PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ

Elaborat de:Cuşnir NadejdaMarta Aliona

NOŢIUNI GENERALE

Alimentaţia publică constituie o formă specifică a comerţului, fiind organizată ca un sector distinct şi cu obiective distincte. Caracteristica principală a activităţii de bază în alimentaţia publică o constituie producţia, comercializarea şi organizarea consumului preparatelor culinare şi de cofetărie. O dată cu aceasta, prin intermediul unităţilor de alimentaţie publică se organizează şi desfacerea mărfurilor procurate pentru vânzarea în aceeaşi stare.

BAZA DE REGLEMENTARE

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 547 din 4 august 1995 “Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”;

Instrucţiunea privind formarea preţurilor la întreprinderile de alimentaţie publică ale tuturor agenţilor economici din Republica Moldova nr. 12 din 26 aprilie 1996;

Regulamentul privind comerţul interior; Etc.

REGULI DE FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Regimul de lucru se determină de către conducătorul unităţii în acord cu prevederile organelor de administrare publică;

Pe uşa de la intrare trebuie sa fie oferită informaţie despre denumirea, orarul de lucru al unităţii în 2 limbi;

Reclamaţiile clienţilor se înregistrează în Cartea de reclamaţii;

Vinzarea mărfii se face doar în baza documentelor ce atestă calitatea;

Se interzice comercializarea produselor alcoolice şi de tutungerie persoanelor cu vîrsta sub 18 ani;

Unitatea este obligată să elibereze cec cumpărătorului; Etc.

TIPURI DE UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Rest

aura

nt

Rest

aura

nt

clasi

c

Rest

aura

nt

naţi

onal

Cra

mă

Rest

aura

nt

speci

aliz

at

Vagon–

rest

au

ran

t B

ar

Bar

de c

ate

gori

a

“Lux”

Bar

de z

i

Bar

de n

oapte

Cafe

–bar

Gri

l–bar

Dis

co (

vid

eo)–

bar

Bar–

bili

ard

Cafe

nea

Cafe

nea

speci

aliz

ată

C

afe

nea–

îngheţa

tă

Lact

o–c

afe

nea

Cafe

nea p

entr

u

tinere

t C

afe

nea p

entr

u

copii Inte

rnet–

cafe

Bodegă

Crâ

şmă

Bis

tro

Canti

nă

Bufe

t

Cofe

tări

e

Magazi

n

(secţ

ie)

de

art

icole

cu

linare

Sală

de

degust

aţi

e

Com

ple

x d

e

alim

enta

ţie

pub

lică

Chio

şc

Pavili

on

Cafe

nea

de v

ară

, m

inic

afe

nea

În conformitate cu nivelul de deservire şi nomenclatorul serviciilor prestate, restaurantele şi barurile se divizează în trei categorii:

„lux” – cu interior rafinat, nivel de deservire deosebit, sortiment calibrat de servicii şi bucate de firmă şi la comandă, băuturi şi cocteiluri speciale;

„superioară” – cu interior extravagant, latitudine de servicii, confort şi sortiment bogat de bucate şi băuturi;

„întâi” – confort, sortiment de bucate şi produse, băuturi în sortiment mai mic;

VARIANTE DE FORMARE A PREŢURILOR DE VÎNZARE

Mărfurile şi materia primă se contabilizează pînă la folosirea lor în bucătărie şi calcularea preţurilor de vînzare a bucatelor şi conţin două adaosuri: adaosul comercial şi adaosul la preţul aplicat în alimentaţia publică;

Mărfurile şi materia primă recepţionate la depozit se contabilizează la preţ liber cu amănuntul, folosind numai adaosul comercial, iar adaosul la preţ se va aplica, în alimentaţia publică, numai la calcularea preţului de vînzare, adăugînd procentul acestui adaos la valoarea totală a setului de materie primă la calcularea preţului bucatelor.(fig.1)

SCHEMA FORMĂRII PREŢULUI LA ÎNTREPRINDERILE DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Preţ de cumpărar

e

Adaos comercial

Adaos la preţ aplicat în

alimentaţia publică

Preţuri definitive la mărfuri şi

produse pînă la includerea în

calculaţia preţurilor bucatelor

Preţuri de vînzare la bucatele

fabricate conform calculaţiei

+ + - =

Fig. 1

Varianta I

Preţ de cumpărar

e

Adaos comercial la fiecare

fel

Preţ liber de vînzare cu

amănuntul la fiecare fel de

marfă

Calcularea valorii totale a

setului de materie primă la preţ liber cu

amănuntul

Adaos la preţ aplicat în

alimentaţia publică la

valoarea totală a setului

Preţ de valoare la o poziţie de bucate în baza

calculaţiei+ = +=

În alimentaţia publică se stabilesc preţuri de evidenţă atât la mărfuri şi materia primă, cât şi la bucatele preparate. Preţul de achiziţie se formează în mod analogic cu celelalte unităţi comerciale, doar că la calcularea preţurilor de vânzare se aplică un adaos comercial suplimentar la produsele preparate.

EXEMPLU:Unitatea de alimentaţie publică a procurat

mărfuri conform următoarelor informaţii: mărfuri, la preţ de achiziţie – 300 lei (100

unităţi la 3 lei/unitate); adaos comercial la mărfurile procurate –

30%; adaosul alimentaţiei publice – 20%.

Suma adaosului comercial aplicat la mărfuri: 300 lei × 30% : 100% = 90 lei.

Suma adaosului alimentaţiei publice: (300 lei + 90 lei) × 20% : 100% = 78 lei.

Suma produselor la preţul de vânzare cu amănuntul: 300 + 90 + 78 = 468 lei.

SAU:

Se stabileşte cota adaosului comercial comun, care poate fi calculată astfel:

u = a + b + 0,01(a x b)unde, – cota adaosului comercial comun; a – cota adaosului aplicat la mărfuri, b – cota adaosului aplicat de

alimentaţia publică.

CONTABILITATEA MĂRFURILOR ŞI MATERIEI PRIME ÎN DEPOZIT

Contabilitatea sintetică a existenţei şi circulaţiei mărfurilor şi materiei prime în magazii se ţine cu ajutorul contului 217 „Mărfuri”, subcontul 2171 „Mărfuri în depozit”.

În dependenţă de sursa de procurare, pentru evidenţa decontărilor pentru mărfurile achiziţionate se utilizează conturile: 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 2272 „Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”.

ÎN CAZUL LIPSURILOR DE MĂRFURI CONSTATATE, VOM AVEA:

Lipsuri din în limita normelor de perisabilitate naturală:Dt 712,8 „Cheltuieli privind lipsurile în limita normelor de perisabilitate

naturalăCt 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Mărfuri în depozit”. Restabilirea sumei TVA ce a fost decontată la mărfurile constatate lipsă

la recepţia de mărfuri:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcont 5342 „Datorii

privind TVA”. Lipsuri din vina furnizorului:

Dt 229.3 „Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute”

Ct 534.2„Datorii privind TVA”Ct 612 „Alte venituri operaţionale”

CONTABILITATEA MĂRFURILOR ŞI PRODUSELOR ÎN SECŢIA DE PRODUCŢIE

Pentru valoarea totală a mărfurilor, materiei prime şi produselor eliberate din depozit (magazie) în secţia de producţie (bucătărie) în baza „Fişei limită de ridicare a valorilor materiale” se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia publică”;

Ct 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Mărfuri în depozit”. Adaosul comercial inclus in costul materiei prime şi produselor:Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia

publică”;Ct 821 „Adaos comercial”.

Produsele finite din bucătărie se eliberează la distribuţie, bufete, baruri sau în sălile de masă. Transmiterea bucatelor preparate se documentează prin „Fişa zilnică de ridicare a materialelor pentru livrarea articolelor finite”

EXEMPLU:

CONTABILITATEA MĂRFURILOR ŞI PRODUSELORÎN BUFETE, CULINARII ŞI COFETĂRII

Cheltuielile de materii prime auxiliare (mirodenii, coloranţi, esenţe, şerveţele de masă etc.), necesitatea în care nu este deosebită atât în procesul de producţie, cât şi la deservirea clienţilor se eliberează din depozit în baza unui bon de consum sau fişă de ridicare separat. Suma cheltuită a acestor materii prime nu se include în preţul de vânzare a produselor şi bucatelor şi se stabileşte prin inventariere la sfârşitul lunii în baza formulei de calcul:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale”, subcont 7128 „Alte cheltuieli comerciale” la valoarea totală a materiilor prime auxiliare;

Ct 217 „Mărfuri”, subcontul 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul” pentru valoarea la preţul de achiziţie a acestora.

Pentru valoarea mărfurilor primite de la furnizori la suma fără TVA:

D 217 „Mărfuri”, subcont 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

C 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. Pentru mărimea TVA deductibilă la aprovizionarea cu mărfuri în mărime de 1/6 din valoarea mărfurilor

facturate:

D 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcont 5342 „Datorii privind TVA”

C 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. Pentru valoarea produselor primite din secţia de producţie:

D 217 „Mărfuri”, subcont 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

C 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia publică”. Calcularea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (suma din (op.1 + op.3) × 10%):

D 217 „Mărfuri”, subcont 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

C 821 „Adaos comercial”. La încasarea sumelor din vânzarea cu plată în numerar în mărime fără TVA se înscrie:

Dt 241 „Casa”

C 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”. Pentru mărimea TVA calculată la suma încasărilor din vânzarea mărfurilor:

D 241 „Casa”;

C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcont 5342 „Datorii privind TVA” Decontarea adaosului comercial aferent mărfurilor şi produselor vândute :

D 821„Adaos comercial”

C 217 „Mărfuri”, subconl 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”. La sfârşitul lunii se înregistrează costul mărfurilor vândute la preţul de achiziţie a acestora:

D 711 „Costul vânzărilor”, subcont 7112 „Costul mărfurilor vândute” -

C 217 „Mărfuri”, subcont 2172 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”.

Vă mulţumim pentru atenţie!