1. Rinofaringita acuta: tablou clinic Semne generale: febra, obstructie nazala bilaterala => respiratie de tip bucal, cu gurita deschisa => dificultati in respiratie => tulburari de alimentatie=> dezechilibrari hidrice, hipoglicemie, cetoza, varsaturi Semne locale: examenul funduluid e gat cu spatula, congestie, mucoasa rosie, tumefactia foliculilor peretelui posterior, secretii pe peretele post, adenopatii cervicale bilaterale, congestia timpanului. 2. Rinofaringita acuta: ingrijire a) Tratament simptomatic: combaterea febrei si a convulsiilor febrile, profilaxia acestora, drenajul secretiilor. b) Tratament etiologic in functie de agentul pathogen. Combaterea febrei prin metode chimice sau fizice. Metode chimice: Paracetamol (supozitoare, comprimate), AINSibuprofen, Algocalmin Metode fizice: impachetari: scutec inmuiat in apa la temperature camerei, stors f bine, se infasoara de la axial la 1/3 medie a coapsei si se pune apoi un scutec uscat. Se lasa 30 min. Se desface si se repeat pana scade macar la 38 grade Celsius. O etapa de impachetare scade temperature cu o jumatate de grad baita calda asezarea copilului sub o sursa de aer rece 3. Angina streptococica = inflamatie acuta a amigdalelor palatine caracteriyate prin hipertrofie, exsudat pultaceu, hiperemie. Etiologie: factori favorizanti: anotimpul rece, epidemii infectioase (peste 5 ani)

factori determinanti: boala bacteriana, intre 2-5 ani apare pneumococul, Haemophilus influenzae, dupa 5 ani Streptococoul betahemolitic, virusuri: mononucleaza infectioasa, candida Tablou clinic: debut brusc, febra, alterarea starii generale, fara tuse, stranut, inapetenta, astenie dupa perioada de stare: greata, rar varsaturi, disfagie, durere la deglutitie. Examenul obiectiv: hipertrofia cu congestia amigdalelor palatine. Tratament: simptomatic si patogenic ca la rinofaringita acuta. Tratamentul etiologic dupa agentul etiologic al anginei. In Angina streptococica Penicilina la 6 ore timp de 10 zile. Alergicul primeste ertromicina, azitromicina. Angina din Mononucleaza infectioasa -> Izoprinozina Se defineste ca adenoamigdalita cronica cand exista 5 episoade de angina in 2 ani si cand se recomanda adenoadelectomia, cand bolnavul a trecut de 4 ani, cand exista apnee obstructive in somn, cand se instaleaza hipoacuzie. Contraindicatii: malformatiile fundului de gat, diateza hemoragica (hemofilia), bolnavii cu deficite imune. 4. Adenoidita acuta (1-3 ani) = inflamatie catarala, uneori supurata a amigdalei din rinofaringele posterior. Etiologia: factori determinanti: bacteriana (pneumococ, Haemophilus influenzae) Tablou clinic: debut brusc, febra peste 39 grade Celsius, convulsii febrile, inapetenta, varsaturi, cu sau fara diaree in perioada de stare: febra persista si imbraca un aspect de curba febrila de

tip invers (dupa 2 noaptea face febra mare, ziua nu). Secretiile se aduna deasupra amigdalei =>microabces si febra dupa 2 noaptea Respiratie orala (pe gura) Respiratie mirositoare(halitozis) Examen biologic: hemoleucograma, reactanti de faya acuta (VSH, fibrinogen, Proteina C reactiva) Examen ORL: descrie o rinoree mucopurulenta posterioara, hipertrofia cu congestia amigdalei faringiene. Tratament simptomatic si patogenic ca in rinofaringita acuta etiologic: Augmentin = Amoxilina + Acnoxiclav 5. Adenoidita cronica = hipertrofia amigdalei faringiene permanenta si persistenta pana la 2-3 cm care determina fenomene obstructive respiratorii permanente Tablou clinic: respiratie orala permanenta respiratie sforaitoare nocturna uneori cu apnee obstructive in somn (creierul intra in hipoxie =>neastamparati) facies adenoidian = copil nauc, narine antevertate, bolta palatine inalta, gura deschisa permanent, tuse cronica. Bolnavii asociaza o hipoacuzie de transmisie- daca se intampla in perioada 1-4 ani, bolnavul ramane surdo-mut chiar daca merge la logoped. Tratament: interventie chirurgicala Contraindicatii: malformatiile fundului de gat, diateza hemoragica (hemofilia), bolnavii cu deficite imune. 6. Etmoidita acuta exteriorizata = urgenta terapeutica datorita riscului major de complicatii oftalmologice si neurologice singura sinuzita posibila la sugari

principala complicatie a rinofaringitei acute la copilul de 2-3 ani boala bacteriana 100% Tablou clinic: febra peste 40 de grade Celsius stare generala alterata toxica somnolenta la ore nepotrivite edem a pleoapei superioare cu tegumente ale radacinii nasului rosii, calde fara inflamatie conjunctivala rinoree purulenta uni/bilaterala Examen oftalmologic normal Examen ORL: rinoscopie anterioara, punctie etmoidala Tratament: etiologic: Augmentin 10 zile 7. Etmoidita acuta neexteriorizata = urgenta terapeutica datorita riscului major de complicatii oftalmologice si neurologice singura sinuzita posibila la sugari principala complicatie a rinofaringitei acute la copilul de 2-3 ani boala bacteriana 100% Tablou clinic: febra peste 40 de grade Celsius stare generala alterata toxica somnolenta la ore nepotrivite edem a pleoapei superioare cu tegumente ale radacinii nasului rosii, calde fara inflamatie conjunctivala Examen oftalmologic normal Examen ORL: rinoscopie anterioara, punctie etmoidala Tratament: simptomatic, patogenic etiologic: tripla asociere de antibiotice in primele 3 zile pana la rezultatul lichidului de drenaj Amoxicilina + Aminoglicozid (Gentamicina) + Oxacilina dupa sosirea antibiogramei => 1 medicament 8. Otita medie acuta: clasificare a) OM congestiva congestia izolata a timpanului

b) OM supurativa acumulare de exsudat purulent in urechea medie - cu timpan inchis (paracenteza) - cu timpan deschis (secretia purulenta apare pe lenjerie = OTOREE) c) OM seroasa cu exsudat steril - modalitate evolutiva a unei otite medii suppurate - dupa tratament ORL-istul reevalueaza 1. cand exsudatul persista sub 16 saptamani = OM cu exsudat residual 2. cand exsudatul persista peste 16 saptamani = OM cu exsudat permanent 9. Otita medie: ingrijire Examen ORL drenajul puroiului Tratament: general: simptomatic, patogenic, etiologic: Amoxicilina 10 zile, Augmentin 10 zile local: paracenteza cu extragerea secretiei, spalaturi auriculare cu apa oxigenata , aspiratia secretiilor din urechea medie=> OM seroasa tratament: Oreospal 2 luni si Nurofen 21 zile. Daca persista => aerator transtimpanic (implant) Complicatii: Meningita, Septicemie, Bronhopneumonie

10. Epiglotita acuta( Laringita acuta supraglotica) = boala caracterizata prin inflamatie acuta a laringelui cauzata de bacterii, virusuri Etiologie: bacteriana (H. influenzae tip B) Clinic: urgenta medico- ORL=> poate avea o evolutie spre deces debut brusc prodrom similar rinofaringitei acute

perioada de stare: febra>39 grade Celsius, stare generala alterata, dureri la deglutitie => sialoree, disfonie, dispnee inspiratorie, pozitie caracteristica: sprijinit in membrele superioare si inferioare cu capul intins in fata si flectat in spate. Uneori apare insuficienta respiratorie cu voce inabusita, dispnee respiratorie pt confirmare: explorare paraclinica: radiografie de parti moi ale gatului, hemoleucograma, reactanti de faza acuta crescuti, hemocultura=>izolarea H. influenzae diagnostic de probabilitate diagn diferential: aspiratie de corpi straini asociat cu sindrom de penetratie bronsica (nu are febra) anomalii congenitale de laringe abces retro-laringian Tratament: internare nu se executa examenul fundului de gat cu spatula=> deces se administreaza exigent umidifiat se solicita ambulanta cu sistem de echipare oro-traheal =>bolnavul este intubat in pozitie sezut probabil va fi transportat in sezut, se monitorizeaza EKG, pulsoximetrie, FC, FR,TA admin de antibiotice : Amoxicilina + Acid clamlanic, Cefalosporine de generatia III durata 7-10 zile corticoterapie: Hemisuccinat de cortizon, Medrol 11.Laringita acuta subglotica - boala aproape intotdeauna virala - virusuri gripale, paragripale,adenovirusuri Clinic: debut brusc,prodrom rinofaringita acuta, febra moderata, polipnee, stridor, voce ragusita, dispnee inspiratorie,

zgomot, stare generala buna, tuse spastica Explorare paraclinica: hemoleucograma cu leucopenie, reactanti de faza usor crescuti Tratament: urgenta medicala in pediatrie (apare cianoza, somnolenta, convulsii), se administreaza oxygen si se solicita ambulanta, se face intubatie se practica traheostomie Bolnav cu insuficienta respiratorie iminenta: fara semen neurologice si fara cianoza. Se fac aerosoli la 30, 60 si se solicita ambulanta steroizii prima linie terapeutica, Dexametazon, Hemisuccinat 12. Bronsiolita acuta: etiopatogenie: - ca factori determinanti: virusul sincitial respirator, adenovirusuri => leziuni ale peretelui bronsiilor - factori favorizanti: sexul masculin, sugari cu alimentatie atificiala, aglomeratia, fumatul pasiv. 13. Bronsiolita acuta: forme clinice: - perioada de stare: dispnee expiratorie + wheezing, agitatie - 3 forme: usoara, moderata si severa Forma usoara: sub 50 resp/ min, stare generala buna, wheezing, saturatia oxigenului peste 90% Forma moderata: 50-80 resp/min, tiraj, expir prelungit, saturatia oxigenului 8890% Forma severa: resp peste 70/min, cianoza, expir gamut, icnit, tiraj marcat, saturatia oxigenului sub 88%. 14. Bronsiolita acuta: diagnostic diferential: - astmul bronsic nu este cu febra, sensibila la bronhodilatatoare - laringita acuta dispnee inspiratorie

- bronchopneumonia asociaza: sdr cardiovascular, sdr toxico-septic - aspiratia de corpi straini - malformatii congenitale - bronsiectazie 15. Bronsiolita acuta: ingrijire Tratament standard: oxigenoterapie, aerosoli cu antiinflamatorii Tratament controversat: antibiotice: cand exista asocierea deficitului imun, cand sunt sugari sub 4 luni, cand asociaza handicap biologic: anemie, malnutritie, rahitism, administrare de Ribavirina in aerosoli doar la copii cu boli cornice, corticoterapie 16. Pneumonii interstitiale virale: a) Pneumoniile gripale date de virusurile gripale Tablou clinic: faza de debut: apar simptome catarale caracterizate prin febra, stranut, rinoree apoasa, tuse iritativa perioada de stare: se instaleaza sdr functional respirator manifestat prin tahipnee cu stare generala buna, tiraj intercostal si subcostal, in formele grave apare cianoza la care se asociaza tuse chinuitoare , iritativa uneori urmata de varsaturi si diaree. La examenul fizic se constata acest sdr functional respirator, iar la ascultatie se aud raluri bronsice ronflante si sibilante pe ambele arii pulmonare Explorarea paraclinica: HLC cu leucopenie si limfomonocitoza Reactanti de faza acuta sunt moderat crescuti Izolarea virusului prin exudat nasal si faringian Reactia serologica

Radiografia toracica: evidentieri infiltrate interstitiale perihilare si peribronsice cu sau fara microopacitati Tehnici de ingrijire: daca bolnavul asociaza semen clinice de insuficienta respiratorie acuta =>oxigenoterapie se administreaza continuu oxigen aspirarea blanda a secretiilor si daca se dispune de un nebulizator se fac aerosoli cu mucolitice si antiinflamatorii la spital se vor face teste ca: RA, Astrup, ionograma, Daca este o forma usoara sau moderata se vor face: tratament simptomatic, dezobstructia nazo-faringiana, aerosolizare, se introduce un tratament etiologic: pt virusul gripal A TAMIFLU b) Pneumonia acuta cu virus respirator sincitial Tablou clinic: asemanator cu Bronsiolita acuta numai ca la Rx apar infiltrate interstitiale hilare si hiliobazale bilaterale. Ingrijirea: ca in Pneumonia acuta viralagripala Tratament etiologic:Ribavirina c) Pneumonia acuta cu adenovirusuri - poate fi suspectata cand la tabloul clinic de pneumonie acuta gripala se asociaza conjunctivita, cheratoconjunctivita sau adenofaringoamigdalita + o eruptie microeritematoasa Ingrijire si tratament: administrare de Amantadina confirmarea faringitei cu virusul respirator sincitial si a faringitei cu adenovirusuri 17. Pneumonia pneumococica

Tablou clinic: debut brusc cu febra in platou >39 grade Celsius, frison, junghi toracic, sputa hemoptoica Examenul fizic: bolnavul are junghi toracic cu respiratie superficial pe hemitoracele respective LA ascultatie: diminuarea murmurului vesicular, suflu tubar, raluri crepitante La explorarile paraclinice:leucocitoza cu neutrofilie, reactantii de faza acuta crescuti La explorari radiologice: opacitate de forma triunghiulara la nivelul unui lob sau lobul pulmonar Tratament: Ingrijirea la fel ca la bronhopneumonie Tratamentul etiologic: pana la sosirea antibiogramei : Penicilina G si pt cei rezistenti la penicilina se recomanda cefalosporina de gen II - Zinacef 18. Bronhopneumonia Tablou clinic: debutul insidios (lent), progresiv dupa fenomene catarale produse de virusuri cu febra mare, alterarea starii generale, facies toxic, si uneori cianoza perioada de stare: apar 3 sindroame: a) sdr toxiinfectios manifestat prin: febra cu oscilatii septice si cu cresteri vesperale (spre seara) facies palid incercanat stare generala grava starea de constienta afectata meteorism abdominal b) sdr respirator(hipoxic) polipnee, dilatatii inspiratorii ale aripilor nasale, miscari de piston ale extremitatii cefalice, semnul pistonului = proiectia anterioara a abdomenului in inspire, tuse moniliforma

c) sdr cardiovascular semne de insuficienta cardiaca dreapta: hepatomegalie, tahicardie, reflux hepatojugular Examene paraclinice: HLG leucocitoza cu neutrofile Trombopenie uneori Reactanti de faza acuta intens crescuti Saturatia oxigenului < 90% Examenul radiologic arata opacitati micro sau macrondulare disseminate pe ambele arii pulmonare Hemocultura poate fi pozitiva in 10% cazuri 19. Bronhopneumonia: ingrijire: - oxigenoterapie ca si la pneumonia gripala - administrarea taratamentului al insuficientei cardiovasculare - tratam diuretic: furosemide - tratam tonic cardiac: digoxin fiole. Doza de atac: 0,05 mg/kgc/zi impartit in 3 doze iv. Doza de intretinere 1/10 din doza de atac - tratamentul edemului cerebral hypoxic: Dexametazona - tartam etiologic cu antibiotice: cefalosporine de gen III, masuri de ingrijire simptomatica 20. Stafilococia pleuropulmonara:tablou clinic, tablou biologic si radiologic Tablou clinic: debutul este brutal cu febra, tuse, dispnee, simptome ce apar dupa o infectie cutanata a sugarului sau ale anturajului in perioada de stare: bolnavul asociaza sdr toxicoseptica in bronhopneumonie, sdr hipoxic, sdr

cardiovascular cu manifestari digestive, diaree, varsaturi Tablou biologic: leucocitoza cu neutrofile, reactanti de faza acuta intens crescuti Tabou radiologic: in stadiul initia radiografia are aspect de pneumonie interstitiala . In stadiul II este stadiul de abcedare: la nivelul pulmonar apare o opacitate cu nivel hidroaeric. In stadiul III intalnim stadiul pleuretic bolnavul asociaza pleurezie. Punctia pleurala arata prezenta puroiului unde se evidentiaza Stafilococus aureus 21. Stafilococia pleuropulmonara: ingrijire: - oxigenoterapie ca si la pneumonia gripala - administrarea taratamentului al insuficientei cardiovasculare - tratam diuretic: furosemide - tratam tonic cardiac: digoxin fiole. Doza de atac: 0,05 mg/kgc/zi impartit in 3 doze iv. Doza de intretinere 1/10 din doza de atac - tratamentul edemului cerebral hypoxic: Dexametazona - tratam etiologic: Oxacilina 10-14 zile. Pt tulpinile rezistente la oxacilina se admin Vancomicina, Targocit 22. Astmul bronsic: etiologie Factori de risc: predispozitia genetica: mutatii cromozomiale responsabile de hiperreactivitatea bronsica atopia: particularitatile unor indivizi de a dezvolta raspunsuri imune mediate de Ig E( de tip I) hiperreactivitatea bronsica: starea care determina raspuns

bronhoconstructiv exagerat la o varietate de stimuli = factori trigger(declansatori) Factori de mediu: alergenii din mediu sau din casa ( praful de casa, poluanti din casa sau din mediu, pollen, mucegai, infectii respiratorii, fumul de tigara. 23. Astmul bronsic: tablou clinic - criza de astm - starea de rau astmatic - starea intercritica Criza de astm bronsic: - paroxysm de dispnee expiratorie reversibila si sensibila la bronhodilatatoate Beta-2mimetice (Salbutamol, Miofilin) a)usoara se asociaza cu dispnee la effort, wheezing, saturatia oxigenului peste 98% b) medie dispnee la vorbit sau in timpul tipatului, fraze sacadate, wheezing important, saturatia oxigenului 91% c) severa dispnee la repaus, peste 6070 resp/min la copilul mic, balans toraco-abdominal, saturatia oxigenului sub 91% 24. Starea de rau astmatic = paroxism de dispnee respiratorie severa, clinic (o criza de astm severa care nu raspunde la bronhodilatatoare pe perioada de 6-8 h) 25. Astm bronsic: ingrijiri in crize pe forme clinice Starea intercritica = perioada dintre crize cand copilul este asymptomatic in perioada intercritica se va incadra bolnavul in severitate: 4 trepte: intermintent, persistent usor, persistent moderat, persistent sever. 26. Astm bronsic: ingrijire intercritica pe trepte de severitate Criza intermitenta = crize nocturne la mai putin de 1-2 luni peste 6 ani, VEMS >80% Persistent usor = simptome nocturne, mai mult de 2 pe luna

VEMS > 80% Persistent moderat = crize nocturne mai mult de 1 pe luna VEMS 60-80% Persistent sever = crize nocturne zilnice VEMS sub 60% La sugari si copii mici (5 diagnosticul de astm se pune: unul din primele 2 criterii majore + 1 criteriu minor sau 1 din criteriu major + 2 criterii minore 27. Malformatii congenitale de cord: clasificare a) cu cianoza (cu sunt dreapta stg) b) fara cianoza (cu sunt stg dreapta) sunt = comunicare 28. Tetralogia Fallot cuprinde 4 elemente: - stenoza de artera pulmonara - hipertrofia de ventricul drept - o comunicare care poate fi: fie defect septal ventricular, fie defect septal atrial, fie persistenta de canal arterial - dextropozitia aorta 29. Transpozitia de mari vase: - este cianogena pt ca: in mod malformativ aorta pleaca din VD si artera pulmonara pleaca din VS 30. Defect septal atrial: = mentinerea deschisa a orificiului BOTA sau a FORAMEN OVALE. In functie de localizarea orificiului putem avea si un

defect septal atrial de tip ostium primum; shuntul este stanga-dreapta, pacientul nu are cianoza si face frecvent infectii respiratorii, recidivante cu wheezing 31. Defect septal ventricular = comunicarea interventriculara. Sangele trece din VS in VD, este o trecere pe baza de presiune, simptomatologia respiratorie cam la fel ca in defectul septal atrial. 32. Persistenta canalului arterial: = este o legatura din viata intrauterina intre crosa aortei si artera pulmonara care dupa nastere se inchide. Uneori acest canal ramane deschis. 33.Insuficienta cardiaca: tablou clinic Cauzele producerii insuficientei cardiace sunt diferite din care amintim: boli cardiace prin afectare miocardica: miocarditele acute sau virale, infectioase malformatii congenitale de cord care prin perturbarea hemodinamicii pot determina IC tulburarile de umplere cardiaca: pericarditele, cardiomiopatiile restrictive Semne clinice ale insuficientei ventriculare drepte IVD se mai numeste si CPA (cord pulmonar acut) cianoza, dispnee, polipnee,hepatomegalie Semne clinice ale insuf ventr stg IVS se mai numeste si EPA(edem pulmonar acut): dispnee, polipnee, tuse moniliforma Semne clinice ale IC globale: o insumare a semnelor clinice ale CPA cu EPA 34. Insuficienta cardiaca: ingrijire Tratamentul profilactic inseamna interventie chirurgicala in malformatiile congenitale de cord, profilaxie primara si secundara in bolile post streptococice,

monitorizarea prin vizite profilactice la domiciliu pt bolnavii copii cardiaci in evidenta cabinetului si sesizarea din timp a unor evenimente clinice care anunta insuficienta cardiaca Tratamentul curative are 5 domenii de ingrijire: ingrijirea patogenica a IC ingrjirea igienopatogenica a IC tratamentul etiologic ingrijirea cu medicatie adjuvanta tratamentul complicatiilor Ingrijirea patogenica inseamna administrarea de diuretice (Furosemid), tonicardice (Digoxin), vasodilatatoare (Captopril) Ingrijirea igienodietetica: bolnavii cu IC se interneaza in saloane luminoase, aerisite nn si sugarii vor fi tinuti in incubatoare termoreglabile si cu umiditate 40-50% repaus la pat pe toata durata edemelor ratia zilnica va fi impartita in 8-10 mese pe zi Tratamentul etiologic: corticoterapie in RAA cu cardita in doza si durata corespunzatoare pt a evita formarea sechelelor endocardice tratamentul corect al endocarditelor infectioase tratamentul corect al pericarditelor Tratamentul adjuvant: administrare de oxigen umidifiat si incalzit 4-6 l/min antibiotice in infectii corectarea anemiei severe tratament antiritmic in tahicardia paroxistica supraventriculara Tratamentul complicatiilor: Tratamentul intoxicatiei digitalice apare in urma tratamentului cu Digoxin pe lunga durata intreruperea tratamentului cu Digoxin

monitorizarea EKG administrarea de KCl 7,4%(clorura de potasiu) si Manitol 35. Hipertensiunea arteriala: clasificare. - secundara - esentiala ( primara) HTA secundara: a) HTA de cauza renovasculara sunt bolile renovasculare si bolile renoparenchimatoase Bolile renovasculare care pot determina HTA sunt: leziuni inflamatorii glomerulare vasculite imune colagenozele cu afectare renala displazia fibromusculara a arterei renale compresiunile extrinseci ale rinichiului prin: tumori, neurofibromatoza Bolile renoparenchimatoase: rinichiul mic congenital boala polichistica renala glomerulonefritele cornice HTA de cauza endocrina: Boli care pot determina HTA de cauza endocrina sunt: Feocromocotomul care se asociaza cu cefalee, hiperglicemie, tahicardie Aldosteronismul primar caracterizat printr-o secretie crescuta de aldosteron la nivelul suprarenalelor. Clinic bolnavii prezinta astenie fizica si psihica, HTA. Sdr Cushing = exces in secretia de glucocorticoizi la nivel suprarenal de obicei prin tumori de glanda suprarenala. Clinic se caracterizeaza prin facies in luna plina, retard statural, vergeturi, DZ. HTA de cauza cardiaca cauze:

Boala Takayashu care este o vasculita imuna cu artrita temporala Coarctatie de aorta Cauze diverse de HTA: Neuroblastomul Intoxicatia cu mercur HTA primara (esentiala) in cazul HTA esentiale la copil apare HTA de limita in care adolescentii pot inregistra valori crescute ale hipertensiunii arteriale mai ales la adolescentii care provin din familii de hipertensivi. In acest caz nu se aplica tratament o mare parte din adolescenti in cadrul sindromului bradicardiehipotensiune asociaza hipotensiune arteriala. HTA de halat alb manifestat prin: crize de agitatie, tremuraturi, tahicardie 36. Hipertensiunea arteriala: ingrijire: Pasul 1: regim alimentar hiposodat Pasul 2: administrarea unui diuretic: in faza acuta: Furosemide Pasul 3: administrarea de medicatie antihipertensiva: Captopril, Enalapril Intr-o HTA la copil ingrijirea asociaza: regim hiposodat diuretic inhibitori ai enzimei de conversie 37. Convulsii: clasificare: a) Convulsii accidentale: ( ocazionale) - convulsii febrile - infectiile sistemului nervos (meningite, encefalite) - traumatism cranio-cerebral - malformatii cerebrale - intoxicatii exogene ( intoxicatii cu CO, intoxicatii cu alcool) - HTA secundara - hipoxii

- insuficientele organice severe( insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica) - tulburari metabolice ( hipocalcemie, hiponatremia) - crize convulsive psihogene (isteria, tetania) b) Convulsii epileptice: Epilepsia Grand Mall Epilepsia Petit Mall Sdr epileptice sdr West

38. Convulsii febrile = crize convulsive ce apar la sugar si copil intre 3 luni-6 ani in context febril Etiopatogenie: varsta mica 3 luni 6 ani febra >38,5 factori genetici predispozanti Clasificare: a) convulsii febrile simple: care nu necesita tratament intre crize dar necesita administrare de Diazepam o data cu combaterea febrei, are o durata mai mica de 15 min, nu lasa deficit motor(hemipareza) - EEG = normala b) convulsii febrile complexe: (complicate) care necesita tratament intre crize antiepileptic are durata mai mare de 15 min, lasa deficit motor pe o perioada de 13ani EEG aspect epileptic mare de peste 20% din epilepsia care exista in aceste cazuri Tratamentul convulsiei febrile simple: tratamentul in criza si prevenirea recurentelor Tratamentul in criza: pozitionarea copilului in decubit lateral cu eliberarea cailor respiratorii administrarea de diazepam, exista microclisme DESITIN de 5 si 10 mg,

daca convulsia nu s-a oprit se poate repeta doza la 15 minute pana la maxim 1 mg/kg/24h scaderea febrei Paracetamol si prin metode fizice 39. Epilepsia = boala cronica cerebrala de etiologie variata caracterizata prin crize convulsive repetate ce apar la intervale variabile Clasificare: a) primara idiopatica: ereditara si nonereditara b) secundara (organica) cand exista o afectare cerebrala demonstrata clinic si paraclinic posttraumatic postinfectios suferinte hipoxicischemice perinatale anomalii congenitale cerebrale malformatii cerebrale tumori cerebrale sau metastaze Manifestari clinice: A) Crize generalizate: de tip grand mall, mioclonice, petit mall a)Criza de tip grand mall: copii epileptici care presimt criza care consta in: apropierea de parinti, cauta sa se aseze. Dupa ce presimt criza apar contractii tonico-clonice generalizate cu pierderea starii de constienta Umeaza imediat emisia spontana de urina si scaun dupa care intra intr`un somn profund 30-60 minute Ex: in tetanie intalnim contractii tonicoclonice generalizate dar constienta nu este afectata) b)Crize mioclonice: = miscari scurte, bilaterale cu spasme musculare + perderea starii de constienta din care bolnavul isi revine f repede c)Crize epileptice de tip petit mall:

= cand bolnavul face o miscare ramane intr`o anumita pozitie cateva secunde+ suspendarea starii de constienta Ex: in timp ce cisteste o carte ramane cu privirea blocata si apoi isi revine B) Crize partiale( focale) semnifica afectarea unilaterala a unui emisfer cerebral Starea de rau epileptic este o urgenta neurologica caracterizata prin crize convulsive care dureaza mai mult de 1530 minute se admin Manitol Tratamentul: 1) intubatie orotraheala pt mentinerea functiilor vitale 2) oprirea convulsiilor astfel: admin Diazepam iv de la 0,25 pana la 0,3 mg/kgc/doza Tratamentul epilepsiei in afara starii de epileptic: Anticonvulsivante de linia I: fenobarbital, fenitoin, carbamazepina de linia II: in asociere cu linia I: vigabatrix, gabapectin Tratament chirurgical se impune in epilepsia secundara care nu e stapanita de tratament medicamentos: lobectomie temporara, rezectie lezionala 40. Paralizii cerebrale: (PC) Paraliziile cerebrale infantile reprezinta un grup de tulburari neurologice neprogresive caracterizate printr`un control inadecvat a mobilitatii si posturii datorate unor leziuni a SNC produse in perioada pre, intra sau postnatala afectiuni care apar in primii 3 pana la 5 ani de viata. Clasificare: a) PC de tip spastic pot fi: diplegie spastica = afectarea celor 4 mb dar mai intens a mb inf tetraplegie spastica = afectarea spastica a celor 4 mb

hemiplegie spastica = afectarea unei jumatati a corpului (mana si picior) paraplegie spastica = afectarea intregului corp b) PC de tip dischinetic Ex: diplegia atona c)PC de tip ataxic ex: coreo atetoza c) PC de tip mixt Cauze: prenatale: anomalii genetice si malformatii congenitale, infectii intrauterine intranatale: nastere dificila cu scorul Apgar