Paralizia de Nerv Median

  • Published on
    05-Apr-2018

  • View
    221

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 1/9</p><p>Paralizia de nerv median</p><p>Nervul median este format prin unirea a dou ramuri din trunchiulsecundar antero-extern i cu o ramur din trunchiul secundar antero-intern:</p><p>primete filete de la C6 C7 C8 D1. De la axil merge pe partea antero-intern a braului mpreun cu artera humeral i nervul cubital.Din punc de vedere motor inerveaz urmtorii muchi: rotundul</p><p>pronator, patratul pronator, marele palmar, flexor superficial al degetelor,flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui, captul extern alscurtului flexor al policelui, scurt abductor al policelui, opozant al policelui,</p><p>primul i al doilea lombrical (ce fac flexia primei falange cu extensiacelorlalte 2).</p><p>Clinic deficitul motor intereseaza: pronaia i flexia pumnului, flexiapolicelui, abducia acestuia i opozabilitatea lui ceea ce d aspectul demn simian. Nu se poate face flexia pumnului, prehensiunea, flexiaultimelor 2 falange i nici pensa bidigital police-index, police-auricular;</p><p>pensa tricipital i cea de for digito-palmar.Ca urmare a acestui deficit, antebraul este n supinaie, pumnul n</p><p>extensie, policele extins i abdus. n ncercarea de a face flexia pumnului i adegetelor vom observa 2 atitudini tipice: gheara medianului, cnd indexulnu se flecteaz deloc, degetul mijlociu doar parial (fr flexia MCF),degetele 4 i 5 se flecteaz complet. Policele nu acoper indexul, ci rmneextins.</p><p>Senzitiv inerveaz jumatatea extern a feei palmare a minii, primuli al doilea deget n totalitate i jumtate din al treilea deget. Tulburrile desensibilitate particip la invaliditatea minii. Acestea mbrac aspectul decauzalgie; bolnavul descrie o durere intens cu caracter de arsur, datoritnumarului mare de fibre vegetative pe care le conine. Se mai ntlnesc itulburri vasculo-trofice, durerea este exarcebat de orice micare, demodificri de temperatur, se instaleaz amiotrofii la nivelul emineneitenare i mai rar n loja anterioar a antebraului. Tulburrile troficeaccentuate determin subierea pielei, hipercheratoza i pot aprea chiarflinctene i ulceraii.</p><p>Teste clinice: Pensa police index se face n cioc de ra Grataj cu primele 3 degete nu se poate efectua, nu se poate scrpina,</p><p>nu poate ncheia nasturii (pentru c nu se poate face flexia falangelor).Dup efectuarea examenului clinic (somatoscopie), a goniometriei i atestingului muscular analitic, se stabileste diagnosticul funcional, apoi se</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 2/9</p><p>stabilete diagnosticul funcional, apoi se stabilete pregramul de recuperarecu obiective, metode i mijloace folosite, asemntoare cu cele de la</p><p>paralizia de nerv radial.Obiectivele programului de recuperare:</p><p>1. Evitarea instalarii redorilor articulare;2. Prevenirea si corectarea deviatiilor;3. Mentinerea fortei musculare neafectate;4. Reeducarea musculaturii paralizate;5. Refacerea abilitatii si coordonarii;6. Refacerea sensibilitatii.</p><p>Pentru atingerea obiectivelor propuse vom folosi ca procedee, metodesi tehnici: orteze pentru conservarea pozititei functionale; aplicatii de caldura; electroterapia; masajul; manevre de intindere pasiva; mobilizari pasive analitice; diagonalele Kabath in care se promoveaza activarea flexorilor;</p><p>folosind diagonalele D1F si D2E; exercitii globale ale m.s. se efectueaza prin tripla flexie; hidrokinetoterapia; tehnici de facilitare neuro muscular i proprioceptiv (IR,</p><p>CR, IL, ILO, MARO, IzA, SI); exercitii imaginative; ex. de respiratie libera asociate cu mobilizari ale m.s. si m.i.; ex. cu obiecte si aparate portative; ex. la aparate;ex. pentru reeducarea sensibilitatii si stereognoziei; scripetoterapia; ex. contralaterale; terapia ocupationala.</p><p>Pe masura ce apare reinervarea se introduc exercitiile pasivo active, apoicele active conduse, urmate de cele cu rezistenta.</p><p>Viteza de rafacere a nervului median este de 1,5mm/zi.Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu de definit: bolnavulsimte ca mana este din nou a lui, desi testele de sensibiliate sunt negative.Apoi apar furnicaturile si durerile. Sensibilitatea la intepatura de ac apare la 6</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 3/9</p><p>saptamani. La 3 luni apare sensibilitatea tactila si in final cea termica.Aproximativ intr-un an sensibilitatea globala revine la normal.</p><p>Paralizia de nerv cubitalNervul cubital i are originea n trunchiul secundar antero-</p><p>intern; din radacina C8 D1; inerveaz muchii antebraului i ai minii,fiind considerat ca nervul care comand micrile fine ale minii.Acest nerv inerveaz din punct de vedere motor muchii: cubital anterior,flexor profund al degetelor (care execut flexia falangelor distale de ladegetele IV i V, cci pentru degetele II i III inervaia flexorului profund</p><p>provine din nervul median), interosoi palmari i dorsali (care particip laflexia MCF i fac adducia respectiv abducia degetelor), lombricalii interni,flexorul scurt i adductorul policelui, toi muchii eminenei hipotenare(opozantul degetului mic, flexor al auricularului, adductor al auricularului).</p><p>Teritoriul senzitiv: cubital a feei palmare a minii,auricularul, inelarul i mediusului i faa dorsal a minii, auricularul,inelarul i mediusului.</p><p>Clinic: atitudinea caracteristic este de grif cubital, datoritaciunii preponderente a extensorului comun i a flexorului comunsuperficial; ultimele 2 degete au prima falang extins iar celelalte dou suntflectate, policele este abdus i extins.</p><p>Deficitul motorintereseaz: flexia i adducia minii (limitate); micrile auricularuluisunt complet abolite;</p><p> adducia policelui; adducia i abducia celorlalte degete; este diminuat flexia ultimelor dou degete; sunt afectate: scrisul, numratul banilor, folosirea viorii.</p><p>Teste de evideniere a deficitului: pensa police-auricular nu se realizeaz; evantaerea degetelor absent; grasajul cu ultimele 2 degete nu se realizeaz; nu se pot ncrucia degetele.</p><p>Paralizia se asociaz cu tulburri trofice i vaso-motorii importante:prin atrofia lombricalilor i interosoilor, mna se subiaz i ia aspectscheletic, se adncete primul spaiu interosos; se aplatizeaz eminenahipotenar, pielea devine uscat i subire, pot aparea ulceraii.</p><p>Mana cubitala poate executa unele miscari trucate, care pot deruta inaprecierea corecta nu numai a capacitatii functionale, ci chiar adiagnosticului.</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 4/9</p><p>Miscari trucate:</p><p> extensia IF devine posibila (desi interososii sunt paralizati) prinactiunea extensorului comun cand articulatiile MCF sunt in flexie sau dacaaceste articulatii se sustin cu o atela sau cu cealalta mana.</p><p>Abductia degetelor este abolitam dar extensorul comun poate face ousoara abductie cand art. MCF sunt extinse, iar cand se flecteaza usor apareadductia (ajustata de lungul flexor).</p><p> Adductia policelui este trucata de actiunea lungului extensor si prinflectarea primei falange.</p><p>Programul de recuperare cuprinde urmatoarele obiective:</p><p>1. prevenirea si corectarea deviatiilor;2. prevenirea instalarii redorilor articulare;3. mentinerea fortei si kineticii membrului superior respectiv;4. reeducarea musculaturii paralizate;</p><p>5. refacerea abilitatii;6. refacerea sensibilitatii.Procedee, metode si tehnici folosite:</p><p>- orteze pentru conservarea pozitiei functionale;- aplicatii de caldura;- electroterapia;- masajul;- manevre de intindere pasiva;- mobilizari pasive analitice;</p><p>- diagonalele Kabat in care se promoveaza activarea flexorilor;folosind diagonalele D1F si D2E;- exercitii globale ale m.s. se efectueaza pe tripla flexie;- hidrokinetoterapia;- tehnici de facilitare neuromusculara si proprioceptiva (IR, CR, IL,</p><p>ILO, MARO, IzA, SI);- exercitii imaginative;- ex. de respiratie libera asociate cu mobilizari ale m.s. si m.i.;- ex. cu obiecte si aparate portative;- ex. la aparate;</p><p>- ex pentru reeducarea sensibilitatii si stereognoziei;- scripetoterapia;- ex. contralaterale;- terapia ocupationala (slefuitul, olaritul, brodatul, dactilografierea,</p><p>treforajul, cantatul la pian, alcatuirea de mozaicuri, etc.).Rata de regenerare a fibrelor motorii este de 1,2 1,5mm/zi; iar rata de</p><p>refacere a sensibilitatii este de 1 an.</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 5/9</p><p>Paralizia nervului crural</p><p>Nervul crural provine din plexul lombar, inerveaza muschii psoas siiliac, dupa care la nivelul arcadei crurale se imparte in 4 ramuri terminale:</p><p>- nv. musculocutanat extern care inerveaza muschiul croitor;- nv. musculocutanat intern care inerveaza m pectineu si adductor</p><p>mijlociu;- nv. cvadricepsului pentru muschiul drept anterior, vastul intern si</p><p>extern si cruralul;- nv. safen intren care este de fapt o ramura senzitiva pentru fata</p><p>mediana si interna a gambei.</p><p>Primele 3 ramuri terminale contin si fibre senzitive care inerveazategumentul coapsei din partea antero interna.Cruralul este nervul flexiei coapsei pe bazin si al extensiei gambei, iar</p><p>pareza lui este compensata partial de tensorul fasciei lata. Atrofiamusculaturii coapsei apare repede si determina o pozitie caracteristica degenum recurvatum. Reflexul rotulian este abolit, se poate asocia sihidraratroza. Exista paralizii totale interesand psoas-iliacul si cvadricepsul si</p><p>paralizii partiale (mai fregvente), in care doar cvadricepsul este paralizat.Clinic: deficitul motor intereseaza flexia coapsei pe bazin si extensia</p><p>gambei pe coapsa si ca urmare ortostatismul si mersul sunt ingreuiate,</p><p>bolnavul taraste m.i. si adduce piciorul bolnav langaa cel sanatos, nu poateurca scarile, la cea mai mica incercare de flexie a genunchiului cade.</p><p>Teste clinice:- cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;- flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;- extensia ganbei pe coapsa concomitent cu palpare tendonului</p><p>cvadricepsului nu este posibila;- proba urcatului scarilor este negativa.</p><p>Programul kinetic de recuperare in paralizia de nerv crural va urmari:</p><p>1. prevenirea diformitatii genu-recurvatum complicatie aparaliziei aparatului excretor al genunchiului. In formele severe se recurgela folosirea unei orteze de fixare a genunchiului.</p><p>2. prevenirea contracturilor lombare de aceeasi parte cu paralizia,care apare ca o incercare (nefunctionala) de compensare. Aceste contracturidevin dureroase, afectand mai mult mersul. Se foloseste: electroterapia,</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 6/9</p><p>masajul, exercitii de relaxare, exercitii de mobilizare fara incarcare arahisului.</p><p>3. pregatirea compensarilor pana la recastigarea fortei muscularepierdute, prin:</p><p>- tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizareabastonului sau carjelor;</p><p>- tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales abdominalilor sidorsalilor;</p><p>- tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural.4. mentinerea tonusului in musculatura denervata, pentru a nu</p><p>permite instalarea atrofiei, prin:- flexii pasive fotate ale genunchiului, pentru declansarea reflexului de</p><p>intindere in cvadriceps si extensii de coapsa pentru promovarea stretch-reflex-ului in muschiul psoas;</p><p>- exercitii de flexie a coxo-femuralei si extensie a genunchiuluicondralaterale;</p><p>- aplicarea tehnicilor de facilitare neoro-musculara si proprioceptiva ca:IL, CR, SI, marind efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii(vibratia, atingerea cu calupul de gheata, periajul);</p><p>- mobilizari ale intregului m.i. pe schemele Kabat D1F si D2F, cuasocierea extensiei genunchiului.</p><p>5. cresterea fortei musculare pe masura ce capacitatea decontractie a muschilor interesati progreseaza. Tehnicile si exercitiile sunt:</p><p>ex. pasivo-active, active asistate, scripetoterapia, ex. analitice, apoi ex.izometrice si ex izotonice cu rezistenta progresiva.6. reeducarea functionala a genunchiului in cadrul lantului kinetic</p><p>al m.i. se vor utiliza ex. complexe in lant kinetic inchis, ca si ex. de mers,coborat-urcat scari, asezat.</p><p>Paralizia de nerv sciatic</p><p>Plexul sacrat se formeaza prin unirea radacinilor anterioare la nivelul L5-S1-</p><p>S2-S3. Ramul terminal este reprezentat de nervul sciatic. Ramuri colaterale:- nervul(n) mic sciatic;- n. hemoroidal;- n. rusinos intern;- n. obturator intern;- n. fesier superior (inerveaza m. tensor al fasciei lata);- n. micului si mijlociului fesier;</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 7/9</p><p>- n. ridicator anal.Prin aceste ramuri colaterale plexul asigura:- extensia coapsei pe bazin;- abductia coapsei;- rotatia interna si externa a coapsei;- ridicarea bazinului cu rol de mers.Contractia bilaterala a marelui fesier asigura statiunea bipeda, iar</p><p>tensorul fasciei lata are rolul de a mentine rectitudinea bazinului si acorpului.</p><p>Paralizia de nerv mic sciatic datermina: dificultate in abductia sirotatia externa a coapsei, deficit de extensiea coapsei ceea ce face dificilmersul si ortostatismul, bazinul e inclinat de partea bolnava iar coloana de</p><p>partea opusa, mersul este leganat. Cand leziunile sunt bilaterale bolnavul nupoate sta in ortostatism.</p><p>Paralizia de nerv mare sciatic: cu originea la nivelul L5-S1-S2 cuanastomoze din L4 si S3. Paraseste bazinul prin marea scobitura ischiatica siajunge la nivelul fesei unde este situat in apropierea arterei ischiatice anervului si arterei rusinoase, ajunge in partea posterioara a coapsei iar lanivelul spatiului popliteu se imparte in nervul sciatic popliteu intern sisciatic popliteu extern.</p><p>Nervul sciatic popliteu extern (SPE) la nivelul regiuniii poplitee,inconjoara capul peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale:</p><p>- n. musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza</p><p>flexia dorsala, abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fatadorsala a piciorului cu exceptia marginii externe si a ultimei falange adegetelor.</p><p>- n. tibial anterior ce inerveaza m. gambier anterior, extensorul comunal degetelor, extensorului halucelui si pediosul; care efectueaza flexiadorsala, adductia si rotatia interna a piciorului si extensia degetelor.Ramurile colaterale ale SPE sunt: accesor safen extern si cutanat peroniercare asigura inervatia senzitiva in regiunea antero-externa a gambei.</p><p>In ansamblu, SPE asigura:- extensia piciorului cu pozitionarea pe calcai;</p><p>- extensia primei falange a degetelor;- abductia plantei, rotatia externa a acesteia si asigura bolta plantara.</p><p>Aspectul clinic:</p><p>- piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus;- hipotonie in loja antero-externa a gambei;- in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa</p><p>datorita imposibilitatii de flexie dorsala a piciorului;</p></li><li><p>7/31/2019 Paralizia de Nerv Median</p><p> 8/9</p><p>- bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului (nu sta pe calcai),ridicarea marginii externe, abductia piciorului;</p><p>- nu poate bate tactul cu varful piciorului;- apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a</p><p>piciorului, cu exceptia marginii externe a piciorului.Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei</p><p>si are un ram terminal nervul tibial posterior si un ram colateral nervulaccesor safen intern. SPI inerveaza muschii: tricepsul sural (flexor siadductor al piciorului, flexor accesor al gambei), gambierul posterior flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor propriu al halucelui,muschiul plantar subtire, m. scurt abductor al halucelui, scurt flexor al...</p></li></ul>