PERCEPTIARolurile perceptiei

Factorii determinanti ai perceptiei

ROLURILE PERCEPTIEI• Perceptia este un proces psihic care se finalizeaza

printr-o imagine primara, bogata in continut, integrata si unitara, care semnaleaza insusirile obiectelor si care prezinta informatia senzoriala intr-o forma cu sens pentru subiect, care poate fi verbalizata. (M. Anitei – “Fundamentele Psihologiei”)

• Astfel, are loc o prima forma de interpretare a realitatii, pornind de la informatia senzoriala.

• S-au formulat 2 roluri principale ale perceptiei: identificarea obiectelor si localizarea obiectelor

ROLURILE PERCEPTIEI• In raport cu fazele procesului perspectiv,

• Localizarea are loc in primele 3 faze:• Orientare (starea de vigilenta este activata si subiectul se orienteaza

asupra obiectului sursa – orientarea atentiei)• Explorare (se realizeaza o prima decupare informationala a obiectului

din fondul perceptiv)• Detectie (sesizarea obiectului in campul perceptiv)

• Iar identificarea in fazele de: • Discriminare (diferentierea de alte obiecte din campul

perceptiv)• Identificare (recunoasterea obiectului)• Interpretare (obiectul capata semnificatie)

ROLURILE PERCEPTIEI

FACTORII DETERMINANTIAI PERCEPTIEI

• In desfasurarea ei procesuala, perceptia este influentata de o serie de factori care conditioneaza atat dinamica desfasurarii cat si finalitatea, imaginea perceptiva.

• 1. Factori care tin de suportul neurofiziologic al perceptiei, atributele, calitatile si mecanismele de functionare ale analizatorilor

• 2. Factori care tin de subiect, de particularitatile sale

FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI

1. Factori care tin de suportul neurofiziologic al perceptiei

Calitatea sau modalitatea senzoriala (determinarea perceptiei de catre continutul informational specific reflectat – perceptii vizuale derivate din senzatii vizuale etc.)

Intensitatea (integrarea intensitatii fizice a stimulilor intr-un sistem de intensitati influentate de o semnificatie operationala mai mare)

Durata (relatia dintre durata stimularii si durata desfasurarii procesului perceptiv; expunerea indelungata => saturatie, oboseala perceptiva)

Frecventa (consolidare a perceptiei prin expunere repetata la aceiasi stimuli)

FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI

2. Factori care tin de particularitatile subiectului

Varsta (dinamica perceptiei in timp, care sufera un proces de evolutie, stabilizare si apoi de scadere a performantelor perceptive)

Sexul (influenteaza intr-o mai mica masura procesarile senzoriale si cognitive)

Factorii comportamentali

(F. H. Allport)

F. H. Allport (1924-1978)

A subliniat faptul ca oamenii percep diferentiat, in functie de valori, tensiuni, reactii defensive, personalitate, trebuinte.

Teoria sa a “starilor centrale directoare” se rezuma la 6 ipoteze specifice.

Teoria starilor centrale directoare F. H. Allport• 1. Trebuintele, nevoile biologice ale subiectilor tind sa

determine ceea ce este perceput. • 2. Recompensa si pedeapsa asociate perceptiei obiectului tind

sa determine ceea ce este perceput.• 3. Valorile caracteristice individului tind sa determine o scadere

a vitezei de recunoastere a stimulilor asociati acestor valori.• 4. Valoarea pe care o reprezinta un obiect pentru un individ

tinde sa determine aparenta de marime a acelui obiect.• 5. Personalitatea individului il predispune sa perceapa de o

maniera conforma cu aceasta.• 6. Stimulii verbali perturbatori, afectogeni, tind sa prelungeasca

timpul de recunoastere fata de stimulii neutri, iar forma si semnificatia stimulilor neutri tind sa fie perceputi alterat.

Motivatia tinde sa determine ceea ce este perceput

• Solley & Haigh (1948) au realizat un experiment in acest sens, rugand copii cu varste intre 6 si 8 ani sa il deseneze pe Mos Craciun in luna dinaintea Craciunului si apoi la doua saptamani dupa Craciun.

• S-a observat ca reprezentarile erau din ce in ce mai mari cu cat perioada de timp in care au fost realizate era mai aproape de Craciun, iar in saptamanile de dupa Craciun, desenele au inceput sa se micsoreze din nou.

Valoarea pe care o reprezinta un obiect pentru un individ tinde sa determine aparenta de marime a acelui obiect.

• Dukes & Bevan (1952), sustinand faptul ca valoarea simbolica a obiectelor are un efect asupra perceptiei dimensiunii, au realizat un studiu utilizand 10 studenti invitati sa participe intr-un joc de noroc care le-ar fi adus pe de o parte castiguri reale si pe de alta parte pierderi pentru care ar fi trebuit sa raspunda.

• Subiectilor li s-au prezentat carti de joc dreptunghiulare albe, de aceeasi marime, pe care erau imprimate din 10 in 10 valori (ca indicator al valorii in centi) de la – 300 pana la +300 (fiecare numar pozitiv avea corespondentul negativ).

• Subiectii au fost rugati sa extraga cate o carte dintr-o plasa, sa ii noteze valoarea si inainte de a o pune la loc, sa estimeze marimea sa.

• Pasul urmator era sa indice marimea cartii anterior extrasa, in comparatie cu o serie de carti de 12 marimi diferite, fiecare cu 6% distincta fata de cea dinainte. La fiecare extragere acestea erau rearanjate, pentru a evita crearea de preferinte.

• Experimentul a durat 5 zile si la sfarsitul fiecarei zi, subiectii erau informati de castigurile lor.

• S-a observat o estimare a marimii catre valorile mici in jurul cartilor apropiate de 0, iar perceptia marimii a crescut atat la valorile negative cat si la cele pozitive departate de 0.

• Asadar, valoarea crescuta, atat pozitiva cat si negativa, influenteaza perceptia marimii obiectelor care o detin.

Personalitatea individului il predispune sa perceapa de o maniera conforma cu aceasta.• Atat personalitatea cat si tonalitatea afectiva a stimulilor influenteaza

perceptia. In aceste conditii, s-a dorit demonstrarea faptului ca si starea emotionala a individului are acelasi efect, in cazul stimulilor oflactivi.

• Esantion: 75 de subiecti (din care 38 barbati) • Testarea s-a realizat in conditii izolate de laborator, unde subiectii au

vizionat filme care le-au indus o stare emotionala de fericire, tristete, ostilitate, agresivitate, teama, stare neutra si in acelasi timp au fost expusi unuia dintre cele trei tipuri de mirosuri: placute, neplacute, neutre.

• S-a inregistrat timpul necesar detectarii fiecarui miros: femeile au reactionat mai repede la mirosuri incarcate emotional comparativ cu cele neutre; in cazul barbatilor, starea de spirit a fost accentuata de mirosul corespunzator acesteia

• In concluzie, studiul dovedeste faptul ca stimulii olfactivi incarcati emotional ies in evidenta, iar ca in cazul barbatilor acest tip de stimuli tind sa si intensifice starea de spirit corespunzatoare.

• Putem observa in acest studiu si o diferentiere a perceptiei in functie de gen, un alt factor cu efect asupra perceptiei.

Stimulii verbali perturbatori, afectogeni tind sa prelungeasca timpul de recunoastere fata de stimulii neutri, iar forma si semnificatia stimulilor neutri tind sa fie perceputi alterat

• Putem lega acest fenomen de ceea ce numeste McGinnies “aparare perceptuala”

• In 1949 acesta a realizat un studiu in care a prezentat subiectilor 11 cuvinte neutre d.p.d.v. emotional si 7 cuvinte tabu, stimulante emotional. Fiecare dintre cuvinte a fost afisat pana in momentul in care subiectii il pronuntau.

• Cuvintele tabu au fost recunoscute mult mai lent in comparatie cu cele emotional neutre, fenomen constatat la toti subiectii.

• Apararea perceptuala altereaza perceptia.

Influenta culturii asupra perceptiei• In lumea occidentala, camerele sunt de regula dreptunghiulare si

multe obiecte din jur formeaza unghiuri drepte si margini ascutite. Sunt un lucru normal strazile si caile ferate compuse din linii paralele care par sa convearga datorita perspectivei.

• Se pune problema daca oamenii care traiesc in alte medii si nu dispun de aceeasi experienta a spatiului, percep la fel. Sunt ei susceptibili la iluzii perceptive, precum Muller – Lyer sau Ponzo?

Influenta culturii asupra perceptiei• Un studiu comparativ a fost realizat in acest sens de Segall (1963)• Au fost comparati africani, filipinezi, sud-americani si americani pusi

in fata unor astfel de iluzii perceptive.• Africanii si filipinezii au fost foarte putin susceptibili la acestea,

datorita experientei culturale absente in legatura cu reprezentarile spatiale. Civilizatiile occidentale adauga o noua dimensiune absenta din desenul propriu-zis, si anume, adancimea.

• A fost realizat un alt studiu al oamenilor care traiesc in padure, mereu in spatii inchise, care nu au experienta obiectelor aflate la o distanta mare. Scosi intr-un spatiu deschis, ei au estimat un soarece situat foarte aproape a fi mai mare decat un elefant situat la o distanta de 50 de ori mai mare.

• In 1961 Turnbull a studiat pigmeii, care scosi din mediul de padure tropicala, au identificat un bizon aflat la mare distanta cu o insecta nemaivazuta pana atunci.

• “Nu vedem lumea asa cum este ea, ci asa cum suntem noi”

Bibliografie• “Fundamentele Psihologiei” Mihai Anitei, Editura Universitara, 2010

• “Introducere in psihologie” Mielu Zlate, Editura POLIROM, 2000

• “Value and size perception” – Institute of Psychology, University of Oslo, Norway, “Scandinavian Journal of Psychology”, Vol. 7, 1966

• “The effect of Emotion and Personality on Olfactory perception” Psychology Department, Rice University, Houston, TX, USA, Advance Access Publication, 23.03.2005

• “Size of Halloween Witch drawings prior to, on, and after Halloween”, Ray A. Craddick, “Perceptual and Motor Skills”, Southers Universities Press 1963

• http://cranepsych.edublogs.org/files/2009/06/Factors_perception.pdf

• http://gen.lib.rus.ec/

• http://www.preservearticles.com/201101313819/what-are-the-roles-of-needs-and-motives-on-our-perception.html