7
PARAZITOZE CUTANATE Scabia Scabia este o afecţiune parazitară contagioasă dată de un acarian – Sarcoptes scabiae, parazit al omului. Scabia este transmisă îndeosebi prin contact uman direct, cea mai frecventă cale de contaminare fiind cea familială. Infestarea se face şi indirect prin contactul cu hainele sau cu lenjeria de pat ale persoanei parazitate. Perioada de incubaţie a scabiei este în medie de 14 zile, putând varia între 3 zile şi 4-6 săptămâni, perioadă în care pacientul este contagios. Pruritul reprezintă simptomul principal al bolii având câteva caracteristici specifice: exacerbare nocturna Semnele obiective se împart în specifice şi nespecifice. Semnele specifice sunt reprezentate de şanţul acarian şi de veziculele perlate. Şanţul acarian apare ca un desen sinuos sau curb, filiform sau în zig-zag, cu lungimea de câţiva milimetri, având capătul terminal închis şi uşor proeminent deasupra tegumentului. Veziculele perlate apar ca mici ridicături translucide, cu conţinut lichid clar, localizate la nivelul spaţiilor interdigitale de la mâini, iar la copii şi pe plante. Erupţia din scabie se prezintă sub formă de papulo-vezicule şi leziuni datorate gratajului reprezentate de escoriaţii şi cruste a căror extindere este în funcţie de gradul şi durata infestării, igiena personală şi gradul individual de sensibilizare. Leziunile de scabie au localizări de elecţie precum spaţiile interdigitale ale mâinilor, feţele anterioare ale axilelor, periombilical, pliul subfesier şi fesele, la femei zona mamelonară şi perimamelonară, la bărbaţi teaca penisului şi glandul, iar la copii palmele şi plantele. Diagnosticul de scabie este îndeosebi unul clinic.

Parazitoze Cutanate Scabia Pediculoza

Embed Size (px)

Citation preview

PARAZITOZE CUTANATE

Scabia Scabia este o afeciune parazitar contagioas dat de un acarian Sarcoptes scabiae, parazit al omului.Scabia este transmis ndeosebi prin contact uman direct, cea mai frecvent cale de contaminare fiind cea familial. Infestarea se face i indirect prin contactul cu hainele sau cu lenjeria de pat ale persoanei parazitate. Perioada de incubaie a scabiei este n medie de 14 zile, putnd varia ntre 3 zile i 4-6 sptmni, perioad n care pacientul este contagios. Pruritul reprezint simptomul principal al bolii avnd cteva caracteristici specifice: exacerbare nocturnaSemnele obiective se mpart n specifice i nespecifice. Semnele specifice sunt reprezentate de anul acarian i de veziculele perlate. anul acarian apare ca un desen sinuos sau curb, filiform sau n zig-zag, cu lungimea de civa milimetri, avnd captul terminal nchis i uor proeminent deasupra tegumentului. Veziculele perlate apar ca mici ridicturi translucide, cu coninut lichid clar, localizate la nivelul spaiilor interdigitale de la mini, iar la copii i pe plante. Erupia din scabie se prezint sub form de papulo-vezicule i leziuni datorate gratajului reprezentate de escoriaii i cruste a cror extindere este n funcie de gradul i durata infestrii, igiena personal i gradul individual de sensibilizare. Leziunile de scabie au localizri de elecie precum spaiile interdigitale ale minilor, feele anterioare ale axilelor, periombilical, pliul subfesier i fesele, la femei zona mamelonar i perimamelonar, la brbai teaca penisului i glandul, iar la copii palmele i plantele. Diagnosticul de scabie este ndeosebi unul clinic. Tratament Tratamentul scabiei trebuie s cuprind pacientul, lenjeria de pat i corp a acestuia, i persoanele din colectivitate. Sulful reprezint vechiul tratament utilizat n scabie. Se utilizeaz n concentraie de 10% la aduli i 3-5% la copii n unguente i mixturi. Tratamentul const n aplicaii timp de trei seri consecutiv, urmate n a patra zi de baie i schimbarea lenjeriei de pat i de corp. Sulful este iritant putnd cauza dermatite de contact. Benzoatul de benzil are o aciune neurotoxic pe sistemul nervos al parazitului acionnd i pe ou. Produsul este prescris n aplicaie unic dup o baie cldu pe pielea nc umed. O serie de autori recomand repetarea aplicaiilor dup 24 de ore i apoi la un interval de o sptmn. La 24 h dup aplicaie lenjeria de pat i corp trebuie schimbat. Piretrina este aplicat o singur dat cu splare dup 12 ore, tratamentul putnd fi reluat dup o sptmn. Acest tratament poate fi utilizat i la sugar dup 6 luni de via. Modaliti practice de tratament Individul contaminat i contacii sunt tratai concomitent. Lenjeria de pat i corp sunt decontaminate prin splare cu maina la 60 C. Insecticidele sub form de pudr sunt aplicate pe lenjeria care nu se poate spla i care este inut n saci timp de o sptmn. Produsul scabicid este aplicat pe toate regiunile corpului inclusiv palmele, plantele, anurile retroauriculare, pliul interfesier, unghiile i chiar pielea proas a capului (ndeosebi la copil i n caz de scabie crustoas generalizat). Faa trebuie de asemenea tratat n formele generalizate i la copil, protejnd ochii i gura. Mucoasele trebuie respectate. Unghiile care pot fi un rezervor de sarcoptes sunt tiate cu grij.

Pediculoza Pediculoza se definete ca i infestarea corpului prin pduchi, acetia fiind insecte lipsite de aripi, aparinnd ordinului Anoplura, familia Pediculidae i care depun prin pont ou denumite lindine. Ei sunt exclusiv hematofagi i se hrnesc de cel puin 2-3 ori pe zi. Viaa pduchilor dureaz 6-7 sptmni, iar rezistena lor fa de cldur i uscciune este minim. Pediculoza capului Boala este cauzat de Pediculus humanus capitis. Pduchii sunt n general rari, n mod obinuit gsindu-se 10 parazii, n schimb lindinele sunt foarte numeroase.Pediculoza capului este o afeciune contagioas larg rspndit n lume, fiind mai frecvent n orae i n timp de rzboi. Transmiterea se poate face prin contact direct de la omul parazitat la cel sntos sau indirect prin epci, plrii, perii, pieptne. Pediculoza capului afecteaz ndeosebi copii, pduchii fiind localizai mai ales n regiunile occipitale i retro-auriculare. Pduchele de cap nu transmite nici un germene patogen. Pediculoza capului se manifest prin prurit a crui intensitate variaz de la un individ la altul, este difuz sau localizat n regiunea retro-auricular i regiunea occipital, uneori putnd lipsi. n locul unde parazitul i nfige rostrul pentru a suge sngele ia natere o papulo-vezicul foarte pruriginoas datorit hipersensibilitii la saliva pduchelui. Dac numrul pduchilor este crescut eritemul i pruritul se pot extinde pe ceaf i rdcina membrelor superioare realiznd un prurit n pelerin. Gratajul intens se traduce prin escoriaii cu exsudat abundent conducnd la eczematizare i piodermizare secundar cu prezena la copii a adenopatiei occipitale. Secreiile produse de aceste leziuni se usuc i se transform n cruste care lipesc perii ntre ei, iar n cazul unei infestri masive i de durat se formeaz o calot format din peri ncleiai printre care se gsesc pduchi i lindine. Pediculoza corpului Boala este determinat de Pediculus humanus corporis (Pediculus vestimenti) care triete pe haine trecnd pe piele doar atunci cnd se hrnete. Numrul de parazii care infesteaz omul este mai mic de 10, iar oule supravieuiesc pn la o lun n haine. Pediculoza corpului rmne prezent n colectivitile defavorizate care triesc n condiii de mizerie i promiscuitate. Transmiterea se face prin haine i lenjeria de corp. Pduchii pot strbate distane scurte n cutarea gazdei. Pruritul este simptomul clasic cu variaii individuale, localizat pe zonele acoperite, dar mai ales pe regiunile scapulare i lombare. Muctura parazitului va conduce la apariia de papule urmate de escoriaii acoperite de cruste hematice cu posibilitatea suprainfectrii. Dac parazitarea este masiv i de lung durat este prezent o erupie format din escoriaii, sechele cicatriceale depigmentate, o pigmentare a pielii denumit melanodermia vagabondului cu localizare n pelerin (umeri, gt, regiunea interscapular, centur). Prezena pduchilor n mbrcminte confirm diagnosticul. Pediculoza pubian Boala este dat de Phtirius pubis (pduchele lat). Acesta este de culoare alb palid, uneori glbuie, avnd dimensiuni mai mici dect ceilali pduchi.Phtirius pubis este mai puin mobil dect Pediculus humanus. El se fixeaz pe dou fire de pr adiacente introducnd rostrul ntr-un capilar de unde se hrnete intermitent pentru un timp ndelungat. Lindinele sunt fixate aproape de rdcina firului de pr. Larvele ies din ou n a 7-a zi i devin aduli dup 15 zile. Femela depune n cursul vieii circa 40 de ou. Pediculoza pubian este cosmopolit, transmiterea se efectueaz prin contact sexual, dar i indirect prin lenjerie de corp i pat. Contaminarea nou nscuilor se face de la mam, iar prezena Phtirius pubis la copil suspicioneaz abuzurile sexuale. Pruritul regiunii pubiene este simptomul revelator, fiind mai intens noaptea dect ziua, cu prezena de escoriaii post grataj care se pot suprainfecta. La locul nepturii se pot evidenia papulo-vezicule cu sau fr prezena unor pete albstrui hematice rotunde sau lenticulare denumite pete umbrite ce nu dispar la presiune. n cazul cnd pduchele se fixeaz pe gene conduce la apariia blefaritei a crui diagnostic etiologic este uneori dificil. Prezena lindinelor la rdcina firelor de pr pubian confirm diagnosticul, dar trebuie controlate toate zonele piloase. Tratament Medicaiile utilizate n tratamentul pediculozei trebuie s fie pediculicide i mai ales lenticide. Malationul este principalul reprezentant al organofosforicelor fiind pediculicid i lenticid. Malationul are o aciune anticolinesterazic ireversibil blocnd conducerea sinaptic a sistemului nervos al paraziilor. Teoretic malationul ar putea provoca intoxicaii grave la om cu semne digestive (grea, vrsturi, diaree) i muscarinice (mioz, hipersialoree, hipotensiune, bradicardie), dar n practic apariia lor este excepional, riscul putnd aprea doar n cazul administrrii profilactice pe perioade ndelungate. Piretrinele i piretridinele naturale i de sintez au aciune pediculicid i lenticid, fiind cele mai recomandate datorit efectelor secundare minimeOrganocloruratele reprezentate prin lindan (hexaclor-ciclohexan) i DDT sunt pediculicide, dar slab lenticide. Acioneaz prin efect neurotoxic asupra parazitului. Actualmente nu mai sunt utilizate datorit eficienei slabe i efectului neurotoxic asupra omului. Petrolul este pediculicid prezentnd ns riscul unor arsuri grave. n privina modului de utilizare al medicaiei loiunile constituie forma cea mai indicat cu atenie de a nu se scurge pe mucoase. Aerosolii trebuie evitai la astmatici i utilizai cu atenie, pulverizarea trebuind efectuat ntr-o camer bine aerisit, evitnd pulverizarea n direcia ochilor, nasului i gurii. Cremele pot fi i ele utilizate, aplicarea lor este mai uoar dect utilizarea loiunilor. ampoanele sunt mai puin eficiente datorit contactului insuficient i diluiei, putnd favoriza apariia rezistenei. Pudrele sunt utilizate doar pentru tratarea lenjeriei. n pediculoza capului loiunile sunt aplicate pe crri n cantitate suficient pentru a nmuia toat pielea proas a capului. Pentru piretrine durata aplicaiei este de 5-10 minute, 1 or, pn la 12 ore, iar frecvena aplicailor poate fi unic sau renoit ziua urmtoare i/sau dup 8 zile. Malationul este aplicat de obicei o singur dat cu durata de 8-12 ore.La sugari aplicaia piretrinelor are o durat de 10 minute cu cltirea ulterioar cu un ampon neterapeutic. Aplicaia se repet la 8 zile. Organo-fosforicele sunt evitate nainte de 6 ani datorit unei eventuale toxiciti neurologice. Pentru colari piretrinele sunt aplicate pe o perioad de 1-12 ore n funcie de tipul acesteia. Ulterior produsul este ndeprtat prin splare cu ampon neterapeutic, iar prul este pieptnat (periat) cu un piaptn des, tratat n prealabil cu oet nclzit i purtat de la extremitatea distal a prului spre pielea capului. Este necesar decontaminarea pietnelor, perilor, plriilor, epcilor i lenjeriei (cearafuri i perne) prin pudrarea cu hexaclorciclohexan sau splare la 60 n maina de splat. Nu este necesar tratarea sistematic a ntregii familii. Colectivitile trebuie informate pentru uurarea depistrii altor cazuri. ntreruperea cursurilor nu este necesar dac tratamentul este nceput n seara stabilirii diagnosticului. Cauze de eec ale tratamentului pediculozelor :factori umani: nenelegerea modului de aplicare a tratamentului ,ignorana sau neglijena, costul ridicat al medicaiei ,reinfestarea ,durata i/sau frecvena insuficient a aplicailor ,aplicarea unei cantiti insuficient lenticide ,ctigarea rezistenei la insecticidele utilizate

Pe gene se pot aplica creme de permetrin 1% timp de 10 minute. n cazul pediculozei de corp dup o serie de autori dezinfectarea lenjeriei i a hainelor ar fi suficient. Ali autori consider c este necesar aplicarea pe corp de piretrine sau malation timp de 12-24 ore. Rasul perilor este necesar n caz de lindine abundente. Pediculoza pubian necesit tratarea pacientului i a partenerului sexual la fel ca i pediculoza capului. Este preferabil de a fi tratate n ntregime zonele proase ale trunchiului i coapselor. Pielea proas a capului nu este tratat. n caz de lindine numeroase este necesar raderea prului. Hainele sunt dezinfectate. Eventualele boli cu transmitere sexual concomitent sunt depistate i tratate. O eventual piodermizare asociat va fi tratat cu antibiotice pe cale local i general.