Patologia vasculara

7/25/2019 Patologia vasculara

1/23

PATOLOGIA VASCULAR

ATEROSCLEROZA

Ateroscleroza prezena de plci proeminente (ateroame) formate prin depunereasubintimal de diverse lipide, colesterol, proteine, esut bros, componente calcare

Leziunea caracteristic placa e atero!

Etiopatogenia aterosclerozei

Leziunile precursoare:

1. Striurile lipidice

. !n"ro#area intimal difuz

. "# Striurile lipiice

Sunt leziuni plane sau u#or elevate la nivelul intimei, ce se formeazprin depunere de lipide intracelular #i e$tracelular

Se %nt&lnesc at&t la copii c&t #i la aduli.

'icroscopic

elulele prezint vacuole cu lipide celule spumoase (i".1 *,+)

'acrofa"ele, celulele musculare netede conin cantiti mari de lipide

ATEROSCLEROZA

ATEROSCLEROZA

$# %n&ro'area inti!ala i(uz

Se prezint sub forma unor zone albicioase, %n"ro#ate la nivelul bifurcaieitrunc-iurilor arteriale

)icroscopic

Sunt alctuite din celule musculare netede #i estut conunctiv, dar fr

depunere de lipide

*ceste leziuni sunt localizate la locurile de ramicare a arterelor

Leziunea caracteristic pentru ateroscleroz placa lipiic*+roin,a!atorie -placa e atero!.


2/23

Plcile simple sunt leziuni focale, elevate, de culoare "lbui, cu suprafaaneted, form nere"ulat dar cu mar"ini bine evideniate.

Placa fbroas (i". *) reprezint o leziune mai avansat, de formapro$imativ oval, cu diametrul cuprins %ntre / 1 cm. !n vasele mici, cum

ar arterele coronare #i cerebrale, acestea sunt de obicei e$centrice,ocup&nd doar o poriune din circumferina lumenului. !n stadiile maiavansate, fuzionarea lor determin apariia unor leziuni mari.

ATEROSCLEROZA

)icroscopic

0lcile aterosclerotice sunt de obicei acoperite iniial de un endoteliu intact,cu afectarea intimei #i puin din poriunea superioar a mediei. (i". +)

ona dintre lumenul vasului #i centrul necrotic capsula fbroas este

alctuit din celule musculare netede, macrofa"e, limfocite, celule %ncrcatecu lipide(2celule spumoase3) #i componente ale esutului conunctiv.

u Celulele spu!oase sunt e macrofa"e, e celule musculare netede cu depozitede lipide

Zona central conine detritusuri necrotice

!n interiorul esutului bros c&t #i %n zonele necrotice se pot %nt&lni cristale decolesterol #i celule "i"ante de corp strin

recvent, %n interiorul plcii se %nt&lnesc numeroase celule in4amatorii

ATEROSCLEROZA

ATEROSCLEROZA

E/olu0ia placii *+roase in ateroscleroz

re#terea plcii broase se face pe seama dezvoltrii neovascularizatiei, cupunct de plecare de la nivelul vaselor vasorum, care sunt puine la opersoan normal, dar frecvente la nivelul plcilor aterosclerotice.

5asele noi sunt fra"ile #i se pot rupe.

!n interiorul plcilor broase pot prezente macrofa"e %nccate cu-emosiderin, ceea ce atest prezena -emora"iei

ATEROSCLEROZA

Plcile aterosclerotice co!plicate (i". 6)


3/23

omplicaiile constau %n:

eroziunea1 ulcera0ia sau *surarea placii

2e!ora&iile in placa e atero!

calci*cri

ane/ris!e

u Calci*crile apar %n zonele cu necroz, depinz&nd de mecanismul de depunere#i resorbie a mineralelor, care este re"lat de celule de tip osteoblast #i osteoclastdin pereii vasculari7 poate contribui la ridi"izarea lumenului

u Tro!+oza !ural

apare datorit scur"erii san"uine turbulente din urul plcii, acest lucru

determin&nd #i leziuni ale endoteliului se formeaz de obicei la nivelul zonelor de eroziune #i de surare a capsulei

broase

localizarea lor %n re"iunea pro$imal a arterei coronare poate o cauz deemboli %n zonele distale

ATEROSCLEROZA

u Atero!ul /ulnera+il plac de aterom cu alterri structurale #i funcionale carepredispun la destabilizarea plcii.

u Atero! esta+ilizat

reprezint placa de aterom complicat cu tromboz mural, ruperea capsuleifbroase sau hemoragie intracapsular.

apare frecvent %n cadrul sindroamelor acute coronare.

ruperea unei plci de aterom determin activarea factorilor de coa"ulare cuapariia unui trombus ocluziv la acest nivel

-emora"ia unei plci de aterom, datorit rupturii vaselor noi formate, poate

s apar cu sau fr ruptura %n prealabil a capsulei broase. !n ultima situaieapare e$pansiunea plcii, cu accentuarea %n"ustrii lumenului vascular. 8datcu resorbia -emora"iei, apar macrofa"ele %ncrcate cu -emosiderin

CO)PLICA3IILE ATEROSCLEROZEI

5ariaz %n funcie de localizarea #i mrimea vasului afectat, precum #i decronicitatea procesului aterosclerotic (i".9).


4/23

1. ocluzia acut

. 4n&ustarea cronic a lu!enului /ascular

6. (or!area e ane/ris!e

9. e!+olis!


Ocluzia acut tromboza la nivelul plcii de aterom poate determina%n"ustarea brusc a lumenului unei artere musculare(i".), rezult&ndnecroza isc-emic a teritoriului iri"at de vasul respectiv.

%n&ustarea cronic a lu!enului /ascular determin reducerea pro"resiva 4u$ului san"uin cu apariia secundar a isc-emiei cronice la nivelulteritoriului de distribuie al arterei. linic a atroa or"anului respectiv(e$.

stenoza arterei renale unilaterale determin atroe renal ) 5or!area ane/ris!elor leziunile din cadrul plcilor de aterom complicate

se pot e$tinde la nivelul mediei unei artere elastice, ceea ce determinslbirea peretelui vascular #i apariia secundar a unui anevrism. recventapar la nivelul aortei abdominale

E!+oliaapare prin:

mobilizarea unui tromb format la nivelul plcii de aterom

ulcerarea plcii cu dislocarea detritusurilor #i apariia 2embolilor cu

cristale de colesterol3, care microscopic au aspect de 2ace3 %nesuturile afectate (i". ;)


ARTERIOSCLEROZA

Defniie termen "eneric pentru toate modicrile produse de -ipertensiuneacronic la nivelul arterelor #i a arteriolelor.

'odicrile la nivelul arteriolelor arterioloscleroza

A# ARTERIOSCLEROZA 6E7IG7

*pare %n prezena unei -ipertensiuni cronice u#oare

'odicarea principal 4n&ro'area e i(erite &rae a peretelui/ascular (i".


5/23

La nivelul arterelor mai mici #i la nivelul arteriolelor aceste leziuni suntdenumite ca arterioscleroz/ arterioloscleroza hialin. (=ermenul de 2 -ialin3se refer la aspectul lucios, cicatricial al peretelui vascular)

0ereii arteriolari sunt %n"ro#ai prin depunerea de material la nivelul

membranei bazale #i acumularea de proteine plasmocitare. (i".


6/23

*fectarea direct a vaselor san"uine de ctre anticorpii circulani

>iferite forme de imunitate mediata celular

POLIARTERITA 7O8OASA

Defniie

este o vasculit acut, necrozant

afecteaz arterele musculare mici si medii, si ocazional arterele mari

e mai frecvent la brbai dec&t la femei

Aspecte moropatologice

leziunile caracteristice se "sesc %n arterele !usculare !ici si !eii #isunt dispuse nere&ulat

ocazional leziunile se e$tind la nivelul arterelor mari (arterele renale,splenice, coronare)

ecare leziune nu msoar mai mult de c&iva milimetri %n lun"ime, dar potimplica %ntrea"a circumferin a vasului

cea mai importanta caracteristic morfolo"ic prezen0a unei arii enecroz *+rinoi1cu e$istena unui raspuns in4amator acut ce %nconoarzona de necroz, de obicei implic&nd %ntrea"a adventice (periarterite), ce see$tinde la nivelul celorlalte straturi vasculare.(i".?)


CO7SECI73E

Tro!+oza la nivelul se"mentului arterial afectat, infarctele ind frecvente%n or"anele afectate

Ane/ris!e !ici (diametru @ A, cm)

apare c&nd afeciunea este localizat la nivelul arterelor mari, inspecial la nivelul ramurilor arterelor renale, coronare si cerebrale7

Complicatie ruptura anevrismului,iar dac este localizat la nivelulunei zone critice,atunci poate determina o -emora"ie fatal.

EVOLUTIA

esutul necrotic si e$udatul in4amator este resorbit, cu aparitia brozei intunica medie si cu numeroase "oluri %n lamina elastic


7/23


ARTERITELE CU CELULE GIGA7TE-arterita te!poral1 arterite &ranulo!atoase.

sunt in4amaii "ranulomatoase, cronice, focale ale arterelor temporale

de#i afecteaz cel mai des artera temporal, poate afecta #i alte arterecraniale sau aorta #i ramurile sale (poate determina apariia anevrismuluiaortic)

v&rsta medie de apariie de obicei


8/23

Zonele de necroz se caracterizeaz prin modicrile ale laminei elasticeinterne, care devine balonizat, nere"ulat #i fra"mentat iar %n cazurilesevere poate disprea

!n stadiile nale intima este evident %n"ro#at, iar media este broas

=romboza poate obstrua lumenul

ARTERITE CU CELULE GIGA7TE

GRA7ULO)ATOZA 9EG7ER

8e*nitie

vasculit localizat la nivelul tractului respirator si renal

este o vasculit necrotizant sistemic, de etiolo"ie neprecizat,caracterizat prin leziuni "ranulomatoase la nivelul nasului, sinusurilor,plm&nilor #i la nivelul "lomerulilor renali

Pato&enie leziunile "ranulomatozei Fe"ner constau %n:

necroz parenc-imatoas, vasculit #i in4amaie "ranulomatoasalctuit din neutrole, limfocite, celule plasmocitare, macrofa"e sieozinole

leziunile individuale de la nivelul plm&nilor pot mai mari de cm sitrebuie difereniate de tuberculoza.

vasculita ce interesaza arterele #i venele mici poate apare %n orice loc,dar mai frecvent la nivelul tractului respirator, rinic-i #i splin

arterita se caracterizeaz %n special prin in4amaie cronic

destul de frecvent G in4amaie acut, in4amaie "ranulomatoasnecrotizant Hfr necroz sau necroza brinoida.

E/olutie %n"ro#area mediei si proliferarea intimei sunt frecvente si adeseadetermin %n"ustarea si obliterarea lumenului.

GRA7ULO)ATOZA 9EG7ER

La nivel pulmonar caracteristic (i". 11)G persistenta pneumoniei bilaterale, cuinltrate nodulare, ce evolueaz spre formarea de caviti, asemntor tuberculozei(de#i mecanismul pato"enic este diferit)

La nivelul rinichilor iniial apare "lomerulonefrita focal necrotizant, cepro"reseaza spre "lomerulonefrita diuza


9/23

Tratamentulcu ciclofosfamid evideniaz un rspuns favorabil

Eetratat evoluie mali"n, /AI din bolnavi decedeaz %ntrun de zile

ARTERITA TA:A;ASU

8e*nitie

afectiune in4amatorie ce afecteaza aorta si ra!urile !a constau %n broza #i proliferare intimal sever

Leziunile aterosclerotice secundare pot ascunde afeciunea de baz.

6OALA :A9ASA:I


10/23

TRO)6A7GEITA O6LITERA7T6oala 6uer&er

8e*ni0ie afeciune in4amatorie ocluziv localizat la nivelul arterelor !eii si!ici, de la nivelul se&!entelor istale ale !e!+relor superioare si

in(erioare- *pare %n special la brbai, dar si la femei, care fumeaza

- 0revalena cea mai mare aria 'editeraneana, *sia

Etiolo&ie

Jolul etiolo"ic al fumatului este probat de faptul ca renuntarea lafumat determina remisiunea7 anumiti polifenoli din tabac producanticorpi si pot induce in4amatie

Kipersensibilitatea mediata celular imopotriva cola"enului de tip si

Susceptibilitatea "enetica : tipurile -aploide KL* *? si KL* + suntmai frecvente la pacientii cu tromban"eita obliteranta

Clinic

primele simptomele apar frecvent intre 9A de ani

Se manifesta prin aparitia claudicatiei intermitente, ulceratii dureroasela nivelul falan"elor distale

TRO)6A7GEITA O6LITERA7TA6oala 6uer&er

Microscopic

0rimele modicari in4amatie acuta a arterelor mici si medii

nltratul cu celule neutrole se e$tinde la venele si nervii inconuratori

nteresarea endoteliului in zonele in4amate determina aparitia trombozei siobliterarea lumenului vascular (i".16 *,+)7 microabcesele mici de la nivelulperetelui vascular, caracterizate printro zona centrala de neutroleinconurata de broblaste si de celule "i"ante Lan"-ans, auta la stabilireadia"nosticului diferential cu tromboza asociata cu ateroscleroza


11/23

Leziunile initiale adesea devin severe incat pot determina "an"renae$tremitatii, pentru care sin"urul tratament este amputaia

6oala 6e2cet

8e*ni0ie

/asculita siste!ica1 atat la ni/elul /aselor !ari cat si !ici

se caracterizeaz prin afte orale, ulcere, ulceratii "enitale si in4amatii oculare

ocazional leziuni la nivelul SE, tractul "astrointestinal si aparatul cardiovascular

Leziunile cutaneomucoase prezinta vasculita nespecica la nivelularteriolelor, capilarelor si venulelor, cu inltrat limfocitar si plasmocitar lanivelul peretelui vascular precum si a tesuturilor perivasculare

8cazional celulele endoteliale sunt balonizate si pot proliferate

*rterele medii si lar"i prezinta arterita distructiva, cu necroza brinoida,inltrat mononuclear, tromboza, anevrisme si -emora"ie

Etiolo&ia probabil mecanism imun

Trata!ent rezultate bune cu corticosteroizi

A7EVRIS)E

8e*ni0ie

sunt dilataii anormale ale arterelor #i venelor

anevrismele arteriale sunt mai frecvente #i mai semnicative clinic dec&t celevenoase, ind cauzate de subierea mediei, ca urmare a unei afeciunicon"enitale sau dob&ndite.

incidena cre#te odat cu v&rsta

Clasi*care %n functie de localizare, aspectul macroscopic, etiolo"ie (i". 19)

A) Clasifcarea n uncie !e localizare

se refer la tipul de vas afectat (artera sau vena), precum #i denumireavasului afectat (aorta , artera poplitee)

") Clasifcarea n uncie !e aspectul macroscopic


12/23

1. Ane/ris! (uzi(or! formaiune balonizant ovoidal, localizat paralel cua$ul lun" alvasului

. Ane/ris! sacular dilataie balonizant pe o parte a arterei, asemntorunui sac, cu oriciul de intrare #i ie#ire mai mic %n comparaie cu diametrul

anevrismului6. Ane/ris!ul isecant reprezint de fapt un -ematom, %n care s&n"ele de

la nivelul -emora"iei patrunde %n medie separ&nd straturile peretelui vascular

9. Ane/ris!e arterio/enoase semnic directa comunicare %ntre o arter #io ven.

A7EVRIS)E

A7EVRIS)E

C) Clasifcarea etiologic

I. Ane/ris!ul aterosclerotic

este cel mai frecvent

se formeaz pe seama distru"erii mediei prin comple$e ateromatoase

este localizat, de elecie, %n aorta abdominal, distal de ori"inea arterelorrenale #i pro$imal de bifurcaie(i". 1)

ocazional, este localizat %n celelate poriuni ale aortei sau la nivelul arterelor

poplitee sau iliace

apare mai frecvent la brbai

peste umtate din pacieni sunt -ipertensivi

Anevrismele aortice ab!ominale

sunt de obicei fuziforme, mai rar de tip sacular.

ele simptomatice au un diametru de ; cm

Sunt delimitate de leziuni aterosclerotice ulcerate #i calcicate 'aoritatea conin trombi intramural, %n diferite "rade de or"anizare, ce

pot emboliza %n arterele periferice

Jar, dimensiunea mare a anevrismului poate determina compresiunepe aort

)icroscopic


13/23

Leziunile aterosclerotice complicate determin distru"erea pereteluivascular#i %nlocuirea acestuia cu esut bros

ocal, se pot observa zone normale de medie norma

*dventicea este %n"ro#at #i focal este in4amat, ca rspuns laleziunile de ateroscleroz avansate

A7EVRIS)E

II. Ane/ris!ul isecant

8e*ni0ie s&n"ele intr %n peretele arterial #i separ straturile acestuia dea lun"ulvasului (i". 1;*,+). *ceast zon este de fapt un lumen fals %n interiorul pereteluiarterial, leziunea ind cunoscut sub numele de -ematom

*fecteaz cel mai frecvent aorta #i ramurile sale maore.

0oate apare la orice v&rst, dar mai frecvent %n decada a cincea #i a #asea, cupreponderena brbailor

'aoritatea pacienilor prezint -ipertensiune

Etiopato&enie

'ecanismul care st la baza apariiei anevrismelor disecante const %nslbirea mediei, aceast modicare ind iniial descris ca necrozchistic idiopatic. !n acest caz aorta se dilat prin distru"ereamultifocal a componentelor elastice #i musculareale tunicii medii,ceea ce duce la apariia spaiilor 2c-istice3.

>isecia %ncepe din aorta ascendent #i se e$tinde pro$imal (spre cord)#i distal (dea lun"ul aortei)pritro -emora"ie disecant ce separtreimea e$tern a tunicii medii de cele dou treimi interne cu formareaunui cilindru

A7EVRIS)E

A7EVRIS)E

III. Ane/ris!ele si*litice

*fecteaz %n principal aorta ascendent (i". 1


14/23

*ceste modicri determin necroz focal, cu dezor"anizarea #idistru"erea laminei elastice

A7EVRIS)E

IV. Ane/ris!ele !icotice

apar ca urmare a slbirii rezistenei peretelui vascular datorit uneiinfecii micotice

prezint un risc crescut de ruptur #i -emora"ie

pot apare la nivelul peretelui aortic sau %n vasele cerebrale %n timpulsepticemiilor, cel mai frecvent datorit endocarditei bacteriene

rar pot afectate #i arterele renale, mezenterice, splenice

se pot asocia cu tuberculoza sau cu abcesele bacteriene

? Anevrismele arterelor cerebrale

cel mai frecvent sunt anevrisme saculare #i sunt denumite anevrisme24n +oa+e e stru&uri@ -+errB@.

frecvent sunt con"enitale #i suntlocalizate mai ales la nivelulpoligonului Willis

pot determina -emora"ie subara-noidian

PATOLOGIA VE7OAS

A# VARICELE VE7OASE sunt vene dilatate, tortuoase, ce se formeaz princre#terea presiunii luminale, complicat cu pierderea suportului venos

I# Varicele /enoase super*ciale ale !e!+relor in(erioare

# aecteaz sistemul venos saen superfcial

5actori (a/oriza0i

Vrsta icidena cre#te odat cu v&rsta. Je4ect apariia modicrilor

de"enerative ale esutului conunctiv din pereilor vasculari . Se=ul femeile, mai ales %ntre 6A A de ani, sunt mai predispuse la

varice dec&t brbaii

Ereitatea e$ist o predispoziie familial

Postura presiunea venoas la nivelul membrelor inferioare este de 1A ori mai mare la persoanele care stau vertical , de aceea incidena


15/23

este crescut #i complicaiile sunt mai frecvente la aceia care stau %npicioare perioade %ndelun"ate

O+ezitatea cre#te riscul de apariie a varicelor prin cre#tereapresiunii intraabdominale sau datorit suportului inecient al vaselor

oferit de esutul "rasAli actori !e risc: tumori pelvine, insuciena cardiac con"estiv, obstruciatrombotic a trunc-iului venos principal al coapselor sau pelvisului

PATOLOGIA VE7OAS

Distopatolo&ic

venele varicoase prezint %n"ro#area peretelui vascular de diferite "rade M %nunele zone %n"ro#area se datorez dilataiei, %n altele datorit -ipertroeimusculare netede, brozei subintimale #i prin %ncorporarea trombilor murali la

nivelul peretelui vascular

frecvent se observ calcicri locale

afectarea valvular const %n %n"ro#area acestora, scurtarea lor.

Clinic

Se constat vene proeminente rsucite pe picioare, cu edem, con"estie aesuturilor distale (durere #i senzaie de "reutate %n picior), dermatite de staz,ulcere cutanate, celulit(i". 1/)

PATOLOGIA VE7OAS

II # Alte localizari ale /aricelor /enoase

DE)ORIZII

>ilataiile venelor de la nivelul rectului #i canalului anal

0ot apare %n interiorul sau %n e$teriorul sncterului anal

actorii favorizanti cei mai importani constipaia, sarcina, sauobstruc#ie venoas ( tumori rectale)

VARICE ESO5AGIE7E

Jeprezint o complicaie a -ipertensiunii portale, datorate %n specialcirozei -epatice


16/23

0resiunea portal crescut determin distensia #i realizarea deanastomoze %ntre sistemul venos sistemic #i cel portal la nivelulporiunii inferioare a esofa"ului

omplicaia cea mai important -emora"ia , cauz important de

deces PATOLOGIA VE7OAS

TRO)6OZA VE7OAS PRO5U78

*fecteaz %n principal venele membrelor inferioare

I# Tro!+o,e+ita

Jeprezint in4amaia venelor mici #i uneori a venelor mari

*pare secundar trombozei sau, destul de frecvent, ca o reacie local a uneiinfecii bacteriene

II# 5le+otro!+oza termen folosit pentru tromboza venoas fr o cauzinfecioas sau in4amatorie

III# Tro!+oza /enoas pro(un

Se refer at&t la 4ebotromboz c&t #i la trombo4ebit

*pare mai frecvent atunci c&nd se asociaz cu perioade lun"i de imobilitatesau cu condiii de scdere a debitului cardiac.

Jeprezint o cauz frecvent de embolii pulmonare

PATOLOGIA LI)5ATIC

LI)5A7GITA

Je4ect infecia #i necroza vaselor limfatice

0rezena infeciei la nivelul limfo"an"lionilor G limfadenit

La periferia unei zone de in4amaie, limfaticele sunt dilatate, pline de

un e$udat cu celule, detritusuri celulare #i bacterii.

Etiolo&ie


17/23

*proape orice a"ent pato"en virulent poate cauza limfan"it, dar celmai frecvent este incriminat streptoccocul beta -emolitic

Clinicse manifest prin benzi subcutanate ro#ii, dureroase, adesea asociate culimfo"an"lioni re"ionali durero#i.

LI)5E8E)UL

*pare %n urma obstruciei limfatice e prin esut cicatricial, tumoriintraluminale, compresiunea unei tumori tisulare adiacente

*pare de obicei doar atunci c&nd trunc-iurile maore sunt obstruate, %nspecial la nivelul a$ilei(e$. mastectomia radical pentru cancerulmamar)

PATOLOGIA VE7OAS

Li!(an&iectazia apare atunci c&nd obstrucia limfatic este prelun"it, cudilatarea vaselor limfatice #i cre#terea esutului bros

Ele(antiasis limfedem la nivelul unui membru care devine mult mrit, cauzafrecvent lariazis (parazit ce invadeaza limfaticele)

6oala )ilorB

>eniie afeciune con"enitala, caracterizat prin limfedem prezent de lana#tere

*fecteaza de obicei doar un sin"ur membru, dar este mai intens la nivelul

buzelor #i pleopelor.

Nesuturile afectate prezint limfatice mult dilatate, toat zona cpt&nd unaspect spon"ios.

TU)ORI 6E7IG7E ALE VASELOR SA7GUI7E

Oeneraliti

=umorile la sistemul vascular sunt frecvente, maoritatea ind -amartoame

A# DE)A7GIOA)E

*par de obiceila nivelul pielii dar pot %nt&lnite #i %n or"anele interne

)icroscopic

"# DE)A7GIOA)ELE CAPILARE


18/23

*ceast leziune este alctuit din canale vasculare cu o structur #i o mrimecaracteristic pentru capilarele normale

0ot localizate %n orice esut, dar cel mai frecvent la nivelul pielii, esutulsubcutanat, la nivelul "urii, rinc-ilor, catului

>iametrul variaz de la milimetri G centimetri

uloarea este rosie albastr, depinz&nd de "radul de o$i"enare al s&n"elui


$# DE)A7GIOA)E UVE7ILE

Se %nt&lnesc la nivelul pielii nou nscuilor

resc rapid %n primele luni devia, dar diminu spre 1 6 ani, #i

re"reseazcomplet %n maoritatea cazurilor (/AI) p&n la v&rsta de ani)icroscopic

one, de obicei bine delimitate de#i nu prezint capsul individual,alctuite din capilare separate de esut conunctiv. 0roieciile di"italeale esutului vascular pot da impresia unei invazii, dar aceste leziunisunt beni"ne, nu invadeaz #i nici nu metastazeaz.

analele tapetate de endoteliu sunt umplute de obicei cu s&n"e

8cazional canalele se pot rupe determin&nd dezvoltarea unui esut

cicatricial #i depozite de -emosiderin

F# DE)A7GIO)UL CAVER7OS

Pste format din spaii vasculare mari, frecvent presrate cu cu spaiivasculare de tip capilar, mici

*par frecvent la nivelul pielii(i".1?), dar de asemenea pot apare lanivelul suprafeelor mucoase sau or"aneleor viscerale, incluz&ndsplina, catul, pancreasul


)acroscopic

on de culoare ro#ie albstruie, moale de aspect spon"ios, cu un diametruce poate atin"e c&iva centimetri, bine delimitat dar fr prezen%a uneicapsule

Eu re"reseaz spontan


19/23


# SI78ROA)E DE)A7GIO)ATOASE )ULTIPLE

Se caracterizeaz prin prezena a mai mult de un -eman"iom, ind implicatemai multe esuturi (pielea #i sistemul nervos central7 splina #i catul)

Sinro!ul /on Dippel Linau

Pntitate rar ce se caracterizeaz prin -eman"ioame cavernoase ce apar lanivelul cerebelului sau mduvei spinrii, #i retina.

Sinro!ul Stur&e 9e+er

Se caracterizeaza printro tulburare de dezvoltare a vaselor san"uine lanivelul pielii #i creierului

6# TU)ORA GLO)IC -Glo!an&io!.

=umor beni"n ce deriv din celulele "lomusului normal, formaiunevascular neuromuscular de le"tur %ntre arteriole #i venule (ace#tireceptori neuromuscularri sunt sensibili la temperatur #i re"leaz 4u$ularteriolar)

este localizat la nivelul pielii, maoritatea la nivelul re"iunilor distale alefalan"elor, tipic la nivel subun"-ial


*spectul -istopatolo"ic al tumorii "lomice

)acroscopic

Leziunile sunt mici, de obicei sub 1 cm %n diametru

La nivelul pielii se prezint sub forma unor leziuni u#or elevate,rotunde, ro#iialbstrui, de consisten ferm. (i".A)

)icroscopic (i".1 )

Spaii vasculare ramicate %ntro strom de esut conunctiv #i a"re"atesau cuiburi de celule "lomice specializate.

elulele "lomice sunt celule rotunde sau cuboidale, care la microscopulelectronic prezint caracteristicile celulelor musculare netede

TU)ORI 6E7IG7E ALE VAELOR SA7GUI7E


20/23

C# DE)A7GIOE78OTELIO)UL

>eniie tumor vascular a celulelor endoteliale, ind considerat oleziune de "rani %ntre -eman"ioame beni"ne #i an"iosarcoame.

)icroscopic

0rezint mai multe tipuri, %n funcie de aspectul celulelor endoteliale

2e!an&ioenotelio!ul cu celule epitelioie sau 2istiocitare, celuleleav&nd o citoplasm eozinolic, vacuolar.

Lumenul vascular este evident

'itozele sunt rare

0ot apare %n orice zona, iar tratamentul curativ const %n %ndeprtarea

lor c-irur"ical , dar unul din cinci pacieni dezvolt metastaze De!an&ioenotelio!ul cu celule (uzi(or!e

*par %n principal la brbai, indiferent de v&rst, de obicei la niveluldermisului #i esutului subcutanatal e$tremitilor distale

0rezint spaii vasculare dtapetate de un endoteliu, cu prezena unorproiecii papilare.

>esi tumora poate recidiva, totu#i acestea dau rar metastaze

TU)ORI )ALIG7E ALE VASELOR SA7GUI7E

A# A7GIOSARCO)A

=umor rar , e$trem de mali"n a celulelor endoteliale

*pare la orice v&rst #i indiferent de se$

)acroscopic

nitial prezint caracteristici beni"ne: noduli rosii, mici, nedurero#i, binedelimitai# pot apare #i sub form de formaiuni mari, "ri palide, de

consistena sczut #i care de obicei dezvolt necroz central cu -emora"ieconsecutiv

Localizare piele, s&n"e, tesut osos, cat, splin

)icroscopic


21/23

0rezint un "rad variabil de difereniere, de la forme alctuite %n principal dinelemente vasculare bine evideniate p&n la tumori nedifereniate cu puine vasesan"uine evidente, cu celule "i"ante, pleomorce #i cu mitoze frecvente


An&iosarco!ul 2epatic

Ptiolo"ie diferii carcino"eni, %n special arsenic (component alpesticidelor) #i clor-ida de vinilin (folosit la producerea de plastice),substana radioactiv de contrast (torotast)

0rimele modicari sunt atipice cu celulele care tapeteaz sinusoidele

-epatice difuz -iperplazice recvent este multicentric, puternic mali"n.

6# DE)A7GIOPERICITO)

=umor rar, probabil cu ori"inea la nivelul pericitelor, ce modiccelulele musculare netede la e$teriorul pereilor capilarelor #iarteriolelor.

'icroscopic

one mici alctuite din spaii vasculare asemntoare cu capilarele,inconurate de cuiburi #i mase rotunde de celule fuziforme, celuleletumorale prezent&nd %n mod tipicmembran bazal.

0ot apre %n orice zon, dar mai frecvent sunt %ntlnite la nivelulretroperitoneului #i %n e$tremitile inferioare

'etastaze pot apre la nivelul plam&nilor, oaselor, catului, "an"lionilorlimfatici


C # SARCO)UL :APOSI

=umora an"ioproliferativa ce deriv din celulele endoteliale, ind ocompllicaie a *>S.

)acroscopic


22/23

niial se prezint ca o formaiune nodular cutanat, dureroas, brunro#ietic, cu un diametru de 1 mm 1 cm.

0ot apare %n orice zon, dar mai frecvent la nivelul m&inilor saupicioarelor.

TU)ORILE SISTE)ULUI LI)5ATIC

Sunt rare, ind "reu de difereniat fa de proliferrile datorate stazei,anomaliilor

n "eneral se deosebesc prin mrimea lor sau localizare

Spaiile vasculare pot mici, ca %n capilarele limfan"ioamelor, sau lar"i #idilatate, ca %n leziunile cavernoase sau c-istice.

"# Li!(an&io! e tip capilar - li!(an&ioa!e si!ple.

Sunt tumori beni"ne de aspect nodular, circumscrise, "ri rozate, deconsisten moale, put&nd solitare sau multiple.

Sunt situate subcutanat la nivelul pielii feei, buzelor, toracelui, or"anelor"enitale, e$tremiti

Microscopic sunt alctuite din spaii cu perei subiri, de diferite mrimi,tapetate de celule endoteliale #i care conin limf #i ocazional leucocite

$# Li!(an&io! e tip c2istic - Di&ro! c2istic1 Li!(an&io! ca/ernos.

Leziuni beni"ne, cel mai frecvent %nt&lnite la nivelul "&tului #i a$ilei,mediastin #i ocazional la nivelul retroperitoneului.

TU)ORILE SISTE)ULUI LI)5ATIC

Aspectul !or(opatolo&ic al li!(an&io!ului c2istic

)acroscopic formaiuni tumorale de aspect spon"ios, roCate, la secionaree$prim&nd un e$udat apos.

)icroscopic spaii vasculare tapetate de celule endoteliale, pline cu un

lic-id bo"at %n proteine, ce se deosebesc de vasele san"uine prin lipsaeritrocitelor #i a leucocitelor. Se poate identica #i celule conunctivale #icelule musculare netede bo"ate, cu dispoziie nere"ulat.

6. LI)5A7GIOSARCO)UL

=umor rar, puternic mali"n, ce apare la A,1I A,I din pacienii culimfedem la nivelul braului dup o mastectomie radical sau la nivelul


23/23

membrul inferior dup radioterpia carcinomului cervical uterin. 0ro"nosticprost

Distopatolo&ic

recvent se prezint sub forma unor noduli multipli, ro#iatici localizai la

nivelul pielii edemaiate

'icroscopic nodulii sunt compui din celule ce seamnn cu celuleleendoteliale capilare7 pereii vasculari prezint o membran bazalrudimentar.

Documents

Patologia vasculara