Patologia benigna a glandei mamare

A. LEZIUNI INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

1. MASTITA ACUTA

Clasificare:

– Mastita acuta – proces inflamator acut a gl. mamare

– Paramastita – inflamatia tesutului conjunctivoadipos inconjurator (premamar-supramastita, retromamar-inframastita)

– Panmastita – flegmon difuz al sanului

Etiologie:

– Mastita acuta de alaptare – infectie pe cale canaliculara in urma unor eroziuni, fisuri, traumatisme

– Mastita acuta inafara alaptarii – hematom infectat, metastaza septica, traumatisme

Anatomopatologie:

– Galactoforita acuta – infectia canalelor galactofore

– Abces mamar – afectarea canalelor si a lobulilor

ABCESUL MAMAR

Cele mai multe abcese mamare complică alăptarea maternă.

Există, de asemenea, abcese aseptice, favorizate de fumat, care recidivează frecvent; in acest caz, se recomandă evitarea drenării abcesului. Tratamentul antiinflamator ― antibioticele asociate cu renunţarea la fumat pot reduce frecvenţa recidivelor.

MASTITA ACUTA

Clinic:

– Semne generale – febra, frison, alterarea starii generale

– Semne locale – durere, tumefierea sanului, fenomene inflamatorii, fluctuenta, limfangita si adenopatii axilare, secretie purulenta (semn Budin)

Diagnostic diferential:

– Staza de lapte (angorjarea sanului)

– Erizipelul regiunii mamare

– Mastita acuta carcinomatoasa

– Puseu evolutiv subacut al unui carcinom de san

1

Complicatii:

– Sugar – infectii enterale, pulmonare – se opreste alaptarea

– Fistulizare

– Extinderea supuratiei – panmastita, spre gat, torace, axila

– Septicemie

Tratament:

– Profilactic – igiena riguroasa a sanului

– Faza de galactoforita – conservator – intreruperea alaptarii si golirea sanului, antiinflamatorii, antibiotice, scaderea secretiei lactate (sintofolin, testosteron, antipirina)

– Faza de abces constituit – incizie, evacuare, debridare, lavaj, drenaj

2. MASTITELE CRONICE

Clasificare:

– Mastite cronice nespecifice

– Mastite cronice specifice – TBC, lues

– Micoze mamare

– Parazitoze mamare

– Mastita cu celule gigante

a. MASTITELE CRONICE NESPECIFICE- Abcesul cronic nespecific – frecvent dupa mastite acute incorect tratate. Apare ca un

nodul fibros prost delimitat, mobil. Pe sectiune apare perete gros cu purulent. Adenopatie axilara prezenta,

- Galactocelul – colectie inflamatorie cronica care contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea lactatiei (cavitate cu perete fibros in care se deschid canale galactofore). Tumora bine delimitata, mobila, scurgere mamelonara de lapte

- Flegmonul cronic lignos al sanului – san marit de volum cu caracter tumoral sau conglomerat de noduli, piele cu aspect de coaja de portocala, mameleon retractat, adenopatii axilare mobile

2

b. MASTITELE CRONICE SPECIFICE- Tuberculoza sanului – localizare unilaterala, poate fi primitiva sau secundara (din

vecinatate):

– Forma diseminata – noduli mici, cazeosi, izolati

– Forma localizata – abces rece intraglandular

– Forma pseudoneoplazica – schir tuberculos

– Forma de galactoforita tuberculoasa

- Sifilisul sanului – se poate intalni in diferitele perioade evolutive ale bolii:

– Sancrul sifilitic – ulceratie unica sau multiple la baza mameleonului si adenopatie axilara

– Sifilisul secundar – prezenta sifilidelor secundare (rozeole) pe pielea sanului

– Goma sifilitica (perioda tertiara) – cruditate, ramolisment, ulceratie

c. MICOZELE SI PARAZITOZELE MAMARE- Actinomicoza mamara – extrem de rara. Apar focare multiple care fistulizeaza rapid,

transformand sanul intr-o masa dura, aderenta.- Sporotricoza mamara – extrem de rara. Proces tumoral care se ramoleste si

ulcereaza. Se identifica sporotrichum beurmanni.- Chistul hidatic mamar – localizare rara, invadare prin anastomozele vv. ligamentului

suspensor al ficatului cu vv. mamare

d. MASTITA GRANULOMATOASA CU CELULE GIGANTE

- Proces tumoral mamar cu manifestari inflamatorii acute sau cronice, cu evolutie trenanta, recidivanta.

Etiologie – teorie autoimuna sau infectioasa

Histologic – microgranuloame (microabcese) inconjurate de celule epiteloide, celule gigante multinucleare tip Langerhans si celule limfoide.

Clinic – proces tumoral cu caracter inflamator acut sau cronic, fistulizat, cu evolutie trenanta. Adenopatie axilara.

Tratament – sectorectomia sau mamectomia

3

3. MASTITA CU PLASMOCITE- Afectiune a glandei mamare caracterizata prin ectazia segmentelor subareolare a

canalelor galactofore, retentia produsului de secretie si galactoforita cronica sclerozanta ce duce la obliterarea canalelor galactofore.

- Microscopic – in jurul canalelor galactofore exista un proces inflamator cronic cu limfocite, plasmocite, histiocite, cel. gigante

4. MASTOPATIA FIBROCHISTICA (RECLUS)

- Leziune distrofica glandulara favorizata de factori neuroendocrini (hiperfoliculinemie). Asocierea leziunilor de diferite tipuri, non inflamatorii, non-neoplazice (scleroza, chisturile, adenoza).

- Este considerata o boala precanceroasa – trebuie urmarita atent pacienta. Prezenţa unei mastoze creşte riscul cancerului de san (x 2.8).

Anatomopatologic, boala constă într-o hiperplazie fie a elementului epitelial, fie a elementului conjunctiv. Se caracterizeaza prin asocierea chisturilor (formati prin proliferare epiteliala a acinilor sau canalelor) de talie inegala cu continut lichidian cu scleroza difuza ce separa chisturile. Se asociaza fenomene de hiperplazie si metaplazie. Macroscopic întâlnim trei elemente:

- chisturile de diferite dimensiuni,

- lichidul conţinut în chist vâscos, albăstrui sau galben-verzui,

- scleroza mai mult sau mai puţin difuză care desparte chisturile între ele.

Simptomatologia, se caracterizează prin lipsa semnelor funcţionale, rar se manifestă prin durere (mastodinie) mastodinia ciclică cronică cu agravare premenstruală

Clinic, palparea sânului obiectivează o serie de formaţiuni nodulare aglomerate în placard sau difuz,dând senzaţia de duritate , formatiuni tumorale de mici dimensiuni (“alice de plumb”) ce pot conflua, scurgeri mamelonare. Poate fi frecvent bilaterala.

Mamografiile şi ecografia mamară vor confirma impresia clinică de caracter benign. In cazul existenţei dubiilor, se va realiza o biopsie sub ghidaj ecografic

Tratamentul este dictat de vârstă şi localizare. La femeile tinere trebuie investigată veriga endocrinologică şi se va administra în funcţie de profilul hormonal găsit - progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe lună.

-Tratamentul chirurgical va intra în discuţie după eşecul terapiei hormonale sau când nu avem diagnostic, sau in momentul in care formatiunile tumorale conflueaza sau se maresc obiectivul fiind sectorectomia în cazurile cu leziuni delimitate sau mastectomia simplă când întreaga glandă este afectată.

Obligatoriu piesa extirpată se trimite la examen anatomopatologic pentru a epista eventuala degenerare malignă

Chistul mamar solitar

4

Este o formă localizată de mastoză fibrochistică constând dintr-un chist unic, mare. Are drept conţinut un lichid alb-verzui.

Tumefiere unică, mobilă, regulată, uneori dureroasă, spontan sau sub presiune.

Pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale non-suspecte. Mamografia şi ecografia vor confirma caracterul chistic.

Se va realiza o puncţie ghidată ecografic pentru examenul citologic, in cazul in care aspectul chistului este suspect.

Tratament:

- monitorizare simplă dacă toate elementele sunt concordante şi chistul nu jenează pacienta;

- in celelalte cazuri, se va aplica exereza chirurgicală insoţită de examenul histologic

5. TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE

Clasificare:

– Tumori conjunctive – lipoame, fibroame

– Tumori epitelio-conjunctive – adenofibroame

– Tumori epiteliale intracanaliculare – papilom intraductal

– Tumori cu tesuturi mixte care in mod normal nu se gasesc in glanda – cartilaginoase, osoase

– Tumori vasculare – angioame, endotelioame

1. LIPOMUL – proliferarea benignă a ţesutului adipos inconjurat de o capsulă.

Masă moale, mobil, nedureros.

Varsta medie: 45 de ani.

Mamografiile: zone hiperclare inconjurate de o capsulă fină şi opacă.

Fără tratament, cu excepţia cazului femeii anxioase sau dacă tumora creează disconfort.

2. FIBROMUL – format din tesut conjunctiv, fara elemente glandulare, bine incapsulat

Tratament – tumorectomie

3. ADENOFIBROMUL

5

Caracteristic femeilor în plină activitate sexuală - . La femeile tinere (15-35 de ani)

Structura mixta – epiteliala (adenom) si conjunctiva (fibrom), după repartiţia ţesuturilor avem adenofibrom sau fibroadenom (diagnostic anatomo-patologic). Sunt tumori delimitate de ţesutul sănătos printr-o capsulă de ţesut conjunctiv lax, care le face enucleabile, având o formă rotund-ovalară, albicioase, dure. Ca extensie,întalnim fibroadenomul circumscris, fibroadenomul difuz şi fibroadenomul multiplu. Functie de punctul de plecare distingem adenofibromul intracanalicular si adenofibromul pericanalicular

Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm, uneori dur, uneori plurilobat, nedureros, foarte mobil,

constant indiferent de momentul ciclului. - ■*.„ . .<

Pielea din jurul său este neafectată, la fel ca şi mamelonul. Nu există adenopatie asociată. După menopauză, aceste adenofibroame involuează, cu excepţia TSH.

Mamografia şi ecografia vor confirma aspectul benign şi tipic al adenofibroamelor.

in caz de existenţă a dubiilor, se va realiza o biopsie sub ghidaj ecografic.

Dacă nodului nu cauzează probleme, iar toate examinările (clinice şi imagistice) sunt concordante şi liniştitoare, se va indica abstinenţa terapeutică, impreună cu monitorizarea clinică şi eventual ecografică.

Dacă există vreo indoială sau dacă nodului incomodează pacienta, acesta va fi eliminat chirurgical

4. TUMORA PHYLLODES

Tumora mamara benigna, bitisulara (epiteliala si conjunctiva), voluminoasa

Clinic – caracterele unei tumori benigne

Macroscopic – aspect boselat, de consistenta neregulata, cu fante chistice pe sectiune, evocand un aspect foliat (ca de ceapa). Reprezinta un adenofibrom gigant intracanalicular. Este inconjurat de o pseudocapsula (tesut mamar comprimat)

Exista 4 tipuri histologice – I – fibroadenom intracanalicular, II – componenta conjunctiva importanta, III – dispozitie anarhica celulara, IV – sarcomatos , aceasta clasificare celulara explicand posibilitatea aparitiei recidivelor (mai ales tipurile III, IV)

Tratament – tumorectomie sau sectorectomie (sau chiar mamectomie in recidive)

5. PAPILOMUL INTRACANALICULAR

6

Este o tumoră benignă care se dezvoltă din canalele galatoforice - proliferarea epiteliului intracanalicular (papilom intracanalicular)

Clinic – initial apare o scurgere sanghinolenta la nivelul mameleonului si apoi (la 1-2 ani) apare o tumora mica, situata submamelonar, nu adera la piele, tractiunea mameleonului se transmite tumorii (dependenta de un canal galactofor)

Microscopic – vegetatii intracanaliculare dezvoltate din epiteliul canalelor galactofore.

In cazul oricărei secreţii mamelonare suspecte, se va efectua o mamografie, o ecografie şi o galactografie + o citologie a scurgerii.

Tratament – se va realiza indepărtarea chirurgicală a intregii zone glandulare (piramidectomie) in care este localizat papilomul, dar şi examinarea anatomopatologică care va confirma caracterul benign, sau sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu.

6. TUMORI VASCULARE

Angiomul – se dezvolta din stroma conjunctiv-vasculara a glandei. Glanda se atrofiaza si este inlocuita de tumora vasculara

Endoteliomul – deriva din peretele vascular

7. TUMORI CU TESUTURI HETEROTIPICE

Se dezvolta din tesuturi care nu se gasesc normal in gl. mamara, prin metaplazie sau incluziuni embrionare

– Tesut conjunctiv – cartilaj, tesut osos

– Tesut epitelial – metaplazii malpighiene sau chisturi (sebacee)

Tratament – excizie chirurgicala

INCIZII IN PATOLOGIA BENIGNA A SANULUI

7

MAMELA SECRETANTA

Functionala:

– Congestie fiziologica cu hipersecretie – nou nascut, pubertate, menstruatie, menopauza

– Tulburari endocrine – tumori hipofizare, seringomielie

– Tulburari psihogene si nervoase – tumori cerebrale

– Alterari locale sau generale vasculare

– Boli hematologice – hemofilie, purpura

– Medicamentoase – prolactina, rezerpina, neuroleptice

Morfologica:

– Inflamatii – mastite acute sau cronice

– Distrofii – displazia fibrochistica, mastoza cu plasmocite, mastoza cu celule gigante

– Tumori

Benigne – papilom intraductal, chistadenom papilifer

Maligne – epiteliom, boala Paget, sarcom

8