcursul secolului actual, corespunde diferenţei de temperatură optimăexistentă între tipuri de pădure foarte diferite (brad cu fag sau fag cu gorun)" *cestfapt explică în mare măsură posibile modificări ale %onalităţii forestiere ca efect alschimbărilor climatice" !redicţii asemănătoare sunt lansate şi în alte ţări cu condiţiinaturale relativ asemănătoare cu cele ale omâniei, de exemplu în $lveţia

(Hierast et al ", 0111) şi *ustria (CaroscheD et al ", 011)" >n privinţa deplasăriialtitudinale a limitei pădurilor din subalpin şi a 6nepenişurilor din %onele montaneale $uropei s-a pronunţat 3heurillat et al " (&?), citaţi de CaroscheD et al " (011)"

4acă naturii i-a necesitat mii de ani pentru a modifica semnificativ%onalitatea forestieră, în condiţiile schimbărilor climatice generate antropic aceeaşimodificare se va putea produce doar în sute de ani"

'"=" #u precădere vor avea de suferit pădurile puternic destructurate subraport ecologic, respectiv cele care au de6a o re%istenţă scă%ută la acţiuneafactorilor destabili%atori, cum sunt ma6oritatea pădurilor din câmpii ste6ărete de

ste6ar pufos, ste6ar brumăriu, gârniţă, cer, ste6ar pedunculat, salcâmete situate încondiţii staţionale nefavorabile ş"a" Cai puţin afectate vor fi făgetele, amestecurilede fag cu răşinoase ş"a" Fn semn de întrebare trebuie pus în privinţa gorunetelor şi

brădetelor"

'"2" Sub raport auxologic semnalăm reducerea creşterii curente în volum aarboretelor din câmpii şi coline. totodată se diminuea%ă capacitatea acestora de asechestra dioxidul de carbon" *mbele procese sunt pre%ente în ma6oritatea





pădurilor din sudul şi sud-estul $uropei, fiind explicate în mare măsură de slabaaprovi%ionare a arboretelor cu apă (deosebit de frecvente fiind valurile de căldurăşi de secetă de vară), dar şi de structura necorespun%ătoare a arboretelor componente"

>n schimb, arboretele din %ona montană, dacă sunt bine aprovi%ionate cu apăşi substanţe nutritive, pot beneficia de surplusul de #;0 din atmosferă pentruintensificarea procesului de fotosinte%ă, acumulând, astfel, cantităţi suplimentarede biomasă" *cest proces benefic a fost pus în evidenţă de inventarele forestiereefectuate în ţări din nord-vestul $uropei (/iurgiu, 011=), dovedindu-se, astfel că,în ultimele decenii, pădurile din aceste %one ale $uropei au acumulat un volumlemnos pe picior într-o proporţie mai mare decât proporţia calculată pentrusuprafaţa pădurilor"

!entru condiţiile din ţara noastră vor fi, însă, necesare cercetări atente,

auxometrice, auxologice şi dendrocronologice în diferite %one fitoclimatice"*ceastă problemă fundamentală va trebui să intre şi în preocupările specialiştilor anga6aţi pentru reali%area periodică a inventarului fondului forestier naţional"

!reci%ăm că spectaculoasa creştere a volumului de lemn pe picior al pădurilor din vestul şi nord:vestul $uropei este în primul rând un efect al lărgiriisuprafeţei fondului forestier"

; conclu%ie provi%orie se poate, totuşi, formula în condiţiile schimbărilor climatice ma6ore, sub raport auxologic va avea de suferit sudul $uropei (inclusivsudul şi sud-estul omâniei), câştigă nord:vestul şi nordul continentului, pierde

câmpia, beneficia%ă muntele"4ar, pe de altă parte, trebuie luat în considerare şi adevărul potrivit căruia o

ma6orare accentuată a inelelor anuale de creştere a arborilor şi, implicit, a biomasei, poate avea drept consecinţă o scădere a stabilităţii arboretelor situate înunele condiţii staţionale şi, evident, o ma6orare a vulnerabilităţii acestora laadversităţi (de exemplu, la furtuni)"

'"5" #u deplină argumentaţie se poate susţine adevărul potrivit căruiaschimbările climatice ma6ore afectea%ă biodiversitatea ecosistemelor forestiere,ceea ce se corelea%ă cu o certă reducere a stabilităţii, pădurile devenind astfel mai

vulnerabile la agresiunea factorilor destabili%atori" +e referim în primul rând ladiversitatea genetică, a speciilor şi la cea ecosistemică" $ste mare probabilitatea sădispară unele unităţi intraspecifice, cu deosebire în %onele în care schimbărileclimatice se manifestă mai intens"



'"" #ercetările efectuate până în pre%ent, dar şi statisticile oficiale, arată căexistă o corelaţie po%itivă semnificativă între atacurile de insecte dăunătoarearborilor şi gradul de încăl%ire a climei (egniOre, 011)"

*tacul devastator al Dendroctonus ponderosae în pădurile provinciei

canadiene #olumbia ritanică, extins pe &' milioane hectare de pădure, atac pus şi pe seama schimbărilor climatice, a îngri6orat comunitatea ştiinţifică şi politică dintoate ţările lumii (HonDin şi HopDins, 011)"

>n condiţiile climatice pot să apară atacuri ale unor insecte anterior inofensive, dar şi noi agenţi exotici, fie introduşi antropic, fie apăruţi prin migrare"#a%ul nematodului lemnului de pin din !ortugalia este elocvent&1"

'"?" +u vom omite să menţionăm adevărul, unanim recunoscut prin literaturade specialitate, dar şi prin conclu%iile organismelor internaţionale de profil, potrivitcăruia, în ultimul deceniu, a crescut semnificativ frecvenţa daunelor produse de

furtuni în pădurile Fniunii $uropene" Se demonstrea%ă că acestea au devenitfactorul cel mai distructiv în pădurile $uropei temperate, daunele produse de acestefurtuni depăşind în pre%ent 21J din totalul daunelor înregistrate în sectorulforestier $vident, pe lângă efectul schimbărilor climatice, la acest de%nodământ acontribuit în mare măsură şi re%istenţa foarte scă%ută a monoculturilor forestiereunieta6ate la adversităţi, frecvente în ţările din centrul, nord-vestul şi nordul$uropei"

#reşterea semnificativă a doborâturilor produse de vânt în ultimele deceniiîn omânia este dovedită prin cercetări recente (!opa, 011') "

'"" #omisia $uropeană estimea%ă că, în corelaţie cu schimbările climatice,s-au produs şi vor fi în creştere nu doar frecvenţa anilor secetoşi, ci şi frecvenţa şiamploarea incendiilor de pădure, în special în sudul $uropei, media anuală actualăa suprafeţelor incendiate în F$ fiind de 211 mii ha" *ceste incendii sunt însoţite demari emisii de #;0şi de alte ga%e cu efect de seră" *nual, în ţările din F$i%bucnesc peste 21 de mii de incendii de pădure +umai în /recia, în 011, au fostincendiate (arse) &1 de mii hectare de pădure, inclusiv păduri din siturile +atura0111"

>n omânia frecvenţa şi amploarea relativ redusă a incendiilor se corelea%ă

cu doi factori

&" Tonele secetoase favorabile incendiilor sunt cantonate la câmpie, unde procentul de împădurire este extrem de redus.

0" >n aceste %one predomină pădurile de foioase mai puţin expuse incendiilor";bservăm acum cât de oportună şi la timp a fost stoparea acţiunii de





@înrăşinareA forţată a pădurilor de câmpie şi coline, promovată într-oanumită perioadă a comunismului"

4ar, nu este exclus ca, odată cu posibila intensificare a schimbărilor climatice, incendiile de pădure să devină în omânia un factor mai frecvent şideosebit de distructiv, chiar şi în pădurile de foioase" !ădurile şi silviculturaromânească urmea%ă să fie pregătite pentru o asemenea provocare"

3rebuie menţionat şi faptul că incendiile de pădure contribuie la creştereaconcentraţiei ga%elor cu efect de seră şi, implicit, la încăl%irea climei"

'"&1" *lte cercetări au scos în evidenţă influenţa schimbărilor climaticeasupra calităţii solurilor forestiere, acestea evoluând rapid spre acidificare,destructurare şi modificare nefavorabilă a stratului organic. totodată se producealterarea proceselor evolutive din sol" 4esigur, aceste re%ultate au doar un caracter

provi%oriu"'"&&" *tingerea ţintei de 01J energie regenerabilă, prevă%ută în pachetul

legislativ al Fniunii $uropene privind clima şi energia, implicând creşterea dedouă:trei ori a cererii de biomasă, inclusiv din silvicultură, ţintă care, deşi beneficăsub raportul structurii surselor de energie, poate conduce la suprasolicitarea

pădurilor, recoltele de lemn depăşind astfel capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere, respectiv a posibilităţii pădurilor" >n aceste împre6urări, silvicultura ar

putea deveni o activitate entropică, favorabilă îmbogăţirii atmosferei cu dioxid decarbon" 3otodată, se crea%ă condiţii favorabile scăderii biodiversităţii şi, implicit, astabilităţii pădurilor"

Solicitările suplimentare de lemn industrial şi de biomasă energetică ar puteaamplifica intenţiile (nocive) referitoare la reducerea vârstelor de tăiere aarboretelor, la ma6orarea excesivă a intensităţii tăierilor de îngri6ire a acestora, lacrearea de culturi forestiere energetice în staţiuni favorabile înfiinţării de păduri

polifuncţionale" Naţă de aceste posibile tentative, fie ele venite chiar de la instituţiiale Fniunii $uropene, silvicultorii români au datoria de a nu le adopta"

'"&0" >n omânia, consecinţele schimbărilor climatice s-au agravat : şi acest proces va continua : şi ca efect al fărâmiţării fondului forestier pe mici şi

minuscule proprietăţi (există acum peste ?11 de mii de proprietari de păduri), caurmare a adoptării şi aplicării defectuoase a legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere"

'"&'" #onsecinţele menţionate mai sus (şi multe altele), fiecare în parte dar frecvent intercondiţionate, vor avea un impact major asupra stării economice a

silviculturii, necesitând modificări, unele deoseit de costisitoare, !n privinţamodului de gestionare a pădurilor "#$%, &''(). *n consecinţă, !n +onele afectate



de schimări climatice, atât lemnul cât şi efectele de protecţie ale pădurilor vor fi grevate de costuri mai ridicate decât cele normale"

4in nefericire, consecinţele actualei cri%e economico-financiare şi alehaoticei reconstituiri a dreptului de proprietate asupra pădurilor se suprapun peste

impactul schimbărilor climatice, efectul combinat fiind cu mult mai mare decâtsimpla însumare a efectelor privite separat"

>n final, reproducem conclu%iile formulate de #omisia $uropeană,consemnate în @#artea verdeA, potrivit cărora @$fectele combinate ale schimbărilor climatice asupra pădurilor, inclusiv condiţii de mediu schimbătoare, devitali%area

pădurilor, furtunile şi incendiile, vor fi resimţite !n toată uropa, în diverse gradede intensitate" $le vor afecta funcţiile socio-economice şi ecologice" !roblemeleasociate în pre%ent cu anumite regiuni se vor extinde peste hotarele lor tradiţionale,după cum este de6a evident în ca%ul incendiilor şi al furtunilor" *ceastă dimensiune

europeană, din ce în ce, mai pronunţată, ridică problema modului în care F$ poatecontribui cel mai bine la asigurarea continuităţii tuturor funcţiilor îndeplinite de păduriA"

.Referitor la adaptarea pădurilor şi a silviculturii la schimbările climatice

4eoarece schimbările climatice de origine antropică au fost recunoscuteinstituţional relativ recent, într-o perioadă mai scurtă decât ciclul de viaţă al

pădurii, nu există nici experienţa obţinută în silvicultura practică, nici cercetăriştiinţifice de durată, temeinice, referitoare la gestionarea pădurilor, cu deoseire la

adaptarea acestora la noile condiţii climatice.3otuşi, în cele ce urmea%ă vom îndră%ni să formulăm câteva recomandări

ba%ate pe principiul potrivit căruia ecosistemele forestiere dotate cu o bogată biodiversitate : genetică, specifică, ecosistemică şi a complexelor de ecosisteme : au şanse mai mari să dăinuie în noi condiţii climatice, în anumite limite, decât

pădurile simplificate sub raportul diversităţii biologice"

="&" ecomandăm, în prima urgenţă, ocrotirea sau, după ca%, conservarea pădurilor naturale, virgine şi cvasivirgine, fie în sistemul ariilor naturale prote6ate,fie în unităţi de gospodărire de codru grădinărit şi în unităţi de conservare specială,

devenind astfel posibilă perpetuarea înaltei lor diversităţi biologice, ceea ce leconferă stabilitate ridicată la acţiunea factorilor perturbatori, inclusiv la schimbăriclimatice"

="0" >n privinţa alegerii speciilor, considerăm necesară reali%area, pe cât este posibil, de compo%iţii corespun%ătoare tipului natural fundamental de pădure,manifestând prudenţă mărită la promovarea de specii alohtone în locul celor autohtone, primele putând fi recomandate doar numai după experimentări de lungă



durată" $vident, în ca%ul unor schimbări climatice severe va trebui luată înconsiderare o atentă promovare a speciilor xerofite în %ona forestieră de câmpie, aunor specii me%oxerofite în eta6ul gorunetelor, a gorunilor în eta6ul făgetelor, în

proporţie mai mare a fagului în eta6ul amestecurilor de fag cu răşinoase, a faguluişi a bradului în partea inferioară a molidişurilor, a molidului în subalpin, a%âmbrului şi a 6neapănului în partea inferioară a %onei alpine (atât cât va fi posibil,după experimentări de durată)"

="'" #um diversitatea compo%iţională şi structurală este o condiţiefundamentală pentru asigurarea stabilităţii arboretelor la modificări climatice, va finecesară renunţarea la culturi forestiere pure şi unieta6ate, acordând prioritateînfiinţării de arborete amestecate şi, pe cât posibil, multieta6ate" >n acest scop seimpune adoptarea de tratamente intensive ba%ate pe regenerări naturale, cum sunttratamentul codrului grădinărit, tratamentul codrului cvasigrădinărit, tratamentulcodrului neregulat (promovat de -ro ilva uropa), astfel încât să se asigure

permanenţa pădurilor şi a funcţiilor acestora"

>n aceste noi condiţii climatice urmea%ă să se ia o atitudine fermă împotrivatăierilor rase sau cvasirase" Se impune această măsură deoarece, după asemeneaintervenţii brutale, se produc ero%iuni şi alunecări de teren prin care este deplasatăşi o mare cantitate de carbon organic din sol" !rin minerali%area materiei organicese eliberea%ă dioxidul de carbon care se integrea%ă în circuitul global al carbonului,contribuind astfel la intensificarea efectului de seră"

#u acest prile6 amintim faptul că cea mai mare cantitate de carbon sechestrat

în pădurile ţării noastre se află în sol (circa 11 milioane tone, din totalul deaproximativ &011 milioane tone - date provi%orii)" *şadar, tăierile rase, favori%ândero%iunile şi alunecările de teren, sunt incompatibile cu eforturile actuale aleumanităţii de a stabili%a clima" 4in păcate, actuala legislaţie silvică admite tăierirase chiar şi în păduri constituite în arii naturale prote6ate >n consecinţă, se impuneimperios inter%icerea lor, cu unele excepţii pentru care suprafaţa parchetelor nutrebuie să depăşească un hectar &&(faţă de trei hectare admise de legislaţia actuală)"

="=" 4in aceleaşi considerente şi cu aceeaşi fermitate trebuie inter%isăfolosirea de tehnologii agresive faţă de sol la exploatarea lemnului (>n unele

condiţii valoarea solului astfel distrus este chiar mai mare decât valoarea lemnuluirecoltat)" Suntem, deci, îndreptăţiţi să afirmăm că ecologi%area tehnologiilor deexploatare a lemnului este înţeleasă acum şi ca un mi6loc eficient pentru adaptareasilviculturii la schimbările climatice"

="2" >n condiţiile climei aflată în schimbare vor fi afectate în primul rândecosistemele forestiere fragile, destructurate, nepotrivite staţiunii, vulnerabile lavânt, la atacuri de insecte dăunătoare şi boli" >n consecinţă, în asemenea situaţii, se





impun măsuri urgente pentru însănătoşirea, respectiv pentru creşterea re%istenţeilor la adversităţi prin toată gama de lucrări silvice, bineînţeles, particulari%ate

pentru fiecare ca% în parte" +e referim la lucrări de îngri6ire, împlinireaconsistenţei, introducerea subarboretelui, formarea celui de al doilea eta6,combaterea prin mi6loace biologice a insectelor dăunătoare, aplicarea deîngrăşăminte şi irigaţii (în ca%uri speciale) ş"a"

Kucrările de reconstrucţie ecologică sunt deosebit de utile pentruînsănătoşirea pădurilor destructurate şi devitali%ate, aflate în %one afectate deschimbări climatice, cum sunt pădurile din câmpii şi coline" *ltfel, vom invocaopinia profesorului Carin 4răcea care, cu 2 de ani în urmă, afirmase că @ întreaga%onă forestieră de câmpie, precum şi în întreaga antestepă U""""V silvicultura îşi cântăde6a cântecul lebedeiA" *tunci, nimeni nu l-a ascultat. îl ascultăm noi acum"

="5" *daptarea pădurilor la condiţiile climatice aflate în schimbare nu va fi

posibilă fără creşterea ecosistemelor forestiere prin conservarea şi refacereaiodiversităţii, cu preci%area că, în acest scop, diversitatea biologică urmea%ă să fieluată în considerare nu doar pentru pădurile constituite în arii naturale prote6ate,cum s-a cre%ut până nu demult, ci pentru toate ecosistemele forestiere" Fn rolindispensabil în acest demers îl au toate formele de biodiversitate genetică, aspeciilor, ecosistemică, a complexelor de ecosisteme" ; importanţă deosebităurmea%ă să fie acordată lemnului mort, acesta având funcţii de neînlocuit pentruasigurarea biodiversităţii, stabilităţii şi stării de sănătate a ecosistemelor forestiere"!e această ba%ă s-a lansat lo%inca @lemn mort pentru pădure sănătoasăA"

="" 8a mai fi urgentă identificarea pădurilor naturale din %onele cele maiexpuse la schimbările climatice : cum sunt păduri din stepă, silvostepă şi din %oneforestiere de câmpie : în vederea selectării şi trecerii lor în regim special deconservare, cu atât mai mult cu cât acestea deţin un fond genetic adaptat la secetesevere, indispensabil pentru producerea materialului de împădurire necesar ţinuturilor respective" +e referim în special la păduri de ste6ar brumăriu, ste6ar

pufos, ste6ar ş"a"

="?" 4e asemenea, mai avem în vedere implicarea cercetătorilor de geneticăşi ameliorarea arborilor forestieri, care, folosind metode moderne de investigaţie,

vor fi în măsură să selecte%e specii, subspecii şi alte unităţi intraspecifice re%istentela adversităţi specifice schimbărilor climatice"

="" Cai amintim că actuala fărâmiţare excesivă a pădurilor pe mici proprietăţi este incompatibilă cu imperativul gestionării durabile a acestora, maiales în condiţiile schimbărilor climatice" 4e aceea, este necesar ca pădurile expusela acest ha%ard climatic să fie administrate prin ocoale silvice de stat sau autori%atede stat, amena6ate în comun pe unităţi de producţieRprotecţie, independent de



natura proprietăţii, costurile amena6ării, administrării şi gestionării lor urmând săfie suportate în mare măsură de la bugetul de stat"

4in păcate, tocmai pădurile de câmpie, care, în ma6oritatea lor, se află subimpactul schimbărilor climatice, sunt acum maltratate, brăcuite şi chiar demolate

sub ochii neputincioşi ai silvicultorilor, cu îngăduinţa 6andarmeriei, poliţiei şi 6ustiţiei"

="&1" 4upă cum s-a arătat anterior, instituţiile publice internaţionale de profil, cum este 9!##, estimea%ă că schimbările climatice vor ma6ora frecvenţa şiintensitatea furtunilor, perioadelor secetoase şi valurilor de căldură favorabileincendiilor" >n aceste condiţii, silvicultura românească urmea%ă să fie pregătită săfacă faţă la amplificarea doborâturilor produse de vânt şi a incendiilor" Nărăîndoială, chiar pădurile trebuie să fie pregătite pentru a face faţă la aceste ha%ardenaturale şi antropice, după cum se procedea%ă şi în alte ţări europene" 9nteresante

sunt măsurile recomandate pentru pădurile de munte ale $uropei (CaroscheD et al ",011), în ba%a unor studii şi cercetări de specialitate (Kexer et al., 0110. Kinder et al ", 011?. (Tierl, ugmann, 011 ş"a")"

="&&" 4ar adaptarea pădurilor la condiţii climatice aflate în schimbare nu vafi posibilă fără implicarea unor specialişti silvici cu înaltă pregătire profesională de

profil, formaţi la cursuri postuniversitare, cum sunt cele de masterat" >n acelaşiscop vor fi necesare cercetări ştiinţifice de specialitate, în cadrul unor programeinternaţionale de profil"

>nsăşi prestigioasa revistă internaţională /nas0lva, în 011, a dedicat un

număr special adaptării pădurilor la schimbările climatice"

!. Contribuţia pădurii şi a silviculturii la atenuarea efectelor ne"ative aleschimbărilor climatice

!ădurile şi silvicultura oferă o multitudine de posibilităţi pentru atenuareaconsecinţelor provocate de schimbările climatice, dintre care în cele ce urmea%ă nevom opri doar asupra unora"

!.1. Oprirea despăduririlor .

4in planul '"1, elaborat de $arth !olicI 9nstitute (roEn, 011?), aflăm cădespădurirea netă pe 3erra este responsabilă pentru emisiile de carbon anualeestimate la &211 milioane tone" >n consecinţă, oprirea defrişărilor pe plan mondial

până în anul 0101 s-ar dovedi una dintre cele mai eficiente măsuri pentruminimi%area în viitor a creşterii temperaturii pe 3erra, ca efect al spoririiconcentraţiei de #;0în atmosferă" !ână în pre%ent doar în ţările de%voltatedespădurirea netă este eliminată, continuând în cele aflate în curs de de%voltare" Se



estimea%ă că despăduririle şi alte modificări ale destinaţiei terenurilor suntresponsabile pentru &2J din emisiile totale de #;0 pe 3erra"

4in nefericire, în omânia, deşi au fost adoptate legi favorabile îndepliniriiacestui obiectiv, despăduririle ilegale, unele chiar legale, continuă şi în pre%ent,

fără ca acestea să fie în întregime surprinse de statisticile oficiale, adăugându-seastfel la masivele defrişări din ultimele două secole, când procentul de împădurirea scă%ut de la aproximativ 51J la 0J cât este în pre%ent (la 0'J, dacă luăm înconsiderare numai pădurile funcţionale sub raport ecologic) (/iurgiu, 01&1)" 4upăacest indicator, omânia este considerată o ţară relativ săracă în păduri, cu mult înurma ţărilor europene cu condiţii naturale apropiate de cele ale spaţiului geograficromânesc (Slovenia 5'J, *ustria =J, osnia ='J, Slovacia =&J)" Wara noastrăse distanţea%ă puternic din acest punct de vedere şi faţă de Fniunea $uropeană

pentru care gradul de împădurire, recent stabilit&0, este de =0 J (calculat în raportcu suprafaţa pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră)"

4in păcate, în raport cu despădurirea, omânia se comportă după modelulţărilor subde%voltate, în care defrişările continuă într-un ritm îngri6orător (aproximativ &0 milioane de hectare pe an)"

Nără stoparea despăduririlor, sub toate formele în care acestea se manifestă,scade entu%iasmul şi eficienţa eforturilor pentru întregirea domeniului forestier naţional" >n aceste condiţii românul, cu securea în mâna dreaptă, va defrişa maimult decât, tot el, va împăduri cu lopata din mâna stângă"

!.2. Revigorarea împăduririlor .

>ntregirea domeniului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şiabandonate este luată în considerare de toate programele internaţionale referitoarela staili+area climei, existând în acest scop enorme resurse funciare (aproape douămiliarde de hectare de terenuri degradate, la care se adaugă terenurile agricoleabandonate)"

*stfel, potrivit !lanului '"1 (roEn, 011?), prin împădurirea a &1milioane hectare de terenuri degradate în &1 ani este posibilă sechestrarea a 21milioane tone de carbon, necesitând aproximativ 01 milioane dolari" (!entru

comparaţie, aceste costuri sunt mai mici decât costurile necesare operaţiunilor militare ale S"F"*" în 9raD pe două luni)" 4acă la aceste lucrări se adaugă şiîmpăduririle destinate conservării solului şi combaterii inundaţiilor, cantitatea decarbon sechestrat depăşeşte &111 milioane tone" >mpreună, efectul benefic alopririi despăduririlor (&211 milioane tone carbon), cu înlocuirea combustibililor fosili în generarea electricităţii cu surse de energie neconvenţională, cu trecerea laautomobile hibride şi la căi ferate electrice, cu îmbunătăţirea gestionării solului,





vor scădea emisiile de #;0în 0101 cu mai mult de ?1J sub nivelul de a%i (roEn,011?)" S-a lansat ipote%a potrivit căreia pe aceste căi se va reduce concentraţiaatmosferică de #;0sub =11 ppm, limitând astfel viitoarea creştere a temperaturii şi,deci, contribuind la stabili%area climei"

#hiar dacă conţine unele imperfecţiuni şi pare imposibil de reali%at într-o perioadă atât de scurtă (până în 0101), planul anali%at pune în evidenţă loculimportant : al doilea, cu circa 'J din efectul total : pe care îl deţin acţiunile de

profil silvic în ansamblul demersurilor destinate reechilibrării climei pe 3erra.totodată, arată cât de mari sunt responsabilităţile şi eforturile comunităţii silviceinternaţionale în acest demers umanitar, unic în istoria silviculturii mondiale"

$ste în afara oricărei îndoieli că omânia nu poate rămâne în afaraeforturilor internaţionale pentru restabilirea echilibrului climatic planetar, cum suntîmpăduririle, existând în acest scop imense resurse funciare, respectiv aproape trei

milioane de hectare de terenuri degradate, terenuri nerentabile pentru o agricultură profitabilă, precum şi terenuri abandonate"

4in păcate, această nobilă activitate de interes naţional ma6or în ultimeledouă decenii a fost marginali%ată, aproape abandonată cu nerespectarea legilor,strategiilor şi programelor adoptate şi a obligaţiilor internaţionale, cum sunt celereferitoare la atenuarea consecinţelor provocate de recentele schimbări climatice denatură antropică (/iurgiu, 01&1)"

4acă vom lua în considerare @Strategia +aţională pentru 4e%voltare4urabilăA (011?) şi @!rogramul naţional de împădurireA adoptat prin lege (#odul

silvic, 011?), până în anul 01'2 ar trebui împădurită o suprafaţă de două milioanehectare, ceea ce ar reveni de împădurit în perioada rămasă (01&1-01'2) câte ?1"111hectare anual, faţă de numai 211-&111 ha împădurite anual în perioada anterioară(&1-01&1)" Fn sumar calcul demonstrea%ă că arboretele programate să fieînfiinţate pe cele două milioane hectare de terenuri din afara actualului fondforestier ar putea capta anual din atmosferă, prin fotosinte%ă, cel puţin 01 milioanetone de #;0, omânia putând astfel contribui semnificativ la efortul comun alumanităţii pentru atenuarea procesului antropic de perturbare a climei"

+u vom omite nici rolul ma6or al împăduririlor sub forma perdelelor

forestiere de protecţie pentru atenuarea consecinţelor generate de schimbărileclimatice, cum este ca%ul, îndeosebi, al câmpiilor din sudul şi sud-estul ţării"

!ăcat că, din neputinţa sau neştiinţa autorităţilor de profil, omânia nu beneficia%ă de fondurile nerambursabile alocate reîmpăduririi ţării în scopulatenuării consecinţelor încăl%irii climei"



!.3. Reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate.

Se aprecia%ă că aproximativ =1J din pădurile ţării noastre se află în diferite

forme de destructurare şi chiar de gravă degradare în substanţa lor internă, cumsunt arboretele cu deficit de consistenţă, arboretele având compo%iţii nepotrivite potenţialului staţional, arboretele provenite din lăstari, arboretele echiene create înlocul celor pluriene ş"a" econstrucţia ecologică a acestor arborete : având carenţede consistenţă, compo%iţie, structură şi provenienţă : va aduce, în timp, unapreciabil spor de productivitate (cel puţin '1-=1 J) pe ansamblul pădurilor ţării">n aceeaşi proporţie va creşte şi potenţialul pădurilor de a capta dioxidul de carbondin atmosferă şi de a stoca carbonul în biomasa forestieră şi în sol"

>ntărirea re%istenţei ecosistemelor forestiere la adversităţi (furtuni, incendii,

factori patogeni, atacuri de insecte dăunătoare ş"a"), care reduc potenţialul pădurilor de a capta dioxidul de carbon din atmosferă, constituie o altă măsură eficientă destabili%are a climei"

#onducerea unor arborete la vârste înaintate, când potenţialul auxologic şicel de sechestrare a #;0este relativ redus, poate fi 6ustificată din considerenteecologice întemeiate (funcţii hidrologice, de conservare a biodiversităţii,

peisagistice ş"a")"

$ste interesant şi important de observat că acţiunile silvice tradiţionalereferitoare la creşterea productivităţii pădurilor, cum sunt cele specifice

reconstrucţiei ecologice, se află în ridicată corelaţie cu imperativul atenuăriiefectelor negative ale schimbărilor climatice"

!.. Aplicarea corectă a lucrărilor silvotehnice.

$fectul po%itiv al împăduririlor şi al reconstrucţiei ecologice a pădurilor va fiînsă minim sau nul dacă nu vor fi stopate actele de maltratare şi demolare aarboretelor, dacă nu vor fi corect aplicate tăierile de îngri6ire, tăierile de regenerareşi tăierile de conservare şi de igienă : acum transformate frecvent în tăieri @pealeseA :, dacă nu vor fi ecologi%ate tehnologiile de exploatare a lemnului careruinea%ă solul, dega6ând #;0în atmosferă"

!.!. Interzicerea exploatărilor de lemn supranormative şi combaterea recoltelor ilicite.

4epăşirea prin exploatări a posibilităţii, corect stabilită de amena6amente, caşi recoltele de lemn ilicite (în ultimul timp acestea însumea%ă multe milioane de



metri cubi), diminuea%ă potenţialul pădurilor de a sechestra #;0 din atmosferă,ceea ce contribuie la potenţarea efectului de seră"

!.#. Presiuni energetice.

4upă cum se ştie, omânia are în faţă o mare provocare, anume schimbareade fond a conceptului de de%voltare a sistemului energetic, în sensul de a începeanali%a pornind de la noul de%iderat al prevenirii schimbărilor climatice(/heorghiu, 01&1)" >n această concepţie, #omisia $uropeană, prin @$uropeanStrategic $nergI 3echnologI !lan (S$3-!lan), urmăreşte ca cel puţin &=J dinmixul de energie să vină din bio-energie la nivelul anului 0101, ceea ce va exercitao presiune şi asupra silviculturii, căreia i se va solicita mai multă biomasă înscopuri energetice"

>n acest context se va relua presiunea anterioară (din perioada

comunismului) pentru înfiinţarea de culturi speciale energetice, cu cicluri foartescurte, de mare productivitate" *cestea însă necesită terenuri fertile, bineaprovi%ionate cu apă, pretabile la o totală mecani%are a lucrărilor &', pe caresilvicultura nu le deţine şi nu va fi dispusă, sub niciun motiv, să defrişe%e păduri

polifuncţionale situate în aceste condiţii" *semenea culturi ar putea fiexperimentate pe terenuri agricole, de exemplu în Kunca 4unării, fără a afecta

protecţia digurilor"

>n acest scop energetic urmea%ă să fie folosite în mai mare proporţiedeşeurile de la exploatarea şi industriali%area lemnului"

+u vom fi de acord nici cu unele tentative expuse la nivel de de%bateri de#omisia $uropeană referitoare la reducerea vârstelor de tăiere ale arboretelor şi lasupraexploatarea unor păduri, motivate de cerinţe energetice" $xistă, în schimb,lemn de mici dimensiuni, recoltabil prin tăieri de îngri6ire, care poate şi trebuiefolosit în scopuri energetice, dar prelucrat industrial (nu prin ardere), printehnologii moderne (#$9-;9S, 0115)"

*ltfel se pune problema lemnului folosit drept combustibil prin ardere însobe @tradiţionaleA din %onele rurale, dar şi la periferia multor oraşe, inclusiv aucureştiului" #ele -? milioane de metri cubi de lemn obţinut legal şi ilegal

(neînregistrat în statistici oficiale), folosit ca lemn de foc, prin ardere, emanăcantităţi impresionante de #;0şi de alte ga%e, contribuind la intensificarea efectuluide seră" >n consecinţă, se impun adaptări de fond în privinţa asigurării cu surse deenergie a %onelor rurale, în sensul diminuării drastice a ponderii lemnului (folosit

prin ardere tradiţională) în balanţa surselor energetice"

*şadar, mai multe păduri de înaltă productivitate şi sănătoase, mai puţine păduri regenerate prin tăieri rase sau defrişate, mai mult carbon în solul de pădure,





mai puţin lemn ars în sobe tradiţionale, mai mult lemn în construcţii şi în produsedin lemn durabile, toate, împreună, înseamnă mai puţin dioxid de carbon înatmosferă şi o climă mai ospitalieră"

4impotrivă, consecinţele negative ale schimbărilor climatice : cum sunt

furtunile, incendiile, atacurile de insecte, reducerea potenţialului auxologic şiecologic al pădurilor :, combinate cu acţiuni entropice de natură antropică : cumsunt defrişările, tăierile rase, recoltele de lemn excesive, inclusiv cele ilicite,tehnologiile de exploatare a lemnului extensive, destructurarea arboretelor ş"a" : transformă silvicultura dintr-o îndeletnicire nobilă de echilibrare ecologică(inclusiv prin captarea din atmosferă şi apoi stocarea de #;0în biomasă şi în solulde pădure) într-o activitate nocivă producătoare de entropie, favori%ând creştereaconcentraţiei de #;0 şi de alte ga%e cu efect de seră, potenţând şi agravând astfel înşi mai mare măsură schimbările climatice nedorite"

#. Pentru o altă strate"ie forestieră

4upă po%iţia lor geografică şi după starea în care se află, pădurile dinomânia sunt şi vor fi din ce în ce mai afectate de schimbările climatice" >n acelaşitimp, creşte considerabil rolul silviculturii pentru atenuarea impactului produs deîncăl%irea climei" !regătirea pădurilor şi a silviculturii la aceste provocări seimpune cu necesitate"

>ntrucât implicaţiile generate de schimbările climatice modifică algoritmulgestionării pădurilor, va fi necesară adaptarea la aceste noi cerinţe a strategiei,

legislaţiei, programelor şi normelor tehnice din silvicultură

&=

(!reci%ăm că însăşi#omisia $uropeană intenţionea%ă să actuali%e%e Strategia forestieră a Fniunii$uropene, ţinând seama de aspectele climatice)"

>n continuare, în acelaşi scop, pre%entăm şi alte câteva acţiuni referitoare lasilvicultura omâniei

• %onarea pădurilor în raport cu vulnerabilitatea lor la schimbări climatice.

• subvenţionarea, cel puţin în parte, de la bugetul statului, a gestionării pădurilor particulare din %onele expuse schimbărilor climatice.

• încadrarea pădurilor din %onele afectate puternic de schimbări climatice însubgrupa pădurilor destinate protecţiei climei (menţionăm că, în pre%ent, doar la'J din pădurile ţării li s-au atribuit funcţii climatice).





• adoptarea unei clasificări unitare, la nivel de F$, referitoare la funcţiile pădurilor (în omânia există o clasificare performantă în această privinţă, !opescu-Teletin, &2=. /iurgiu, &??, 011).

•

de%voltarea metodologiei referitoare la elaborarea inventarului forestier naţional, astfel încât acestea să răspundă şi cerinţelor referitoare la implicaţiileschimbărilor climatice" 4e altfel, metodologiile folosite în ţările Fniunii $uropenear trebui armoni%ate, pentru a putea compara re%ultatele naţionale între ele,

preluând şi monitori%area pădurilor şi a silviculturii după criteriile şi indicatoriiadoptaţi de C#!$N, precum şi aspecte de natură economică şi socială.

• experimentarea clasificării pădurilor după tipologia elaborată de *genţia$uropeană de Cediu, pentru a stabili în ce măsură această clarificare poate fifolosită şi în omânia, inclusiv la monitori%area consecinţelor generate de

schimbările climatice.

• elaborarea unor metodologii performante, necontestabile, în tran%acţiicomerciale şi confruntări internaţionale, pentru evaluarea stocului de carbon din

păduri (în biomasă şi în sol) şi pentru cunoaşterea conţinutului de carbon în produse provenite din lemn.

• amplificarea şi aprofundarea cercetărilor ştiinţifice fundamentale, multrămase în urmă (*llen, 011), referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra

ecosistemelor forestiere şi la adaptarea pădurilor şi a silviculturii la acest impact, precum şi la atenuarea schimbărilor climatice globale prin acţiuni silvice, în cadrulunor programe multi: şi interdisciplinare internaţionale finanţate prioritar dinfonduri externe" 4oar astfel vor putea fi înlăturate unele incertitudini ştiinţifice şilacune în acest domeniu" 3otodată, este necesară instituţionali%area unui sistem demonitori%are a stării de sănătate a pădurilor pe termen lung la nivel naţional,integrat într-un sistem internaţional (planetar), corelat cu inventarele forestierenaţionale"

*cţiunile pre%entate mai sus nu sunt decât o parte componentă a unei

viitoare autentice strategii pentru prote6area şi de%voltarea durabilă a pădurilor, pentru moderni%area silviculturii, strategie care, în ciuda actualei cri%e economico-financiare, politice şi morale prin care trece ţara (de care toate partidele politicesunt responsabile), trebuie elaborată şi aplicată"

e%ultatele implementării acestei strategii vor fi însă modeste sau stările sevor agrava, chiar şi în omânia post-cri%ă, dacă silvicultura nu va fi eliberată din



sfera politicului, care a reuşit @performanţaA de a destabili%a sistemul managerialsilvic, de a o bulversa sub raport organi%atoric, aruncând-o de la un minister laaltul, de a provoca discontinuitate în actul silvicultural, de a transforma pădureaîntr-un obiect de compensaţie electorală, de a de%bina şi umili #orpul silvic"4esprinderea silviculturii de sub influenţa nocivă a partidelor politice seîntemeia%ă şi pe adevărul potrivit căruia, spre deosebire de alte domenii, într-unciclu de viaţă al pădurii se pot perinda la conducerea ţării cel puţin 02 de guvernede culori diferite

!oliticienii de astă%i, care vremelnic conduc ţara, ar trebui să înveţe maimult din experienţa benefică din trecut, cu înţelepciune dobândită, când la finele

perioadei interbelice au fost !ncredinţate !nalte funcţii de conducere unor elite de profil ale intelectualităţii - cum au fost prof" Carin 4răcea în fruntea silviculturii şiacad" /heorghe 9onescu-Lişeşti la conducerea agriculturii" S-a născut şi de%voltatatunci o perioadă de glorie pentru ambele domenii"

#u această condiţie, silvicultura va reuşi în confruntarea ei cu actuala cri%ămultiplă care a cuprins ţara, cri%ă suprapusă, din nefericire, peste implicaţiilegenerate de schimbările climatice"

Documents

Pădurile Și Schimbările Climatice