Paradigme Ale Comunicarii de Masa

5/14/2018 Paradigme Ale Comunicarii de Masa

1/10

~,!I

Teorta "spiralei tecerti"Teoria , .splralel tacerii" propune un. model tnteraetlontst de expli-care a mecanismului pSiho-sociologic al formarii opiniei publiee ~i al eva-luarii rolului maas-rnedia, in aeest proces, Ca ~i teoria despre functia "A-genda setting" a media, teoria "Spiralei tacerii" abordeaza interac~iuneadintre 'It'Wssmedia, ' ? i opinia publica, neinteressndu-se de continutul propriu-zis al mesajelor. Aceasta teorie se Integreaza, de asemenea , in categoriastudiilor socielogiee centrate pe rolul comunicatorilor in actiunea Ili pro-.

cesele de rnedlatizare. In final, teoria spiralei "tacerii reprezinta 0 contri-butie majora Ia clarlfiearea - dintr-operspectiva inedita - a eontro-versatoi probleme a efeetelormas media.tn ansamblul studiilor consacratemedia. paradigma ,.spiralei tacerii'< poate fidecifnclusa in eadrul abor-darilor preocupate 'de raporturile existente intre punctul de oedereal media~i'structura opiniei publice. (Dominique Wolton, 1989). Este 0 perspee-tiva care analizeaza formarea opiniei publice ca "proces interacttv ". "In-teresul teoriei consta in aceea ca ea stabileste 0relatie eomplexa intre indi-vid, mass media ~i opinia publica". (J.Lazar, Sociologie de Ia communi-cation de masse, p_ 41). lpoteza de bata a acesteia este c a . opinia publica. se formeaza. pe baza observant ~ievaluarii de eatre indivizi a mediului lorsocial, respecttv asupra modului in care se grupeaza opiniile in opiniemajoritarii ~i in opinie minoritara; -fn c'onseeinfii"eea mai mare parte ,aoamenilor, temandu-se de a .fi izola.~i, c~nd i~i exprima opinia incearoa s ase identifice eu opiniile altora sau sa se alinieze opiniei altora, mai exactspus opiniei majoritatii. Din contra, indivizii care estimeaza ca vederilelor sunt opuse opiniei dominante vorfi mai pu~in tnclinati si't-~iafirmepunctul lor de vedere, intra.nd in mecanismul "spiralei tacer~", de teamade a nu fi izolat! ~i respinsi social. Mass media constituie prineipalul ele-ment de referinJii in exprimarea ~idistribuirea opiiiiilor. Ele sunt conceputeoa un fel de martori ai dis~ribuirii opiniilor legitime, fiind utilizate de indivizica indicatori seleetivi pentru a determina cine este indrept sa vorbeaseapublic (opinii legitime) ~icine trebuie sa nlmana taeut. MediiIe, mai exactcomunicatorii (aiaristti) sunt cei care au puterea de a decide iJ i de a definiceea ce este important ~i legitim in judecarea diferitelor evenimente sauelemente ale vietll publioe. 'Oamenii care aproba punctul de vedere dotninant - prezentat ~i sus-tinut de media - vorbesc despre el iiiH sustdn, in timp ce altii, care au 0opinie diferita, pastreaza tacel'ea pentru a nu deveni "nepopulari". .In etapa urrnatoare a acestei "spirale" cei care impartai;!esc opiniadefinita de mass media ca dominanta oorbeeotot mai mult iii astfeI opiniadominantii devine tot mai puterniea, in timp ce eeilaltd (chiar daca suntmai numerosi) se retrag Intr-o tacere tot mai aceentuata. Este ehiar feno-2 t s O ,


2/10

menul denumit "spirala ta.cerii". Jzolarea In t.aeere ca mecanism al"spira-lei tacern" se asociaea, toto data., eu indoiaJa indrviailor respectfvi in ceprtvesteeapacitatea lor de a judeea evenimentele,ceea ce acoentueaza. simaimult mecanismul izoIarii, ta.cerii ~ideclinului. Cand indivizii conRtat~ca opinia lor nu este reprezentata de media, se izoleaza intacel'c, paraslndRpatiul public ~i repliindu-se in eel privat. Cum precizeaza E. Noelle-Neu-mann, paradigma ,.spiralei tacerii". nu sustine ea. in acest proces oameniii,-;.i8chimba opiniiZe sub influenta d~finitiei date spatiului public de ciitremedia, respectiv de' eatre comunicatori; ei doar ~ile mascheaza cu discre-tie in tacere. Conform eu aceasta teorie "originea socio-profesionalacmodul .de viata. ~i valorile comunicatorilor intervin in construirea opinie-i publice,fara a sehimba opiniile indivtdnale. Altfel SpUR,influent a nu RC exereitaasnpra opiniilor individului (el.nu-si schimba opinia), ci asupra con{?tiinf,eide a fi reprezentat sau. nu in opinia publica. 'Cand un individ eonstata caopinia sa nu este confirmatii de media, el iese din spatml public ~i se re-pliaza in spat.iul ~au privat" (Millsika, Wolton, lucr. cit. pg. 202). Esteastiel proiectatii 0 noua Intelegere a opiniei puMice; teoria subintelege,intr-adevar, 0 dematerializare a opiniei publioe. Dintr-o "entitate", unagregat sau 0 suma a opiniilor individuale, aceasta devine un "lac sim-boUt", un spatiu al definttiilor date de medille cele mai puterniee ' : ; ; i aladeranlor celor care Ie impitrta!}esc ~i Ie sustin prin exprimarea opiniiloroonsonante, imparta~ite !}isustinute public de comunieatori ~i de publieulcare lise ataseaza simbolic. In aceasta eonsta ideea unui modelinteractival opiniei pulitice. ModeluI ne spune, deci, ca reactiile de opinie ~icompor-taJll8llie)e indivizilor se. construiesc in eadrul relatiei dintre propriile lorcQnfJorbiri :;;irezultatu1 observiirii mediului social (modul in care ee distr'i-buie opiniile ,,}>entru" sau "contra", raportul dintre opinia "dominanta"~i cea ,.?minoritara" inprezent ~i in perspectival. Proeesul de "estimarequasi-statistica a mediului social" de eatre indivizi constituie nucIeuI me-eanismului social-psihologic de formare a opiniei publics. Acest procesconsta. deci din evaluarea repartizarii opiniilor ("pentru " sau.J"contra'.'ideilor sale); a ponderir, fortei ~i caracterului mobilizator al opiniilor, asanselor de sueces in viitor al diferitelor puncte de vedere. Individul devinemai increzator ~i se exprlma fara reticente eand opinia sa concorda cupunctul de vedere dominant; cand estdmeaza c a punctul sau de vedere estein scadere individul devine mai putin sigur pe sine 1 7 - i mai putin dispus ~i1r~iexprime opiniile ~iopinia perceputa ea majoritala. se afilma t.ot mai multi mai sigur f iar oea mlnoritara se aude tot mai putin. "Tendin ta de a se.ex-prima tntr-un caz ~i de a pastra tooereain celalalt,' va genera un proeesin spiraIa care va impune progresiv 0 opinie dominanta" (E. Noelle Neu-mann, "La spirale dn ailenee'L'in HERMES, C.N.R.S., Paris, nr. 4/1991,p. 182). Al}adar, eomportamentul oamenilorse distribuie ~i evolueazii in, functie de 'pereeptia ~i reprezentarea sau imaginea lor -asupra repartttieiopiniilor in apatiul public.

Autorul acestei noi paradigme este unul dintre cei mai prolifici cer-cetatori ai relatiei dintre mass media ~iopinia publica - sociologul germanElisabeth Noelle-Neumann, directoare a Jnstitutului de Demoscopie dinAllensbach. A public at studiul in care formuleaza aceasta paradigma inanul1974 sub titlul "Spiral of Silence: a theory of Publio Opinion", inJour-nal of Communication, vol. 24, 1974. .

Aut~rea teoriei menFoneaza trei preeursori eare I-au inspirat acestmodel - germanul Ferdinand Tonnies, englezul Bryce ~i francezul A. de

28l-


3/10

Tooq'ueville. Din Tonllie~a refinutideea d~,"opinm publica pretinde intot-deanna a detme autoritatetJ, ohlig=W.d'latacere san la pierderea sprijinlliuipublic pentru ceea ce ea contraziee" ; deIa Bryce a preluat eoncluzia ;.ma-jorita~ii care ramane tacuta eand se simte Invinsa". "Este yorba de pier-derea puterii de a rezista, de un sirn~atrofiat 3 0 1 responsabilititW personale~ial datoriei de a lupta pentru propriile opinii", A. de TocqueviUe i-aoferitun prim exempln de 'deseriere aunui proees de tipul "spiralei tacerii". In"L'ancien Regime et la Revolution"" (1865) acesta analizeaza modul incare deprecierea religiei d6'vine 0 atitudine tot mai raspandita '~i domi-nant}l, in cursul seoolului al XVIII-lea in Franta., ceea ce are dreptcon-secint:'l. faptul cil." biserica franceza devine muta", Dei fideli religiei ~i bise-ricii temandu-se mai mult de izolare deeat de gre/iala se alaturacunilltuluidominant (antireligios), chiar daca nu impart~esc aceste vederi. ~i ast-,fel, ceea ce nu era decat atitudinea unei parti a nattunii a aparut ca 0opinie generala, care devine irezistibila chiar in oehii acelora care intele-geau d1 e yorba de 0 falsa aparenta, '

E. Noelle Neumann i/ii structureaza modelul interactiv opinie publi-ca. _.:.mass media - indivizi in urmatoarele einei asertiuni :1. "Indivizii i~i formeaza 0 reprezentare a distributiei ~i succesuluiopiniilor in interiorul mediului lor social. Ei observa punctele de vedere'care dobandese put ere si pe cele care se afla in declin . .Apare atunci nece-sitatea, existentei ~idezvoltarii unei opinii publiee inteleasa ca interactiuneintre punctele de vedere ale inrltvidului ~i aeelea pe care el le atribuiemediului sau. Intensitatea observaril de catre un individ dat a propriuluimediu variaza nu numai in functie de interesul sau pentru 0 anumita pro-blema speciala, ci ~ide masura in care este san nu determinat sa. ia partein mod public la problemele mediului san".2. "Dispozitia individului de a-~i expune public punetul sau devedere variaza in functie de apreeierea pe care si-o face despre distrfbutia

opiniilor in mediul san social ~i de tendintele care earaeterizeaza evolutiaaeestor.optnii. Va fi eu atat mai dispus sa se exprime in cazul in care con-sidera ca punetul sau de vedere este ~iva deveni punetul de vedere domi-nant ; sau -daca nu este inca dominant ineepe sa fie din ee in ee mai ras-pandit. Dlspozitia mai mare sau rnai mica a unui individ de a-iii exprimain mod deschis 0 opinie depinde de aprecierea ,acestuia fata. de modul incare sunt primite opiniile care Runt expuse in mod eurent publieului" ..3. Daea aprecierea di8tribu/iei unei opinii se ana in contradlctte fla-granta cu distrfbutia S;1 ejectiva, atunci se poatededuce ca opinia a careiforf.iJ,0 8upraapreciem, este eea exprimata eel mai odeee in public. '4. Existii.0 corelatie PQzitiva tntre aprecierea prezenta siaprectereaanticipata; daea apreciem ca 0 anumita opinie este dominanta, atuncieste plauaibil sa credem ca ea va fi ~iin viitor (~ivieeversa). Totusf aceastaeorelatie poate varia. Cu cat este mai slaba, cu atat opinia publica esteangajata intr~un proces de schirnbare, -5. Dacaaprecierea jorlei prezente a nnei opinii particulare difera inprivlnte, [ortei sale v-iitoare, atunei prevederea evolutiei viitoare va deter-mina punctul paM Ia.care individul este dispus sa se exprime. Aeeasta,deoarece presupunem ca dispozttia oea mai intensa. san mai puttn intensaa unui individ depinde de teama sa de a nu se gasi izolat, de a vedea in-

crederea in sine distrusa in cazul In care opinia majoritara sau tendintaacesteia nu ar confirma punctul sau de vedere. Daca este eonvins c a ten-


4/10

dinta opiniei evolueaza in directia punctului sl1u de vedere, atunei risenlizoll:l.rii este neglijabiP'. .Elihu Katz reia intr-o sinteza didacticl1 foarte aceesibila expunerea ~paradi.grnatica a teoriei "spiralei tacerii", rezumandu-o In urmatoarelenoua punete : /1. Indivisii au opinii;2. 'I'emandu-ae de izolare, Indivizii nu vor exprnna opiniile -lor dacl1nu se vor aimti susvinuti de altii;. 3. Un aim] "cvasi-statistic" este utiJizat de indivizi pentru a repentin .mediul lor semne de sprijin;4. Mass media constitute principala tmrsa de referinta pentru infor-matda asupra distribuirii opiniilor ~i, de asemenea, asnpra contextului desus/inere sau de absenJii a 8U8jinerii;5. .Alte grupuri de retermta acyioneaza in acelasi mod ... ;. 6. Media tind sa.vorbeasca pe 0 smgnra voce, aproape in mod mono-polistic;. .7 .. Media tind sa deformeze distribuireaopnyei societatii pentru ca-ele sunt influentate de opiniile z.iaristflor de stangA - (potrrvtt cercetsri-lor in anii '60din Germania, n.ns. I.D.); ! i P -8. Simtindu-sefara sprijin, grupuri de indivizi - care pot consti-tui uneori chiar 0majoritate - i~ivor pierde Increderea ~i se vor retragedin dezbaterea publiea ; ele aecelereaza astfel destramarea' pozitiei lorprintr-o spirala a tooerii care se antoalimsnteaza. Membl'ii acestor gru-puri nu-si sehimba propria conceptie, dar nu incearca '~a-i convinga pealt.ii ~iabandoneaza Iupta; .9. Tocmai in acest mod societatea este marginalizata ~i sanlcita (inmaterie de opinie, n.ns. I.D.). tEo Katz, Publicity and Plurali8tic Igno-rance : notes on the "Spiral of Silence", inPublic Option and Social Chan-ge. Melanges for E. Noelle-Neumann, Ed. by H. Baier, H. M. Kepplingerand K_ Rcumann, West Deutcher Vel'lagj 1982).

Testarea ipctezelor spiralei tacerii a constituit obiectul unor labo-rioase demenmri metodologice realizate de E. Noelle-Neumann ~ial multorinvestigatii empirice organizate de aceasta, .. tii chest.ionarele utilizate pentrufestarea ipotezelor ,,spira lei taco-rii"se eer introduse patru tipuri de intrebari;. . ; : L lntrebari privind opinia interviet'atului asupra unr-i terno orrtro-versat'e(o persoana san 0 organizatie ; un tip de comportamenf ; 0 pro-punerede interes public etc.) ; aceasta pentru a defini "majo{'itatea" ~i"minorita'tea", mai precis unde se situeaza "majOl'itatea" ~i unde se afla11minoritatea" ; I

2.. lntrebaJ:i privlnd punctUl de.vedere al intervievatului asupra aceea ee ortde majoritatea (care sunt opiniile majoritutii in chestiunea 1'es-pect.iva ; care _este, in opinia intervievat.ului, poz ltia majoritatii in pro-blema .:'itudiati; vedern astfel daca individul are majoritatea de parteasaj ; . .

;~.intrebari priviud evolulia opiniei in viltor (ce sanso vor avea opi-niil II I viitor); raspunsurile la aeeste doua intrebari releva increderea-au in.lo'iala subieetului in legatura eu ceea ce va fi opinia dominant a inviit0:'j (lei care. ered ca rcprezinta majeritatea sunt mai increzatori, avandsent irnontul c a tdmpul luci eaza pentru ei ;4. !TI'~I'ebaripriviud tiLpozilia inrervievatului de a-si asuma 0 par-tici po re publica (part icipare If. 0 discutie publica, sustinerea publica a

283


5/10

"pullctului- sau de vedere). 'S e masaara astfel hotararea individului d e a~~iapara public punetul de vedere. .Paradigma spiralei tacerii presupune deci 0 metodologie mai rafi-nata, ~imai nuantata detestare' a opiniilor ~i de evaluare a distribuirii 1(>1'in pre~ellt ~i in perspeetrva ("pentl'u - contra"; aprecierea Indivtduluiasupra punetului de vedere careintruneste adeziunea majorrtatii ; evalua-rea evolutiei * i uendlntelor in raportul dintre punctuI de vedere dominant

~i eel minorrtar ; masurarea intensitatii aderentei sublectilor la un anumitpunet de vedere). Se poate mentiona, de asemenea, ca modelul de testaTea opiniilor mspirat de aceasta paradigrna reproduce mai riguros natura~i mecanismele forrnazii opiniei publice ca proces interactiv de natura. soctal-psihologiea, oferind totodata un suport solid pentru previzfuni asu-'pTa comportameIitului public al populatfei. Modelul are avantajul de alocaliza rolul mass media in ansarnblul proceselor interactfve de formarea opiniei publice ~i de distribuire a comportamentelor publice ale diferite-lor categorii de pcpulatie.ill ahchetele organizate .de E. Noelle-Neumann aceasta le-a cerutintervisvapilor sa-~i iltagineze conversatia despre un subiect controver-sat intre pasagerii unui tren de eursa Iunga ~isa indice daea ar intervenisau nu intr-o asemenea conversatie, iar daca da in ce mod. Temele con-troversate propuse subiectilor (Germania Federala din anii '60- '70) serefereau la : posibilitatea instaurarii soeialismului in intrea.ga Germanie;interzicerea Partidulni Comunist German in Vest; rolul cancelarului W.Brandt; accept area cuplurilor consensuaIe; Iegea asnpra avortuIui; pe-deapsa eapitala; aztlantdi ; recunoasterea R.D: G.Care au fast rezultatele auchetelor ~i concluziilor intemeiate peacestea ~ .

a. Dispoaitia de a discuta publicasupra temelor .controversate di-fera dupa sex, varsta, profesie, venit, mediu de rezi8tenfJi. Barhatii, tinere-tul, membrii claselor mijlocii ~i superioare sunt mai dispusl s a discutepublic. .tnlliinafia de n discuta public dupa IIrupari soclo-demugrartee

%t Dispusl Indecis! (Insa discute Nedecis! ee prlvestepubltcuespre sil. disc ute punctulun subject , de- controversa t vcdere)

TOTAL poputatle peste 116 ani 36 I 51 13Se:r; - Birbati 45 45 10

- Femei 29 56 15Vdrsta - 16-29 ani 42 47 11

-30-44 ani 39 50 11-45-49 ani 3a 52 13-60 ~i peste 27 56 17

Profesit - Tarani 19 63 18- Muntitori speclatizatt 28 54 18- Muncitori -calificafi 37 51 1 .2- Functlonarj 41 49 10- Cadre superloare 47 44 9- Inani runcttonart 40 49 11

Mediu de - Sat ~ 52 16re:iden/a - Orase mici 37 52 11- Orase mijlocii 36 51 -13- Orase marl 38 49 13

284


6/10

b. Compararea a doua grupuri care impal'ta.~e"c un punet de vedereasemanator in ceea ce priveste evolutia in viitor' a Germaniei ': ambele.grupuri credeau atunei c a R.F.G. seIndreapta spre socialism. Diferentadintrc cele doua grupuri consta in faptul c a in t.imp ce unul ~se felicit:V'(se bueura) de aeeasta perspectiva, eelalalt se arata n%ngrijorat"., , In functie de aceasta atitudine, apar diterente semnificative in ceprlvesto d'ispozi!ia fieciir1li grup de a se eeprima public in aaastii chestiune.Astfel, fractiunea "ingrijorata", desi este statistic mai important a decateealalta fractiunerfiind rnajoritara, are 0 tendinta mai pronuntata de apastra tdcere-dand improsia unei "majoritii!i tiiC1lte".

t

Dtspozltla de ~ discuta publre despre soetallsm (august 1972)Propcnsiunea lndtvlzilor care cred ea RFG merge'spre suclalism l ; i i care sunt gata sa discute publicdesprc aceasta , dupa cum vad in aecast aDortnta de a discuta cu alti evolutic probahl lti:pasageri ai trenulul despreposibilitatea scclalisrnului Un proqres Un pericolFractinnea c~ligiJ.loare Fractiunea care pier deN=229 N:d 388

-Da 53 28-Nu 41 61-NS 6 11

-100% 100%

Tabelul evidentiaza diferente in ee priveste diaponibilitatea de ase exprima public intre grupul "ca.~tigator" (inacord cu opinia sustinuta.mai puternic de catre media de sta.nga) i]igrupul celor Inv.pierdere". Acea-sta din urma - desi numeric mai mare - aretendinta de a pastra tacerea("majoritatea MenUL").E. Noelle-Neumann va evalua, de asemenea, modul in care se core-leaza inclinatia spre exprimarea publica a opiniei en intercsul pentru.politica :

lnteres pentru poUdea

Arata interes pentru Nu se intereseazii. sau seIntsreseaza putin depOlitieii, ered ea pOlitica, cred d sociahs-sociallsmul se va instauraDispozitia dea discuta eu alte ~i eli aceasta va eonstitui: mul se va Instaara ~i capersoane din tren despre acesta va fl :posfbilltatea soctalismului: Progres Perkol , Progres Pericnl

N=282 N~444 N=157 N=368

- DA, (doresc) ,67% 43% 34% 16%- NU, (doresc) 30% 49% ;j7~~ 70%-NS/NR 3% 8% 9% 14%TOT AL:. . . . 100% 100% 100% 100%

285


7/10

--~ ..---

Iateresul pentrupoliticitse reg3.s~te in ambele grnpuri: eel "destanga" ~ieel "conservator". Se constata, din nou, ca.partizanii ideilor "destanga'" (se bucura de eventualitatea socialiamulni) 3U 0 mai mare dispo-nibilitate de a se exprima public : ei fae parte din "opinia publica" aere-ditata. de presa, comunicatorii situandu-se atunci -in proportie mai marela "stanga" ..E. Noelle-Neumann ne ofera 0 analiza rafinata asupra dinamiciiopiniei ndominante" (rnajoritare) ~i a opiniei "minoritare".Potrivit teoriei "spiralei tacerii", "majoritatea" I } i "minoritatea" inmaterie de opinie nu constitute entiUtti sau "marimi" statist ice ; ele suntexpresii simbolice, adica moduri de a defini realitatea i ,',foTta" opinieide catre mass-media ~ide diMe indivizi. De aici, E. N. Neumann desprindepatru tendinte posibile in evolutia corelatiei dintre aprecierea reparti-tiei opiniilor in viitor ~iaprecierea .Ior prezenta, Astfel, dad 0 majQTitateeste considerata a fi 0minoritate, atunci inviitor ea va eunoaste declinul.~i myers, 0 min.ori.tate perceputa ca 0 majoritate in viitor va iuregistra unproces de extindere. Deci daca previziunea situatiei viitoare este diferitade cea din prezent, atunci reprezentarea viitorului va deterrnina mobili-

zarea sau inhibarea individului in atirmarea puncnului sau de vedere,cueonseeinte directe asupra dinamicii raportului dintre opinia dominanta~i cea minorttara.De asemenea, daca membrii unei majarita!i nu prevad mentinereaopiniei respective in 'viitor, ea va inregistra 0tendinta de seadere. f;liinvers,

in eazul in care convingerea intr-o evolutie favorabila este imparta~ita. intr-o mare.masura, atunci membrii sai VOl' avea nevoie de mult timp pen-tru a-si sehimba opinia. In sehimb, daca sporeste inoertitudinea despre ceeace este san ceea ce vafi opinia dominantii, atunci are loc un proces deschim-bare a opiniei dominante. Jar dacii. dona grupuri de popnlatie se deosebescnet in ceea ce priveste dlspozitia.Jor de a-s! expune public punctele devedere, atunci acela care poseda dispozitia eea mai puternicii va fi domi-. . . . . . .~ ,nant III viitor. . ,

Cum preeizeaza E. Noelle Neumann, "prin combinarea acestor rna-suratori se poate conchide ell.0minoritate'convin8a 'de viitoarea sa dOminare:;:i,prin urmare, dispusa sa se exprime public, i~iva vedea opinia deveninddominanta daca se eonfrunta eu 0 majoritat(} care' se tndoieste de predomi- ,nanta punctelor sale de vedere in vtitor :;:ieste deci mai putin dispusa S3 Ie apere inpublic. Opinia acestei minorita!i devine acea opinie pe care deacum inainte nu vom mai putea-o contrazice Hi-raa risca 0 anumita sane-tiune publica. Ea trece astfel de 1astatutul de simpla opinie a unei fractiu-ni la eel de "opinie publicjj,". (E. Noelle-Neumann, studiul citat).Teoria ~i metoda "spiralei tacerll" s-an dovedit pertinente pentruprevederea dinamicii opiniei "in toate domeniile pentru care atitudinca: ; : i comportamentul individului sunt determinate de relatia dintre propriileBale convingeri ~i rezultatul ob8er'Varii mediului sdu", (subl. ns.) Adica demodul in care mediul sau (starea opiniei) este definit de catre mass-media."Din punctul meu de.vedere - precizeaza E. Noelle-Neumann - aceastaInteractiune reprezinta aspectul principal a1 proeesului de formare a opi-niei publice". Observarea mediului - asa cum este el definit prin mass-

media - devine un element cheie in Iormarea opiniei publiee. De aceea,toate expunerile privind opinia publica nu sunt valabilo d,fcat. pentruperioade ~ pentru locur,~ determinate. .286


8/10

,bin concluziile mentionate deriva. * i temele ptioritere de ('rcetarepentru analist'ii vietH publice *i ai dinamicii opiniei publiee : Identtiicareapunetelor de vedere, a problemelor *i a temelor pe care mass-media lepreziuta ca expresii ale opiniei publico (functia ".Agenda-setting"); iden-tificarea persoanelor, ideilor ~ipropunerilor carom mass-media Ie cGnfera.un prestigiu deosebit ~i carom lise prevede 0importanta ,viitoare.Esteimportant sa se stabileasca daea exista unanimitate san nu in prezentareatemelor, in evaluarea actualitatii lor ~i in anticiparea viitorului lor.In ce consta ~i In ce mod se exercita Influenta 'mass-media asupraopiniei ~ Raspunsulla aceasta intrebare Iormeaza 0 componenta esentialaa teoriei llspiralei tacerii", E. Noelle-Neumann porneste de la constata-rea ca media apartin sistemului prin care individul dobandeste i'11jormatiidespre me.diul 8au. Pentru toate problemele care nu se afm. in sferasa per-sonaHi nemijloeita, individul este dependent de mass-media, atat in ce pri-veste japtele insele cat ~i in ce prrveste evaluarea. climatului opiniei. Cumam mentionat in paginile preeedente, mass media exercita 0 influenta.hotaratoare asupra opiniei; astfel, individul va reactiona la presiuneaopiniei dupa cumaceasta este facuta publica, mai ales prfn media, apoi,o opinie devine dominanta datorita sistemului mass-media. Mass media."acrediteaza" opiniile care sunt "majoritare" san "minorita-re". Cei ale

earor opinii sunt reprezentate si snstinute de mass media aparand ca.1IWjcrr1~tare;;idominante, deei mai legitime, vor yorbi din ce in ce .madmult~i ea urmare aceasta opinie va deveni din ce in ce mai puterniea. Dim-potriva, cei ale caror opinii sunt devalorizate ca "mmoritare" (mai putin ,legitime) vor vorbi din ce in ee mai put in, se vor retrage in tacere, iaropinia respeetiva i~i va aceentua deelinul.La intrebarea : mass-media doar reflectij, opinia publica sau 0 anti-'cipeaza ~ideci 0 "creeaza", E. Noelle-Neumann raspunde cu preeizarea ca."spirala'tacerii" este un mecanism psihosociologiapotrivrs earuia, mass-media trebuie vazute drept creatorii opiniei publics, ele oonstituind mediula carui presiune declanfeaza una sau alta dintre cele trei reactii. de raspunsale Individului - aotivismul (participarea publica laopinie) ;supuneteala opium ee pare a fi dominanta sau tnceree. . .Cum am aratat deja, paradigma "spil'aleitacerii" presupune unmodel interaetionist al opiniei pub lice. Aceasta lnseamna a analiza pro-eesul de Iormare a opiniei publice pornind de la observatiile indivlzllorasupra mediului lor social, mai precis de 1 3 1 definirea acestui mediu decatre,mass media. Teama de a ramane Izolat prin opinille sale constituteprincipalul mecanism pslho-sociologte in comportamentul de opinie alindivizilor. Pentru a nu ralllane izolat, individul poate renunta la exprt-marea propriei aprecieri (opinie), snpunandu-se definitiei publiee date demedia ~ideci opiniei dominante. Teama des anctiunea pe care 0 poateexercita grupul social a earui opinie este creditata ea majoritara face caindividul s a evite izolarea san si:'dneerce sa seape de indoiala in propriasa capacitate de a judeca evenimentele ~i contextul opiniei.E. Noslle-Neumann expliciteaza *iceea ce intelege prin faptul caindivizii fac 0 evaluare cvasistatistic(t a mediului lor social; ei cantarescdistrfbutta. opiniilor in favoarea sau tmpotriva punctelor lor de vedere ;ei evalueaza, de asemenea, forta, capacitatea mobilizatoare, actualitatea,gansele de suooes, perspecti'Oele de viitor ale diferitelor puncte de vedere. Unastfel de comportament devine obisnuif mai ales in situatiile de instabili-tate ~i de schimbdri rapide inviata publica, eand individnl este martoruiinfruntarii unor pozipii divergente, in raport cu care trebuie sa.se manifeste.

287


9/10

Alternativele eomportamentului individului sunt limitate ~i Inevitabilsupuse presiunii unor mecanisme pslho-sociolngice. .Alternativa cea mai frecventa cansta in a fi de acord cu punetulde-oedere dominant. Aceasta atitudine intareste increderea in sine a indivi-dului ~i Iipermite sa se exprime fara reticen,tii . : ; ; i fara riscul de a fi izolatin fata celor care exprima punete devedere diferite.. In a doua alternativa se j ' tfHi. indivizii care eonstata c a ideile lorpie,rd, teren, Indlvidul devine atunci mai putin sigur de sine ~i va fi rnaiputm dispus sar~i exprime public apiniile. Estecazul indivizilor prinsi in"menghina" spiralei tacerii..A treia alternativa regrupeaza proportii rCI'>t.n1.11.."ee indivizi careraman, neclintili 'zn oon~'ingerile lor, ehiar daca se afla intr-o situatie rninori-tara, Infruntand cu obsttnatte riseul izolarii. E. Noime-Neumannestimeaza.cit, in genere, apart-in acestei categorii circa 20 la suta dintre oamenLA~adar mediul social - contextul actualitatii ~ial opiniei - nu esteo stare data, 0 entitate sau un produs obiectivat, ci un proces interactiv :el constd dintr-o evaluate (interpretare) cvasista.ti:-::,ticaa distribuirii opi-niilor ~i a reactiilor comportamentale ale indivizilor. Elementele de refe-rinta ale interaotfunii ~i evaluarii, ale orientarti comportarnentelor Indi-viduale sunt date de evaluarile propuse de mass media. .Efectele acestor proeese simbolice irnbraca cateva forme tipice demanifest are ': opinia imparta~it.a [recoen; se afirma intotdeauna mai riguros~icu mai multa. siguranta ; opinla mai slaM se restrange tot mai multoRezultatul global al acestor mecanisme in spirala 11reprezinta, infiecare seeventa temporala a dinamicii vieW publica, constituirea npinieidominante - a insa.~i opiniei publice.Meritele acestei paradigme pot fi sintetlzate in urmatoarele contrtbu-tH : e:cplicareaprocesului de formare a opiniei puhUce; descifrarea naturiiopiniei publice :preeizarea rolului decisiv al ma88-media in procesul inter-activ de.definire a actualitatii ~i de distribuire a opinillor ~i a compor-tamentelorindivizilor in spatiul public. In aceasta optica, opinia publicaeste definita ca "acea opinie earepoate fi exprimata in public fara riseulsanc}ionarii ei ~i pe care se poate intemeia aetfunea publica organizata".Este opinia domlnanta care cere ~i determtna 0 atitudine ~iun comporta-ment public de supunere, amenintdnd individul recalcitrant cu ieolarea,, iar pe politician eu pierderea sprijinulu'i popular. Initiatorii opiniei publiceapartdn fractiunilor de populatie care rezista amenintarll eu izolarea, Ceicare au eurajul. exprimarii opiniilor opuse se expun pericolului izolarii.Ca 0 concluzie a teoriei, s-a cerut comunicatorilor (zi:ui~tilor) mai multaobieetivitate ~i, de asemenea, 0 reala reprezentativitate ~i0 eoreeta distri-buipe a eelor care au puterea de a-si difuza interpretarea (definirea) vietHpublice,- ~i a actualita.t~prin construirea ~ivehicularea informatie! - zia-ri~tii ~i oamenii politiei. ..

Teoria "spiralei tacerii" reinvie - pe 0 alta baza, intr-un demersinedit ~ieu alte argumente - ideile despre efectele puternice ale mass-media~idespre eapacitatile manipulatorii ale acestora. .Inciuda unei articuIari paradigmatlee ce pare de nediscutat, maimulti autori(indeosebi francezii D. Wolton ~iH.Misika)gasesc mai multefisuri in arhitectura teoriei "spiralei tacerii". Prima intrebare este dac6ziari~tii pot fi reprezentativi pentru opinie ~i daca este legitim sa fie eon-siderati ea un fel de "ale~i ai poporului", -iar functia ROCiala a institutiiloreomunlcarn de mas a ca echivalenta eu functiile Institutdilor reprezenta-ttve ale statului de drept. In al doilea rMld, din faptul ca ziaril}tii au opinii.288


10/10

politice - ca to~i cetatenii - nu rezulta ca praetica jurna,listiea poartain mod neeesar amprenta unui angajament politic. .Aceasta ar exclude eutotul obiectivitatea san mai exact SPUR neutralitatea comunicatorilor. :t nal treilea rand, .spafiul comuniciirii nu poate fi confundat cu spatiul politic.Opinia publica este mai curand conditia s-imbolica a funetionarii comuni-carii de masa, Oercetarile arata prezenta in spatiul public a unor "grupuride opinie" nereprezentate de comunicatori. tn al patrulea rand, teoria"spiralei tacerii" implied ipoteza ca mass-media s-au substituit grupuri-lor de referinfa. Or este hazardat sa se atribuie mass-media monopolulIunetiei de a constrni reprezentarea sirnbolica a opiniei publice. Comuni-tatile de baza ale vietH sociale nu sunt inIaturate en totul de mass mediadin rolul Ior de elemente de referinta ale definirii medinlui social, dupa cumnn se poate spune ca rolulliderilor deopinie (potrrvit ell paradigma "two-step flow of communication") ardispare. Modelul nn ia in conaiderarefaptul ea procente semnifieative de indivizi nu au opinii in multe chestiuni~i.atnnei "taeerea" este eonsecinta lipsei de opinie ~i nu neaparat a friciide izolare. Dupa cum se poate observa ea.mass-media nn se fac, in corpore,ecoul aeelorasi opinii "majoritare" sau "minoritarell, mediile oferind ima-gini foarte diferite ~icontradictoru asupra a ceea ce reprezmta Ia un momentdat opinia dominant a ~i opinia minoritara, Rezerve1e critice nu sunt m s a .de natura sa. zdruncine osatura teoretiea ~ivalidarea empirica a "ilpiraleitacerii" ..

\

Documents

Paradigme Ale Comunicarii de Masa