PERETELE ANTERO-PERETELE ANTERO-LATERAL AL LATERAL AL ABDOMENULUIABDOMENULUI

DELIMITARIDELIMITARI Părţile moi care se întindPărţile moi care se întind::

în sens vertical de la marginea inferioară în sens vertical de la marginea inferioară (condro-costală) a toracelui la marginea (condro-costală) a toracelui la marginea superioară a bazinului superioară a bazinului

în lăţime ocupă spaţiul costo-iliacîn lăţime ocupă spaţiul costo-iliac

RRepere cutaneo-musculoaseepere cutaneo-musculoase- mediane- mediane

scobitura epigastrică şanţul median ventral, mai

larg superior decât inferior cicatricea ombilicală penil (la bărbat) sau muntele

lui Venus (la femeie) reliefurile muşchilor drepţi

abdominali cu intersecţiile lor aponevrotice situate mai mult supra-ombilical (3-4)

LateralLateral şanţurile laterale ale abdomenului, de la cartilagiul

costal 9 la spina pubisului şanţul subcostal, oblic în jos şi în afară până la

proeminenţa muşchilor şanţurilor vertebrale la locul lor de unire – foseta vezicii biliare pliul stinghiei, de la splina pubisului la splina iliacă

antero-superioară relieful crestei iliace

Structura peretelui Structura peretelui antero-lateral al antero-lateral al abdomenuluiabdomenului

I. stratul superficial

1. Pielea – este fină, suplă, mobilă Cicatriceiaombilicale - aderă la planurile subjacente pliul stinghiei – adera la ligamentul inghinal prin fibre conjunctive fine, formând ligamentul lui Petrequin.

2.ţesutul celular subcutanat

Arterele superficiale – provin din : Intercostale ramul musculo- frenic al mamarei interne subcutanata abdominală ruşinoasa externă superioară circumflexa iliacă superficială posterior provin din arterele lombare.

Venele superficiale – sunt tributare: venelor mamare (ce aparţin sistemului cav superior) venei safene interne (aparţinând sistemului cav inferior) reţea anastomotică venoasă subcutanată între sistemele cav superior şi inferor.

Limfaticele superficiale – ganglionii axilari si inghinali.

Inervaţia cutanată superficială –ultimii cinci nervi intercostali , marele şi micul abdomino-genital.

II. Stratul intermediar (mijlociu)

1. Muşchiul marele drept anterior al abdomenului –pe faţa anterioară muşchiul prezintă 3-4 intersecţii aponevrotice, semn al metameriei.

2. Muşchiul piramidal al abdomenului –muşchi mic (în regresie)

- - teaca dreptului abdominal – arcada lui Douglas.

Între muşchii drepţi abdominali - de la pubis până la 2 cm sub ombilic – rafeu numit linia albă.

În partea superioară până la apendicele xifoid - bande albe

pe părţile laterale ale acestei benzi albe se găsesc mici orificii pentru vase şi nervi pe unde se pot produce herniile epigastrice. Porţiunea inferioară a acestei bande este de asemenea un punct slab congenital al peretelui abdominal determinat de regiunea ombilicală.

3.Muşchiul marele oblic sau oblicul extern –Fibrele superioare şi mijlocii se continuă cu o largă aponevroză care spre linia mediană contribuie la alcătuirea lamei anterioare a tecii drepţilor, iar la nivelul arcadei crurale se alipesc fibrelor acestei arcade întărind-o.

Arcada crurală (ligament inghinal) se întinde de la splina iliacă antero-superioară până la spina pubisului peste marginea anterioară a coxalului, cu care formează un spaţiu ovalar important compartimentat de bandeleta ileo-pectinee într-un foramen muscular extern (pentru muşchiul psoas-iliac şi nervul femuro-cutanat) şi foramen limfo-vascular intern situat (pentru trecerea vaselor de la abdomen spre coapsă şi invers). În acest foramen limfo-vasculare unghiul intern până la splina pubisului este închis de o formaţiune fibroasă triunghiulară, cu baza extern, numit ligamentul lui Gimbernat sau ligamentum lacunare.

Între baza lui şi vena situată extern se delimitează un mic spaţiu ocupat posterior numai de fascia transversalis numit inelul femural sau anulus femoralis prin el putându-se produce hernii femurale.

Fibrele marelui oblic care se îndreaptă spre pubis, fasciculele superficiale formează doi stâlpi, unul extern şi unul intern, iar cele profunde formează un stâlp posterior (ligamentul lui Colles), toţi aceşti stâlpi delimitând orificiul superficial (situat subcutanat) al unui canal deosebit de important prin care trece cordonul spermatic la bărbat şi ligamentul rotund la femeie, numit canalul inghinal (traiectul inghinal).

44. Muşchiul mic oblic sau oblicul intern – fasciculele anterioare de la spina iliacă şi arcada crurală merg înainte, se fuzionează cu cele ale muşchiului următor (transvers), alcătuind tendonul conjunct (falx inghinalis), care va întări posterior traiectul inghinal şi se va insera pe spina pubisului şi creasta pectineală.

5. Muşchiul transvers abdominal –posterior – fascia lui se continua cu fascia toraco-lombară).

Anterior fibrele muşchiului transvers se îndreaptă orizontal înainte după o linie de demarcaţie curbă (linia semilunară a lui Spiegel) continuându-se cu o aponevroză lărgită ce va contribui la formarea tecii dreptului abdominal (lama posterioară în ¾ superioară şi lama anterioară în ¼ inferioară).

La partea posterioară a regiunii costo-La partea posterioară a regiunii costo-iliace:iliace:

fibrele muşchiului mic oblic formează planşeul unui triunghi (triunghiul lui J.L.Petit) delimitat de marginea posterioară a marelui oblic, marginea anterioară a marelui doral şi de creasta iliacă.

Mai profund şi superior, sub coasta a 12-a, se mai delimitează un punct slab sub forma unui patrulater (patrulaterul lui Grynfeltt), între coasta a 12-a în sus şi îanainte, micul oblic în jos şi înainte, micul dinţat postero-inferior în sus si înapoi si masa comună lombară îndărăt.

În regiunea inghino-abdominală deasupra arcadei crurale, între fasciculele interioare şi pubiene ale muşchilor largi se delimitează traiectul inghinal sau canalul inghinal întins de la orificiul profund situat puţin mai extern de mijlocul arcadei, la un orificiu superficial delimitat de stâlpii aponevrozei marelui oblic situat mai intern şi inferior.

este întărit posterior de fibre verticale provenite din aponevrozele muşchilor largi, astfel: tendonul conjunct provenit din micul oblic şi transvers, ligamentul lui Hesselbach sau lig. interfoviolar) situat extern în jurul orificiului profund

(şi care provine din unghiurile laterale ale arcadei lui Douglas ligamentului lui Henle situat intern lângă marginea externă a muşchiului drept

abdominal.

Toate aceste formaţiuni ligamentare inferior se termină pe arcada crurală. Prin canalul inghinal trece cordonul spermatic (funiculul spermatic) la bărbat, care are următoarea structură: canalul deferent, arterele: deferenţială, spermatică şi funiculară, pachetele venoase anterior şi posterior, vasele limfatice şi filetele nervoase somatice şi vegetative.

Toate aceste elemente sunt învelite într-o teacă comună denumită fascia spermatică internă care reprezintă o dependenţă a fasciei transversalis (un element al planului profund al peretelui abdominal antero-lateral).).

Vascularizaţia şi inervaţia profundă

pentru muşchii largi, vasele şi nervii profunzi se află situaţi între muşchii mic oblic şi transvers, fiind alcătuite din ultimele şase artere intercostale, arterele lombare, însoţite de venele satelite şi de ultimii şase nervi intercostali, marele şi micul abdomino-genital.

La nivelul muşchilor drepţi abdominali arterele şi venele satelite perforează faţa posterioară a tecii muşchiului venind din planul sau stratul profund, pătrund în grosimea muşchiului şi apoi se anastomozează între ele şi în acelaşi timp şi cu vasele superficiale.

Arterele la acest nivel sunt ramuri din artera epigastrică superioară (ramul abdominal al mamarei interne, colaterală a arterei subclaviculare) supraombilical şi din artera epigastrică inferioară(ramul arterei iliace externe).

Nervii profunzi de la acest nivel sunt situaţi între faţa posterioară a muşchiului drept şi lama posterioară a tecii sale şi provin din ultimii şase nervi intercostali şi marele şi micul abdomino-genital.

Limfaticele profunde însoţesc traiectul vaselor respective şi se varsă în grupul mamar intern, grupul iliac extern (ganglionii retroinghinali) şi grupurile ganglionilor periaortici.

IIIIII. Stratul profund

1. fascia transversalis

Îndărătul tecii dreptului abdominal acoperă lama posterioară a acestei teci în ¾ superioare iar sub arcada lui Douglas până la pubis formează singură lama posterioară a acestui muşchi.

La nivelul arcadei crurale căptuşeşte peretele posterior al canalului inghinal, iar la nivelul orificiului inghinal profund pătrunde prin acest orificiu în canalul inghinal formând teaca fibroasă a cordonului spermatic şi a testicolului.

Între fascia transversalis şi peritoneu (care e cel mai profund element al peretelui), se află un ţesut celular care inferior este abundent formând spaţiul lui Bogros. De la nivelul ombilicului coboară în jos în acest spaţiu o lamă fibroasă numită aponevroza ombilico-prevezicală.

2. 2. peritoneul peritoneul

La nivelul porţiunii sale mediane şi inferior (subombilical) acoperă La nivelul porţiunii sale mediane şi inferior (subombilical) acoperă cordonul uracului situat median şi apoi cordonul fibros al arterei cordonul uracului situat median şi apoi cordonul fibros al arterei ombilicale şi mai extern arterele epigastrice inferioare, determinând ombilicale şi mai extern arterele epigastrice inferioare, determinând 3 3 gropiţe inghinalegropiţe inghinale, lateral de linia mediană, care sunt puncte slabe , lateral de linia mediană, care sunt puncte slabe ale peretelui abdominal:ale peretelui abdominal:

- gropiţa internă (între urac şi cordonul arterei ombilicale);- gropiţa internă (între urac şi cordonul arterei ombilicale);

- gropiţa mijlocie (între cordonul arterei ombilicale şi artera - gropiţa mijlocie (între cordonul arterei ombilicale şi artera epigastrică) corespunzând peretelui posterior al traiectului inghinalepigastrică) corespunzând peretelui posterior al traiectului inghinal

- gropiţa externă (în afara arterei epigastrice, corespunzând orificiului - gropiţa externă (în afara arterei epigastrice, corespunzând orificiului profund al traiectului inghinal) care este un punct slab congenital .profund al traiectului inghinal) care este un punct slab congenital .

COMPARTIMENTAREA COMPARTIMENTAREA PERETELUI ANTERO-PERETELUI ANTERO-LATERAL AL LATERAL AL ABDOMENULUIABDOMENULUI

- anatomo- clinic (împărţire ce datează de la Hipocrat) sunt 9 regiuni (delimitate de două verticale ridicate prin mijlocul arcadelor crurale şi două orizontale tangente, la marginea inferioară a toracelui cea superioară şi la creasta iliacă cea inferioară) şi anume: - epigastru; - mezogastru şi – hipogastru – pe linia mediană şi – hipocondru (drept şi stâng), - flanc (drept şi stâng) şi – fosa iliacă (dreaptă şi stângă) – pe părţile laterale.

- din punct de vedere anatomo-chirurgical (prin trei planuri: unul superior orizontal dus prin spaţiul V intercostal, altul mijlociu tot orizontal dus prin rebordul costal şi ultimul inferior de la marginea superioară a pubisului anterior oblic în sus şi îndărăt până la promontoriul posterior)

3 sectoare, carede sus în jos sunt: - toraco-abdominal (între planurile superior şi mijlociu), - abdominal mijlociu (între planurile mijlociu şi inferior) – abdomino-pelvin (sub planul inferior).

- - anatomo-topografic se delimitează două regiuni:

- regiunea sterno-costo-pubiană (superior apendicele xifoid şi marginile falselor coaste, lateral şanţurile laterale ale abdomenului ce reprezintă marginea laterală a muşchilor drepţi abdominali, iar inferior marginea superioară a simizei pubiene). În cadul acestei regiuni se individualizează regiunea ombilicală, la nivelul ombilicului;

- regiunea costo-iliacă (anterior limitată de şanţurile abdominale laterale, postrior marginea externă a muşchilor spinali, superior marginea inferioară a rebordului costal, iar inferior creasta iliacă) în cadrul acestei regiuni se descriu de asemenea alte două regiuni importante:

regiunea inghino-abdominală (întinsă între orizontala dusă de la splina iliacă antero-superioară la marginea laterală a muşchilor drepţi abdominali, la o linie oblică în jod-înăuntru, corespunzând pliului stinghiei iar în profunzime arcadei crurale; latura internă a acestei zone triunghiulare este dată de marginea laterală a muşchilor drepţi abdominali)

regiunea lombo-renală, peretele posterior al cavităţii abdominale.

Cavitatea peritonealaCavitatea peritoneala

COMPARTIMENTARECOMPARTIMENTARE