PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI

DE COMPETENTE IN VEDEREA OBTINERII CERTIFICATULUI DE

COMPETENTE PROFESIONALE

ARIA CURICULARA : TEHNOLOGII

PROFIL: RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

CALIFICARE: TEHNICIAN VETERINAR PENTRU ANIMALE DE COMPANIE

INDRUMATOR :

DR.VETERINAR:ECHIMESCU FLORIN

CANDIDAT:

PURNAVEL NICOLAIE

Ramnicu Sarat 2010

PROIECT DE SPECIALITATE

PATOLOGIA SI TERAPIA PERIOADEI DE PUIERPERARE

CUPRINS

Argument Capitolul I

METRITA GANGRENOASA pag.1 PATOLOGIA SI TERAPIA PERIOADEI DE PUIERPERARE 2LEZIUNILE ORGANELOR GENITALE 2LEZIUNILE UTERULUI 3LEZIUNILE CERVIXULUI 4LEZIUNILE VAGINULUI SI VULVEI 5DISLOCAREA OSATURII PELVINE 6PROLAPSUL TOTAL AL UTERULUI 7RETENTIA ANEXELOR FETALE 9PARAPLEGIA POSTPATRUM 13 FEBRA VITULARA 14PSIHOZELE 16PLACENTOFAGIA 17FETOFAGIA 17VULVOVAGINITA 18VULVOVAGINITA NECROTICA 19 VULVOVAGINITA GANGRENOASA 20 CERVICITA 21ENDOMETRITE SI METRITE PUIERPERALE 22ENDOMETRITA CATARALA ACUTA 22ENDOMETRITA PURULENTA ACUTA 23METRITA PUERPERALA 24METRITA PUERPERALA NECROTICA 24METRITA PERFORANTA 27 PERIMETRIA 28PARAMETRITA PUERPERALA 29

Capitolul II Contributii personale 31

Capitolul III Norme de protectia muncii in domeniul sanitar veterinary 32

Capitolul IV Concluzii propuneri 34

Bibliografie

ARGUMENT

Patologia animala este ramura medicala care studiaza modificarile sau abaterile de la normal aparute in tesuturi si organe ca urmare a interactiunii dintr-un agent patogen si organismul viu .

Etimologia cuvantului provine de la cuvintele grecesti pathos – suferinta sau citsc boala si logos – stiinta.

De asemenea , patologia animala explica modul de aparitie , evolutia si terminarea acestor modificari si face precizari asupra mecanismelor de producere a bolilor , a semnelor prin care acestea se manifesta ( semne clinice ) si a tuturor alterarilor , indiferent de localizarea si gradul de exprimare .Termenul de patologie animala este sinonum cu cel de anatomie patologica.Toate modificarile aparute ca urmare a actiunii unui agent patogen asupra unui animal n timpul vietii poarta denumirea de leziuni. Acesta repewzinata principalul aobiect de studiu al patologiei.

In urma examinarii unui organ sau a organismului in totalitate se poate obsera faptul ca leziunile au diferite grade de exprimare :Leziuni macroscopice: sunt cele vizibile cu ochiul liber in urma examenului macroscopic; observarea lor presupune o actiune puternica, brutalasi pe o perioada scurta a agentului patogen sau o actiune ceva mai slaba, lenta, extinsa pe un interval mai lung de timp;

Leziunile macroscopice: decelabile prin examinarea cu microscopul optic; se pot culege informatii legate de celulele constituente ( modul de aranjare, dimensiuni, aspecte legate de forma in sine a celulelor precum si a structurilor componente – nucleu, citoplasma, membrana, diferite materiale patologice sau normale care se acumuleaza in exces fie in celule, fie in afara lor etc ); microscopul optic reuseste o marire de cel mult 1.000 de ori a structurilor examinate;

Leziunile ultramicroscopice: implica folosirea microscopului electronic; sunt examinate componentele principale ale celulei si a organitelor celulare. Precm si alterarile care nu au putut fi decelerate prin examinarea cu microscopul optic; marirea componentelor celulare variaza in functie de scopul urmarit de la 2.500 ori pana la 55.00ori.

METRITA GANGRENOASA

Metrita gangrenoasa este cea mai grava afectiune a aparatului genital femel . Ea constituie o comlicatie puerperala a plagilor uterine infectate cu germeni anaerobi si apare , de obicei , la cateva zile dupa fatare.

Simptome . Boala se caracterizeaza prin evolutie supraacuta . Starea generala a animalulu este grav afectata , temperatuta initial riodicata 42 grade , apoi scade brus , puls si respiratie accelerata , apetitul este complet abolit .

Animalul devine trist , apatic si prezinta tremuraturi musculare . Prin vulva se elimina putine secretii , de culoare rosie cafenie , care emana un miros fetid . Destul de frecvent exudatul contine portiuni de tesut mortificat . Uterul este mult marit in volum , edematiat si crepitant . Aproape in mod constant metrita cangrenoasa este insotita si de lezini vulvivaginale , caracterizate prin edem invadat al avulvei si cianoza pronuntata a mucoasei vulvovaginale . Pe fond congestive se observa brazdaturi liniare , de culoare rosie-inchis care urmeaza traiectul vaselor limfatice.

Diagnosticul se pune cu destula usurinta dupa starea alarmanta in care evolueaza boala .

Prognosticul intotdeauna este fatal . In majoritatea cazurilor , animalele mor dupa 2-3 zile prin toxiemie sau septicemia si numai in rare cazuri boala poate dura 5-6 zile .

Tratamentul . In general se indica aceeasi conduita terapeutica ca si in cazul metritei necrotice , daca mai este timp pentru interventie . Ca tratament preventive de necessitate , aplicarea la inceputul bolii serul antigangrenos polyvalent poate sad ea uneori rezultate . Pentru oxigenarea uterului se poate recurge la instilari cu solutie la mie permanganate de potasiu sau cu apa oxigenata si antibiotice ( penicilina ) .

1

PATOLOGIA SI TERAPIA PERIOADEI DE PUERPERARE

Perioada de puerperium reprezinta timpul scurs din momentul exuplzarii produsului de conceptiune (produsilor) pana la terminarea involutiei organelor genitale . Aceasta epoca din viata femelelor variaza ca durata de la o specie la alta si chiar de la un subiect la altu in cadrulaceleiasi specii , fiind conditionat in larga masura de factorii zooigienici ( alimentatie si ingrijire ) si de modul cum s-a desfasurat travaliul . In aceasta epoca , femelele sunt expuse la imbonlaviri si accidente , intrucat organismul slabit prin gestatie si surmenat in timpul travaliului se gaseste in conditii minime de rezistenta fata de actiunea factorilor de mediu nocivi . Instalarea deferitelor procese morbide pe organismul parturitiei este facilitate in plus si de diferitele modificari si leziuni ce se produc in timpul gestatiei si mai ales in timpul distociilor . Cele mai fregvente tulburari se produc la nivelul organelor genitale , localizate la un singur sau la mai multe segmente . Tulburarile organice in perioada de puerperism sunt determinate fie prin difuzare din alte regiuni corporale . Bolile si accidentele care se intalnesc in aceasta perioada sunt foarte numeroase si variate . Gama acestor stari morbide cuprind : leziuni , accidente , infectii sau tulburari neuroumorale.

LEZIUNILE ORGANELOR GENITALE

Trecerea fatului prin filiera pelvina produce numeroase leziuni ale tesuturilor moi ( rupture , desirari , zdrobiri ) mai ales in cazul distociilor .Traumatizarea organelor genitale este o consecinta a interventiilor si manoperelor de remediere a distociilor si mai ales cand se practica embriotomia . Aceste leziuni intereseaza , de obicei , uterul , gatul uterin , vaginul , vulva si uneori chiar organelle vecine : rectul si tesuturile osoase.

2

LEZIUNILE UTERULUI

Pot sa intereseze numai mucoasa ( endometru ) sau toata grosimea peretelui , pana la perforare . Ruperea spontana a peretilor se produce in caz de extragere o fortelor de cntractie , exces de volum , asezari vivioase . De asemenea inn cazul torsiunii uterine , la nivelul portiunii strangulate se produce ruptura , precum si in timpul extragerilor fortate . Lezionarea endomertriului se intalneste frecvent la speciile unde expulzarea se face anevoios ( vaca ) . Tabloul clinic in cazul leziunilor uterine se manifesta deferit , dupa gravitatea si sediul lor . Astfel in caz de rupture ale peretelui uterin , femela manifesta eforturi de expulzare , iar la exterior apare o cantitate de sange oarecare , imediat dupa accident (hemoragie) .Daca vasul rupt este de calibru mare , hemoaragia poate fi uneori mortala . Pentru leziunile superficiale ale endomtrului , semnele clinice sunt aproape inexistente .

Diagnosticul . Rupturile uterului se precizeaza usor la animalele mari , prin palpare interna si pa baza hemoragiilor , iar la nimalele mici , se apreciaza numai prin modificarile bruste ce survin la marile functiuni.

Prognosticul . In general prognosticul e rezervat , pentru ca hemragia poate fi garva , cu emisiune interna a sangelui si totodata creeaza conditii favorabile pentru infectii . Cand rupturile peretelui se produc pe partea suparioara sunt mai putin periculoase , intrucat lichidele nu se infiltreaza si inchiderea plagii se produce o data cu involutia uterine .

Tratamentul . Prima interventie consta in extragerea imediata a invelitorilor fetale si administrarea de substante ce asigura grabirea involutiei uterine si hemostaza . In caz de hemoragii se va incerca ligaturarea sau pensarea vasului rupt . Cum la uter este mai greu de gasit vasul , se aplica un pansament compresiv cu campuri sterile si se injecteaza repetat sr hypertonic , calciu gluconic , glucoza , ser normal omolog . La vaca si iapa se recomanda in cazul desirarii peretelui uterin histerorafia si apoi se aseptiazacavitatea uterine . La animalele mici se recomanda laporotomia si histerectomia .

3

LEZIUNILE CERVIXULUI

Ruptura cervixului se produce mai ales in cazul extragerilor fortate in incomplete deschidere si prin instrumentarul folosit in timpul interventiilor obstreticale . Desirarea cervixului se produce din cauza fetusilor voluminosi sau din cauza unor tuburari morfofuntionale ca : spasm , cicatrici vicioase , cervice cronice si neoplasme (fibroame) .De asemenea , in cazul administrarii substantelor ocitocite inaintea de completa stergere a colului sau prin dilatari mecanice cu pensile Altbrechsen . La nivelul cervixului se intalnesc , de obicei , leziuni de tipul desirarilor cere se traduc clinic prin emisiuni abundente de sange amestecat ci mucus se lichide uterine , in urma ruperii ramurilor posterioare ale arterei uterine medii . Aceste hemiragii devin si mai abundente dupa expulzarea fatului . Hemoragii mici produse in urma rupturilor superficiale se opresc o data cu trecerea fatului care face si oficiul de hemostaza . Desirarile profunde ale colului se traduc la inceput prin eforturi puternice de exemplzare si apoi prin stare de soc , mai ales cand in urma actiunii factorilor traumatici sunt interesate si organele vecine.

Diagnosticul . Leziunile crvicale se diagnostic ape baza eforturilor de expulzare , prezenta hemoragiei si se confirma prin exploratie manuala , apreciindu-se sediul , intinderea si profunzimea disiraturilor .

Prognosticul . Datorita modificarilor structurale , prognosticul este intotdeauna rezervat din punct de vedere al reproductiei , caci dupa vindecare raman cicatrice ce altereaza permeabilitatea si elasticitalea cervixului .

Tratament . In caz de rupture vasculare se ligatureaza sau , daca nu este posibil , se aplica o pensa hemostatica . Cand hemoragia nu se opreste , se vor aplica provizoriu tampoane compressive imbibate cu solutii antiseptice . Pentru rupture mai profunde insotite de anemierea femelei , se va injecta intravenous sr fiziologic si tonice cardiace . Intrucat injectiile sunt complicatii frecvente , se impune aseptizarea cu substante antibiotice sau chimioterepice . Se aplica zilnic unguente cu antibiotice pe cervix si in lumenul cervical . Ca masuri profilactice se vor evita tractiunile fortate asupra fatului . Se va supraveghea riguros manipularea instrumentelor in timpul remedierii distociilor , evitandu-se astfel traumatismele .

4

LEZIUNILE VAGINULUI SI ALE VULVEI

Leziunile vaginului si vulvei se intalnesc frecvent la femelele domestice si se caracterizeaza prin traumatizari desirari sau rupture de diferite grade . Traumatizarea vulvivaginitei se explica prin intinderea ka maximum a peretilor sub actiunea compresiva cantrifuga in timpul trecerii fatului cu volum exagerat , sau prin lipsa de elasticitate a tesuturilor . Mai frecvent se intalnesc aceste rupture la primipare , din cauza inextensibilitatii peretilor , la care se mai adauga edemul vulvar format in faza prodromala se de asemenea , cand mucoasa vaginala este uscata , prin scurgerea timpurie a lichidelor fetale . Din partea fatului , cauzele ce determina traumatizarea vulvovaginala sunt : fetusii prea voluminosi , trecerea fortata prin pozitii distocice sau cu retinerea membrelor .

Simptome . Tabloul clinic varieaza dupa intinderea , profunzimea si sediul lziunilor . Cand leziunile sunt superficiale , interesand numai mucoasa , intre buzele vulvei apare un exudat ; buzele vulvei se edematiaza , iar mucoasa vaginala devine sensibila si dureroasa . Femela este nelinistita , se cifizeaza , agita coada , are mictiuni si defecari repetate si eforturi puternice de expulzare . Daca leziunile sunt profunde cu totala desirare a peretelui vaginal , se poate produce hranirea peritoneului pelvin sau chiar a anselor intestinale . Daca ruptura se produce pe peretele inferior , permite hranirea vezicii urinare .

Diagnosticul . Leziunile vaginale se constata cu usurinta prin inspectie si examen cu specumul , apreciindu-se intotdeauna si profunzimea .

Prognosticul este rezervat in caz de rupture perforate si cu atat mai grav , cu cat leziunea se afla mai in profunzimea conductului vaginal , prin afectarea peritoneului . De asemenea se pot produce fleegmoane in regiunea bazinului , hematoane , ca si organizarea de cicatrice vicioasa , stricturi ce fac femelele inapte pentru reproductie .

5

Tratamentul . Ca principiu therapeutic , in cazul acestor leziuni se va uramari oprirea hemoragiei , suturarea cat mai repede a peretelui si aseptizarea conductulului , pentru a evita infectiile si peritonita . In cazul herniei anselor intestinale sau vezicii urinare se efectueaza repunerea acstora si se sutureaza buzele plagii . Plagile superficiale se vor trata prin pudrari de antibiotice , nitrofuran , marfail sau badijonari cu lotagen . Pentru a atenua eforturile si a linistii femela , se aplica unguiente cu antibiotice , la care de adauga si anestezina . Rezultatele bune se obtin cu suspensii uleioase de teramicina sau sigmamicina , sau tardomiocil ,asigurand o buna vindecare fara cicatrice rectractile .

DISLOCAREA OSATURII PELVINE

Desmorexie . In urma fatarilor grave cu fetusi voluminosi sau a tractiunilor fortate in distocii prin pozitii sau retineri anormale se produc la unele female , mai ales la vaca , dezinsertia articulatiei sacroiliale sau ischiopubiene . Aceasta distensiune a ligamentelor se numeste desmorexie . Aceasta afc\ectiune se carecterizeaza prin imobilitatea parturitiei de a se ridica si chiar ajuta se mentine pe picioare , darn u se poate de plasa . Executand presiuni oe regiunea sacroiliana , se aude un zgomot de “crac” . Femela ramane in decubit sternoabdominal cu membrele intinse , dar vizibil departate de corp . Tabloul clinic pe care il prezinta femela in caz de desmorexie este caracterizat prin coborarea liniei sacrale intre unghiurile interne ale iliilor si imobilitatea de a se ridica . O data ridicata ea nu se poate mentine mult timp in statiune pe trenul posterior si flexeaza membrele pelvine de la articulatia buletului .

Diagnosticul se pune greu pe baza modificarilor bazinului si decubitul femelei. Trebuie sa se faca diagnosticul diferentiatl fata de paraplegia postpartum in care nu se constata modificari anatomoclinice se femela are tendinta de a se tara pa membrele anterioare .

Prognosticul . Pentru vaca prognosticul este defavorabil pentru decubitul prelungit in care este obligate sa stea provoaca plagi profunde cu necroza , la nivelul eminentelor osoase si slabirea animalului . Incercarile de tratament nu dau rezultate si este recomandata sacrificarea femelei . Pentru iapa se poate incerca mentinerea suspendata in chingi timp de 10-12 zile sau pe un asternut bogat de paie.

6

PROLAPSUL TOTAL AL UTERULUI

Prolapsul uterin este un accident ce cinsta in dislocarea uterului din asezarea sa normala , prin invaginarea unuia sau ambelor coarne , cu resfrngerea totala si aparitia lui printer buzele vulvei , sub forma unei mase carnate . Acest accident se produce , de regula , imediat dupa expulzarea fatului , cat timp gatul uterului este deschis si in rare cazuri dupa avorturi tardive sau in retentii placentare . Prolapsul uterin apare mai fregvent la vaca , bivolita si mai rar la capra , oaie carnivore , iapa si scroafa .

Etiologie . Cuzele care predispun femelele la prolaps uterin constau in slabirea tonicitatii musculaturii uterine , relasarea ligamentelor largi prin stabulatie prelungita in timpul gestatiei . Anatomia uterului este o cauza determinanta de producere prolapsului expulzarii invelitoriilor fetale , actiunea puternica si sustinuta a presei abdominale , contractii diafragmei produc initial o infundare a unei portiuni din corn treptat pana cuprinde intregul uter care va aparea rasfrant , asemanator unui deget de manusa . O data infundat , cornul uterin impins in conductul pelvin apare la scurt timp intre buzele vulvei . Prin continuarea eforturilor de expulzare cornul prolabat ioese in totalitate in afara , antrenand corpul uterin si faldurile cervicale . Adeseori , in cornul prolabat se angajeaza si anse intestinale .

Simptomatologie . Faza de inversiune uterine se manifesta prin eforturi puternice fara sa apara nimic la exterior , uterul gasindu-se in totalitate in cavitatea vaginala . In prolaps uterin total se constata intre buzele vulvei aparitia unei mase voluminoase alungite , de culoare rosu-violaceu , ca atarna pana la nivelul jaretelor . La femelele unipare , de regula prolabeaza cornul care a suportat gestatia si numai rareori se angajeaza sic el negestant . La multipare in schimb prolabeaza ambele coarne , luand forma literii Y rasturnat .

Diagnosticul . Inspectia si palpatia conduc la stabilirea diagnosticului . Trebuie sa se aprecieze insa gradul de alterare al peretilor uterine in eventuala prezenta a anselor intestinale angajate .

7

Prognosticul .Intotdeauna prognosticlul este conditionat de specia la care s-a produs accidentul , de complicatiiile ce au survenit in timplul evolutiei cat si de feleul repunerii . Pentru iapa prognosticul este in majoritatea cazurilor defavorabil , datorita temperamentului sau nervos , . Desi repunerea este relative usoara la iapa , totusi chiar in timplul operatiei se poate produce moartea femelie prin soc . Pentru vaca si bivolita prognosticul este favorabil , datorita comportarii listite a femelelor cu pralaps si mentinerii integer a organismului prin prezenta invelitorilor . Pentru capra , oaie si scroafa prognosticul este defavorabil intrucat ruperea se face foarte greu si incomplete . Pentru catea si pisica prognosticul este in general favorabil intrucat accidentul se suporta bine , fara afectarea starii generala

Tratament . Repunerea uterului prolabat trebuie sa se faca cat mai repede posibil . Pentru a se executa operatia de repunere se impune , in prealabil , o pregatire a uterului cat si o asezare corespunzatoare a femelei in timpul si dupa aoperatie . La femalele mari care stau de obicei culcate , dup ace s-a produs accidentul se va asterne o panza curate sub organul prolabat si se va proceda la desprinderea invelitorilor fetale , in cazul cand acestea mai adera la mucoasa uterine . Dupa acestea se vor indeparta toate impuritatile de pe suprafata mucoasei uterine , s vor sutura sau taia portiunile de mucoasa rupte si totodata se vor ligature vasele ce sangereaza , iat carunculii zdrobiti sau necrozati se excizeaza dupa ce pediculul vascular a fost legat .

Prolapsul rectal . Acest accident se produce uneori la femele , drept consecinta a eforturilor puternice de expulzare in urma prolapsului vaginal cronic . Se intalneste la toate speciile , dra mai fregvent la iapa , vaca , bivolita scroafa si catea . Prolapsul rectal consta in iesirea prin orificiul anal a unei portiuni de rect . Portiunea prolabata poate interesa numai mucoasa sau peretele rectal in totalitate .

Simptome . Rectul prolabat apare ca o masa carnata cilindrica , de culoare rosiatica , iar central prezinta un orificiu prin care se elimina greu fecalele. Portiunea prolabata a rectului atinge dimensiuni diferite , de la cativa centrimetri pana la ai m la iapa . Daca nu este repede repus , se congestioneaza , mucoasa se edematiaza , se acopara de un exudat fibrinos sau poate suferi depasiri prin traumatizare .

8

O data edematiat devine ireductibil , se necrozeaza sau se mortifica , imbracand o culoare bruna-cenusie .

Diagnosticul se stabileste usor prin inspectie . Prognosticul acestui accident depinde de specie , de marime , de

vechime si de gradul de alterare . La iapa prognosticul este intotdeauna grav , in timp ce la vaca si scroafa este rezervat in cel de data recenta . La scroafa si vaca , poate suferi modificari si caderea portiunii prolabate fara jena de defecare .

Tratamentul . In cazul cand prolaspul rectal se produce in timpul fatarii , se va repune cu grija imediat , pentru a evita edematietea si traumatizarea lui . In cazul cand apare o complicatie a prolapsului vaginal , se va face repunerea dupa aceleasi reguli ca si repunerea vaginului , asigurandu-se mantinerea lui prin anestezie regionala sau chiar generala . Daca portiunea prolabata este puternic edematiata si repunerea nu se face , se va aplica in prealabil , o infasurare a aorganului cu ajutorul unei benzi compresive .

RETENTIA ANEXELOR FETALE

Retentia placentei fetale sau retinerea anexelor fetale dupa expulzarea fatului , peste un anumit timp characteristic pentru fiecare specie constituie o complicatie adesea intalnita la unele female domestice . Aceasta tulburare se intalneste foarte fracvent la vaci dupa avortuei , in a doua jumatate a gestatiei , dupa fateri laborioase , fatari gemelare , si chiar dupa fatari spontane .

Mecanismul desprinderii placentei ( dezancorarii ) . Acest ultimo act din cursul fatarii se realizeaza printr-un complex de procese ce asigura dezancorarea si evacuarea anexelor fetale . Intreruperea circulatiei sanguine la nivelul placentei prin ruperea cordonului ombilical este urmata de o anemie profunda a vilozitatii coriale care scad in volum si isi pierd turgescenta . Totodata , dupa expulzarea fatului scade si presiunea sanguina din carunculi , criptele isi pierd turgescenta , se largesc si astfel se produce o slabire evidenta a legaturii existente intre corion si mucoasa uterine .

9

Datorita faptului ca dupa expulzare uterul sufera in mod normal involutia prin miscari de contractie si retractie , iar anexele fetale raman inerte in volum , treptat vilozitatii sunt smulse din cripte si astfel placenta se va desprinde . Masa anexelor fetale prin contractie uterine aluneca spre gatul uterin , intredeschis , de aici in vagin si apoi in afara , antrenand prin propria lor greutate pe cele din uter pan ace cad in totalitate . La contractia musculaturii uterine se asocieaza uneori si presa abdominala , insa de o intensitate mai redusa ca in expulzarea fatului . La animalele mici , in urma dezancorarii suprafetei de contact , prin contractile uterine anexele sunt eliminate pana in vagin , de unde se elimina prin cifozarea femelei.

Etologie . Cauzele care predispun femelele la retinerea invelitorilor fetale constau in debilitarea organelor de reproductie in uram a conditiilor anormale de viata in timpul gestatiei si prin infectii cu diferiti agenti patogeni . Frecventa cauzelor de retinere a invelitorilor feate este in taport direct cu gradul de perfectionare a femelelor , cu modul de intretinere si exploatare . Vacile bune producatoare de lapte , expluatate la maximum , intretinute in stabulatie permanenta si supraalimentate unilateral dau un procent mult mai ridicat de retentii placentare dacat vacile cu o productie mai scazuta de lapte si care traiesc in libertate . La iapa se considera ca placenta este retinuta atunci cand nu s-au eliminate in 20-30 minute de la expulzarea fatului ; la scroafa , catea dupa 2-3 ore , in timp ce la vaca , bivolita , dupa 8-10 ore . Cauzele ce determina retinerea invelitorilor fetale sunt in marea majoritate a cazurilor inflamatii ale cotiledoanelor , associate uneori si cu inflamatia carunculilor si numai un numar redus de retentii fiind consecinta unor alte tulburari ale organelor genitale . Destul de fregvent , la vaca retinerea are loc in mod apparent , fara nici un motiv , insa prin exploratia manuala se constata inflamatii la nivelul placentoanelor fara sa fi influentat gestatia . Moodificarile structurale ale placentei in urma inflamatiei tulbura mecanismul intim al desfacerii corionului din carunculi si mentine ambele suprafete strans alipite .

10

Simptome si evolutie . Tabloul clinic difera fparte mult de la specie la alta , de la caz la caz si in functie de cauzele determinante . Retinerea invelitorilor fetale poate fi totala sau partiala . In retentie totala legatura placentara se mentine in intreaga suprafata a corionului , astfel incat la exterior apar numai amniosul , alantoida si cordonul vascular . In evolutia retentei placentare totale se intalnesc de regula , formele mai grave ale bolii , fiind insotita d o completa atonie uterine .

La carnivore . Retentia placentara desi rar intalnita este foarte [ericuloasa din cauza tipului de placentatie , provocand dupa 24-28 de ore de la retentie septicemia , prin patrunderea agentilor microbieni in vasele placentei materne ce se gasesc denudate in partea marginala . Diagnosticul . Se stabileste prin instectie si se copmleteaza prin examenul vaginal . Prezenta unui fascicul membranos din invelitorile fetale si din cordonul ombilical ce atarna intre buzele vulvei sunt indice precise pentru diagnostic . Completand examenul prin exploratie manuala a conductulului genita , se poate stabili daca placenta s-a desprins in parte sau este in totalitate aderenta la suprafata mucoasei uterine . Totodata se aprecieaza daca placenta se desprinte usor sau a nevoie si daca uterul reactioneaz prin contractii la controlul cu mana sau prezinta o stare de anemie . Aceste date sunt necesare in vederea stabilirii prognosticului si a tratamentului corespunzator . La animalele mici diagnosticul este mai greu de pus si va fi fixat numai pa baza aprecierii datelor anamnenice , a tulburarilor in stare generala , ca si dupa natura secretiilor in cazul cand sunt prezente .

Prognosticul . Este legat intotdeauna de specie si de timpul scurs de la instalarea retentiei . Valoarea prognostica depinde de cauzele ce au determinat retentia , de starea uterului si de gradul aderentei placentare . In cazul cand retinerea invelitorilor fetale este uramarea unei placentite specifice si complicate cu intoxicatie sapremica , prognosticul va fi defavorabil , mai ales pentru vaci de rasa perfectionata . Cand dezancorarea placentei se face usor , iar uterul prezinta contractii , prognosticul va fi favirabil . In atonie uterine peretii fiind destinsi ofera o suprafta mare pentru infectie si pentru resortia toxinelor rezultate din putrefactia invelitorilor , astfel ca prognosticul devine rezervat spre grav .

11

Tratamentul medicamentos este completat cu masajul uterin pentru a . grabi evacuarea continutului si a stimula involutia uterine . Carbunele medicinal se administreaza ca pulbere in cantitate de 150-200 grame , in cazul cand la prima incercare de desprinde manual nu se poate realize si se impune amanarea interventiei . Drojdia de bere culinara se adminiostreaza o data 300-500 grame , cu bune rezultate . In cazul cand inflamatia si infiltratia placentei este puternica si cuprinde toata suprafata uterine , desprinderea este foarte anevoioasa sau chiar imposibila . Din constatarile noastre , in asemenea inprejurari se va renunta la extragerea manuala si se va administra in mod repetat una din substantele antibacteriene descries ( cu specrul cel mai larg ) . Acest tratament se completeaza cu un masaj al uterului repetat la 2-3 zile si prin administrare de tonice generale . In urma acesti tratament uterul isi reduce volumul , iar invelitorile se descompun prin autoliza si se elimina traptat prin involutie uterine .

La carnivore . Retentia placentara este greu de constat prin examenul femelei dupa fatare , mai ales daca nu a fost supravegheata la expulzarea fetusilor . Retentia placentara la aceste specii se constata prin tulburari grave in stare generala . Administrerea de substante ocitocice este mijlocul cel mai eficace de a intervene cand avem banuiala de retentie placentara . Femela este trista , apetitul suprimat , varsaturi iar prin tuseul abdominal uterul este inca marit si aton . Se injecteaza 3 zile consecutive cate 1-2 mililitri presoxin . Profilaxie . Retentia placentara este o urmare a intretinerii si expluatarii nerationale la care se mai adauga si unele infectii . Mijlocul cel mai eficace in prevenirea retentiei placentare consta in inbunatatirea conditiilor de viata a femelelor gestante . Pentru femelele gestante se impune o gimnastica functionala zilniza in tot cursul anului , indifferent de anotimp , prin plimbari zilnice cativa chilometrii sau in padocuri , oiar adapostirea sa se faca in grajduri igienice . In privinta alimentatiei se vor da femelelor furaje verzi , iar iarna se va da furaj insilozat de buna calitate

12

Alaturi de plicarea unor principii rationale d intretinere si alimentatie pentru a preveni retentia placentara se impune dirijarea rationala a reproductiei si a expluatarii pentru productia de lapte . Itre doua fatari successive trebuie sa se scrurga un tipm necesar pentru repaosul organelor genitale , pentru a evita tulburarile din timpul gestatiei si fatarii . Se reconada ca female sa ramana gestante la 2-3 luni de la ultima fatare normala . Daca femela a suferit retentie placentara , se va da la monta numai dup ace se aprecieaza ca organelle genitale sunt complet refacute . Se va face o selectie riguroasa a reproducatorilor , elimimand pe cei cu insusiri de a da produs gemeni sau cu exces de volum ce provoaca fatari laborioase , urmate de retentia invelitorilor . Se vor aplica cu strictete toate mijloacele de profilaxie ale avortului infectios in unitatile de crestere , tinand cont de frecventa avorturilor si a retentiilor placentare . Scroafele se vor supraveghea cu atentie la fatare pana se produce eliminarea anexelor in totaliotate

PARAPLEGIA POSTPARTUM

Paraplegia postpartum ca si paraplegia antepartum este un sindrom manifestat prin imosibilitatea femelei de a se riduca cu trenul posterior ( decubit fortat ) apare in perioada de puierperium , dupa expulzarea fatului sau este continuare paraplegiei antepartum . Boala apre la vaca , capra , mai rar la rumegatoarele mici si scroafe . In afara de decubitul fortat femela nu manifesta clinic nici o tulburare locala sau generala .

Simptomele . Femela nu se poate ridica de jos cu toate ca face eforturi de ridicare sin u se poate mentine pe trenul posterior cand este ridicata . Trenul posterior pare sa fie epuizat , totusi , sensil\bilitatea isi imparte motricitatea unor muschi este pastrata . Temperatura , pulsul , respiratia , apatitul sunt normale . Secretia laptelui continua in mod normal . Decubitul fortat se tendinta de a se tara cu mambrele anterioare provoaca plagi decubitale , ce se infecteaza dupa ce apar succesiv si miscarile in stare generala si intoxicarea organismului . Rreori are loc vindecarea spontana dupa 7-8 zile .

13

Diagnosticul . Pe baza semnelor clinice caracteristice instalate dupa fatare se precizeaza usor diagnosticul de paraplegie . Trebuie sa se diferentieze , in primul rand , de desmorexia sacroiliaca , luxatii sau fracture ale bazinului , accidente ce se pot produce frecvent la parturitie . Prognosticul . In majoritatea cazurilor ata la vaca cat si la capra prognosticul este rezervat , datorita complicatiilor ce survin : plagile infectate , intoxicatia si epuizarea femelei .

Tratamentul . Ca si in paraplegia antepatrum , tratamentul este de ordin symptomatic cu tonice generale si igienicodietetic .

Masurile de profilaxie au prima indicatie , asigurand conditii optime femelelor gestante si interventii judicioase la fatre . In mod practice , pentru a valorifica asemenea female se recomanda sacrificarea de necessitate , daca in 12-16 zile nu s-a remis paraplegia .

FEBRA VITULARA

Febra vitulera sau febra de lapte este o boala ce apare la femelele don\mestice la scurt tipm dupa fatare si se manifesta prin aparitia brusca a unei paralizii generale , insotita de pierderea cunostintei si abolirea marilor functiuni . Febra vitulera este specifica vacilor bune producatoare de lapte si mai ales in varsta de 5-8 ani , insa apare uneori si la bivolite , capra , oaie , scroafa si exceptional de rar la iapa .

Etiologie . Cauzele ce produc febra vitulara sunt inca putin cunoscute si nici una din explicatiile teoretice nu dovedesc originea acestei boli . Astfel , s-a sustinut ca febra vitulara este produsa de :

- autointoxicatie , prin resortia produsilor de dezintegrare ce determina tublurari in schimburile nutritive si paralizii ale centrilor vasomotori , urmate de anemie cerebrala .

- tuburari ale echilibrului hormonal , prin hipofunctiunea unor galande si hiperfunctiunea altora ; hipocolesterinemia din sange ar determina forma comatoasa .

In ultima vreme s-a acceptat parerea ce scaderea calciului din sange inca din timpul gestatiei , dar accentuate brusc o data cu secretia laptelui imediat dupa fatare , la care se mai adauga si hipofunctia paratiroidelor , ar constitui cauza ce determina febra vitulera .

14

Din dozarile calciului din sange facute pe mai multe vaci bonlave s-a constatat ce de la procentul de 100-110 mg calciu la litru de sange femela normala coboara la 50-70 mg . Calciul din sange se gaseste parte conjugat cu proteine (60% ) sip arte sub forma difuzabila ionizat , deci calciul active (16%) . Cand calciul ionizat scade sub limita de 4,4mg se produc tulburari nervoase .

Simptome si evolutie . Febra vitulara apare , de obicei la 12-72 de ore dupa fatarile normale si numai rareori in urama fatarilor complicate prein retineri ale invelitorilor fetale sau prin afectiuni septice . In cazurile exceptional de rare , unele female se inbonlavesc de febra vitulara in cursul fatarii , in tipmul gestatiei sau tarziu dupa fatare . Primele simptome ale febrei vitulare se manifesta sub forma unei indigestii , cu lipsa poftei de mancare , suprimarea rimegarii si intarzierei in eliminarea de fecalelor si a urinei . Aceste simptome sunt insotite de o schimbare a starii generale , caracterizata prin indiferenta femelei fata de noul nascut si de mediul incojurator . Dupa scurta vreme , femela prezinta unele simptome premergatoare paraliziei , manifestate prin nesiguranta sprijin al membrelor posterioare , vaccilari ale trenului posterior si tremuraturi musculare . In unele cazuri apare inaintea paraliziei I stare de agitatie ce se manifesta prin ragete , scrasniri din masele si convulsii asemanatoare cu acelea care se observa in tuburare.

La capra , imbraca tot forma comatoasa , dar dupa faza de excitatie este mai accentuate si mai lunga .

La scroafa se intalneste forma eclampatica ,tradusa prin contractii , tipetele si evolueaza in crize ce dureaza 1-30 de minute , uramte de disparitia secretiei lactate .

Complicatii . Complicatii cele maifrecvente ce apar in evolutia febrei vitulare sunt bronhopneumoniile ab ingestis . In timpul evolutiei bolii , continutul ruminal fermenteaza si gazelle produse antreneaza unele particule de alimente in fundul gurii , de unde iau calea aerofara si produc bronhopneumonii , care se pot complica adesea cu gangrene pulmonara , ceea ce determina moartea femelei .

15

Alte complicatii ce se ivesc in cursul febrei vitulare sunt paraliziile nervului sciatic sau radial , produse prin compresiuni , cand femela a stat culcata . In stadiul premergator paraliziei se produc uneori farcturi ale membrelor sau ale bazinului , prin caderi brutale .

Diagnosticul . Tabluol clinic characteristic cat si datele anamnenice permit stabilirea diagnosticului . Dtele clinice sunt suficiente pentru a deosebi febra vitulara de alte boli . Simptomele febrei vitulare sunt foarte caracteristice , totusi unele manifestari din cursul bolii sunt asemanatoare cu acetonemia , tetania de iarba ( vartejul de iarba ) .

Prognosticul . Febra vitulara recunoaste un prognostic favorabil in acele cazuri in care nu s-au produs complicatii pulmonare . Prin aplicarea la timp a tratamentului se obtine in majoritatea cazurilor vindecarea .

Tratament . Procedeul cel mai vechi in tratamentul febrei vitulare , care se aplica si astazi cu bune rezultate , consta in insuflarea cu aer a mamelei . Insuflarea unei cantitati de aer in mamela are ca scop suprimarea pentru un tipm limitat a activitatii secretorii a glandei mamare . Tratamentul specific bazat pe etiologia bolii este calcimagneziterapia . Se injecteaza intravenous , clorura de calciu sau gluconat de calciu , in cantitata de 40-60 g dizolvat in 1000 ml apa . Efectul calciului injectat se constata in cteva minute , alteori chiar inainte de a se termina administrarea.

PSIHOZELE

La unele animale , indeosebi la cele de tip nervos , se pot intalni la sfarsitul gestatiei , dar mai ales in perioada puerperala , tulburari ale psihicului , drept consecinta a epuizarii centrilor nervosi superiori , ca si a sistemului hipofizocorticosuprarenal . Dinte psihozele mai des intalnite la animalele se citeaza gestatia falsa ( imaginara ) , lactatia nervoasa placento sifetofagia.

16

PLACENTOFAGIA

Placentofagia sau consumarea placentei proprii de catre female este o caracteristica ce se intalneste la unele female domestice ( carnivore ) . Nici o female insa nu manifesta dorinta de a consuma o placenta straina . Daca la carnivore si porcine consumarea placentei nu produce nici o tulburare , la ierbivore si in special la rumegatoare , determina tulburari digestive foarte grave chiar mortale. La rumegatoare se poate produce in timpul ingararii asfixiate prin obstructia laringelui. La aceste specii dupa consumarea placentei , se produc meteorizatii , indigestii sau enterite grave . In cazul cand placenta se poate elimina dupa 6-8 zile , in fecale apar resturi nedigerate ca niste pieliti , cu miros characteristic .

Diagnosticul este foarte dificil de precizat la inceput . Mi tarziu , cand portiuni de placenta nedigerate se elimina prin fecale , diagnosticul este mai usor de stabilit , intrucat placenta se recunoaste mai ales dupa prezenta vaselor ombilicale nemodificate .

Tratamentul . La rumegatoare se administreaza acid clorhidric sau pepsina pantru usurarea digestia . Pentru a grabi eliminarea partilor de placenta nedigerata se administreaza purgative , de preferat cele uleioase.

FETOFAGIA

Aceasta tulburare se intalneste frecventla scroafele primipare si la pisica care consuma intai placenta si apoi fetusii . Se mai intalneste fetofagia si in cazul cand femelele gestante sunt hranite cu carne cruda , iar la scroafe si in cazul ranirii mameloanelor cu coltii in timpul suptului.

Pentru a preveni fetofagia , femelele vor fi indeaproape suptavegheate in timpul fatarii si in timpul primelor supturi. Purceii vor fi izolati de mama . Se ve supraveghea , de asemenea , daca aceasta manie provine din cauza durerilor provocate de lezionarea mameloanelor si in acest caz vor taia coltii purceilor . Femelele care manifesta asemenea psihoze se recomanda a fi scoase de la reproductie .

17

VULVOVAGINITA

In timpul fatarilor distocice toate segmentele conductulului genital ( vulva , vestibule , vagin ) sunt expuse la traumatizari si la infectii de intensitati diferite .

Etiologie . Vulvovestubulovagiinita are ca punct de plecare leziunile provocate de trecerea fatului sau manipularea instrumentarului obstetrical , iar germenii saprofiti ce infecteaza aceste segmente sunt vehiculati de la exterior ( regiunea perivulvara , coada ) . Boala se intalneste la toate fememele domestice . Vaginitele pot fi determinate si de actiunea iritanta a scurgerilor septice provenite din uter .

Simptome . Boala se declanseaza clinic la cateva zile de la fatare , si se manifest drintr-o edematiere a buzelor vulvei , o congestie puternica a mucoasei vestibulovaginale si printro scurgere seroasa sau purulenta . Acest exudat vaginal apare in cantitate variabila la exterior , aglutinand perii de la comisura vulvara si murdarind fesele si coada . Femela este nelinistita cu apetit capricios , sa cifizata si are mictiuni dese si dureroase ( disurie ) . Intreaga regiune este foarte sensibila si calda , iar meatul urinar inflamat . O data cu eforturile de expulzare , elimina secretie mucopurulente ce devin mai abundente cand femela sta culcata . La examenul vestibulovaginal se constata , pe langa hiperemia mucoasei , zone de tesuturi zdrobite , hemoragii submucoase si numeroase ulcere . Evolutia bolii este subacuta sau acuta . Dupa 5-6 zile starea genmerala a femelei se imbunatateste , dar modificarile locale si scurgerea continua . Prin patrunderea bacilului necrozei se poate complica cu vaginita necrotica , mai ales daca traumatizarea peretilor este mai profunda .

Diagnosticul se stabileste usor , pe baza leziunilor existente si a scurgerilor vaginale .

Prognosticul . Pentru majoritatea femelelor prognosticul este favorabil , insa daca boala evolueaza mai mult timp , se poate termina prin cicatrizarea vicioase la nivelul vaginului , determinand stricture .

Tratament . Administrarea de antibiotice sau chimioterapice sub forma de pulberi , unguiente sau bujii este singura medicatie indicate . Se aplica sub forma pulverea suspensia uleioasa de teramicina , sigmamicina , aureociclina , marfanil , nitrofuran .

18

Introducerea de bujii de nitrofuran , entozon , tardomiocel cu ajutorul unei pense este foarte frecvent utilizata . In cazul zdrobirilor mai profunde ale mucoasei vestibulovaginale , badijonarile cu solutie cu iotagen , de asemenea , dau bune rezultate . In cazurile cand femala acuza neliniste , eforturi dese , se recomanda aplicarea de unguiente cu antibiotice la care se adauga si anestezina 10% . Tratamentul se va aplica zilnic , pentru a se evita trecerea in forma cronica .

VULVOVAGINITA NECROTICA

Vaginita necrotica este o infectie puerperala frecventa la vaca , capra si mai rar la scroafa , oaie . Boala se caracterizeaza prin organizarea de false membrane , cu aspect difteroid , de culoare bruna cenusie , ce acopera toata mucoasa vaginala si cu tendinta de difuzare spre cervix si uter.

Etiologie . Factorii ce predispun femelele la vaginita necrotica sunt traumatizarile profunde ale mucoasei vaginale , produse in timpul fatarilor distocice ca si manipularea prelungita a instrumentului folosit in remediere . Prolapsul vagial antepatrum insotitde traumatizari si edematierea paratilor si retentia placentara pot favoriza vaginita necrotica . Cauza determinanta este infectia acestor tasuturi traumatizate cu bacilul necrozei ( schmor ) asociat cu microbii piogeni . Bacilul necrozei provine din mediul ambient sau din fecale si este vehiculat si insamantat in timpul interventiilor.

Simptome . Boala recunoaste un mers acut sau chiar supra acut si se declanseaza la 3-5 zile dupa fatarile distocice . Tabloul clinic se produce de la in ceput cu modificari locale si generale uneori cu aspect alarmant . Regiunea vulvovaginara este puternica edematiata , sensibila si calda .

Exudatul firinos se organizeaza peste mucoasa zdrobita sub forma de false membrane , de culoare bruna cenusie murder , foarte aderente . Buzele vulvei au o tendinta de invaginare , iar la comisura se elimina o mica cantitate de exudat rosietic murder , amestecat cu tesuturi mortificate , exaland un miros puternic de putrefactie . Starea generala este puternic afectata si se caracterizeaza : febra 41-42 grade , puls accelerat , respiratie dispneica , apatie , apetitul , rumegare abolite . Secretia lactate scade brusc pana la suprimare , iar de plasarea devine foarte dificila . Boala evolueaza acut sin u recunoaste tendinta de vindecare spontana , ci , din contra , de a cotropi si segmentele anterioare ( cervix , uter ) .

19

In timpul evolutiei are loc frecvent intoxicatia sapremica prin toxinele resorbite de la nivelul vaginului . Vindecarea bolii se oproduce dupa 3-4 saptamani , cu eliminarea pseudo membranelor si cicatrizarea tesuturilor ulcerate .

Diagnostic modificarile locale , existenta falselor membrane , starea generala grava permit cu usurinta precizarea diagnosticului .

Prognosticul . De cele mai multe ori prognosticul este rezervat , chiar si in cazul cand infectia este limitata. Gravitatea prognostica rezida in faptul ca de multe ori insasi viata femelelor este in pericol , din cauza intoxicatiei profunde , iar in cazul vindecarii , femela ramane debila si cicatricile vicioase de pe peretii vaginului sunt cauze de sterilitate .

Tratamentul . Intotdeauna se va aplica tratamentul atat local cat sic el general , tinand cont de gravitatea bolii . De la inceput este necesara administrarea serului antigangrenos polivalent (100-150 ml ) , la nevoie repetat . Timp de 4-5 zile se asigura o penicilinemie sau o sulfamidemie , la nevoie chiar asociate . Se recomanda pentru usurarea tratamentului injectii cu tripedin ( tricilina ) , moldamin . Pentru combatrea toxiemie se trateaza cu ser glucozat , calciu gluconic , vitamina c , timp de 4-5 zile . Pentru tratamentul local , nu se va folosi speculum vaginal , ci medicatie sub forma de bujii cu antibiotice , nitrofuran , entozon se va aplica cu ajutorul unei pense cu brate lungi .

Noi recomandam folosirea teramicinei , marfanilului , nitrofuranului , in suspensie de oleum jecoris , cu actiune emolienta si troficizanta a epiteliului distrus . Bune rezultate se obtin si prin badijonarea vaginului cu solutie concentrate cu lotagen . Falsele membrane si tesuturile mortificate se vor detasa numai dupa 10-12 zile spre a evita sangerarea tesutului submucos. Ca masura preventive se impune evitarea pe cat posibil a traumatizarii peretilor vaginali in interventiile de remediere a distociilor .

VAGINITA GANGRENOASA

Aceasta boala , cu o evolutie supra acuta si de cele mai multe ori cu sfarsit local , se intalneste la vaca , capra , scroafa si mai rar la iapa.

20

Etiologie . Ca si in vaginita necrotica zdrobirea profunda a peretilor vaginali este o conditie pentru dezvoltarea microbilor anaierobi . Cauza determinate este infectia cu anaierobi ( clostridium perfrigents , edematiens si vibrionul septic , uneori asociati cu bacilul necrozei ) .

Simptome . Boala apare la 3-4 zile de la fatarea distocica si debuteaza cu eforturile violente de expulzare . Neintazia se declanseaza apoi tulburarile in stare generala determinate de toxiemia profunda . Local se constata o edematiere puternica vulvovaginara si chiar regiunea perineala si anala . Tesuturile edematiate la inceput sunt calde si cu crepitatii , poi se racesc si iau o culoare violacee . La inceput se constata febra 42grade , apoi scade treptata si dupa 2-3 zile devine hipotermic si moare . In aceasta evolutie supraacuta , marile functiuni sunt profound alterate , ca urmare a astarii de toxiemie . Datorita evolutiei supraacute prognosticul este fatal , ne mai fiind posibil aplicarea tratamentului .

Tratamentul . Se poate vorbi in aceasta boala de un tratament preventive de necessitate , ce trebuie aplicat cel mai curand posibil , pana nu se declanseaza intregul tablou clinic . Se va injecta perifocal si intravenous 200-300 ml ser antigangrenos polyvalent , concomitant si antibiotice su sulfatiazol . Acest tratament genral trebuie repetat timp de 3-4 zile si completat cu aeptizarea vaginului .

CERVICITA

Etiologie . Numeroasele traumatizari ce le sufera mucoasa cervicala in timpul fatarii ofera un mediu pentru dezvoltarea microbilor din vagin , sau antrnati de la exterior , provocand o inflamatie a mucoasei si a intregului perete cervical . La existenta acestor infectii de multe ori trece neobsrvata , fin d cofundata cu vaginita sau endometrita , permitand astfel cronicizarea procesului si producerea unor alterari morfologice ( stricture ) .

Simptome . Existenta cervicitei se poate constata numai prin examenul vaginal cu speculum . Floarea involta este puternic hipermiata , cu puncte hemoragice , canalul cervical intredeschis lasand sa se elimine in vagin o secretie mucopurulenta . Dupa o evolutie mai indelungata se constata o ingrosare a cervixului , din cauza procelor hipertrofice pe care le sufera . Trans rectal se poate constata o ingrosare a acestui organ cu un grad crescut de sensibilitate .

21

Prognostcul cervicitelor este rezervat , intrucat suferind hipertrofia si alterarea mucoasei ( elemental glandular ) , constituie o cauza de sterilitate .

Tratamentul , cervicitele se trateaza relative greu si cu slabe rezultate . Medicatia cea mai indicate costand in aplicarea de unguiente cu antibiotice pe floarea involta si in lumenul cervical . Se vor folosi pipete sau catetere cu ajutorul carora se va putea aplica unguientul .

ENDOMETRITE SI METRIRE PUIERPERALE

Dintre segmentele aparatului genital , uterul este cel mai des afectat un perioada puierperala , datorita starii particulare in care se gaseste dupa expulzarea fatului . Toate starile distocice care reclama diferite interventii pentru remediere constituie tot atatea ocazii de a se face insamantarea germenilor din vagin sau din afara si astfel sa determine infectii uterine mai mult sau mai putin grave .

Procesul inflamator poate sa intereseze numai mucoasa uterine – endometrita – sau sa afecteze si stratul muscular ( miometrul )- metrita -, si in cazuri grave intregul perete si seroasa –perimetrita . In alte imprejurari infectia se produce pe ligamentele largi si de aici sa cuprinda intregul uter –parametria ( metroperitonita ) .

ENDOMETRITA CATARALA ACUTA

Etiopatogenie . Germenii ce produc infectia uterine provin din vagin sau din mediul exterior si sunt germeni saprofiti , dar conditionat patogteni . Infectia este primara cand germenii se inmultesc in uter si declanseaza boala sau secundara cand se extinde de la vagin .

Cauza favorizanta pentru infectia uterului o constituie subinvolutia uterine ( atonia ) ce permite retinerea de losii si resturi din anexele fetale ce vor constitui mediul de cultura pentru grmeni . Comunicarea uterului cu exteriorul in timpul eliminarii ivelitorilor fetale face posibila patrunderea germenilor de la exterior , chiar prin intermediul anexelor . Prezenta microbilor in cavitatea uterine ca si toxinele elaborate , determia o actiune de distrigere a epiteliului ce se va exfolia , elementele albe se mobilizeaza si impreuna cu resturile de lichide rosiale vor forma exudatul ( secretia) uterine . Boala se intalneste mai frecvent iarna , in conditii de stabulatie permanenta , fara miscare .

22

Simptome . Boala apare de obicei la 10-12 zile de la fare si din aceasta cauza se poate confunda cu prelunguirea fazei rosiale . Clinic se manifesta prin scurgeri abundente seromucoase , de culoare rosie cu un slab miros de acru.

La iapa , endometrita catarala acuta se constata la 3-6 zile de la fatare si pe langa scurgeri sanguinolente apar si usoare tulburari in starea generala : puls , respiratie accelerate , apatit diminuat si eforturi de expulzare . In ceea ce priveste evolutia endometriei catarale in majoritatea cazurilor dureaza 8-10 zile , cu tendinta de vindecare spontana.

Diagnosticul . Tinand cont de timpul cand se manifesta boala sip e baza caracterului scurgerilor si aspectului uterului , diagnosticul se poate preciza usor .

Prognosticul este favorabil , intrucat nu altereaza profound endometrul si este posibila vindecarea spontana .

Tratamentul are drept scop trezirea involutiei uterine si evacuarea totala a continutului . Se procedeaza la masajul uterin pe cale taransrectala timp de 2-3 minute si se repeat la 2 zile . De asemenea se vor administra si substante ocitocice .

ENDOMETRIA PURULENTA ACUTA

Aceasta infectie uterine puerperala este o boala foarte frecventa si are o deosebita importanta intrucat tulbura functionarea de reproductie un timp indelungat , iar forma cronica prin modificarile endometrului poate provoca sterilitate definitive. Boala se caracterizeaza prin exprimarea unei secretii perulente , abundente la inceput , apoi devine mucopurulenta si mai redusa cantitativ.

Etiologie . In instalarea endometritei purulente , cea mai frecventa cauza este retentia placentara si traumatizarea endometrului in timpul interventiilor pentru remadierea disticiilor . Infectia cu flora microbiana se mai produce si dupa prolapsuluterin total sau prin dufuzarea infectiilor cervicale.

Simptome si evolutie . Boala se intalneste cel mai frecvent la vaca si bivolita si mult mai rar la celelalte specii . Se caracterizeaza prin usoare tulburari in stare generala , manifestate prin diminuarea apetitului , intreruperea rumegarii , scaderea secretiei lactate , usoare febra si eforturi de eliminare .

23

Diagnosticul . Precizarea diagnosticului se face pa baza aspectului characteristic al scurgerilor cat si pa modificarile uterului.

Prognosticul . In general , este favorabil la vaca , daca insa tratamentul este neglijat , boala se cronicizeaza si imprima femelei o stare de sterilitate .

Pentru iapa si carnivore prognosticul este rezervat . Forma cronica are un prognostic rezervat in ce priveste recapacitarea pentru reproductie .

Tratamentul uramareste stimularea involutiei uterine si distrugerea florei microbiene . In acest scop se va practica enucleerea corpului galben si masajul uterin . Cand gatul uterului este suficient de intredeschis , in cavitatea uterine se introduce 6-8bujiuri de nitrofuran , furacin san entozon sau comprimate de sulfamida .

Daca gatul gatul uterin are o permeabilitate redusa , se vor folosi unguiente cu antibiotice sau suspensii uleioase . Vindecarea se aprecieaza prin aparitia caldurilor si disparitia puroiului din micus .

METRITA PUERPERALA

Cand procesul septic intereseaza endometrul si miometrul , boala este numita metrita . In functie de agentul etiologic , metritele puerperale se impart in :

-metrita necrotica .-metrita gangrenoasa .

Aceste infectii grave au evoluatie acuta sau chiar supraacuta si sunt intotdeauna insotite de o intexicatie sepremica ce pot comprmite vital femelele bolnave .

METRITA PUERPERALA NECROTICA

Metrita necrotica este o boala grava a perioadei puerperale . In functie de extinderea lezionarii peretelui uterin si a procesul morbid se recunoaste la vaca : o metrita necrotica carunculata ( localizata ) si o metrita necrotica difuza ( generalizata ) , la toate celelalte specii . In primul caz , procesul infectios este localizat la nivelul carunculilor , iar in al doilea caz , metrita imbraca un character difuz si cuprinde regiuni intinse sau chiar intregul perete uterin . Metrita necrotica carunculara se constata , in special , la vaca , iar metrita necrotica difuza este mai frecventa la iapa , scroafa si catea .

24

Etiologie . De obicei , metrita puerperala se produce din cauza unor plagi profunde carunculare sau zdrobiri uterine , in cazul fatarilor distocice prin operatiile de embriotomie , care favorizeaza patrunderea si difuzeaza germenilor patigeni ai necrozei .

Metrita poate fi insa determinata si de unele stari infectioase cu character general sau local al organismului , aparute in perioada puerperala.

Astfel se cunosc , de exemplu : metrite aparute in urma unor enterite grave , contractate in perioada puerperala ce favorizeaza programarea germenilor patogeni pe cale limfatica din intestine in parenchimul uterin . Boala mai apare dupa prolaps uterin la care sa produs zdrobiri ale peretelui si a fost repus insufficient aseptizat . Boala se intalneste frecvent la vaca si mai rar la celelalte female .

Simptome . Metrita puerperala necrotica debuteaza cu modificari alarmante ale starii generale , cu fenomene de toxi infectie care se complica prin piemie . Din cauza infiltrarii peterilor uterine si a tulburariloe de nutritie celulara se instituie necroza tisulara , iar toxinele se resorb cu rapiditate . Clinic metrita necrotica se manifesta pe langa starea generala grava si cu o hipertermie pronuntata ( 41-42 grade ) . Apetitul este diminuat , rumegarea este suspendata , secretia laptelui dispare , iar animalul sta in pozitie cifozata si face eforturi prelungite de expulzare a continutului uterin . Printre buzele vulvei s elimina la inceput o serozitate de culoare rosie bruna , apoi cenusie , care exala un miros fetid . Vulva si viginul sunt edematiate , sensible iar cervixul este , de asemenea , intens hiperemiat , edematiat si acoperit cu depozite pseudimembranoase. Femela are un mers teapan , se deplaseaza cu dificultate . La palparea transrectala animalul manifesta dureri , iar uterul se simte marit in volum , si de consistenta crescuta . Uneori se pot distinge si zone de crepitatie uterine .

Evolutie . Boala apare de regula la 6-8 zile de la fatare si se caracterizeaza printr-o evolutie acuta cu declansarea simptomelor generale grave de la inceput . In cazul cand leziunile si necroza inteeseaza suprafete reduse ( metrita carunculara ) , in urma tratamentului se produce vindecarea in decurs de 3-5 saptamani cu eliminarea portiunilor mortificate si amendarea starii generale .

25

In majoritatea cazurilor , leziunile fiind profunde necroza cuprinde intreaga suprafata uterina , chiar cervixul iar femela moare prin intoxicatie sapremica , dupa 5-6 zile . In cursul evolutiei metritei necrotice se produc adesea abcese metastatice al caror continut se caracterizeaza printr-un miros asemanator cu cel de la uter .

Complicatii . In urma extinderii procesului inflamator si la seroasa viscerala se produce o perimetrita . La iapa , scroafa , carnivore , infectia curinde usor si peritoneul , provocand metriperitonita , tradusa clinic cu intregul complex simptomatic al peritonitei . Se mai pot intalni si cistite , pielonefrite , tromboza vaselor utero-ovariene , tot ca urmari ale procesului uterin .

Diagnostic .Pe baza complexului simptomatologic general si local , precizarea diagnosticului nu constituie o greutate .

Prognosticul , in general este grav . Metrita necrotica are evolutie grava la iapa , scroafa , catea si oaie . La vaca , evolutia este putin maligna , in special , in cazul metritei nerotice carunculare , dar pentru reproductie femela ramane timp indelungat sterile in urma modificarilor uterine . Animalele vindicate raman sterile , din cauza sechelelor ireversibile ce se instaleaza in tractul genital si care intereseaza in primul rand mucoasa uterina si cu o stare de casexie prelungita .

Tratament . Metrita necrotica este greu curabila . Prima interventie consta in aplicarea unui tratament general , sustinut 5-6 zile cu antibiotice si chimioterapice , in doze forte si antitoxice . Pentru evacuarea continutului uterin se recomanda introducerea bujiurilor de entozon sau de nitrofuran. Se contra indica masajul uterin si spalaturile antiseptice ale cavitatii uterine . Pentru neutralizarea actiunii polibacteriene ca si pentru a grabi epitelizarea uterina se introduce in situ un amestec de : teramicina , marfanail 10g , cloramfenicol 4g , in 100 ml oleum jecuroris , sau ulei genital . Se obtin bune rezultate prin introducerea a 40ml tardomiocel suspensie sau rivanol 30 ml.

26

METRITA PERFORATA

Aceasta forma de metrita este caracteristica carnivorelor , din care cauza se mai numeste si gangrema placenti uterine a carnivorelor . Metrita perforanta debuteaza prin process necrotic la nivelul placentei materne , de unde se extinde apoi la intregul uter . In majoritatea cazurilor , procesul necrotic provoaca perforarea peretelui uterin si ca urmare continutul septic al cavitatii uterine se revarsa in cavitatea abdominala .

Etiologie . Metrita perforanta se datoreste retentiei placentare sau ramanerii unui fetus putrefait in uter.

Simptome . Boala apare dupa 3-4 zile de la fatare si debuteaza prin hipertermie , frisoane si o pronuntata stare de intoxitie . In zilele urmatoare temperature scade sub normal , din vagin se elimina un exudat ichoros , brunciocolatiu , apar vomizari de culoare verde (biloase ) si diaree profuza si fetida. Cavitatea abdominala se baloneaza , animalul cade intr-o prosratie , sta in decubit lateral sin u mai reactioneaza la nici un excitant . Dupa 1-2 zile de boala , aminalul devine hipotermic , profound intoxicat si moare in agonie prelungita .

Diagnosticul . Examenul general al femelie , si explorarea aparatului geital permite sa se stabileasca diagnosticul de metrita perforanta . Vomizarile , hipotermia , diareea profuza si balonarea cavitatii abdominale constituie in indiciu suplimentar care usoreaza punerea diagnosticului .

Tratamentul . Eficatitatea tratamentului este , in general , redusa. Unele rezultate se pot obtine numai daca se intervine cat mai repede prin histerectomie si cu medicatie sustinuta de dezintoxicatie a femelei.

PERIMETRITA

Prin perimetrita se intelege inflamatia seroasei uterine . Etiologie . De obicei , perimetrita constituie o complicatie a metritei

acute prin extinderea procesului inflamator de la endometrul la miometru si pana la seroasa uterine . Procesul septic se debuteaza chiar de la seroasa in caztl perforarii peretelui uterin si cu insamantarea germenilor .

Simptome . Animalul prezinta stare generala modificata , temperature ridicata , puls accelerat .

28

Peretii abdominali sunt contractii , intrucat animalul sta in pozitie usor cifozata , cu abdomenul supt , iar miscarea este insotita de manifestari dureroase. Actul defecarii si al urinarii sunt incetinite si dureroase . Daca se plapeaza peretele abdominal in regiunea flancului accentuate cand se procedeaza la explorarea transrectala a aparatlui genital . Adeseori nu se constata clinic indicatile unui process inflamator la nivelul uterului si in consecinta , perimetrita evolueaza fara sa fie insotita de eliminarea unor secretii din caile genitale.

Diagnosticul . Pe baza unui examen atent prin exploratie rectala , coroborat cu datele anamnetice si celelalte manifestari clinice , se precizeaza diagnosticul . Un indiciu important in constituie sensibilitatea pe care o manifesta animalul la explorarea aparatului genital . Pozitiausor cifozata cu abdomenul supt contribuie la precizarea diagnosticului .

Prognosticul In unele cazuri . procesul patologic are o evolutie limitara si afecteaza numai partial seroasa uterine . In cele mai multe cazuri insa prognosticul este grav caci boala difuzeaza si cuprinde intreaga seroasa uterine . In aceste cazuri , perimetria se complica cu peritonita si determina moartea animalului . Complicatiile pritoneale se inregistreaza mai frecvent la iapa ; la vaci , perimetrita acuta se transforma adeseori in parametrita cronica , uterul comtactand numeroase aderente cu tesuturile invecinate isi pierde pozitia anatomica . Cosecutiv aderentelor si functiunea gastrointestinala sufera tulburari , datorita carora animalele slabesc ajungand la casexie.

Tratamentul . Se aplica atat tratamentul local cat sic el general , pentru combatarea metritei ce reprezinta cauza principala a aperimetriei.

PARAMETRITA PUERPERALA

Parametrita reprezinta inflamatia ligamentelor largi si a tesutului conjunctiv din cavitatea pelvina ( paravaginal ) , constituind un bloc impreuna cu organelle genitale . Boala se constata de cele mai multe ori la vaca si capra .

29

Etiologie . In cazul vaginitelor necrotice cu perforarea peretelui sau a metritei necrotice , procesul infectios poate difuza si tesutul conjunctiv perivaginal si in ligamentele largi . In tesutul conjunctiv inflamat la cavitatii pelvine se acumuleaza un exudat si apoi se formeaza un abces sau flegmon. De asemenea , parametrita se poate produce in urma operatiilor cezariene si a ovariectomiilor septice . Interventiile pe rumen favorizeaza adeseori parametrita . Simptomele . Parametrita recunoaste o evolutie subacuta.sau cronic , fiind o complicatie a proceselor uterine , vaginale sau peritoneale . Starea generala este foarte putin modificata , in schimb la examenul transrectal putem sesiza ingrosarea ligamentelor largi , o usoara sensibilitate si totodata o imobilizare a uterului . Toate organelle :ovar ,salprinx , uter sunt prinse intr-o masa indurate , constituind un adevar bloc , imobil . In caviatatea pelvina sip e fundurile de sac peritoneal se pot forma abcese sau flegmoane ce micsoreaza evident conductul . Alteori , in aderenta este prin si rectul , facand foarte dificila exploratia .

Prognosticul este defavorabil , deoarece in majoritatea cazurilor complicatiile peritoneale sunt inevitabile , iar in unele cazuri de vindecare raman adeseori tare ireversibile , ca : salpingita obliteranta , screloza ovariana sau induratia uterului , deci sterilitate lezionala .

Tratament . Conduita terapeutica este acceasi ca si in cazul perimetriei ; daca se identifica un abces alaturat peretelui vaginal , atunci se intervine chirurgical pentru deschiderea lui in cavitatea vaginala prin punctie.

30

Capitolul II

CONTRIBUTII PERSONALE

In cursul anului scolar 2009-2010 am facut practica , la circa sanitar veterinara din strada Stefan cel Mare, Ramnicu Sarat.

Dispensarul Sanitar Veterinar Rm. Sărat a fost înfiinţat în anul 1950, era subordonat Raionul Rm. Sărat, regiunea Ploieşti şi avea ca obiect de activitate controlul asupra sanătăţii animalelor precum şi controlul calităţii produselor de origine animală comercializate.

In acest timp am intalnit numeroase cazuri de boli .

31

Capitolul III 

Norme de protectia muncii in domeniul sanitar veterinar

La orele de instruire practica ce se desfasoara in laboratoarele de anatomie si patologie veterinara sau in ferma didactica si in clinica veterinara este necesar sa se respecte o serie de masuri de protectie deoarece materialul cu care se lucreaza poate fi infectat, animalele pot transmite boli la om, unele substante medicamentoase de uz veterinar sint toxice, putandu-se astfel produce de multe ori grave accidente. In timpul tuturor sedintelor de laborator se va purta obligatoriu halat alb de protectie, boneta alba iar in cadrul orelor de instruire practica ce se desfasoara in ferma, salopete, cizme de cauciuc si dupa caz, sort impermeabil si manusi de cauciuc. Folosirea instrumentalului de laborator, in special a aparaturii electronice se va face numai dupa un instructaj de folosire, executat de cadrul didactic care conduce lucrarea respectiva.Daca aparatura electronica se defecteaza, aceasta va fi reparata si verificata numai de un electrician autorizat. Se impune, de asemenea, verificarea periodica a instalatiei electrice, integritatea prizelor, intrerupatoarelor, conductorilor, a izolatorilor. Aparatele folosite pentru sterilizare vor fi dotate cu termometru, iar cele care realizeaza si marirea presiunii vor fi prevazute cu manometre pe cadranul carora este marcat vizibil, cu o linie rosie, limita maxima de functionalitate normala. Manipularea substantelor medicamentoase se va face cu mare atentie tinandu-se cont de grupa din care acestea fac parte:Substante foarte toxice care se pastreaza la ‘’Venena’’ precum si cele mai putin toxice,pastrate la ‘’Separada’’ se vor administra animalelor numai sub supravegherea cadrului didactic ;Substantele inflamabile se vor folosi numai in conditii de asigurare a unei aerisiri corespunzatoare si fara existenta unei surse de foc in apropiere ;Substantele volatile se vor folosi numai cand conditiile se vor executa numai sub nisa, dupa ce a fost verificata functionalitatea ei ;Inainte de a se pune o substanta volatila intr-un vas,acesta se eticheteaza ;Este obligatoriu ca lucrarile sa se execute numai in vase perfect curate, care se vor spala imediat dupa folosire ;Cadrul didactic care conduce lucrarea va instrui elevii pentru ca acestia sa nu guste substantele si sa nu utilizeze vasele de laborator pentru mancare sau pentru baut

32

Pipetarea substantelor lichide toxice sau a celor chimic agresive se vaface cu para de aspiratie. Resturile de substante acide si bazice ramase in urma analizelor vor fi neutralizate inainte de a fi varsate in chiuveta. Se va atrage atentia ca folosirea pentru uz uman a medicamentelor de uz veterinar este total contraindicata. La lucrarile de microbiologie, anatomie patologica si boli infectioase, manipularea culturilor microbiene, cadavrelor si organelor provenite de la animalele infectate se va face numai prin respectarea normelor de asepsie, lucrandu-se la flacara, cu instrumentar corespunzator, sterilizat in prealabil. Instrumentele cu care se lucreaza vor fi introduse in recipiente cu solutii dezinfectante, culturile microbiene si produsele patologice vor fi recoltate in galeti prevazute cu capac, care se vor steriliza in autoclave, sau in interiorul acestor galeti se vor pune substante dezinfectante puternice in concentratii mai mari decat cele uzuale. Culturile microbiene ce urmeaza a fi pastrate nu se las ape mese, ci se depoziteaza in dulapuri inchise cu cheia. Dupa terminarea lucrarilor, mesele si pardoseala se spala cu solutii dezinfectante, lasand sunbstanta sa actioneze 51-20 de minute. In timpul lucrarilor de instruire practica se vor lua masuri corespunzatoare de contentie a animalelor, in vederea evitarii accidentelor. Este necesar sa se cunoasca modul de abordare si sontentie corespunzator fiecarei specii de animale. Atunci cand elevii vor lucra cu animalele bolnave de boli transmisibilela om se vor lua masuri de protectie special menite sa evite contaminarea acestora.Echipamentul de protectie se va dezinfecta pe loc. Animalele de experienta vor fi in permananta tinute sub control sanitar-veterinar, in vederea diagnosticarii la timp a eventualelor maladii contractate de acestea si pentru eliminarea pericolului transmiterii lor de la om in cazul antropozoozelor. Cand se executa necropsii se vor lua masuri de prevenire a infectarii elevilor, acestia fiind obligati sa lucreze cu pense si cu manusi de cauciuc.Este necesar ca dupa efectuarea acestor lucrari sa se distruga cadavrele, sa se dizinfecteze locul unde s-a lucrat, iar instrumentarul sa se sterilizeze inainte de spalare si curatire. Cand se executa lucrari de disectii, in cadrul lucrarilor de anatomie, se vor folosii cadavre de la animalele sanatoase sau fara boli infectocontagioase transmisibile la om. Dupa terminarea lucrarii se vor distruge cadavrele, putand sa se pastreze unele piese,formolizate. In timpul lucrarilor de laborator si din interiorul adaposturilor de animale se interzice elevilor consumul de alimente si de apa. In cazul producerii accidentelor, vor fi transportati de urgenta la clinicile umane.

33

Capitolul IV

Concluzii si propuneri Lactatia falsa

Lactatia falsa (nervoasa) Reprezinta declansarea spontana a lactatiei,in afara gestatiei si a parturitiei(nasterii),apare de regula la femelele cu gestatie falsa.Este o psihoza puerperala care este frecventa la catea si pisica. Lactatia falsa se manifesta prin aparitia modificarilor caracteristice lactatiei normale.Laptele secretat este un lapte normal. Ca tratament se urmareste suprimarea lactatiei si combaterea modificarilor comportamentale.Tratamentul da rezultate mai bune daca se merge din timp la medicul veterinar. Daca lactatia s-a instalat,cu greu se poate produce intarcarea.Masurile igienice au cea mai mare importanta si ele trebuie sa realizeze un soc "psihologic" pentru catea sau pisica.In acest sens se instituie o dieta completa timp de 24 ore si hidrica de 48 ore,plimbari frecvente si retragerea tuturor obiectelor care ar intretine instinctul matern. In scopul reducerii si opririi lactatiei se utilizeaza medicatia agalactogena, aplicata local sau pe cale generala,ca si hormonoterapia. Camforul aplicat pe glanda mamara,in unguente cu o concentratie de 5-10% constituie terapia cea mai aplicata de catre medicii veterinari.In prezent se obtin rezultate bune cu o noua molecula steroidiena care are aceeasi eficienta cu a bromocriptinei dar fara inconvenientele acesteia si nici ale steroizilor sexuali. In ultima perioada au aparut preparate foarte eficiente in combaterea lactatiei false ca: Tari-Dog,Ovarid,Geskan etc

34 BIBLIOGRAFIE

-Militaru Manuella (2006) – Anatomie patologică generală veterinară. Ed. Elisavaros, Bucureşti -Bîrţoiu A., Seiciu Fl. – Tratat de patologia reproducţiei la animale, Ed. Bic All, Bucureşti, 2006 -Cernescu H. - Ginecologie veterinară, Ediţia II, Ed. EM CECMA partner, Timişoara, 2004 -Groza Ioan Ştefan – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară –Compendiu- Ed. Academiei Române, 2006