UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALACercetarea sociologica a comunitatilor virtuale

Cercetarea noastra aseaza in centrul analizei comunitatile virtuale, definite ca niste adunari sociale care iau nastere din Internet, atunci cand suficienti oameni se preocupa destul timp cu discutiile publice, pentru a crea blogguri de relatii personale in spatiul virtual. (Howard Rheingol, 1993). O comunitate virtuala le permite atat oamenilor sa se angajeze in schimbul de informatii, cat si sa invete unul de la altul, cat si unul despre celelalt. Astfel, comunitatile nu implica doar un schimb de informatii sau resurse ci si posibilitatea de a cunoaste o persoana si nevoile sociale ale acesteia. Motivul pentru care am ales aceasta tema este legat de tendinta oamenilor de a alege anonimitatea pentru a dezbate idei, impartasi detalii si comunica deschis cu alte persoane, lucruri pe care nu le-ar face in momentul in care identitatea lor ar fi cunoscuta de catre ceilalti. (Frank R., Stephen Sugiyama, 2000). Perspectivele teoretice alese pentru analiza acestui fenomen sunt structural-functionalismul si interactionismul simbolic.

Teoria structural-functionalista a fost initial dezvoltata de catre Comte si Durkheim, avand originile in antropologie; iar in sec al -XX- lea, conceptul este preluat de catre Talcott Parsons si Robert K. Merton. Aceasta teorie distinge actiunile elementare care sunt la baza societatii, si este tot odata ,,flexibila ea putand fi aplicata diferitelor tipuri de societati. Robert Merton identifica institutii speifice, cu ajutorul carora functionarea sistemului social poate avea loc, si anume: rationale -care stabilizeaza sistemul, specifica locul si rolul-; regulative pune in ordine interesele actorilor si obligatiile functionale ale sistemului-; si cele culturale- acestea implicand doar acceptarea din partea actorilor i nu ataamentul-. (Revista de economie sociala,2011). In societate,mijloacele de comunicare de masa se bazeaza pe actiuni repetitive, care devin pattern-uri. Comunicarea de masa face parte dintre componentele fundamentale ale structurii sociale iar societatea contemporana nu este de imaginat in afara acestei componente. Totodata, comunicarea de masa poate avea si un caracter de disfunctionalitate, prin dezechilibrul pe care l-ar putea provoca prin instigarea la diferite actiuni antisociale. Acesta mai spunea si ca activitatiile din societate contribuie la starea ei de echilibru, formele persistente de actiuni- pattern, joaca un rol important in mentinerea stabilitati sistemului. In cazul nostru blogingul, a devenit un pattern al societati actuale, care ajuta cat si mentine stabilitatea sistemului totodata. Consideram ca este utila aceasta perspectiva pentru tema noastra deoarece, functionalismul pune accent pe sisteme sociale, pe modul cum acestea functioneaza dar si cum se influenteaza, si schimbarile produse de acestea (Dictionar al metodelor de cercetare sociala, 2010). Comunicarea virtuala reprezinta pentru unii posibilitatea de a-ti crea legaturi cu alte persoane, cu care poti comunica, si in care poti gasi un sprijin, cu persoane care trateaza relatia de prietenie din prisma conversatiilor dintre indivizii respectivi, si nu pe baza a evenimentelor anterioare.

A doua teorie aleasa este interactionismul simbolic. Filosoful George Herbert Mead este considerat fondatorul intereationismului simbolic contemporan,insa notiunea este introdusa mai tarziu de catre H.Blumer (Symbolic interactionism. Perspective and method, 1969) . Sub influenta lui Mead, Herbert Blumer a dus mai departe teoria acestuia, subliniind ideea ca investigarea interactionist-simbolica a realitatii sociale admite trei premise: prima, conform careia oamenii se raporteaza la lumea sociala pe baza semnificatiilor pe care acestea le au pentru ei; a doua sustine faptul ca semnificatiile se constituie si se dezvolta n procesul interactiunii sociale; iar ceea de a treia interpretarile date semnificatiilor variaza n conditiile interactionale ale situatiilor concrete n care oamenii sunt implicati. (Gina Stoiciu, op.cit., p.37).Grupul social virtual ofera posibilitatea de a comunica cu cei din jur prin schimbarea unor simboluri semnificative, prin limbaj. Limbajul este un element esential in mentinerea si dezvoltarea societatii. Prin intermediul comunitatiilor sociale de pe internet, oameni comunica intre ei cu ajutorul prizmei semificatiilor pe care lumea sociala o reprezinta pentru acestia. Dat fiind faptul ca interactionismul se ocupa cu studierea a ceea ce se petrece intre indivizi, interactiunea dintre acestia reprezenta de fapt societatea (Dictionar al metodelor de cercetare sociala, 2010).

Despre un studiu anterior se vorbeste si in articolul Kimberly S. Young si Critiano Nabuco de Abreu (eds.), Internet Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and TreatmentDr. New Jersey: John Wiley & Sons, 2011, 293 p. Articolul reaminteste ca destinatia cartii este domeniul academic si cel clinic. Se vorbeste de asa numita depedenta de internet, din perspectiva psihologiei sociale, fiind infiintat si primul centru de recuperare pentru dependenta de internet in Pensylvania. Kimberly Young este primul cercetator care abordeaza aceasta tema, cu ajutorul lucrari sale Dependenta de internet: aparitia unei noi tulburari (Internet Addiction: The Emergence of a New Disorder). Impreuna cu Dr. Cristiano Nabuco de Abreu, Kimberly, acestia scriu lucrarea ,, Internet Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and Treatment si afirma faptul ca, cartea este prima care se adreseaza acestui domeniu si se bazeaza pe date empirice,(intelegerea comportamentului pe Internet si a dependentei , respectiv- Psihoterapie, tratament si prevenire). Autorii au mai multi termeni referitor la aceasta tulbulare, si anume: folosirea problematica a Internetului, dependenta de Internetdependenta de online.

Dependenta de Internet a ajuns sa fie o problema globala. Persoanele ajunse diagnosticate ca fiind dependente de internet, au declarat ca la randul lor, ca si prieteni acestora petrec la fel de mult timp pe Internet, fapt ce ii determina/obliga la acelasi lucru pentru asi putea mentine cercul de socializare.

In urma unei cercetari facute de catre Luka Blinka si David Smahel, si a datelor empirice obtinute, reiese ca varsta medie a jucatorilor de roluri este de douazeci si cinci de ani, iar peste nouazeci la suta sunt barbati. Atat jocurile de rol online sunt privite drept dependenta, dar si jocurile de noroc online. Aceste jocuri ofera ,,participantului avantaje precum: comoditate, anonimatul, dezinhibare, evadare,etc. Dependenta de Internet atrage dupa ea si consecinte grave precum ar fi cea dea a desparti famili.

Cristiano Nabuco de Abreu si Dora Sampaio Ges infiinteaza o metoda de recuparare a acestei dependente care dureaza 18 saptamani, avand multiple etape unde pacientul este asistat frecvent de catre un psihoterapeut. Vindecarea dependentei de Internet, nu presupune incetarea folosiri acestuia, ci o utilizare rationala si utila a acestuia. In ziua de astazi este practic imposibil folofirea Internetului doar pentru a afla informatii, deoarece este o sursa vitala in sistemul modern de comunicare. Acest fapt il indica si ,,bolnavi care specifica ca, trebuie sa utilizeze Internetul pentru scoala sau pentru servici.

Comunitatile virtuale reprezinta un punct de interes si in articolul Ioanei Cartarescu, care prezinta folosirea internetului atat pentru transmiterea informatiilor, cat si pentru socializare, astfel luand nastere comunitatile virtuale. Autorul identifica cum indivizii, cand sunt sub anonimitate, tind sa impartaseasca experiente si detalii despre viata lor, detaliile fiind mai usor de exprimat decat in situatia in care indivizii s-ar afla fata in fata. Comunitatile online te priveaza de a vedea persoana cu care vorbesti, insa iti ofera posibilitatea de a vedea ce gandeste prin ceea ce spune, scrie, de a-l respecta pentru ceea ce e, nu pentru ce il judeca ceilalti. Facand parte dintr-o comunitate virtuala, individul detine asa numita "putere a cuvantului scris" pe care autorul o defineste ca si posibilitatea de a scrie lucruri pe care le pot vedea si alti indivizi, posibilitate care este oferita deseori doar scriitorilor, jurnalistilor sau celor ce detin anumite studii.

Beneficiile pe care indivizii le vad, in ceea ce priveste comunitatile virtuale, se refera in special la sentimentul de a face parte dintr-o comunitate, la primirea si oferirea feedback-ului, la a crea noi relatii de prietenie, precum si la posibilitatea de integrare in cadrul unui grup care are interese similare cu individul respectiv. Alte beneficii pot fi si cele cu privire la oferirea asistentei in educatie atat pentru tineri, cat si pentru cei in varsta, autorul insistand aici asupra posibilitatilor pe care studentii le au in ceea ce priveste accesul la cercetari si studii stiintifice, dar si a posibilitatilor adultilor de a invata lucruri noi, fara a se simti jenati si singuri, din cauza varstei la care doresc sa studieze.Bibliografie "Dictionar al metodelor de cercetare sociala", Victor Jupp, Editura Polirom, 2010.

"The Virtual Community", Howard Rheingold, 1993.

"Virtual internet communities and commercial success: individual and community-level theory grounded in the atypical case of TimeZone.com", Frank T. Rothaermel, Stephen Sugiyama, 15 december 2000.

"Weblogging: Who? What? Why?", Ioana Cartarescu, Revista Inovatia Sociala, 25.06.2013