Parintii - Fauritorii de Oameni

8/18/2019 Parintii - Fauritorii de Oameni

1/24

FAMILIAFAMILIA--

O SCOALA FARA VACANTEO SCOALA FARA VACANTE

PsihologPsiholog

MAGDALENA TOMAMAGDALENA TOMA


2/24

Rolul familieiRolul familiei îîn formarea unein formarea uneipersonpersonăălitlităţăţii armonioaseii armonioase

Dezvoltarea personalitatii are loc sub influenta a 3Dezvoltarea personalitatii are loc sub influenta a 3

factori :factori :

EreditateEreditate

MediuMediu

EducatieEducatie

LUISEL afirma “în familia şi pe enunc!ii

mamei se formeaz" ceea ce este mai valoros pe

lume# omul de caracter ””

$n actul de educare %&MILI& a fost şi va ramane factorul principal şi primordial'

deoarece' în ordine fireasc" a lucrurilor educa(ia începe în familie )

Educa(ia în familie pune bazele dezvolt"rii psi!ice' sociale şi morale a copilului


3/24

F F ĂURITORII DE OAMENI - ĂURITORII DE OAMENI -

PĂRINŢII PĂRINŢII Meseria de p"rinte poate fi uneori foarte solicitant"Meseria de p"rinte poate fi uneori foarte solicitant" Multe din func(iile familiei sunt asiurare cu costuriMulte din func(iile familiei sunt asiurare cu costuri

din ce în ce mai mari' iar p"rin(ii se confrunt" în prezentdin ce în ce mai mari' iar p"rin(ii se confrunt" în prezent

cu o serie de provoc"ri) $n societatea actual" p"rin(iicu o serie de provoc"ri) $n societatea actual" p"rin(ii

de(in mai multe roluri) & avea mai multe roluri are si ade(in mai multe roluri) & avea mai multe roluri are si aavanta*e şi dezavanta*e' iar practicarea îndelunat" aavanta*e şi dezavanta*e' iar practicarea îndelunat" a

unor roluri multiple conduce la sc"derea capacit"(ilor unor roluri multiple conduce la sc"derea capacit"(ilor

fizice şi la o constr+nere resim(it" puternic de p"rin(i)fizice şi la o constr+nere resim(it" puternic de p"rin(i)

Supraînc"rcarea de roluri , roluri profesionale şi roluriSupraînc"rcarea de roluri , roluri profesionale şi roluri

domestice#poate duce la neîndeplinirea la standardedomestice#poate duce la neîndeplinirea la standarde

onorabile e-ien(ele de rol şi neli*area anumite sarcinionorabile e-ien(ele de rol şi neli*area anumite sarcini


4/24

.u mai încape nici o îndoial": copiii sunt nişte omule(i foarte costisitori) /a s"#I .u mai încape nici o îndoial": copiii sunt nişte omule(i foarte costisitori) /a s"#I

creşti aşa cum trebuie' (i se cere s" dai tot ce ai mai bun din timpul' eforturile şicreşti aşa cum trebuie' (i se cere s" dai tot ce ai mai bun din timpul' eforturile şi

resursele tale financiare) 0entru cei ce n#au avut ocazia s" fie p"rin(i' aceasta pare oresursele tale financiare) 0entru cei ce n#au avut ocazia s" fie p"rin(i' aceasta pare o

treab" e-trem de simpl") E ca şi cum' privind pentru prima dat" un *oc de olf' +ndeşti:treab" e-trem de simpl") E ca şi cum' privind pentru prima dat" un *oc de olf' +ndeşti:

''0are o treab" simpl") 1ot ce ai de f"cut este s" retrimi(i micu(a mine alb" înspre locul''0are o treab" simpl") 1ot ce ai de f"cut este s" retrimi(i micu(a mine alb" înspre locul

marcat)2 Dar odat" intrat în teren' minea se ''înc"p"(+neaz"2s" nu se îndrepte spremarcat)2 Dar odat" intrat în teren' minea se ''înc"p"(+neaz"2s" nu se îndrepte spre

locul dorit) &şadar' creşterea copiilor e un ''*oc2 mult mai dificil dec+t pare la primalocul dorit) &şadar' creşterea copiilor e un ''*oc2 mult mai dificil dec+t pare la prima

vedere' este un lucru costisitor şi comple-)vedere' este un lucru costisitor şi comple-)

/opiii cer mult efort' dar merit" pe deplin pre(ul pl"tit)/opiii cer mult efort' dar merit" pe deplin pre(ul pl"tit)De altfel' nimic valoros nu este ieftinDe altfel' nimic valoros nu este ieftin


5/24

SLUJBA DE PARINTE

/0II .U 4I. 0E LUME /U U. M&.UL& DE U1ILI5&6E/0II .U 4I. 0E LUME /U U. M&.UL& DE U1ILI5&6E

Ma*oritatea frustr"rilor ''slu*bei2 de p"rinte apar pentru c" noi nu avem un model bineMa*oritatea frustr"rilor ''slu*bei2 de p"rinte apar pentru c" noi nu avem un model bine

trasat' un ''plan de b"taie2' pentru a r"spunde aşa cum trebuie la toate situa(iiletrasat' un ''plan de b"taie2' pentru a r"spunde aşa cum trebuie la toate situa(iile

inevitabileinevitabile cu care ne confrunt"m) &poi' c+nd apar problemele' d"m de reut"(i şicu care ne confrunt"m) &poi' c+nd apar problemele' d"m de reut"(i şi

facem reşeli) &rfacem reşeli) &r trebui s" avem anumite *aloane' trasate foarte clar' care s" ne aratetrebui s" avem anumite *aloane' trasate foarte clar' care s" ne arate

încotro s" ne îndrept"m'încotro s" ne îndrept"m' dorim principii c"l"uzitoare care s" ne a*ute s" ne creştemdorim principii c"l"uzitoare care s" ne a*ute s" ne creştem

copiii s"n"toşi şi în siuran(")copiii s"n"toşi şi în siuran(")

educa(ie *ust" din cea mai fraed" copil"rie nu e o sarcin" at+t de rea cum ar educa(ie *ust" din cea mai fraed" copil"rie nu e o sarcin" at+t de rea cum ar

p"rea' p"rea' ea nu dep"şeşte puterile oric"rui om' oric"rui p"rinte) %iecare poate' uşor' f"r"ea nu dep"şeşte puterile oric"rui om' oric"rui p"rinte) %iecare poate' uşor' f"r"

oboseal"' s"#şi creasc" bine copilul' numai dac" doreşte într#adev"r) .u st"p+neşteoboseal"' s"#şi creasc" bine copilul' numai dac" doreşte într#adev"r) .u st"p+neşte

nimeni re(etarulnimeni re(etarul fericirii' calea f"r" spini a creşterii unor copii) Dar privind în *ur totfericirii' calea f"r" spini a creşterii unor copii) Dar privind în *ur tot

timpul şi folosindtimpul şi folosind e-perien(a celor ce au b"tut aceast" cale' putem înv"(a şi ne puteme-perien(a celor ce au b"tut aceast" cale' putem înv"(a şi ne putem

creşte copiii aşa cumcreşte copiii aşa cum dorim s"#i avemdorim s"#i avem

$.S7 .I/I /0II .U 06IMES/ U. 89ID /&6E S7#I &U1E S7 $.;ELE&87$.S7 .I/I /0II .U 06IMES/ U. 89ID /&6E S7#I &U1E S7 $.;ELE&87

076I.;II076I.;II


6/24

A edua un opil! A edua un opil!înseamnăînseamnă

ssăă"i oferi un limat familial"i oferi un limat familialorespun#atororespun#ator $$

ssăă îîn%en%eţţi um si um săă atuali#e#iatuali#e#ipotenpotenţiţialul opiluluialul opilului$$

ssăă"l a&uti s"l a&uti săă se de#%olte armoniosse de#%olte armonios îînnmediul sau familialmediul sau familial ''i psi(osoial dei psi(osoial de %ia %iaţăţă))


7/24

/MU.I/&6E&/MU.I/&6E&ce poate fi mai uşor


8/24

oc de roloc de rol

Ghiceşte personajulGhiceşte personajul

Am voie să pun doar întrebări închise, la Am voie să pun doar întrebări închise, la

care se răspunde doar cucare se răspunde doar cuDADA

sausauNU NU


9/24


10/24


11/24

S/9IM>&6E& S176II EM;I.&LE , >&89E1& M&8I/7S/9IM>&6E& S176II EM;I.&LE , >&89E1& M&8I/7

Comunicarea sirapportul

Când atingi coarda sensibil! "o#i s $ice orice% Când n-o atingi ! n&

"o#i s"&ne ni'ic( Proble'a delicat este s o gse)ti(

*%+% ,a.

6ezultatele interactiunilor noastre

cu fiecare individ suntdeterminate de iscusinta cu careestionam relatiile cu acestia' demodul in care suntem influentatide ei si le influentam la randu#neandirea si comportamentul)


12/24

Ar fi bine să şti #### Ar fi bine să şti ####

care sunt nevoile copilului tău;care sunt nevoile copilului tău;

să ascultaţi, astfel încât copilul să vrea să stea de vorbă cusă ascultaţi, astfel încât copilul să vrea să stea de vorbă cu

tine;tine;

ce şi cum să întrebaţi, pentru ca el să vrea să colaboreze;ce şi cum să întrebaţi, pentru ca el să vrea să colaboreze;

cum să îi acordaţi o libertate mai mare, păstrând în acelaşicum să îi acordaţi o libertate mai mare, păstrând în acelaşitimp controlul.timp controlul.


13/24

Primul Primul dintre acedintre aceştiaştia se refera la faptul ca' pentru a obtine raportul' va fi nevoie sa iei contact'se refera la faptul ca' pentru a obtine raportul' va fi nevoie sa iei contact'temporar' cu starea mentala a celeilalte persoanetemporar' cu starea mentala a celeilalte persoane' inclusiv cu a copilului t"u' inclusiv cu a copilului t"u) &ceasta inseamna) &ceasta inseamna

ca va trebui' de fapt' sa fii respectuos' in caz contrar' limba*ul tau non#verbal va comunicaca va trebui' de fapt' sa fii respectuos' in caz contrar' limba*ul tau non#verbal va comunicafaptul ca nu esti prezent' ca te afli la e-trema cealalta) ameniifaptul ca nu esti prezent' ca te afli la e-trema cealalta) amenii'' care nu#i respecta pe cei dincare nu#i respecta pe cei din *urul lor pot obtine multe' intr#un timp scurt' apoi insa' e-ista tendinta de a se confrunta cu *urul lor pot obtine multe' intr#un timp scurt' apoi insa' e-ista tendinta de a se confrunta curepercursiuni pe termen mediu si lun)repercursiuni pe termen mediu si lun)

$n$n al doilea rand al doilea rand ' conceptul de ?respect2 nu se refera la faptul ca tu doresti sa traiesti ace' conceptul de ?respect2 nu se refera la faptul ca tu doresti sa traiesti aceeaşieaşiemo(ie a persoaneiemo(ie a persoanei) 0rincipiul respectului nu inseamna nici macar sa aprobi comportamentul)) 0rincipiul respectului nu inseamna nici macar sa aprobi comportamentul)

0ur si simplu inseamna ca la un anumit nivel accepti ca cealalta persoana este o alta fiinta0ur si simplu inseamna ca la un anumit nivel accepti ca cealalta persoana este o alta fiintaumana si ca tu esti doritor sa patrunzi in lumea acelorasi e-periente' c!iar daca doar pentruumana si ca tu esti doritor sa patrunzi in lumea acelorasi e-periente' c!iar daca doar pentrucateva clipe)cateva clipe)

Paşi .n stabilirea Rapportului


14/24

Având permisiuneaAvând permisiunea

de a fi diferiţi de ceilalţi, de ade a fi diferiţi de ceilalţi, de agândi şi simţi diferit degândi şi simţi diferit de

dumneavoastrădumneavoastră

copilul devine capabilcopilul devine capabil

să descopere,să descopere,

să apreciezesă aprecieze

şi să-şi dezvolte potenţialulşi să-şi dezvolte potenţialulinterior unic.interior unic.


15/24

amenii' inclusiv copiii sunt prorama(i s" observe diferen(a

/u c+t ve(i spune mai des .U' cuat+t acest cuv+nd va deveniineficient

Foloseşte limbajulpo'itiv, .n locul celuine/ativ

$n loc de : .u mai s"rii în pat=6oa" copilul s" stea *os pecanapea

$n loc de : Mereu vi cu note

mici=$ncura*eaz"#(i copilul s"îmbunat"(easc" situa(ia şcolar"

$n loc de : .u mai stat at+t demult pe calcuratorSpune#i copilului s" citeasc" un

capitol dintr#o carte ' sau s" se *oace afar"' etc)


16/24

*ARA +A,ANTE*ARA +A,ANTE

@i înc" un lucru foarte important: educa(ia copilului nu se face în salturi' din c+nd@i înc" un lucru foarte important: educa(ia copilului nu se face în salturi' din c+nd

în c+nd' atunci c+nd timpul ne permite sau c+nd observ"m c" ceva ''nu e în ordine2)în c+nd' atunci c+nd timpul ne permite sau c+nd observ"m c" ceva ''nu e în ordine2)

.u trebuie uitat nici o clip" c" suntem p"rin(i şi c" avem copii' c" în aceast" .u trebuie uitat nici o clip" c" suntem p"rin(i şi c" avem copii' c" în aceast"

''profesie2 nu e-ist" concedii) %amilia este o şcoal" f"r" vacan(e şi de noi depinde''profesie2 nu e-ist" concedii) %amilia este o şcoal" f"r" vacan(e şi de noi depinde

s" ne vedem copilul aşa cum ni l#am visat)s" ne vedem copilul aşa cum ni l#am visat)

Modul in care se realizeaza educa(ia poate fi un test atat pentru parinte cat si pe pentru copil) Este nevoie

permanent de actiune' de interactiune' de adaptare' desc!imbare si de disponibilitate catre dialo intre celedoua parti)


17/24

SSuccesul relatieiuccesul relatiei cu propriul copilcu propriul copil

presupune un parteneriat real, opresupune un parteneriat real, ocomunicare efcienta, si un modcomunicare efcienta, si un mod

adecvat de lucru in echipa. Eortul peadecvat de lucru in echipa. Eortul pe

care il depun parintii in acest sens estecare il depun parintii in acest sens este

mai important decat prezenta altormai important decat prezenta altoractori cum ar f cei de materiali.actori cum ar f cei de materiali.


18/24

Lipsa dialogului parinte-copil esteLipsa dialogului parinte-copil este

resimtita de catre majoritatearesimtita de catre majoritateacadrelor didactice; cu greu se potcadrelor didactice; cu greu se potstabili relatii bazate pe incredere sistabili relatii bazate pe incredere sirespect in activitatea scolara dacarespect in activitatea scolara daca

acest gen de relatie nu este cultivatacest gen de relatie nu este cultivatin mediul amilal asa cum sein mediul amilal asa cum seintampla in majoritatea cazurilor.intampla in majoritatea cazurilor.


19/24

ESE,UL S,-LAR"PRE.ISAESE,UL S,-LAR"PRE.ISAESE,ULUI S-,IALESE,ULUI S-,IAL

&tunci cînd se abordeaz" cauzalitatea eşecului şcolar familia are o importan(" mare) Este&tunci cînd se abordeaz" cauzalitatea eşecului şcolar familia are o importan(" mare) Este

cunoscut astfel' c" unele familii ofer" un mediu cultural favorabil dezvolt"rii copilului' în timpcunoscut astfel' c" unele familii ofer" un mediu cultural favorabil dezvolt"rii copilului' în timp

ce altele prezint" o situa(ie precar" sub raport cultural' material şi al atmosferei de ansamblu)ce altele prezint" o situa(ie precar" sub raport cultural' material şi al atmosferei de ansamblu)


20/24

CAUZ! "CU!U# "C$!A% CAUZ! "CU!U# "C$!A% Cauze de natură familialăCauze de natură familială::

%amilii dezoranizate sau sc!imbatoare%amilii dezoranizate sau sc!imbatoare

&tmosfera “ incarcata2' conflicte familiale'&tmosfera “ incarcata2' conflicte familiale'

E-ien(ele e-aerate ale unor p"rin(i care cer copiilor rezultate peste posibilit"(ile realeAE-ien(ele e-aerate ale unor p"rin(i care cer copiilor rezultate peste posibilit"(ile realeA

Lipsa controlului unor p"rin(i asupra activit"(ii şcolare şi a celei e-traşcolareALipsa controlului unor p"rin(i asupra activit"(ii şcolare şi a celei e-traşcolareA

/omportarea autoritar" a unor p"rin(i fa(" de copiii lor cu aplicarea de restric(ii şi sanc(iuni e-aerate/omportarea autoritar" a unor p"rin(i fa(" de copiii lor cu aplicarea de restric(ii şi sanc(iuni e-aerate

0ermisivitate e-aerata a unor parinti fata de conduite indezirabile ale copiilor0ermisivitate e-aerata a unor parinti fata de conduite indezirabile ale copiilor

Lipsa le"turii unor p"rin(i cu şcoala' cu profesorii' cu diriintele)Lipsa le"turii unor p"rin(i cu şcoala' cu profesorii' cu diriintele)

Lipsa parintilorBsau a unui parinte in viata copilului C copii crescuti de bunici' sau copilul crescut de doar de un parinteLipsa parintilorBsau a unui parinte in viata copilului C copii crescuti de bunici' sau copilul crescut de doar de un parinte

0reocuparea parintilor pentru asiurarea nevoilor primare C !rana' imbracaminte in detrimentul nevoilor emotionale0reocuparea parintilor pentru asiurarea nevoilor primare C !rana' imbracaminte in detrimentul nevoilor emotionale

lipsa de condi(ii necesare vie(iiC !ran"' îmbr"c"minte' înc"l("minte' spa(iu de locuitAlipsa de condi(ii necesare vie(iiC !ran"' îmbr"c"minte' înc"l("minte' spa(iu de locuitA

lipsa condi(iilor de înv"("tur"lipsa condi(iilor de înv"("tur"

Cauze de natură fiziopsihosociologicăCauze de natură fiziopsihosociologică:: tulbur"ri fizioloice cum sunt cele senzoriale C auditive' vizuale' unele boliCmaladii cardiace' biliare' diestive' endocrine etc)Atulbur"ri fizioloice cum sunt cele senzoriale C auditive' vizuale' unele boliCmaladii cardiace' biliare' diestive' endocrine etc)A tulbur"ri psi!ice de comportament care pot fi de natur" nevrotic" 'mental"' afectiv" şi caracterial"Atulbur"ri psi!ice de comportament care pot fi de natur" nevrotic" 'mental"' afectiv" şi caracterial"A tulbur"ri psi!osociale' care pot fi conflicte cu normele etice şi sociale ca urmare a turbur"rilor rela(iilor sociale şi interpersonale în cadrul rupului social din care face parte)tulbur"ri psi!osociale' care pot fi conflicte cu normele etice şi sociale ca urmare a turbur"rilor rela(iilor sociale şi interpersonale în cadrul rupului social din care face parte) Cauze de natură pedagogicăCauze de natură pedagogică

calitatea necorespunz"toare a oraniz"rii şcolareAcalitatea necorespunz"toare a oraniz"rii şcolareA pre"tirea necor espunz"toare a pr ofesorilorA pre"tirea necor espunz"toare a pr ofesorilorA con(inutul înv"("m+ntului necorespunz"tor cu e-ien(ele contemporaneAcon(inutul înv"("m+ntului necorespunz"tor cu e-ien(ele contemporaneA baza te!nico#material" şi didactic" necorespunz"toareA baza te!nico#material" şi didactic" neco respunz"toareA lipsa de cooperare dintre profesori ce poate duce la supraînc"rcarea elevilor' studen(ilorAlipsa de cooperare dintre profesori ce poate duce la supraînc"rcarea elevilor' studen(ilorA orientarea şcolar" şi profesional" necorespunz"toareAorientarea şcolar" şi profesional" necorespunz"toareA evaluarea subiectiv" care nedrept"(eşte pe elevi şi#i demobilizeaz" la înv"("tur"Aevaluarea subiectiv" care nedrept"(eşte pe elevi şi#i demobilizeaz" la înv"("tur"A metodoloia didactic" pasiv" şi neadecvat" unei particip"ri active şi euristice a elevilor în procesul instructiv,educativAmetodoloia didactic" pasiv" şi neadecvat" unei particip"ri active şi euristice a elevilor în procesul instructiv,educativA insuficien(a contribu(ie a mass#mediei 'şi a altor factori educativi în sus(inerea rolului şcolii)insuficien(a contribu(ie a mass#mediei 'şi a altor factori educativi în sus(inerea rolului şcolii)


21/24

&'%#()## #(*!#+()#...&'%#()## #(*!#+()#...

/opii/opiiii nu au nevoie de p"rin(i e-traordinari' ci fiin(e umane care vorbesc limba lor şi suntnu au nevoie de p"rin(i e-traordinari' ci fiin(e umane care vorbesc limba lor şi suntcapabili s" p"trund" în inima lorcapabili s" p"trund" în inima lor

0"rin(ii buni dau cadouri' p"rin(ii intelien(i d"ruie0"rin(ii buni dau cadouri' p"rin(ii intelien(i d"ruiessc propria lor fiin("c propria lor fiin(" 0"rin(ii buni au ri*" de corp' p"rin(ii intelien(i alimenteaz" personalitatea0"rin(ii buni au ri*" de corp' p"rin(ii intelien(i alimenteaz" personalitatea 0"rin(ii buni corecteaz" reşelile' p"rin(ii intelien(i îşi înva(" copiii cum s" +ndeac"0"rin(ii buni corecteaz" reşelile' p"rin(ii intelien(i îşi înva(" copiii cum s" +ndeac"

0"rin(ii buni spun copilului Fai reşitFF' p"rin(ii intelien(i spun F ce p"rere ai despre0"rin(ii buni spun copilului Fai reşitFF' p"rin(ii intelien(i spun F ce p"rere ai desprecomportamentul t"uFF


22/24

+ir/inia Satir +ir/inia Satirspunea)))spunea)))

Avem nevoie de 4 îmbrăţişări pe zipentru a supravieţui.

Avem nevoie de 8 îmbrăţişări pe zipentru a ne menţine pe linia de plutire

Avem nevoie de 12 îmbrăţişări pe zi

pentru creştere.


23/24

Dac &n co"il trie)te /ntr-&n 'edi& sti'&lati0! Dac &n co"il trie)te /ntr-&n 'edi& sti'&lati0!

1n0a# s 2ie /ncre$tor% 1n0a# s 2ie /ncre$tor% Dac &n co"il trie)te /ntr-&n 'edi& de corectit&dine! Dac &n co"il trie)te /ntr-&n 'edi& de corectit&dine!

1n0a# s 2ie dre"t% 1n0a# s 2ie dre"t% Dac &n co"il trie)te /n sig&ran#! Dac &n co"il trie)te /n sig&ran#!

1n0a# s aib /ncredere /n el% 1n0a# s aib /ncredere /n el% Dac &n co"il trie)te /n acce"tare )i "rietenie! Dac &n co"il trie)te /n acce"tare )i "rietenie!

1n0a# s i&beasc l&'ea%3 1n0a# s i&beasc l&'ea%3

( D..!olte"( D..!olte"


24/24

CONCLUZIE

Familia trebuie să aibă ca scop$

formarea personalităţii umaneintegrale i armonioase

Documents

Parintii - Fauritorii de Oameni