Paralizia nervului radial forta 2-3

Patron Stefan Nicolae

Anul 3 /kms/grupa 305D

cap 1 -Date despre afectiune

-Nervul radial se nate din trunchiul secundar posterior i din regiunea axilar se ndreapt n jos i nafar, nconjoar humerusul i ajunge n lungul feei posterioare a braului, apoi trece n gutiera bicipital extern, la nivelul capului radiusului, mprindu-se n dou ramuri terminale:

-Anterioar (senzitiv)

-Posterioar (motorie)

-Nervul radial, ulnar si median coordoneaza miscarile mainii si antebratului. Lezarea oricaruia dintre acestia poate determina imposibilitatea de a realiza anumite miscari, fenomen de obicei asociat cu amorteala si durere ce ajuta la stabilirea sediului afectarii.

-Nervul radial realizeaza miscarile de extensie (intindere) a degetelor, mainii si antebratului pe brat, iar zona senzitiva corespunzatoare acestuia este delimitata pe fata posterioara a bratului si mainii si, partial, police.

-Paralizia nervului radial se poate produce prin compresiune pe plan osos sau in interiorul muschiului supinator, in regiuni vulnerabile de pe traiectul nervului in axila (la cei care merg in carje), la brat ("paralizia de sambata seara"), in muschiul supinator sau in apropierea incheieturii pumnului. Cel mai frecvent intalnim "paralizia de sambata seara" cand, dupa consum excesiv de alcool, pacientul adoarme cu bratul sprijinit pe spatarul unui scaun.

-Paralizia nervului radial - neuropatia radiala - determina scaderea fortei musculare la nivel mainii si al antebratului, realizand aspectul de "mana in gat de lebada", cu scaderea sensibilitatii pe fata dorsala a mainii.

cap 2 Evaluare functionala

anamneza:nume:Butnaru prenume:Vasile

data nasterii:26/02/1956 localitatea :Bacau sex:masculin

casatorit cu doi copii

ocupatie:meserias in constructii

antecetende colaterale: nu a avut stare de sanatate:buna

-Examinarea vizuala:

-postura: ,,mana in gat de lebada,,

-muschii care sunt afectati:treiceps brahial, anconeu, lungul si scurtul supinator, primul si al doilea radial, cubitalul posterior, lungul si scurtul extensor al policelui,extensorul propiul al indexului, si lungul abductor al policelui.

-culoarea tegumentelor

-tulburari vasculo trofice: circulatia periferica este deficitara.

- examen palpatoriu: se vor palpa muschii precizati mai sus si am constatat ca au o forta 2-3

-Testing muscular si articular:se palpeaza musculatura membrului superior afectat si articulatiile umarului , cotului si pumnului.

-examinarea tendoanelor:se vor examina tendoanele articulatiei umarului, cotului si pumnului.

-Examinarea circulatiei:se vor observa tulburarile vasculo -trofice,culoarea extremitatilor, si a fanelelor.

-Examinarea sistemului nervos: se evalueaza din punct de vedere al sesibilitatii.

-In cazul paraliziei de nerv radial,pacientul va prezenta la niveul tesutului subcutanat, hipoextezie.

cap 3 Diagnostic functional

-in urma evaluarii functionale anterioare, diagnosticul functional este de deficit senzorio-motor,la nivelul membrului superior drept.

cap 4 Obiectivele programului de recuperare la nervul radial

1.Prevenirea si corectarea posturii vicioase (mana este cazuta in gat de lebada, policele este addus si flectat, degetele sunt usor flectate).

2.Relaxarea grupelor muculare anagniste.

3.Reeducarea motorie a muschilor paralizati: triceps brahial, anconeu, lungul si scurtul supinator, primul si al doilea radial, cubitalul posterior lungul si scurtul extensor al policelui,extensorul propiul al indexului, si lungul abductor al policelui.

4.Recastigarea coordonarii, a abilitatii.

5. Imbunatatirea sesibilitatii

6.Cresterea fortei musculare : : treiceps brahial, anconeu, lungul si scurtul supinator, primul si al ilea radial, cubitalul posterior lungul si scurtul extensor al policelui,extensorul propiul al indexului, si lungul abductor al policelui.

7.Evitarea atrofiei muschilor paralizati

8.Recastigarea coordonarii, si a abilitatii

cap 5 -Continutul programului de recuperare

-Pumn in extensie (cu ajutorul ortezei sau kinetoterapeutului):

-flexia degetelor desupraunui cilindru, stranger intermitente cu forta maxima;-

-Strangeri de maini pacient- kinetoterapeut ,intermitente de partea pacientului; -

-Miscari active asistate: kinetoterapeutul sustine falanga proximala pentru a permitedezvoltarea normala a muschilor interososi , iar policele este plasat in abductie siextensie.

-prin mobilizari auto-pasive:in sezand cu cotul pe masa antebratul vertical in supinatie:cu cealalta mana care face priza pe mana afectata(police in palma) se executa flexia.

-cotul flectat mult,bratul dus in adductie,mana atinge umarul,:mana opusa face priza pe mana afectata, fortand flexia.

- prin miscari active:mobilizarea spre flexie a pumnului din pozitii variate (supinatie ,pronatie sau nutra) ale antebratului,cu degetele flectate,semiflectate sau intinse.

-prin metode de facilitare:flexia pumnului intra in executarea schemei diagonalelor kabat D1 F si D2 E MS.

-prin adoptarea unor posturi:din ortostatism, cu palma in stand pe masa degetele acroseaza marginea mesei, cotul extins: se realizeaza verticalizarea MS in contrast cu orizontalitatea mainii, antebratul ca un levier, forteaza extensia P- eventual, mana opusa preseaza pe fata dorsala a mainii in sprijin.

-din sezand cu mana sub coapsa si palma pe scaun se forteaza extensia.

-extensia activa se realizeaza din toate cele trei pozitii de baza ale antebratului, degetele fiin flexate pentru a relaxa tendoanele flexorilor si a permite astefel o amplitudine mai mare extensiei pumnului.

-Recuperarea sindromului vasculo-trofic

-Nervul radial contine putine fibre vegetative.Cand este descris, recuperarea acestui sindrom se realizeaza prin:-

Pozitionare antidecliva antebrat mana;

-Masaj: neteziri,presiuni dinamice,se evita plica cotului, axial, zone osoase,cicatricipostoperatorii;-

-Miscari passive si miscari active in articulatia umarului , cotului si pumnului.

-Bandaje/orteze, manusi elastic.Refacerea nervului paralizat se face in functie de capacitatea de prehensiune

-25% nervul este paralizat;

-50% sunt afectati muschii inervati de nervul radial, mai putin primul si al doilearadial;-

-75% este normal si muschiul cubital posterior si extensor comun al degetelor.

cap. 6 Indicaii pentru pacient:- participarea activ i contient la edintele de kinetoterapie pentru facilitarea apariiei controlului motor voluntar;

-Local se previne atitudinea vicioas, n special n actul profesional, ct i prevenirea accidentelor prin injecie, aplicri de garou sau fixarea pe masa de operaie n poziii greite. De asemenea, presupune i o cunoastere corect a structurilor anatomice n efectuarea actului chirurgical, ct i efectuarea unor manevre blnde n reducerea luxaiilor

repaus total- al membrului superior afectat este impus de durerile declanate de cele mai mici micri sau presiuni. Lupta contra edemului nu trebuie neglijat: pozitionarea antideclin a antebraului i minii, alturi de masaj i celelalte metode lupt mpotriva instalrii edemului la nivelul acestor segmente.

- Impachetarea cu parafin

-Const n aplicarea pe zona interesat a unei cantiti de parafin la o temperatur mai ridicat. Manevra se repet de 2 - 3 ori.

-mpachetarea nmol

- Const n aplicarea nmolului la o temperatur de 38 - 40C pe o anumit regiune. Durata unei edine este de 20 -- 40 minute.

Cataplasmele constau n aplicarea n scop terapeutic a diverselor substane, la temperaturi variate asura diferitelor regiuni ale corpului.

cap 7- In concluzie pacientul da semne de recuperare foarte bune asupra exercitiilor aplicate de kinetoterapuet, asupra indicatiilor si va avea o insanatosire cat mai precoce.

Bibliografie

1.Dinculescu T. Balneofizioterapie, Ed. Medical, 1987

2.Ifrim Mircea Compendiu de anatomie, Ed. tiinific i Tehnic, 1988

3. Popa Constantin Neurologie, Ed. Naional, 1997

4. T.Sbenghe-Kinetoterapie_profilactica