Phoenix, revista de insolven] - unpirct.ro › media › pdf › phoenix › revista4.pdf · Phoenix, aprilie-iunie 2003 cyan magenta black cyan magenta black Raportul prezentat de

cyanmagentablack

Editor Mihai Dimonie,

Director executiv Alexandru Frumosu,

Consilier [tiin]ificconf. dr. Radu Bufan

Colegiul de redac]ie

Adina Apostol, Adrian Ciochirdel

DTP & tipar realizat la GRUPUL DE PRESå ROMÂNIA

E-mail: [email protected]

q INTRODUCEREMESAJUL PREßEDINTELUI

q COMITETUL NA¥IONAL DE CONDUCERE Vå INFORMEAZåEXTRAS DIN RAPORTUL LA CEL DE AL IV-LEA CONGRES AL UNPRL;HOTåRÂREA ADOPTATå DE CONGRES ßI PLANURILE DE ACTIVITATE PE 2003;COMUNICATUL DE PRESå EMIS DE CNC.

q NOUTå¥I UPLRADUNAREA GENERALå A UPLR ßI ßEDIN¥A CONSILIULUI DE CONDUCERE

q RUBRICA PRACTICIANULUILICHIDAREA VOLUNTARå A SOCIETå¥ILOR BANCARE – PARTICULARITå¥I ßI DEOSEBIRI FA¥å DE FALIMENTUL BANCAR

q RUBRICA ANALISTULUIEFECTELE DESCHIDERII PROCEDURII REORGANIZåRII JUDICIARE ßI FALIMENTULUI;ÎNCHIDEREA PROCEDURII DE REORGANIZARE JUDICIARå SAU DE FALIMENT

q OPINIA SPECIALISTULUIREGIMUL FISCAL AL COMERCIAN¥ILOR SUPUßI PROCEDURII LICHIDåRII JUDICIARE ßI FALIMENTULUI

q INFORMA¥II DATE STATISTICE PRIVIND UNIUNEA

3

5

11

14

16

18

21

23

26

31

Phoenix, revista de insolven]`Nr. 4, aprilie-iunie 2003

pag.

sumar

Coperta 1:

Cl`direa B`ncii Na]ionale a Rom~niei

Coperta 4:

Farul Genovez –Constan]a

l Editorul a[teapt` de la cititori articole, opinii [i propuneri bine

argumentate privind orice problem` de contabilitate, evaluare,

legisla]ie, marketing, management [i alte domenii adiacente.

l çntrucât toate materialele care apar \n revist` se prelucreaz`, \n

redac]ie, pe computer, rug`m pe cei care redacteaz` articolele s` le

trimit` pe suport magnetic. l Opiniile exprimate \n articolele

publicate \n revist`, precum [i responsabilitatea [tiin]ific` [i

juridic` privind con]inutul acestora apar]in \n exclusivitate autorilor.

l Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate UNPRL.

Secretariat general al UNPRLBd. Octavian Goga nr. 2, sector 3

Bucure[tiTel.: 021-326.11.01, fax: 021-326.11.02

E-mail: [email protected]

ISSN: 1583-2368

cyanmagentablack

cyan

magenta

bla

ck

Dragi colegi,

Congresul UNPRL din 28 martie 2003 este de acum o fil`din istoria noastr` profesional`.

Personal consider c` a fost cel mai reu[it Congres în primulrând datorit` modului profesionist [i responsabil de abordare aproblemelor reale ale breslei noastre de c`tre reprezentan]iidesemna]i de Dvs. s` v` reprezinte opiniile în cadrul lucr`rilor.

Da]i-mi voie s` enum`r câteva dintre problemele abordatede reprezentan]ii Dvs. în plenul Congresului:

l Imaginea lichidatorului [i a activit`]ii sale a[a cumeste reflectat` în mass-media, [i care are înc` uneleconota]ii negative;

l Organizarea de conferin]e de pres` periodice atât lanivel central cât [i la nivelul filialelor pentruameliorarea comunic`rii cu mass-media;

l Organizarea unor programe de instruire continu` lanivelul filialelor inclusiv cu sprijinul Uniunii;

l G`sirea unei alternative la denumirea de “lichidator”(care din p`cate continu` s` sugereze o conotatienegativ`) dar [i la cea de “practician” (care se pare c`nu reflect` expertiza specific` a activit`]ii);

l Modificarea prevederilor OG 79/1999 aprobat` prinLegea 505/2002, în sensul acord`rii dreptuluiactualilor membrii ai CNC de a candida la alegerileviitoare pentru înc` un mandat consecutiv în vedereaasigur`rii unui minim de continuitate a activit`]iiUniunii, ceea ce este valabil [i la nivelul filialelor;

l Onorariul minim decent, ve[nica problem`, de[i separe c` unele filiale constat` o ameliorare a acesteiprobleme; tratamentul acordat în acest sensexecutorilor judec`tore[ti ar putea fi un model deurmat;

l Problema lipsei de celeritate a procedurii dereorganizare [i lichidare se constituie intr-unul dinfactorii esen]iali de erodare a intereselor creditorilorcu implica]ii negative [i asupra administratorilor [ilichidatorilor;

l Promovarea activ` a unor propuneri de amendare aLegii 64/1995 inclusiv în sensul amelior`riiprocedurilor legale care se constituie adeseori în

obstacole în calea derul`rii cu celeritate a procedurii;l Necesitatea unei activit`]i de promovare mai agresiv`

(în sens pozitiv) a profesiei printr-un “lobby” activ pelâng` autorit`]ile centrale [i locale pentru a câ[tig` înimagine [i credibilitate.

l Utilizarea mai intens` a comunic`rii electronice întresecretariatul general [i membrii Uniunii precum [iorganizarea unui “forum” electronic de discu]ii întremembrii pe diverse probleme profesionale ;

l Organizarea unui CLUB Insol Europe la Bucure[ti cumembrii români ai Insol Europe.

l Ameliorarea comunic`rii între lichidatori [ijudec`torii sindici în primul rând la Bucure[ti;

l Statutul privilegiat al unor institu]ii ale puteriiexecutive care intervin în procedura falimentuluialterând caracterul colectiv al acesteia în detrimentulter]ilor creditori [i al bunului mers general alprocedurii.

l Necesitatea protec]iei legale [i chiar fizice alichidatorilor care întâmpin` uneori obstacoledeosebite ridicate de debitori în calea derul`riinormale a procedurii.

Cele de mai sus reprezint` doar o selec]ie a subiectelorabordate în plenul Congresului, unele dintre acestea fiind dejape agenda de lucru a CNC-ului [i a Secretariatului General.

As vrea s` folosesc aceast` ocazie ca s` mul]umesc tuturorinvita]ilor no[tri care au acceptat s` fie al`turi de noi la acestCongres [i în primul rând celor care au luat cuvântul [i pe caredoresc s`-i enum`r în ordinea în care s-au adresat Congresului:

l Dl. Ioan GEORGIU, Pre[edintele Tribunalului Cluj;l Dna. Nicoleta TANDAREANU, Judec`tor Inspector,

Curtea de Apel Craiova;l Dl. Iulian DRAGOMIR, Vice-Pre[edinte, Tribunalul

Municipiului Bucure[ti;l Dl. Mihai BOJINCA, Co-Pre[edinte ANEVARl Dna. Felicia Ana ZAROJANU, Director General

[coala Român` de Afaceri (CCIR);l Dl. Mircea URSACHE, Vice-Pre[edinte AVAB;

Nu pot s` nu remarc cu triste]e c` unele din institu]iile pecare le doream foarte mult s` fie al`turi de noi nu ne-au onorat

Phoenix, aprilie-iunie 2003

Cuvântulpre[edintelui

cu prezen]a [i m` refer aici la Ministerul Justi]iei, MinisterulFinan]elor Publice, Banca Na]ional` a României, Ministerul deInterne [i nu în ultimul rând Sec]ia Judec`tori Sindici de pelâng` Tribunalul Municipiului Bucure[ti.

Cu aceea[i triste]e am constatat [i lipsa de interes a mass-mediei de specialitate care din p`cate nu a în]eles se pare roluleconomic pozitiv al activit`]ii de lichidare. Trebuie îns` sàccept c` aceasta este [i problema noastr` ca “emiten]i” demesaje adecvate c`tre mass-media. Cu atât mai multmul]umim reprezentan]ilor presei care ne-au onorat cuprezen]a [i celor care au preluat o parte din mesajele noastre [ile-au f`cut publice.

În alt` ordine de idei nu pot s` nu remarc c` în aceastaperioada Ministerul Justi]iei a preg`tit un set de amendamenteale Legii 64/1995 (cu toate modific`rile ulterioare) în care s-aupreluat [i o parte din propunerile UNPRL [i care se reg`sesc înaproape toate obiectivele pe care [i le-a propus ini]iatorulrespectiv:

l Accelerarea [i simplificarea procedurii reorganiz`riijudiciare [i a falimentului

l Crearea unui echilibru între procedura reorganiz`riijudiciare [i procedura falimentului, în sensulelimin`rii barierelor la ie[irea de pe pia]` a agen]iloreconomici

l Eliminarea procedurilor de executare silitìndividual` care se deruleaz` în paralel, afectândprocedura reorganiz`rii judiciare [i a falimentului

l Înt`rirea controlului asupra activit`]ii administra-torilor [i a lichidatorilor

Consider c` de[i nu toate propunerile noastre au fostpreluate în proiectul de amendamente totu[i MinisterulJusti]iei a f`cut un mare pas înainte în direc]ia construirii unuicadru legal mai clar [i mai fluid de derulare a procedurii, oparte din m`surile propuse venind [i în întâmpinareasolicit`rilor exprimate de comunitatea oamenilor de afaceri,investitorii strìni [i organismele interna]ionale.

În mod cert unele dintre aceste propuneri sunt deosebit deimportante pentru UNPRL pentru c` ini]iatorul, MinisterulJusti]iei, a ales aceast` cale [i pentru a modifica sau completaunele prevederi ale Legii 505/2002 de aprobare a OG 79/1999care în esen]` sunt urm`toarele:

l Remunera]ia administratorului [i a lichidatorului s`fie stabilit` în conformitate cu criteriile aprobate prinHot`rârea Guvernului;

l Administratorii sau lichidatorii vor beneficia deconcursul for]elor de ordine ca [i executoriijudec`tore[ti;

l Persoanele atestate ca administratori [i lichidatori înstatele membre ale Uniunii Europene s` poatèxercita în România profesia de practician înreorganizare [i lichidare.

De remarcat [i c` proiectul Ministerului Justi]iei preiaintegral textul aprobat prin Legea 82/2003 cu privire laincriminarea bancrutei frauduloase, gestiunii frauduloase [i

delapid`rii s`vâr[ite de administratori [i lichidatori cuprecizarea c` pedepsele pentru ultimele dou` infrac]iuni suntmai mari în raport cu cele prev`zute în Codul Penal.

Primele mele reac]ii la cald?

În ceea ce prive[te stabilirea remunera]iei pe caleadministrativ` pentru ni[te agen]i economici priva]i, a[a cumsunt to]i membrii UNPRL, mi se pare cel pu]in un excesinacceptabil.

Dac` statul dore[te eventual s` se implice pe cale“natural`” în respect pentru regulile jocului care se nume[teeconomie de pia]`, atunci are o singur` cale [i anume încalitatea sa de creditor, atunci când este cazul, din interiorulprocedurii de faliment. Banii fiind ai creditorilor NU aistatului, chiar dac` de multe ori “statul-creditor” “bag`” înfaliment “statul-ac]ionar”, mi se pare normal s` l`s`m totcreditorii s` decid` cât merit` s` fie remunerat administratorulsau lichidatorul. Daca remunera]ia este prea mare sau preamic` în raport cu performan]a, to]i creditorii pot decideschimbarea administratorului sau lichidatorului ori poate chiarpremierea lui suplimentar` pentru performan]e deosebite. Pur[i simplu acesta este mecanismul care confer` normalitate.

Salut în schimb ini]iativa Ministrului Justi]iei de a seacorda prin lege membrilor UNPRL protec]ia for]elor deordine în exercitarea mandatului lor.

Doresc s` v` informez c` Ministerul de Interne prinsemn`tura Dlui. Comisar de Politie Aurel Milescu, [efulDirec]iei Politiei Economico-financiare din cadrulInspectoratului General al Politiei Romane confirm`“disponibilitatea politiei de a v` asigura sprijinul în cazurile încare aplicarea procedurii falimentului sub controluljudec`toresc este obstruc]ionat`”. Mul]umesc în numeleUNPRL Ministerului de Interne pentru acest mesaj.

În ceea ce prive[te “deschiderea por]ilor” României pentrupracticienii din statele membre ale Uniunii Europene nu putemdecât s` accept`m c` este o m`sura normal` în contextuldorin]ei României de a face parte din marea familie european`.Este îns` datoria autorit`]ilor române ca practicienii membriiUNPRL s` se bucure de un tratament egal [i nediscriminatoriuîn aceea[i m`sur`. Bineîn]eles c` pia]a va decide în func]ie deperforman]` cine va avea de câ[tigat sau de pierdut din aceast`competi]ie. Eu personal sunt încrez`tor c` atât timp c~tcompeti]ia se va duce între practicieni – Practican]i [i nuîntre practicieni – Investitori, membrii UNPRL vor puteaface fa]` cu succes concuren]ei.

Pentru c` urm`torul num`r al revistei noastre va apare abiaîn septembrie, v` urez de pe acum o vacan]` de var` de neuitat!

Cu prietenie,

Emilian RaduPre[edinte UNPRL


cyanmagentablack

Phoenix, aprilie-iunie 2003cyanmagentablack

cyan

magenta

bla

ck

Raportul prezentat de c`tre pre[edintele Uniunii la celde-al IV-lea Congres al UNPRL a fost structurat în principalpe urm`toarele capitole: membrii Uniunii, activitateaComitetului na]ional de conducere [i deciziile acestuia,realizarea prevederilor planului de activitate al CNC pe2002, comunicarea cu institu]ii ale statului, comunicarea cufilialele [i membrii Uniunii, activitatea filialelor Uniunii,activitatea Secretariatului general al UNPRL, situa]iaeconomico-financiar` a Uniunii [i patrimoniul UNPRL.

La sfâr[itul anului 2002, conform Tabloului de eviden]`publicat în Monitorul Oficial al României, Uniunea avea1433 de membri, dintre care:

l persoane fizice române (compatibile) – Sec]iunea I: 843

l persoane juridice române - Sec]iunea II: 230l persoane incompatibile - Sec]iunea V: 360În raport cu num`rul membrilor existent la sfâr[itul

anului 1999 cre[terea este de peste 2 ori.În anul 2002 au fost primi]i 292 de noi membri, dintre

care 195 persoane fizice [i 97 persoanejuridice. Num`rul celor radia]i dinTabloul Uniunii pentru neplata cotiza]ieisau neîndeplinirea obliga]iei de asigurareprofesional` a fost de 59 de membri,dintre care 47 persoane fizice [i 12persoane juridice. Num`rul acestora ar fifost mai mare dac` nu ar fi avut loc oac]iune preventiv` de aten]ionare, atât lanivelul filialelor cât [i la cel alSecretariatului general.

În baza Tabloului Uniunii publicat laînceputul anului 2003, structura mem-brilor persoane fizice, stabilit` pe criteriulprofesiei de baz`, era urm`toarea: 716economi[ti (59,5%), 279 ingineri(23,2%), 208 avoca]i [i juri[ti (17,3%),comparabil` cu cea din anul precedent. Se constat` ocre[tere a num`rului de membri cu vârsta între 35 [i 50 deani [i o sc`dere a celor de peste 50 de ani.

În anul 2002 Comitetul na]ional de conducere [i-adesf`[urat în continuare activitatea având în componen]àceia[i 11 membri titulari, f`r` a se apela la nici unul dintrecei 3 membri suplean]i existen]i.

În intervalul analizat Comitetul na]ional de conducere s-a întrunit cu regularitate, luând în discu]ie probleme aleactivit`]ii curente, dar [i cu caracter normativ.

Decizii adoptate

Astfel, au fost analizate [i adoptate decizii cu privire laurm`toarele probleme:

l Organizarea Congresului Uniunii, inclusiv analiza-rea [i aprobarea documentele supuse dezbaterilor;

l Redactarea, potrivit rezolu]iei Congresului al III-lea al UNPRL, a scrisorii deschise c`tre autorit`]ilestatului în leg`tur` cu ingerin]ele unor institu]iipublice sau de interes public în activitateaprofesiilor liberale de administrator judiciar [ilichidator, cu referire concret` la unele prevederiale unor acte normative (O.U.G. nr. 138/2001pentru modificarea [i completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului b`ncilor;Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr.51/1998 privind unele m`suri premerg`toareprivatiz`rii b`ncilor; Legea nr. 137/2002 privindunele m`suri pentru accelerarea privatiz`rii; O.G.nr. 38/2002 pentru modificarea Legii nr. 64/1995,republicat`, privind procedura reorganiz`riijudiciare [i a falimentului).

l Aprobarea modific`rilor [i complet`rilor la

Tabloul Uniunii în concordan]` cu deciziileadoptate în leg`tur` cu schimbarea situa]iilor decompatibilitate, primirea de noi membri sauaplicarea de sanc]iuni;

l Analizarea [i solu]ionarea unor contesta]ii [isesiz`ri, în principal în leg`tur` cu înscrierile îneviden]a Uniunii, dar [i cu privire la activitateaunor membri ai Uniunii;

l Informarea tribunalelor, cur]ilor de apel [i aOficiului Registrului Comer]ului cu privire lamodific`rile din Tabloul de eviden]` a Uniunii;

l Aprobarea programului de desf`[urare [i amaterialelor supuse discu]iilor la întâlnirea cupre[edin]ii comitetelor de conducere ale filialelorjude]ene [i a municipiului Bucure[ti

EXTRAS DIN RAPORTUL LA CEL DE-AL IV-LEA CONGRES ALUNPRL PRIVIND ACTIVITATEA DESFåßURATå ÎN ANUL 2002

DE CåTRE COMITETUL NA¥IONAL DE CONDUCERE ßICOMITETELE DE CONDUCERE ALE FILIALELOR UNIUNII

l Aprobarea programului de preg`tire [i desf`[urarea examenului de dobândire a calit`]ii de practicianîn reorganizare [i lichidare, precum [i actualizareatematicii [i bibliografiei potrivit ultimelormodific`ri legislative;

l Adoptarea unor preciz`ri cu privire la evaluareaactivit`]ii practice economice sau juridice deminimum 5 ani a candida]ilor la examen;

l Analizarea proiectului pentru realizarea Centruluide studii în insolven]` pentru Europa central` [i desud-est precum [i a cererii pentru proiectul definan]are a dot`rii [i logisticii primului an de func-]ionare a Centrului (extensie a primului proiect) cufinan]are preponderent` a Uniunii Europene [ipar]ial` a UNPRL. Din p`cate Autoritatea Contrac-tant` nu a avizat favorabil proiectul [i ca atare niciextensia lui nu a mai putut fi proiectat`;

l Aprobarea procedurii de verificare prin sondaj arezultatelor activit`]ii [i a îndeplinirii obliga]iilormembrilor Uniunii, precum [i programul deverificare ini]iat la nivelul filialelor;

l Adoptarea unei proceduri de analizare a abaterilordisciplinare [i aplicarea sanc]iunilor de c`treConsiliul superior de disciplin`, cu implicareadirect` a consiliilor de disciplin` ale filialelor;

l Aprobarea Nomenclatorului arhivistic al Uniunii,confirmat de c`tre Arhivele Na]ionale [i difuzatfilialelor pentru adaptare la condi]iile concrete aleacestora [i aplicare;

l Aprobarea edit`rii publica]iei “PHOENIX – revistade insolven]`” cu o prim` apari]ie pilot [i ulteriorcu apari]ii trimestriale;

l Aprobarea constituirii filialelor Suceava [i Arad,ajungându-se la sfâr[itul anului la un num`r de 25de filiale;

l Adaptarea unor reglement`ri cu privire la rela]iilecu filialele, dintre care men]ion`m:

- stabilirea criteriilor de alocare c`tre filiale a unorsume suplimentare fa]` de cota cuvenit` acestoradin cotiza]iile încasate;

- redistribuirea, în cazul diviz`rii unor filiale, a su-melor încasate de c`tre filiala ini]ial` de la membriicare constituie o nou` filial`;

- asigurarea instal`rii unui post telefonic propriu încazul tuturor filialelor care nu func]ioneaz` în sediiindependente.

l Stabilirea cu Oficiul Na]ional al RegistruluiComer]ului a codurilor CAEN aplicabile activit`]iiprincipale, precum [i activit`]ilor secundare legatede activitatea principal` a societ`]ilor comercialeprofesionale de reorganizare [i lichidare;

l Aprobarea noului model de legitima]ie anual` cuprecizarea, pe lâng` profesia de baz` [i a ocupa]ieide administrator judiciar [i lichidator (pentru per-soanele fizice compatibile) precum [i imprimareaprin scanare a fotografiei. Din p`cate nu to]i mem-bri au transmis fotografia, astfel încât a fost nece-sar s` introducem în nota explicativ` a TablouluiUniunii, publicat în Monitorul Oficial al României,

precizarea c` în anul 2003 ambele feluri delegitima]ii (atât cele cu fotografie cât [i cele f`r`fotografie) sunt valabile;

l Aprobarea realiz`rii insignelor cu sigla UNPRL,care se distribuie gratuit membrilor împreun` culegitima]ia pe anul 2003, dup` achitareacotiza]iilor;

l Aprobarea încas`rii de c`tre Uniune a sumelorpentru înscrierea de bannere individuale de c`tremembrii UNPRL, dup` anul de gratuitate.

Realizarea m`surilor propuse

Comitetul na]ional de conducere a acordat o aten]iedeosebit` realiz`rii m`surilor înscrise în Planul de activitatepe anul 2002, aprobat de cel de-al III-lea Congres alUniunii. Îndeplinirea prevederilor planului de activitate afost analizat` trimestrial, cerând acela[i lucru [i din parteacomitetelor de conducere ale filialelor. Aceast` preocuparea f`cut ca din cele 29 de m`suri prev`zute în planul aprobat,s` fie realizate integral 25 de m`suri, trei realizate par]ial [iuna nerealizat`.

M`surile realizate se reg`sesc în majoritate înproblemele prezentate mai sus, în leg`tur` cu careComitetul na]ional de conducere a efectuat analize [i aadoptat decizii, astfel:

- M`sura privind redactarea unui memorandum c`treautorit`]ile statului implicate în domeniul reorgani-z`rii judiciare a fost realizat` prin transmitereaRezolu]iei celui de-al III-lea Congres al UNPRLsub forma unei scrisorii deschise adresat` Guver-nului României, Senatului, Camerei Deputa]ilor,Ministerului Justi]iei, APAPS, AVAB, BNR; UPLR[i mass-media central`. Acest document a fostinclus în edi]ia pilot a publica]iei “PHOENIX –revista de insolven]`” care la rândul ei a fostremis` institu]iilor statului.

- M`surile vizând continuarea discu]iilor cu instan-]ele judec`tore[ti s-au realizat la nivelul filialelorfie prin contactele periodice ale conducerilorfilialelor fie prin întâlnirile cu judec`torii-sindici [ial]i magistra]i din tribunale sau cur]i de apel,precum [i al]i factori locali interesa]i în domeniulreorganiz`rii [i lichid`rii.

- De asemenea, au fost monitorizate cazurile în caream fost sesiza]i în leg`tur` cu numirea de adminis-tratori judiciari sau de lichidatori din afara Uniunii,intervenindu-se prompt pentru încadrarea înprevederile legale. Pentru prevenirea unor aseme-nea situa]ii Tabloul Uniunii a fost difuzat tuturortribunalelor [i cur]ilor de apel, reiterându-se obli-gativitatea numirii administratorilor judiciari [ilichidatorilor numai dintre membri Uniunii – per-soane fizice compatibile [i respectiv persoanejuridice.

- Pentru îmbun`t`]irea comunic`rii cu membriUniunii, precum [i pentru informarea [i sprijinireadocument`rii profesionale a acestora s-a reu[iteditarea publica]iei “PHOENIX – revista de insol-


cyanmagentablack

ven]`”, cu apari]ie trimestrial`. Prin intermediul re-dac]iei [i a colaboratorilor sì, revista poate realizacondi]iile necesare clarific`rii unor probleme recenteap`rute în cursul procedurilor de reorganizare [ilichidare.

- Organizarea examenului anual pentru dobândireacalit`]ii de practician în reorganizare [i lichidare aintrat deja într-o procedur` cunoscut`, de actualizarea tematicii [i bibliografiei, urmat` de publicarea întimp util a bro[urii cu întreb`ri [i r`spunsuri.

- M`surile privind extinderea utiliz`rii site-uluiUNPRL www.liquidation.ro au fost realizate, site-ulfiind popularizat atât la Congresul din martie 2002,cât [i prin revista Uniunii. Cu toate acesteadisponibilitatea membrilor Uniunii de utilizare acomunic`rii prin Internet este înc` limitat`.

- Pân` la sfâr[itul anului 2002, un num`r de 51 demembri UNPRL aderaser` la Institutul european deinsolven]` – INSOL Europe. Aceast` prezen]` amembrilor no[tri, al`turi de înc` 11 membri asocia]i(cadre didactice sau magistra]i) a asigurat reprezen-tarea ]`rii noastre cu un membru în Consiliul deadministra]ie al organiza]iei. Men]inerea niveluluiactual de reprezentare în cadrul INSOL Europe, carenum`r` în prezent circa 800 de membri (persoanefizice) din toat` Europa, este condi]ionat` deîndeplinirea, de c`tre fiecare membru, a obliga]iilormateriale fa]` de organiza]ie.

În leg`tur` cu m`surile realizate par]ial sunt necesareunele comentarii:

l M`surile privind ini]ierea unor ac]iuni comune cu alealtor profesii liberale sub egida Uniunii ProfesiilorLiberale din România s-au materializat prinelaborarea în luna mai 2002 a unui proiect deOrdonan]` de Guvern privind unele facilit`]i fiscale.În luna august 2002 Ministerul Finan]elor Publice acomunicat observa]iile sale pe baza c`rora a sus]inutrespingerea propunerii legislative ini]iate de UPLR. Înluna decembrie 2002 a fost formulat` o nou`propunere legislativ` privind unele reglement`rifiscale referitoare la persoanele care exercit` profesiiliberale, propunere care nu a dep`[it faza aviz`rii înConsiliul Economic [i Social. Ac]iunile în domeniu vor trebui continuate cu maimult` aten]ie în ceea ce prive[te formularea unorpropuneri care s` asigure aplicarea nediscriminatoriea facilit`]ilor fiscale pentru to]i liber profesioni[tii.

l M`surile privind îmbun`t`]irea comunic`rii între fi-lialele Uniunii [i Secretariatul general prin utilizareaInternetului au fost realizate numai de c`tre 14 filialecare au reu[it s`-[i asigure dot`rile necesare.

Comunicarea cu institu]ii ale statului

Raportul prezentat a consacrat un spa]iu amplu rela]iilorUniunii cu institu]iile statului. În acest sens au fosteviden]iate demersurile noastre constând în principal din:

l Formularea unor observa]ii [i propuneri în leg`tur`cu proiectul ordonan]ei de modificare [i completarea Legii nr.64/1995 republicat` privind procedura


cyan

magenta

bla

ck

Pre[edintele Tribunalului Cluj, domnul Ioan Georgiu,vorbind de la tribuna Congresului

Doamna Nicoleta ¥`nd`reanu, judec`tor la Curtea de Apel Craiova,

adres~ndu-se participan]ilor la Congres

Vicepre[edintele Tribunalului Municipiului Bucure[ti,domnul Iulian Dragomir,

prezent la lucr`rile Congresului

reorganiz`rii judiciare [i a falimentului, remise laînceputul anului 2002 Ministerului Justi]iei [iSecretariatului General al Guvernului, dar neinclu-se în textul Ordonan]ei Guvernului nr.38/2002,intrat` în vigoare la începutul anului trecut.

l Formularea unor observa]ii [i propuneri în leg`tur`cu Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.138/2001pentru modificarea Legii nr.38/1998 privindfalimentul b`ncilor, observa]ii luate în considerarecu ocazia adopt`rii în Camera deputa]ilor a legiipentru aprobarea ordonan]ei.

l Sus]inerea la Comisia juridic` a Senatului aamendamentelor agreate de c`tre cel de-al II-leaCongres al UNPRL [i înaintate MinisteruluiJusti]iei înc` din anul 2001, care îns` nu au fostpreluate în textul Legii nr.505/2002 pentruaprobarea Ordonan]ei Guvernului nr.79/1999privind organizarea activit`]ii practicienilor înreorganizare [i lichidare.

l Stabilirea unor contacte periodice cu magistra]i aitribunalelor [i cur]ilor de apel, atât de c`tre membriai Comitetului na]ional de conducere, cât mai alesde c`tre pre[edin]i [i al]i membri ai comitetelor deconducere ale filialelor. Pornind de la corespon-den]a adresat` pre[edin]ilor tribunalelor [i cur]ilorde apel cu diverse ocazii (difuzarea Tabloului Uniu-nii, a revistei UNPRL, etc.) [i continuând cuîntâlnirile sau simpozioanele organizate de filiale,s-a avut în vedere sus]inerea intereselor membrilorUniunii în desf`[urarea activit`]ilor de reorganizare[i lichidare (numirea, retribuirea, protec]ia, etc.).

Trebuie s` men]ion`m în egal` m`sur` preocupareapentru clarificarea problemelor legate de rela]iile mem-brilor Uniunii cu direc]iile jude]ene ale finan]elor publice,de munc` [i solidaritate social`, cu casele de asigur`ri des`n`tate [i de pensii, în calitatea acestora de creditoribugetari. Nu a fost neglijat` nici rela]ia cu reprezentan]iiconsiliilor jude]ene [i cu conducerile Camerelor de comer][i industrie sau ale oficiilor Registrului Comer]ului de pelâng` tribunalele jude]ene.

În raporturile avute în cursul anului 2002 cu institu]iilestatului mai trebuie s` men]ion`m urm`toarele:

l Interven]ia adresat` Ministerului Finan]elorPublice în leg`tur` cu aspectele comunicate defilialele Uniunii cu privire la ac]iunile ini]iate dec`tre Garda Financiar`, în luna iulie 2002, lasociet`]ile comerciale profesionale de reorganizare[i lichidare [i la unele societ`]i comerciale aflate înprocedur` de lichidare, ac]iune în leg`tur` cu carenu ne-au fost comunicate eventuale abateri în exer-citarea profesiei de c`tre persoanele controlate.

l Ini]iativa Ministerului Finan]elor Publice de aconsulta UNPRL în leg`tur` cu Preciz`rile privindreflectarea în contabilitate a principaleloropera]iuni legate de fuziunea, divizarea, dizolvarea[i lichidarea societ`]ilor comerciale, precum [iretragerea [i/sau excluderea unor asocia]i dincadrul societ`]ilor comerciale (actualizarea

Ordinului ministrului finan]elor nr.1223/1998) înleg`tur` cu care grupul de lucru format din exper]idin cadrul filialelor Uniunii, coordonat de unvicepre[edinte al CNC, a elaborat [i transmisrecent propuneri vizând atât aspecte conceptualecât [i de redactare a textului.

l Invita]ia Ministerului Educa]iei [i Cercet`riiadresat` Uniunii noastre, în luna decembrie 2002privind participarea la realizarea proiectului deimplementare a acquis-ului comunitar în domeniul“Liberei circula]ii a persoanelor”, în cadrul c`ruiaun capitol important îl reprezint` înt`rirea capa-cit`]ii institu]ionale de implementare a acquis-uluicomunitar în domeniul recunoa[teri reciproce acalific`rilor profesionale. În leg`tur` cu aceasta, lapropunerea conducerii Uniunii s-a acceptat consti-tuirea unei grupe de lucru separate pentru dome-niul nostru de activitate, în cadrul c`reia UNPRLva fi reprezentat` de un vicepre[edinte al CNC.

Recent au avut loc mai multe întâlniri ale conduceriiUniunii cu responsabili ai unor institu]ii ale statului.

Enumerându-le în ordinea desf`[ur`rii lor, men]ion`m,în primul rând, întâlnirea de la Ministerul Integr`rii cu dlVasile Pu[ca[ – ministru delegat, negociator [ef pentruintegrarea României în U.E., cu care au fost abordateprobleme legate de pozi]ia României cu privire la recunoa[-terea reciproc` a dreptului de a presta servicii specificeprofesiilor liberale (libere), precum [i probleme privindajustarea legisla]iei falimentului în perspectiva unorini]iative legislative ale Ministerului Justi]iei menite sàsigure accelerarea derul`rii procedurilor de reorganizare [ifaliment. În leg`tur` cu prima categorie de probleme enun-]at` mai sus, este de men]ionat faptul c` pentru alinierea lalegisla]ia european` se are în vedere, într-o anumit`perspectiv` de timp, modificarea art. 22 din Legeanr.505/2002 referitor la condi]ionarea practic`rii serviciilortransfrontaliere de existen]a unor conven]ii bilaterale întreUNPRL [i organisme similare din statele respective.

O a doua întâlnire important` a fost cea de la MinisterulJusti]iei cu dna secretar de stat Cristina Tarcea, cu careocazie au fost discutate urm`toarele aspecte:

- activitatea, rezultatele [i preocup`rile UNPRL,precum [i problemele cu care se confrunt` membriiUniunii noastre;

- adoptarea unor amendamente vizând îmbun`t`]ireaLegii nr.505/2002, cu ocazia modific`rilor impusede eliminarea restric]iilor privind libera practic`transfrontalier` în rela]ia cu lichidatorii europeni;

- implicarea UNPRL în redactarea unor propuneri deamendare a legisla]iei specifice în sensul accele-r`rii procedurilor privind reorganizarea judiciar` [ifalimentul.

De asemenea, întâlnirea cu reprezentan]ii ArhivelorNa]ionale a permis unele clarific`ri cu privire la cadrullegal existent [i modalit`]ile de rezolvare concret` aproblemelor cu care se confrunt` acum atât lichidatorii, cât[i Arhivele Na]ionale, datorit` faptului c` realitatea a luat-ocu mult înaintea reglement`rilor în acest domeniu. S-are]inut preocuparea pentru promovarea unui proiect de


cyanmagentablack

modificare a Legii Arhivelor Na]ionale care s` reglemen-teze [i problema autoriz`rii societ`]ilor private de prelu-crare, inventariere, selec]ionare [i depozitare a arhivelorsociet`]ilor comerciale aflate în faliment.

Cu privire la cele de mai sus am f`cut o prezentare mailarg` în nr. 3 al publica]iei noastre „PHOENIX – revista deinsolven]`”, cu care ocazie am f`cut [i o trecere în revist` aprincipalelor cauze ale lipsei de celeritate a procedurilor dereorganizare judiciar` [i faliment, care preocup` în moddeosebit, în aceast` etap`, Ministerul Justi]iei [i implicitGuvernul României. Ca dovad` Ministerul Justi]iei ne-atransmis recent propunerile avansate de instan]ele judec`to-re[ti, în principal cur]i de apel, cu privire la modificarea [icompletarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorgani-z`rii judiciare [i a falimentului, în vederea formul`rii deobserva]ii [i sugestii. La rândul ei Uniunea a remisMinisterului Justi]iei propuneri de modificare [i completarea legii, exprimându-[i totodat` disponibilitatea pentruparticiparea în continuare la urm`toarele etape de redactarea noului act normativ.

Activitatea filialelor UNPRL

Activitatea filialelor jude]ene [i a municipiuluiBucure[ti, în perioada analizat`, a fost prezentat` pe bazarapoartelor comitetelor de conducere ale acestora, care aueviden]iat ac]iunile întreprinse pentru realizarea hot`rârilorCongresului Uniunii, a propriilor adun`ri generale [i adeciziilor Comitetului na]ional de conducere. Dintreacestea men]ion`m :

n Organizarea unor simpozioane care au adus îndezbaterea participan]ilor aspecte practice alenoilor reglement`ri privind insolven]a comercial`.Filialele Ia[i, Dolj, Timi[, Bra[ov [i Hunedoara auavut ini]iativa organiz`rii de simpozioane cu larg`participare regional`, atr`gând, pe lâng` membriipropriilor filiale [i reprezentan]i ai altor filiale,precum [i magistra]i ai unor Cur]i de Apel [itribunale, reprezentan]i ai unor institu]ii publice,b`nci, creditori, etc.

n Organizarea unor întâlniri cu judec`torii sindici(altele decât cele prilejuite de simpozioanelemen]ionate) în leg`tur` cu care subliniempreocuparea constant` a conducerilor filialelorConstan]a, Dolj, Bacù, Boto[ani, Bistri]a-N`sùd,Cluj, Mure[ [.a. În aceea[i categorie se situeaz`întâlnirile organizate de filiala Maramure[ cureprezentan]i ai Direc]iei jude]ene a finan]elorpublice, institu]ie care de multe ori de]ine [i rolulde creditor principal.

n Desf`[urarea unor consf`tuiri pe teme profesionaledestinate schimbului de experien]` [i de opiniiîntre membrii filialelor (spre exemplu filialeleBacù, Boto[ani, Brìla, Buzù, Constan]a, Dolj,Gorj, Maramure[, Vaslui [.a.);

n Organizarea încas`rii cotiza]iei [i contribu]ieianuale, a primirii declara]iilor de venit, a urm`ririiîncheierii contractelor de asigurare pentru r`spun-dere civil` profesional` [i a complet`rii fi[elor deeviden]`, în special în leg`tur` cu numirile primite.

n Sprijinirea ac]iunilor legate de organizarea [idesf`[urarea examenului pentru dobândireacalit`]ii de practician în reorganizare [i lichidaredin luna noiembrie 2002, în urma c`ruia au fostdeclara]i admi[i 207 candida]i (dintre care 195 s-auînscris în Tabloul Uniunii). Cei mai mul]i candida]iadmi[i au avut filialele: Bucure[ti (64), Prahova(18), Timi[ (17), Dolj (13), Ia[i (10), restul sub 10candida]i admi[i.

n Preocuparea pentru informarea membrilor cuprivire la utilizarea site-ului www.liquidation.ro [ia posibilit`]ii acces`rii cu parola individual`. Lasfâr[itul anului 2002 parola individual` fusesesolicitat` numai de 85 de membri.În leg`tur` cu posibilitatea cre`rii de link-urireciproce pentru membrii UNPRL, cu gratuitate înprimele 12 luni de la conectare, este de men]ionatc` numai 9 societ`]i comerciale profesionale auutilizat aceast` facilitate. Este remarcabil însìnteresul pentru site-ul UNPRL m`surat prinnum`rul de click-uri pe site care dep`[e[te 2.800de acces`ri în nou` luni. Trebuie s` re]inem cèxtinderea utiliz`rii facilit`]ilor oferite de existen]asite-ului UNPRL este în primul rând în favoareamembrilor Uniunii, prin faptul c` asigur`realizarea unei adev`rate pie]e electronice pentruactivele puse în vânzare, provenite din procedurilede lichidare. Astfel, se deschide o posibilitate cert`de colaborare cu IMM-urile, care reprezint` unpoten]ial deosebit de valorificare a activelordisponibile în portofoliul practicienilor înreorganizare [i lichidare. De asemenea, exist`posibilitatea colabor`rii în domeniul valorific`riicrean]elor pe care IMM-urile le de]in în rela]ia lorcu alte societ`]i comerciale sau chiar în cel alidentific`rii unor parteneri rù platnici.

n Ini]ierea ac]iunilor de verificare prin sondaj aîndeplinirii obliga]iilor profesionale de c`tre


cyan

magenta

bla

ck

Vicepre[edintele AVAB, domnul Mircea Ursache,prezent~nd mesajul institu]iei

membrii filialelor, potrivit procedurii [iprogramului aprobate de Comitetul na]ional deconducere. Rapoartele transmise la Secretariatulgeneral nu au eviden]iat cazuri de neconcordan]`pentru perioada analizat` [i e[antionul ales spreverificare.

n Asigurarea sediului independent, propriu sau în-chiriat, a dot`rilor proprii [i a personalului minimnecesar, precum [i conectarea la Internet pentruîmbun`t`]irea comunic`rii cu Secretariatul general[i cu celelalte filiale. Pân` la sfâr[itul anului 2002doar 14 filiale puteau fi contactate prin e-mail.

n Asigurarea condi]iilor pentru arhivarea corect` adocumentelor filialelor prin adaptarea corespun-z`toare a Nomenclatorului arhivistic, cu confirma-rea Direc]iilor Jude]ene a Arhivelor Na]ionale [iconstituirea dosarelor, ac]iune ini]iat` la sfâr[itullunii septembrie 2002. Pân` la sfâr[itul anuluisingura filial` care a raportat realizarea a fostfiliala Timi[.

Raportul a eviden]iat în continuare activit`]iledesf`[urate de c`tre Secretariatul general al Uniunii [i aprezentat situa]ia economico-financiar` a Uniunii.

Perioada analizat` s-a caracterizat prin consolidareastructurilor organizatorice create prin înfiin]area filialelor(num`rul acestora ajungând la 25) [i promovareaini]iativelor locale, în paralel cu sporirea num`rului demembri, de la 662 la înfiin]are la 1433 actualmente. Înprezent, Uniunea [i filialele sale sunt cunoscute atât deorganele locale de stat, cât [i la nivel central. Acest lucrueste confirmat [i de contactele conducerii Uniunii cudiverse comisii parlamentare, ministere, tribunale [i cur]i deapel, alte institu]ii publice [i de interes public.

M`suri viitoareÎn leg`tur` cu activitatea viitoare participan]ii la

Congres au primit proiectul planului de activitate alComitetului na]ional de conducere [i respectiv al filialelorpe anul 2003.

Dintre m`surile preconizate subliniem urm`toarele:- promovarea imaginii Uniunii prin stimularea

contactelor cu personalit`]i implicate în procesulde reform` economic`, în perspectiva integr`rii înUniunea European`;

- îmbun`t`]irea comunic`rii cu membrii Uniunii;- promovarea intereselor membrilor Uniunii prin

participarea la ac]iunile ini]iate de UniuneaProfesiilor Liberale din România precum [iorganizarea unor ac]iuni comune;

- stabilirea de contacte periodice cu judec`torii-sindici, magistra]ii Cur]ilor de Apel [ireprezentan]i ai altor organe ale statului;

- organizarea de consf`tuiri pe problemeprofesionale, pentru asigurarea schimbului deexperien]` [i opinii;

- asigurarea conect`rii tuturor filialelor al Internet [ifacilitarea accesului membrilor UNPRL la site-urile din domeniu;

- continuarea ac]iunii de verificare prin sondaj aîndeplinirii obliga]iilor profesionale de c`tremembrii filialelor.

Raportul a fost ilustrat de proiectarea mai multor slide-uri care au prezentat aspecte importante legate deactivitatea administratorilor judiciari [i lichidatorilor, dintrecare men]ion`m urm`toarele: evolu]ia num`rului demembri, structura profesional`, activitatea CNC –realizarea prevederilor planului de activitate, comunicareainstitu]ional`, activitatea filialelor Uniunii, evolu]ianum`rului de filiale, situa]ia economico-financiar`,dificult`]i întâmpinate în desf`[urarea activit`]ii, [.a.


cyanmagentablack

În temeiul art.27 din Legea nr. 505/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 79/1999 privindorganizarea activit`]ii practicienilor în reorganizare [i lichidare, Congresul UniuniiNa]ionale a Practicienilor în Reorganizare [i Lichidare, reunit la Bucure[ti, în ziua de28 martie 2003, examinând activitatea desf`[urat` de Comitetul na]ional de conducere[i de comitetele de conducere ale filialelor, execu]ia bugetar` pe anul 2002 pe bazabilan]ului contabil al Uniunii, proiectul planurilor de activitate [i al bugetului devenituri [i cheltuieli al Uniunii pe anul 2003,

HOTåRåßTE:

1. Aprob` raportul de activitate [i bilan]ul contabil al Uniunii pe anul 2002;2. Aprob` bugetul de venituri [i cheltuieli al Uniunii pe anul 2003, elaborat în

conformitate cu prevederile Hot`rârilor nr.2 privind nivelul taxelor [i cotiza]iilor [i nr.3privind sistemul de salarizare [i indemniza]ii adoptate de Congresul Uniunii din23.03.2002, a c`ror aplicare r`mâne în vigoare în cursul anului 2003;

3. Aprob` planul de activitate al Comitetului na]ional de conducere pe anul 2003,cu complet`rile formulate în plenul Congresului [i planul cadru de activitate alcomitetelor de conducere ale filialelor.


cyan

magenta

bla

ck

HOTåRÂREA NR.1/28.03.2003privind aprobarea planurilor de activitate [i a bugetului

de venituri [i cheltuieli pe anul 2003, precum [i a execu]ieibugetului pe anul 2002

1. Stabilirea de contacte cu institu]iile statului implicate îndomeniul insolven]ei comerciale, ori de câte ori va finecesar, pentru protejarea intereselor legitime alemembrilor UNPRL.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i pre[edin]ii

comitetelor de conducere ale filialelorTermen: permanent

2. Continuarea discu]iilor cu instan]ele judec`tore[ti cuprivire la aspecte concrete ale activit`]ii adminis-tratorilor judiciari [i ai lichidatorilor, inclusiv cu privirela onorariile cuvenite.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i pre[edin]ii


3. Promovarea intereselor membrilor Uniunii prin ini]iereaunor ac]iuni comune cu ale altor profesii liberale, subegida Uniunii Profesiilor Liberale din România.R`spunde: Pre[edintele UNPRLTermen: permanent

4. Redistribuirea c`tre filiale, pe baza unui set de criteriiechitabile [i stimulative, a unei p`r]i din excedentulfinanciar realizat de Uniune, pentru acoperirea, înprincipal, a unor cheltuieli de dotare [i dezvoltare.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i Departamentul de

organizare [i controlTermen: semestrul II/2003

5. Organizarea unor întâlniri zonale cu judec`torii-sindici[i magistra]i din cadrul Cur]ilor de Apel, în vederea uni-formiz`rii jurispruden]ei din domeniul insolven]eicomerciale.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i pre[edin]ii


6. Organizarea unor manifest`ri (simpozioane, seminarii,conferin]e, etc) menite s` popularizeze, pe plan localsau central, rolul Uniunii [i al activit`]ii de practician înreorganizare [i lichidare.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i pre[edin]ii comite-

telor de conducere ale filialelorTermen: permanent

7. Organizarea unor întâlniri periodice cu pre[edin]iicomitetelor de conducere ale filialelor [i, dup` caz, cupre[edin]ii consiliilor de disciplin` ale acestora.R`spunde: Departamentul de organizare [i control

Termen: semestrial8. Elaborarea unor propuneri pentru îmbun`t`]irea legisla-

]iei privind organizarea activit`]ii practicienilor în reor-ganizare [i lichidare (Legea nr.505/2002) [i remitereaacestora la Ministerul Justi]iei.R`spunde: Pre[edintele UNPRLTermen: semestrul I 2003

9. Organizarea unor conferin]e de pres` pentru prezentareaunor evenimente importante din activitatea practicie-nilor în reorganizare [i lichidare.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i pre[edin]ii comite-

telor de conducere ale filialelorTermen: permanent

10. Sprijinirea organiz`rii cursurilor de perfec]ionare profe-sional` destinate magistra]ilor [i practicienilor înreorganizare [i lichidare, prin participarea direct` laaceast` ac]iune a conducerilor filialelor UNPRL dinzonele de organizare a cursurilor.R`spunde: Departamentul de rela]ii interna]ionaleTermen: e[alonat mai-noiembrie 2003.

11. Utilizarea site-ului www.liquidation.ro pentru asigura-rea inform`rii membrilor Uniunii în leg`tur` cu:nout`]ile legislative, hot`rârile Congresului, deciziileComitetului na]ional de conducere, circularele Secreta-riatului general, Ghidul filialelor, cele mai interesantearticole publicate în revista Uniunii [i altele.R`spunde: Departamentul de organizare [i controlTermen: iunie 2003

12. Constituirea site-ului www.liquidation.ro într-un„forum de dezbatere” asupra problemelor care preocup`membrii Uniunii. Realizarea în acest scop a unei paginicare s` ofere posibilitatea unor contacte interactive întremembrii UNPRL.R`spunde: Departamentul de organizare [i controlTermen: iunie 2003

13. Preluarea în publica]ia „PHOENIX-revista deinsolven]`” a unor articole din publica]ii strìne despecialitate, traduse [i comentate, inclusiv din revistaeditat` de INSOL Europe.R`spunde: Departamentul de preg`tire profesional`,

studii [i publica]ii [i Departamentul derela]ii interna]ionale

Termen: semestrul II/2003

14. Actualizarea bro[urii cu întreb`ri [i r`spunsuri,


cyanmagentablack

PLAN DE ACTIVITATEAL COMITETULUI NA¥IONAL

DE CONDUCERE PE ANUL 2003

destinate în principal candida]ilor la examen, în corelarecu ultimele reglement`ri în vigoare, în perspectivaorganiz`rii examenului, în luna octombrie 2003.R`spunde: Departamentul de preg`tire profesional`,

studii [i publica]ii Termen: august 2003

15. Sprijinirea filialelor în completarea dot`rilor necesareconect`rii la Internet, în scopul generaliz`riicomunic`rii cu Secretariatul general [i între filiale, prinserviciul de po[t` electronic` (e-mail)R`spunde: Departamentul de organizare [i controlTermen: iunie 2003

16. Continuarea ac]iunii de verificare prin sondaj aîndeplinirii obliga]iilor profesionale de c`tre membriifilialelor, potrivit procedurii aprobate.R`spunde: Departamentul de organizare [i control,

precum [i pre[edin]ii de filialeTermen: trimestrial (minim 10% din membrii filialei)

17. Urm`rirea actualiz`rii fi[elor de eviden]` ale membrilorUniunii (în format electronic), în principal cu privire ladatele personale de identificare, adrese de contact [inumirile în cazuri de reorganizare judiciar` [i lichidare.Corelarea eviden]ei existente cu rezultatele constatate înurma ac]iunii de verificare.R`spunde: Departamentul de organizare [i control,

precum [i pre[edin]ii de filialeTermen: permanent

18. Organizarea eviden]ei pe calculator a scaden]ei poli]elor(contractelor) de asigurare de r`spundere civil`profesional` [i ini]ierea unui program de prevenire asitua]iilor de încetare a asigur`rii.

R`spunde: Departamentul de organizare [i control,precum [i pre[edin]ii de filiale

Termen: permanent

19. Organizarea unui sistem informa]ional întreSecretariatul general al Uniunii [i filialele Uniunii cuprivire la nout`]ile legislative, prezentate prinprogramul Lege 4.R`spunde: Departamentul de organizare [i controlTermen: mai 2003

20. Finalizarea ac]iunii de confirmare de c`tre Direc]iileJude]ene ale Arhivelor Na]ionale a Nomenclatoruluiarhivistic al fiec`rei filiale [i organizarea arhiv`rii înconformitate cu acesta.R`spunde: Departamentul de organizare [i control,

precum [i pre[edin]ii de filialeTermene: – aprilie 2003 (pentru confirmarea nomen-

clatoarelor)– iunie 2003 (pentru arhivarea documenteloraferente anilor anteriori).

21. Convenirea cu Arhivele Na]ionale a unor modalit`]iconcrete de lucru pe baza unor circulare comune cufilialele [i direc]iile jude]ene ale Arhivelor Na]ionale,pentru asigurarea arhiv`rii documentelor societ`]ilorcomerciale în lichidare.R`spunde: Pre[edintele UNPRL [i pre[edin]ii de filialeTermen: semestrul I/2003

22. Pozi]ionarea UNPRL în raport cu procedurile deintegrare în Uniunea European` în sensul protej`rii înmod echitabil a intereselor membrilor Uniunii.R`spunde: Pre[edintele UNPRLTermen: permanent


cyan

magenta

bla

ck

PLAN DE ACTIVITATEAL FILIALELOR UNPRL PE ANUL 2003

(Plan cadru)

1. Stabilirea priorit`]ilor financiare având drept obiectivasigurarea desf`[ur`rii activit`]ii filialelor în sedii pro-prii independente, dobândite prin cump`rarea sauînchiriere de spa]ii corespunz`toare;

2. Asigurarea cu prioritate, în func]ie de resursele finan-ciare, a dot`rilor minim necesare func]ion`rii normalea filialelor, având în vedere în principal conectarea laInternet [i angajarea de personal propriu pentru secre-

tariat [i eviden]` contabil`, corespunz`tor cerin]elor [i

r`spunderii efectu`rii acestor activit`]i;

3. Mobilizarea membrilor filialei pentru achitarea coti-

za]ilor [i a contribu]iilor profesionale, inclusiv depu-

nerea declara]iilor de venit, [i urm`rirea încheierii sau

reînnoirii de c`tre ace[tia a poli]elor de asigurare

profesional`;

COMUNICAT

În ziua de 28 martie 2003 a avut loc în sala AlexandruIoan Cuza din incinta Camerei de Comer] [i Industrie aRomâniei [i a Municipiului Bucure[ti, cel de al IV-leaCongres al Uniunii Na]ionale a Practicienilor înReorganizare [i Lichidare (UNPRL) la care au participat289 delega]i desemna]i de cei peste 1400 de membripersoane fizice [i reprezentan]i ai persoanelor juridice,reuni]i în adun`rile generale ale celor 25 de filiale UNPRL,în conformitate cu reglement`rile stabilite prin Legeanr.505/2002 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernuluinr.79/1999 privind organizarea activit`]ii practicienilor înreorganizare [i lichidare.

La lucr`rile Congresului Uniunii au luat parte [i invita]i

reprezentând institu]ii publice [i de interes public cuatribu]ii în domeniu (Ministerul Muncii [i Solidarit`]iiSociale, Tribunalul Municipiului Bucure[ti, Curtea de ApelCraiova, Tribunalul Cluj, Arhivele Na]ionale ale României,Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului din cadrulMinisterului Justi]iei, Autoritatea pentru ValorificareaActivelor Bancare, [coala Român` de Afaceri a Camerelorde Comer] [i Industrie, Asocia]ia Na]ional` a Evaluatorilordin România).

Participan]ii [i-au exprimat regretele pentru lipsa deinteres manifestat` de Ministerul Justi]iei [i Judec`toriisindici din Bucure[ti fa]` de acest important eveniment dinvia]a UNPRL în condi]iile în care ace[tia sunt principalii


cyanmagentablack

4. Sprijinirea candida]ilor la examenul pentru dobândireacalit`]ii de practician în reorganizare [i lichidare, ve-rificarea documentelor de înscriere [i transmitereaacestora la Secretariatul general al Uniunii;

5. Organizarea de întâlniri periodice între membrii filialeipentru schimb de experien]` pe teme profesionale [isolu]ionarea unor cazuri deosebite cu care ace[tia seconfrunt`;

6. Organizarea unor reuniuni ale membrilor filialelor cumagistra]ii din sec]iile comerciale ale tribunalelor, cuspeciali[ti ai organelor fiscale [i ai oficiilor registruluicomer]ului din jude]e, cu reprezentan]i ai creditorilor [ial]ii, în vederea dezbaterii problemelor deosebiteprivind aplicarea în practic` a legisla]iei din domeniu;

7. Informarea permanent` a membrilor filialelor înleg`tur` cu deciziile adoptate de Comitetul na]ional deconducere comunicate prin circularele Secretariatuluigeneral [i difuzarea publica]iilor Uniunii;

8. Informarea membrilor filialei cu privire la utilizareapaginii web www.liquidation.ro [i a modului de intro-ducere a datelor privind activele [i utilajele vânduteprin lichid`ri în cadrul bazei de date a Uniunii;

9. Monitorizarea numirilor de administratori judiciari [ilichidatori în condi]iile prev`zute de Legea 505/2002 [iprotejarea intereselor membrilor UNPRL. Actualizareapermanent` a fi[elor de eviden]` personal` ale mem-brilor, în format electronic, inclusiv numirile efectuate[i transmiterea acestora la Uniune;

10. Monitorizarea aspectelor privind concuren]a neloial`între membrii Uniunii [i sesizarea tuturor abaterilor dela etica profesional` a membrilor filialei;

11. Organizarea de manifest`ri menite s` promoveze [i sèxplice rolul Uniunii [i al activit`]ii sale cât [iprezentarea în mass-media local` de articole care s`îmbun`t`]easc` imaginea [i prestigiul filialelor [i amembrilor lor în fa]a opiniei publice locale;

12. Elaborarea [i punerea în aplicare a unui program deperfec]ionare a membrilor filialei în scopul realiz`riiunei practici unitare la nivel de jude];

13. Asigurarea arhiv`rii corespunz`toare a documentelorexistente în portofoliul filialelor în conformitate cuNomenclatorul arhivistic confirmat de Direc]iaJude]ean` a Arhivelor Na]ionale;

14. Transmiterea la Secretariatul general al Uniunii abilan]ului anual certificat [i aprobat, în termen de 30 dezile de la data limit` de depunere a acestora laadministra]iile financiare jude]ene ;

15. Mobilizarea membrilor filialei [i a conducerilor aces-tora pentru sprijinirea redac]iei publica]iei „PHOENIX– revista de insolven]`” în continuarea edit`rii acesteia[i asigurarea articolelor pentru rubricile „rubrica prac-ticianului”, „cuvântul filialei”, „întreb`ri [i r`spun-suri”, „opinii [i informa]ii”, „studii de caz” [i altele;

16. Continuarea ac]iunii de verificare prin sondaj aîndeplinirii obliga]iilor profesionale de c`tre membriifilialelor (minimum 10% din num`rul de membri aifilialei, în fiecare trimestru).

parteneri ai lichidatorilor atât în domeniul reglement`rii cât[i cel al derul`rii procedurilor.

S-a constatat din p`cate [i lipsa de interes a celei maimari p`r]i a presei române de specialitate (redac]iileeconomice) în condi]iile în care prezen]a la congres ar fioferit informa]ii în premier` despre pia]a european` [iromâneasc` a lichidatorilor, prea pu]in cunoscut` [iîn]eleas` altfel decât prin unele scandaluri mediatice.

Congresul Uniunii a dezb`tut Raportul de activitate [igestiune, aprobând bilan]ul contabil al Uniunii la31.12.2002, planurile de activitate ale Comitetului na]ionalde conducere [i comitetelor de conducere ale filialelor [ibugetul de venituri [i cheltuieli al Uniunii pe anul 2003.

În cadrul planului de activitate pe anul 2003, UNPRL î[ipropune cu prioritate urm`toarele ac]iuni:

l organizarea unor întâlniri, seminarii, conferin]e cureprezentan]ii autorit`]ilor [i ai mass media pentrua clarifica [i explica rolul benefic pentru orice sis-tem economic s`n`tos pe care îl joac` practicieniiîn reorganizare [i lichidare în contextul persisten]eiunor neîn]elegeri privind con]inutul economic [ijuridic al acestei activit`]i, ceea ce conduce laignorarea rolului pozitiv al acestei profesii;

l monitorizarea cu aten]ie a modului de desf`[urarea procedurilor de reorganizare [i lichidare [isemnalarea tuturor încerc`rilor unor ter]i deeludare a cadrului legal existent [i prin aceasta deafectare a intereselor creditorilor sau, dup` caz, aledebitorilor;

l promovarea unor proceduri uniforme de numire alichidatorilor/administratorilor judiciari [irespectiv convenirea unui onorariu decent pentrumembrii Uniunii numi]i în proceduri implicânddebitori f`r` active [i lichidit`]i;

l promovarea intereselor membrilor Uniunii prinini]ierea unor ac]iuni comune cu ale altor profesiilibere, sub egida Uniunii Profesiilor Liberale dinRomânia (UPLR), la care UNPRL a aderat [iîmpreun` cu care se are în vedere [i asigurareaunui regim fiscal echitabil [i nediscriminatoriu înraport cu cel oferit membrilor altor organiza]iiprofesionale;

l extinderea utiliz`rii facilit`]ilor oferite de existen]asite-ului UNPRL www. liquidation.ro pentrumembrii Uniunii, în vederea transform`rii acestuiaîntr-un cadru de comunicare [i dezbateri pentrumembrii Uniunii precum [i într-o adev`rat` pia]èlectronic` pentru activele puse la vânzareprovenite din procedurile de lichidare;

l sprijinirea membrilor Uniunii în aderarea laorganiza]ia profesional` european` de insolven]` –INSOL Europe, în cadrul c`reia sunt [i 51 demembri provenind din UNPRL, ceea ce a asiguratreprezentarea ]`rii noastre cu un membru înConsiliul de administra]ie al organiza]iei;

l implicarea activ` a Uniunii în modernizareacadrului legal de desf`[urare a activit`]ii dereorganizare [i lichidare judiciar` inclusiv însensul integr`rii acesteia în sistemele de procedurisimilare din Uniunea European`;

Congresul Uniunii a îns`rcinat Comitetul na]ional deconducere s` caute [i s` aplice cele mai bune mijloace deprotejare a intereselor legitime ale membrilor UNPRL fa]`de orice ac]iune care ar aduce atingere profesiei lor. Cuaceast` ocazie s-a reiterat necesitatea respect`riiprevederilor Legii nr.505/2002, potrivit c`reia membriiUNPRL sunt singurii abilita]i pentru a fi desemna]iadministratori judiciari [i lichidatori [i pentru a desf`[uraaceste activit`]i pe teritoriul României.

Participan]ii la cel de al IV-lea Congres al UNPRL [i-auexprimat speran]a c` aspectele semnalate în urm` cu un anprin scrisoarea deschis` adresat` autorit`]ilor statuluiimplicate în domeniu încep s` se materializeze prinatragerea Uniunii la elaborarea unor acte normative dinsfera de activitate a Ministerului Justi]iei, MinisteruluiFinan]elor Publice, Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii,Arhivelor Na]ionale ale României [i a altor institu]ii alestatului, prin care se asigur` alinierea legisla]iei privindprocedura colectiv` a falimentului la standardele europene.

Comitetul na]ional de conducere al

Uniunii Na]ionale a Practicienilor în

Reorganizare [i Lichidare

Comunicatul de pres` a fostemis \n data de 2 aprilie 2003 [itransmis c`tre:

MEDIAFAXROMPRESA.M. PRESSADEVåRULADEVåRUL ECONOMICBURSACAPITALECONOMISTULEVENIMENTUL ZILEIPRO TVROMÅNIA LIBERåSOCIETATEA ROMÅNå DE TELEVIZIUNETRIBUNA ECONOMICåZIARUL FINANCIARZIUA


cyan

magenta

bla

ck


cyanmagentablack

La întrunirea care a avut loc la sediul Uniunii Avoca]ilordin România, Bucure[ti, str.Dr.Râureanu nr.3, sector 5, auparticipat reprezentan]i ai Uniunii Avoca]ilor din România,Corpului Exper]ilor Contabili [i Contabililor Autoriza]i dinRomânia – CECCAR, Corpului Exper]ilor Tehnici din Ro-mânia – CETR, Colegiului Medicilor din România, Cole-giului Farmaci[tilor din România, Asocia]iei Na]ionale aEvaluatorilor din România – ANEVAR, Uniunii Na]ionalea Practicienilor în Reorganizare [i Lichidare – UNPRL [iCamerei Auditorilor Financiari din România.

Ordinea de zi a întrunirii a cuprins:1. Raport de activitate al Consiliului de conducere al

Uniunii Profesiilor Liberale din România pe anul2002;

2. Proiectul Programului de activitate al UniuniiProfesiilor Liberale din România pe anul 2003;

3. Proiectul Programului de Rela]ii Externe [i Protocolal Uniunii Profesiilor Liberale din România pe anul2003;

4. Referat cu propuneri de înfiin]are de filiale aleUniunii Profesiilor Liberale din România la niveljude]ean;

5. Referat privind ratificarea dobândirii calit`]ii demembru cu statut de observator al Uniunii Mondialea Profesiilor Liberale – UMPL [i al ConsiliuluiEuropean al Profesiilor Liberale – CEPLIS de c`treUniunea Profesiilor Liberale din România;

6. Raportul administratorilor pe anul 2002;7. Raportul cenzorului pe anul 2002;8. Proiectul Bugetului de venituri [i cheltuieli al

Uniunii Profesiilor Liberale din România pe anul2003;

9. Diverse.

În lu`rile lor de cuvânt reprezentan]ii asocia]iilormembre au apreciat c` UPLR a înregistrat unele succese pelinia construc]iei institu]ionale [i înt`rirea capacit`]iiopera]ionale, dar datorit` unor cauze, în cea mai mare partea lor de natur` obiectiv`, printre care s-a men]ionat niveluldeosebit de sc`zut al fondurilor financiare pe care UPLR le-a avut la dispozi]ie, precum [i faptul c` asocia]iile membreau trebuit s` fac` fa]`, cu personal redus, unor problemeextrem de dificile, nu au putut fi ini]iate ac]iuni deanvergur` pe linia intereselor fundamentale, comune, aleprofesiilor liberale.

Pornind de la enun]ul din Preambulul la Statutul UniuniiMondiale a Profesiilor Liberale conform c`ruia profesiileliberale constituie un sector socio-profesional mult maiimportant decât num`rul celor pe care îl reprezint`, precum[i aprecierii conducerii Ministerului Muncii [i Solidarit`]iiSociale potrivit c`reia UPLR este poate cea mai important`

asocia]ie în raza de ac]iune a Societ`]ii Civile, c`tre care artrebui transferate o serie de atribu]ii ale acesteia, în prezentexercitate de stat, condi]ia fiind de]inerea unor importantemijloace materiale, financiare [i umane, domnul av.C`linAndrei Zamfirescu, pre[edintele UPLR, a apreciat c` estemomentul ca Uniunea, cu sprijinul direct al asocia]iilormembre, s` ini]ieze ac]iuni privind promovarea [i ap`rareaintereselor fundamentale ale profesiilor liberale exprimân-du-se, în toate lu`rile de pozi]ie, ca o voce comun` aleacestora.

În consecin]`, domnia sa a propus ca proiectul Pro-gramului de activitate al UPLR pe anul 2003, pentru care nuexist` o sus]inere financiar` adecvat`, s` fie restructurat, elurmând s` con]in` acele m`suri care sunt comune tuturorprofesiilor liberale [i exist` resursele materiale, financiare[i umane necesare pentru aducerea lor la îndeplinire.

În acest sens, s-a solicitat reprezentan]ilor asocia]iilormembre s` identifice problemele de importan]` major`pentru activitatea lor [i care sunt comune tuturor organi-za]iilor profesionale, creându-se astfel premizele pentru ini-]ierea unor ac]iuni cu caracter unitar.

În baza discu]iilor purtate au fost adoptate urm`toarelehot`râri:

1. Întocmirea unui studiu privind recunoa[tereareciproc` a actelor de studii pe plan european [i în cem`sur` Directiva propus` la Consiliul [i ParlamentulEuropean privind recunoa[terea calific`rilor profesionale(COM(2002)119 final), va afecta pe membrii asocia]iilor deprofesii liberale din România [i ce ac]iuni sunt recomandateîn noua situa]ie ap`rut`;

2. Elaborarea [i promovarea unui proiect de actnormativ privind cadrul juridic de reglementare alprofesiilor liberale din România [i care s`-i confere UPLRstatutul de institu]ie de interes public, fapt ce ar creapremizele necesare pentru o mai bun` reprezentare,promovare [i ap`rare a intereselor fundamentale alemembrilor profesiilor liberale;

Acest proiect de act normativ ar urma s` defineasc` înmod clar esen]a profesiilor liberale. Totodat`, proiectul vatrebui s` cuprind` prevederi cu privire la fiscalitatea pro-fesiilor liberale, care s` permit` o perfec]ionare a sistemuluifiscal actual în concordan]` cu importan]a social` a servi-ciilor prestate de membrii profesiilor liberale [i cu inte-resele acestora [i a beneficiarilor serviciilor lor, cet`]enii.

3. Participarea activ` a UPLR la lucr`rile Con-siliului Economic [i Social, organism tripartit, de interespublic, constituit în scopul realiz`rii dialogului social întreGuvern, Sindicate [i Patronat prin promovarea punctelorsale de vedere [i formularea de avize la proiectele de actenormative ce se prezint` spre adoptare Parlamentului.

Adunarea general` a Uniunii Profesiilor Liberaledin România [i [edin]a Consiliului de conducere

al Uniunii din ziua de 21 martie 2003


cyan

magenta

bla

ck

Având în vedere c` prin modificarea [i completareaLegii nr. 109/1997 privind organizarea [i func]ionareaConsiliului Economic [i Social, care a devenit Legeanr.58/2003, a fost introdus un nou paragraf care stipuleaz`c` “… Guvernul poate hot`rî înlocuirea a câte unui membrucare reprezint` Guvernul cu câte un reprezentant al altorasocia]ii profesionale, organiza]ii neguvernamentale [i alteasemenea organiza]ii ale societ`]ii civile…”, UPLR vaac]iona pe lâng` Guvern [i Ministerul Muncii [i Solida-rit`]ii Sociale pentru a ob]ine calitatea de membru cudrepturi depline al Consiliului Economic [i Social.

Totodat`, vor fi desemnate, la propunerea asocia]iilormembre, 2-3 persoane care s` participe, în mod permanent,în func]ie de preg`tirea lor profesional`, la [edin]elePlenului CES [i ale comisiilor de lucru ale acestuia [i s`redacteze propunerile UPLR [i ale membrilor asocia]i cuprivire la formularea avizelor pentru proiectele de actenormative ce se înainteaz` spre dezbatere Parlamentului.

4. Elaborarea Codului deontologic al profesiilorliberale armonizat la prevederile europene în domeniu;

5. Admiterea de noi asocia]ii de profesii liberaleîn UPLR [i crearea cadrului organizatoric adecvat, care sàsigure o bun` [i eficient` conlucrare între membriiacesteia;

6. Sprijinirea activit`]ii de formare profesional`continu` a membrilor profesiilor liberale, asigurându-seastfel protejarea cet`]enilor prin prestarea unor servicii decalitate [i cre[terea prestigiului [i importan]ei categorieisocio – profesionale pe care o reprezint` profesiile liberale;

În acest sens, se va analiza posibilitatea înfiin]`riiunui institut de preg`tire [i formare profesional` a per-sonalului apar]inând organiza]iilor profesionale.

7. Organizarea unei activit`]i de lobbying eficien-te astfel încât ac]iunile ini]iate de UPLR în scopul realiz`riiobiectivelor sale s` aib` rezultatele scontate;

8. Asigurarea unei prezen]e permanente [isus]inute în mass – media pentru ca esen]a, scopul [i rolulprofesiilor liberale s` fie corect în]elese de societatea civil`româneasc`, cu accent pe faptul c` în centrul preocup`riloracestora este plasat cet`]eanul, principalul beneficiar alserviciilor prestate de membrii asocia]iilor de profesiiliberale;

Aceast` prezen]` în mass – media va fi asigurat` cusprijinul direct, logistic [i de specialitate al Clubului Românde Pres`, precum [i prin constituirea în cadrul UPLR, a unuigrup de pres` care va decide asupra materialelor ce vor fidifuzate în mass – media.

9. Perfec]ionarea permanent` a cadrului de organi-zare [i func]ionare a UPLR, inclusiv prin modificarea [icompletarea prevederilor Statutului acesteia, care s` per-mit` o mai bun` [i eficient` conlucrare între asocia]iilemembre, realizarea scopului [i obiectivelor sale, precum [istabilirea unui dialog permanent cu reprezentan]ii auto-rit`]ilor publice din România;

În acest sens, se va analiza posibilitatea înfiin]`rii unuiBirou Executiv, format din 3 membri, care s` asigureactivitatea permanent` a Consiliului de conducere.

10. Înfiin]area a 1- 2 comisii de specialitate aleConsiliului de conducere, elaborarea programelor deactivitate [i regulamentelor de func]ionare ale acestora;

11. Elaborarea unui Regulament intern prin care s`se stabileasc` în mod clar, cu termene [i responsabilit`]iconcrete, sarcinile care revin fiec`rei asocia]ii membre laîndeplinirea programului de activitate al UPLR, conformcelor prev`zute la art.9, alin.2 (îndatoririle membrilorUniunii Profesiilor Liberale din România) din Statut;

Numirea prin decizie intern`, de c`tre fiecare asocia]iemembr`, a persoanei de contact cu UPLR [i a atribu]iilorce-i revin.

12. Stimularea sentimentului de solidaritate [iac]iune comun` a membrilor organiza]iilor profesionale;

13. Majorarea cotiza]iei anuale la 3.000 dolari SUApentru fiecare membru UPLR; Analizarea la nivelul asocia-]iilor membre, a posibilit`]ii achit`rii c`tre UPLR de sumesuplimentare stabilite pe baza unor criterii care au în vederenum`rul de membri, nivelul veniturilor realizate etc.;

14. Angajarea în cadrul aparatului administrativ alUPLR a dou` persoane cu studii superioare, dintre careuna specialist` în elaborarea de programe, iar cealalt` s`]in` leg`tura cu diferite institu]ii, inclusiv ConsiliulEconomic [i Social;

15. Amenajarea unui nou sediu al UPLR care s`permit` desf`[urarea corespunz`toare a activit`]ii acesteia;

16. Cheltuielile suplimentare legate de angajarea depersonal, amenajarea unui nou sediu etc., vor fi incluse înbugetul de venituri [i cheltuieli al UPLR pe anul 2003, careva fi ref`cut în cel mai scurt timp;

17. Organizarea de simpozioane, conferin]e, meserotunde la nivel na]ional sau cu participare interna]ional`pe teme de interes pentru membrii profesiilor liberale;

18. Având în vedere amploarea [i complexitateaactivit`]ii pe care o presupune înfiin]area de filiale aleUPLR la nivel jude]ean, s-a stabilit ca aceast` problem` s`fie amânat`, decizia urmând a fi luat` în baza unui studiucare va fi elaborat prin contribu]ia tuturor asocia]iilormembre;

19. Consiliul de conducere [i Adunarea generalàle UPLR au ratificat dobândirea calit`]ii de membru custatut de observator al Uniunii Mondiale a ProfesiilorLiberale - UMPL [i al Consiliului European al ProfesiilorLiberale – CEPLIS;

20. Stabilirea institu]iilor la care UPLR poate s`devin` membr`, precum [i a mijloacelor pe care s` leutilizeze în promovarea intereselor sale;

21. S-a aprobat în totalitate proiectul Programuluide Rela]ii Externe [i Protocol al UPLR pe anul 2003.

Adunarea general` a aprobat desc`rcarea de gestiunepentru anul 2002 a Consiliului de conducere al UPLR înbaza situa]iilor financiare încheiate la 31.12.2002 aRaportului administratorilor [i a Raportului cenzorilor.

Urm`toarea [edin]` a Consiliului de conducere al UPLRa fost stabilit` pentru luna mai 2003.

22. Realizarea unui studiu privind cuantificareaimpactului Uniunii Profesiilor Liberale din România(num`r total de membri-persoane fizice [i persoane juridicepentru fiecare profesie liberal`, num`rul salaria]ilorangaja]i ai persoanelor juridice, veniturile realizate, pia]adisponibil`, etc) asupra vie]ii economice, sociale,cultural–artistice a României.


cyanmagentablack

Anul 1990 a constituit punctul de început altransform`rilor de esen]` în sistemul bancar românesc. Estede ajuns s` amintim c` pân` în 1989, sistemul bancarromânesc ac]iona simplist în sensul c` b`ncile existente lamomentul respectiv nu f`ceau altceva decât s` deserveasc`clien]ii - numai persoane juridice - c`rora le deschideauconturi, le executau opera]iunile în conturi [i le acordaucredite, conform planific`rilor economice specificeperioadei respective.

În acest cadru, Banca Na]ional` a României eraprincipala banc` comercial` care deservea majoritateaclien]ilor, în principal institu]ii centrale ale statului [i unit`]iale coopera]iei. La aceast` institu]ie bancar` se mai adùgaBanca pentru Agricultur` [i Industrie Alimentar`, BancaRomân` de Comer] Exterior [i Banca de Investi]ii, b`ncispecializate pe profiluri de activit`]i [i cu atribu]iuni decontrol în domeniul lor de activitate. Trecerea spreeconomia de pia]` - dup` anul 1989 - a impus schimb`ri [iadapt`ri importante în activitatea bancar`. S-a format astfelun sistem cu o banc` central`, cu atribu]iuni de control [iîndrumare a întregului sistem bancar [i mai multe b`ncicomerciale, cu participare larg` de capital public, privat [imixt, autohton [i strìn. Din acest moment, BancaNa]ional` a României î[i intra în drepturile sale legitime debanc` central`, concomitent elaborându-se cadrul legislativadecvat pentru delimitarea atribu]iunilor de control [iîndrumare de c`tre Banca Na]ional` a României, aîntregului sistem bancar. Astfel, la 3 aprilie 1991 se adoptade c`tre Parlamentul României Legea nr.33, prima legebancar`, care intr` în vigoare la 03.05.1991. Actul normativamintit crea cadrul juridic de reglementare a sistemuluibancar [i stabilea Banca Na]ional` a României ca organcentral de autorizare, control [i supraveghere pentrucelelalte entit`]i bancare nou înfiin]ate.

Evolu]ia [i diversificarea sistemului bancar na]ional aimpus o nou` analiz` a activit`]ilor bancare, analiz` care aavut ca rezultat final, în anul 1998, adoptarea unei noi legibancare, Legea nr.58/1998. Diversificarea [i dezvoltareasistemul bancar românesc, prin apari]ia de b`nci private adus în cele din urm` la înc`lcarea normelor pruden]ialebancare, în special de c`tre b`ncile cu capital privat, care au

considerat c` activitatea de supraveghere a B`nciiNa]ionale a României este o ac]iune menit` s` direc]ionezeb`ncile de stat [i nu cele private. Am putea men]iona aicicazul B`ncii “Dacia Felix” [i “Credit Bank-Rena[tereaCreditului Românesc” care nu au respectat normele depruden]` bancar` [i au ajuns în final la insolvabilitate.

Fa]` de aceast` situa]ie, s-a sim]it nevoia imperioas`pentru adaptarea unei noi legi care s` reglementeze [isitua]iile de insolven]` ale unor b`nci. A fost adoptat` astfelLegea nr.83/1998 privind procedura falimentului b`ncilorcare a reglementat în detaliu modalitatea de lichidarejudiciar` a b`ncilor. Preciz`m c` pân` la apari]ia acestui actnormativ, procedura era reglementat` de Legea nr.64/1995,privind reorganizarea [i lichidarea judiciar` a societ`]ilorcomerciale.

Toate aceste acte normative au fost completate [imodificate func]ie de evolu]iile economiei na]ionale [iimplicit [i de activit`]ile bancare în complexitatea lor.Amintim în acest sens O.U.G. nr.137/2001 pentrumodificarea [i completarea Legii bancare nr.58/1998,O.U.G. nr.186/1999 [i, ulterior, O.U.G. nr.138/2001 pentrumodificarea [i completarea Legii nr.83/1998 privindprocedura falimentului b`ncilor. În esen]`, toate acesteprevederi se refer` la lichidarea b`ncilor prin faliment,ac]iune solicitat`, conform legisla]iei în vigoare, fie de c`treBanca Na]ional` a României fie de c`tre un creditor careare o crean]` cert`, lichid` [i exigibil`, neonorat` integralde cel pu]in 7 zile lucr`toare de la data scaden]ei.

Diversitatea sistemului bancar prin apari]ia mai multorb`nci total private sau de stat cu ac]ionari semnificativi (cu5% sau multiplu de 5% din capitalul social al b`ncii),de]in`tori a unor procente majoritare din capitalurile socialeale b`ncilor, a impus [i apari]ia unei altfel de lichid`rideosebite de cea realizat` prin faliment bancar [i anume,lichidarea voluntar` a b`ncilor.

Sfera de aplicare a lichid`rii voluntare a b`ncilor.

Procedura lichid`rii voluntare a b`ncilor este aplicabil`tuturor b`ncilor existente pe teritoriul României, cucondi]ia ca ac]ionariatul s` decid` acest lucru. Trebuie

LICHIDAREA VOLUNTARå A SOCIETå¥ILORCOMERCIALE BANCARE – PARTICULARITå¥I ßI

DEOSEBIRI FA¥å DE FALIMENTUL BANCAR.Av.Florian Grecu

membru UNPRLfiliala Bucure[tiConsidera]ii generale


cyan

magenta

bla

ck

precizat îns` c` aceast` procedur` este mult mai adecvat`pentru acele b`nci care nu au un ac]ionariat foarte numeros.Argument`m aceast` afirma]ie prin faptul c` întrunirea [iluarea unor decizii, de c`tre un ac]ionariat numeros [idiversificat se face de regul` anevoios, operativitatea înadoptarea unor decizii fiind foarte serios afectat`.

Procedura derul`rii lichid`rii voluntare a b`ncilor

Lichidarea voluntar` a b`ncilor este guvernat` dedispozi]iile Legii 31/1990, republicat`. Sediul materiei îlreg`sim în cuprinsul art.222, 228 coroborate cu art.246 dinLegea 31/1990, care prevede în mod expres c` “dizolvareasociet`]ii are ca efect deschiderea procedurii lichid`rii”.Legiuitorul prevede [i cazul dizolv`rii f`r` lichidare, atuncicând este îns` vorba de “fuziune ori divizare total` asociet`]ii”. Prin urmare, dizolvarea [i lichidarea uneisociet`]i comerciale, în spe]` [i a unei b`nci, reprezint`, încondi]iuni obi[nuite, cele dou` faze obligatorii ale acestuiproces.

Dizolvarea, urmat` în mod obligatoriu de lichidareavoluntar`, este hot`rât` de c`tre Adunarea general` aac]ionarilor a[a cum dispune art.222, lit.d din Legea31/1990 [i are ca motiva]ie înregistrarea unui fenomen dincele prev`zute de acest articol, la punctele a, b [i g. Seimpune aici s` facem o men]iune care de altfel constituie oparticularitate de caz. În spe]`, fiind vorba de o banc`,trebuie s` preciz`m c` Banca Na]ional` a României, încalitatea ei de autoritate de supraveghere, este obligat` s`fac` aplicabilitatea prevederilor art.16 lit.c din Legeanr.58/1998 [i, la primirea Hot`rârii Adun`rii generale aac]ionarilor de dizolvare [i lichidare voluntar` a institu]ieis` ia m`sura retragerii autoriza]iei b`ncii, având drept temeidispozi]iile art.16 lit.c.

Comentând m`sura, consider`m c` ac]iunea B`nciiNa]ionale a României nu este numai o ac]iune ce rezult` dedrept din hot`rârea ac]ionarilor de dizolvare [i lichidarevoluntar` [i, prin urmare, cu caracter obligatoriu, cidimpotriv`, m`sura care se ia se bazeaz` pe o analiz`temeinic` a activit`]ii b`ncii supuse lichid`rii [i dizolv`rii.În anumite condi]ii Banca Na]ional` a României poate chiars` ridice autoriza]ia de func]ionare a b`ncii [i s` atace îninstan]` Hot`rârea Adun`rii generale a ac]ionarilor dedizolvare [i lichidare voluntar`. Motiva]ia unei astfel dedecizii ar putea s` aib` la baz`, în primul rând, ap`rareacreditorilor b`ncii, a depun`torilor [i a rela]iilor cu alteinstitu]ii bancare, care, printr-o dizolvare [i lichidare for]atàr putea afecta interesele persoanelor fizice [i juridice înaceea[i m`sur`.

Un alt aspect care trebuie abordat este [i acela alcaracterului deciziei de ridicare a autoriza]iei de func]ionarea b`ncii. Unii practicieni consider` c` m`sura ridic`riiautoriza]iei de func]ionare a b`ncii este un simplu corolar alhot`rârii de dizolvare [i lichidare voluntar` a b`ncii. Înopinia noastr` consider`m c` ridicarea autoriza]iei b`ncii

constituie [i o sanc]iune, întrucât hot`rârea de dizolvare [ilichidare voluntar` a avut la baz` unele st`ri de lucrurianormale pentru buna desf`[urare a activit`]ilor bancare.Ne referim aici la un management inadecvat, laimposibilitatea îndeplinirii scopului pentru care s-a înfiin]atbanca [i nu în ultimul rând la incapacitatea de plat` acreditorilor. În practic`, Banca Na]ional` a României poatelua [i alte m`suri prealabile, prev`zute de lege, printre careaplicarea unor avertismente, limitarea opera]iunilor,aplicarea de amenzi [i chiar retragerea aprob`rii dateconduc`torilor b`ncii care, poart` întreaga r`spunderepentru situa]ia în care a fost adus` institu]ia bancar`, dedizolvare [i lichidare. De altfel, din analiza con]inutuluiart.16 din Legea bancar` nr.58/1998, rezult`, conformopiniei noastre c` retragerea autoriza]iei de func]ionare ab`ncii poate fi considerat` [i o sanc]iune, având ca baz` deanaliz` prevederile:

„Banca Na]ional` a României poate retrage autoriza]iaunei b`nci:

a. la cerereb. ca sanc]iune, potrivit art.69 alin.2 lit.e, în baza

urm`toarelor motive…c. ac]ionarii au decis s` dizolve [i s` lichideze banca.”Retragerea autoriza]iei b`ncii, dup` ce în prealabil au

fost dispuse aceste m`suri de c`tre Banca Na]ional` aRomâniei, ne îndrept`]e[te s` consider`m c` retragereaautoriza]iei este o sanc]iune [i nu o simpl` m`sura impus`de hot`rârea de dizolvare [i lichidare voluntar`. Retragereaautoriza]iei de func]ionare a b`ncii nu duce la pierdereapersonalit`]ii juridice a societ`]ii bancare. Odat` retrasàutoriza]ia de func]ionare ca banc`, aceasta r`mâne ca osimpl` societate comercial` care dispune de personalitatejuridic` pân` la terminarea lichid`rii [i radierea ei dineviden]ele registrului comer]ului.

Etapele derul`rii procedurii de dizolvare [i lichidarevoluntar` a b`ncilor

Practic, procedura dizolv`rii [i lichid`rii voluntare aunei b`nci se deruleaz` parcurgând urm`toarele etape:

1. Convocarea Adun`rii generale a ac]ionarilor.Aceasta se convoac` potrivit legii [i se ]ine lasediul b`ncii. Ac]ionarii ce de]in majoritateaabsolut` din capitalul social reprezentat în adunare,aprob` dizolvarea [i lichidarea voluntar` a b`ncii.Conform prevederilor legale, ac]ionarii pot numi [ilichidatorul iar dac` nu este posibil, numirea seface la o viitoare adunare general`. Facemprecizarea c`, în caz de faliment bancar,lichidatorul se nume[te de c`tre judec`torul-sindic,de îndat` ce s-a dispus declan[area procedurii.

2. Realizarea procedurii de publicitate. Hot`rârileadoptate [i redactate se public` prin MonitorulOficial. Hot`rârea de dizolvare [i lichidare î[iproduce efectele fa]` de ter]i numai dup` trecerea


cyanmagentablack

termenului de 30 de zile de la publicare (art.229,Legea 31/1990-republicat`). În toat` aceast`perioad`, ter]ii, persoane fizice sau persoanejuridice, pot face opozi]ii la hot`rârea de dizolvare[i lichidare voluntar` a b`ncii, opozi]ii care sesolu]ioneaz` de tribunal.

3. Înregistrarea men]iunii de dizolvare [i lichidare laOficiul Registrului Comer]ului. Dup` trecereacelor 30 de zile de la publicarea în MonitorulOficial a hot`rârii de dizolvare [i lichidare [i dacàcestea nu au fost atacate în instan]`, hot`rârile dedizolvare [i lichidare voluntar` a b`ncii, împreun`cu actul adi]ional care consfin]e[te modificareaintervenit`, se depune la Oficiul RegistruluiComer]ului. Documentele sus-men]ionate se depunde c`tre lichidatorul desemnat, urmând ca acestas`-[i intre în drepturi dup` ce men]iunile respectiveau fost înregistrate la Oficiul RegistruluiComer]ului. De îndat` ce Registrul Comer]ului aînregistrat men]iunea [i a eliberat certificatul deînregistrare a men]iunii respective, lichidatoruldesemnat î[i exercit` în totalitate drepturile salea[a cum sunt ele prev`zute de lege [i pe care nu nepropunem s` le dezvolt`m, ele fiind îndeob[tecunoscute.

Particularit`]i [i deosebiri ale dizolv`rii [i lichid`riivoluntare fa]` de falimentul bancar

1. Prima [i cea mai important` particularitate adizolv`rii [i lichid`rii voluntare a b`ncilorcomparativ cu falimentul dispus în temeiul Legiinr.83/1998, cu modific`rile ei ulterioare, este cea asubordon`rii. În cazul dizolv`rii [i lichid`riivoluntare a b`ncilor, întreaga ac]iune estesubordonat` voin]ei Adun`rii generale aac]ionarilor care asigur` [i controlul permanent aldesf`[ur`rii ei. În acest sens, Legea nr.31/1990-republicat`, prevede în mod expres, prin art.247,alin.5, c` lichidatorul î[i îndepline[te mandatul subcontrolul strict al cenzorilor, organ care dup` cumbine se cunoa[te este ales de c`tre adunareageneral` a ac]ionarilor. La falimentul bancar, careeste dispus de c`tre judec`torul-sindic, la cerereacreditorilor sau a B`ncii Na]ionale a României,întreaga opera]iune de lichidare este subordonat`judec`torului-sindic. Lichidarea voluntar` a uneib`nci nu poate fi solicitat` niciodat` de c`trecreditorii acesteia.

2. Dizolvarea [i lichidarea voluntar` a unei b`ncipoate fi hot`rât` de ac]ionari în cazul unei activit`]ibancare normale, pe când în cazul falimentului,acesta se dispune numai atunci când banca esteconsiderat` a fi în încetare de pl`]i.

3. Societatea bancar` aflat` în lichidare voluntar` î[i

p`streaz` personalitatea juridic` numai pentru

nevoile lichid`rii “pân` la terminarea acesteia” a[a

cum este prev`zut de art.228, alin.4 din Legea

nr.31/1990-republicat`. Trebuie s` preciz`m îns`

c` societatea bancar` aflat` în lichidare voluntar`

î[i p`streaz` personalitatea juridic` pân` la

finalizarea opera]iunii, dar numai ca societate

comercial` comun` [i nu ca banc`, dat fiind faptul

c` Banca Na]ional` a României i-a retras

autoriza]ia de func]ionare în momentul în care a

primit hot`rârea ac]ionarilor de dizolvare [i

lichidare voluntar`. Prin urmare societatea bancar`

aflat` în lichidare voluntar` nu mai are nici o

competen]` în a desf`[ura activit`]i bancare în

afar` de acelea care privesc lichidarea conturilor [i

recuperarea creditelor neachitate.

4. Societatea bancar` aflat` în lichidare voluntar`

poate s` înceteze ac]iunea de lichidare, dac`

ac]ionarii hot`r`sc acest lucru, [i s` reintre în

activit`]ile sale normale, a[a cum sunt ele

prev`zute de actul constitutiv, cu condi]ia ca “ s`

nu se fi efectuat nici o reparti]ie din activ”(art.226

alin.1-Legea 31/1990, republicat`). Se impune aici

s` facem precizarea c` pentru reluarea activit`]ilor

bancare, trebuie mai întâi s` se ob]in` autoriza]ia

de func]ionare din partea B`ncii Na]ionale a

României, conform procedurilor prev`zute de

Legea 58/1998, adùgit` [i completat`, dat fiind,

c` anterior, aceasta a fost retras`. În cazul în care se

renun]` la activit`]ile bancare, prin act adi]ional la

actul constitutiv, societatea poate s` func]ioneze ca

simpl` societate comercial`.

5. Societatea bancar` în lichidare voluntar` mai are

anumite obliga]ii de subordonare fa]` de Banca

Na]ional` a României, de[i nu mai fiin]eaz` ca

banc`, fiind obligat` s` raporteze lunar situa]ia

recuper`rii creditelor restante. Opinia conform

c`reia societatea bancar` aflat` în lichidare

voluntar` n-ar mai trebui s` aib` nici o leg`tur` cu

Banca Na]ional` a României ni se pare a fi în afara

cadrului normal opera]ional al unei societ`]i

bancare fie ea chiar în lichidare. Banca Na]ional` a

României, ca autoritate de supraveghere [i control

a activit`]ilor bancare la nivel na]ional, trebuie s`

fie în continuare interesat` [i de mersul normal al

lichid`rii, fie ea chiar [i voluntar`.

Derularea în continuare a lichid`rii voluntare a societ`]ii

bancare se desf`[oar` în conformitate cu prevederile Legii

31/1990-republicat`, dup` procedura cunoscut`, de c`tre

practicienii în reorganiz`ri [i lichid`ri de societ`]i.

1. Considera]ii introductive

De[i tema acestei lucr`ri este foarte generoas` [i îmbie la oaprofundare a problematicii legate de aspectele teoretice [ipractice ale aplic`rii Legii nr.64/1995 republicat`, privindprocedura reorganiz`rii judiciare [i a falimentului, nepropunem în aceast` lucrare s` prezent`m doar aspectele [icadrul legal al efectelor deschiderii procedurii reorganiz`riijudiciare [i a falimentului în contextul modific`rilor aduseLegii nr.64/1995 prin Ordonan]a Guvernului nr.38/2002,aprobat` prin Legea nr.82/2003.

De la început, este de relevat c` legiuitorul distinge între“începerea procedurii” [i “deschiderea procedurii”, camomente procedurale cu efecte deosebite, a[a cum a sesizatliteratura de specialitate.

Sub aspect procesual, înregistrarea cererii introductive latribunalul competent marcheaz` momentul ini]ial care pune înmi[care mecanismul procedural reglementat de Legeanr.64/1995, respectiv acest moment reprezint` începereaprocedurii care este distinct de momentul deschideriiprocedurii [i care se produce printr-o hot`râre a judec`torului-sindic (încheiere sau sentin]`), dup` analizarea condi]iilor deadmisibilitate ale cererii.

Începerea procedurii, moment marcat prin înregistrareacererii debitorului, a creditorului sau a camerelor de Comer],Industrie [i Agricultur` teritoriale, produce dou` efecteprincipale:

- prin începerea procedurii, instan]a competent` estesesizat` [i investit` cu aplicarea dispozi]iilor Legii nr.64/1995;acesta este un efect propriu oric`rei ac]iuni civile, o func]ie aac]iunii în dreptul procesual civil, ca o consecin]` a garan]iilorconstitu]ionale privind accesul la justi]ie;

- dup` înregistrarea cererii introductive, pre[edinteletribunalului va nominaliza judec`torul- sindic care este, astfelinvestit cu solu]ionarea cazului, dintre cei desemna]i încondi]iile art.6 din lege.

Al doilea moment important al procedurii, cel aldeschiderii procedurii de reorganizare judiciar` [i faliment (vafi numit în continuare, generic, “deschiderea procedurii”), estemarcat de hot`rârea judec`torului-sindic (încheiere sausentin]`), în condi]iile [i în func]ie de realizarea cerin]elorprev`zute de art.31 din lege.

A[adar, data pronun]`rii hot`rârii judec`torului-sindic princare se dispune deschiderea procedurii constituie momentuldeschiderii procedurii, chiar dac` hot`rârea este supus` cìi deatac a recursului, deoarece legea a prev`zut în mod expres laart.11 c` hot`rârile judec`torului-sindic sunt definitive siexecutorii.

Perioada de la data deschiderii procedurii pân` laconfirmarea unui plan sau începerea procedurii falimentuluireprezint` o alt` etap` a procedurii, denumit` de literatura despecialitate “perioada de observa]ie”, în care se clarific`modul de lucru a adun`rii creditorilor, este reglementat`procedura de declarare, verificare [i contestare a crean]elor –procedura care este prev`zut` atât în aceasta etap`, cât [i îndetaliu, în cea a falimentului.

Aceast` etap` din procedur` mai este denumit` în literaturade specialitate [i “procedura general`”, deoarece ea nucuprinde nici perioada de reorganizare [i nici cea a falimen-tului, îns` deschiderea “procedurii generale”, genereaz` o seriede efecte importante, diferite de celelalte perioade (etape) aleprocedurii, a[a cum s-a ar`tat.

II. Efectele deschiderii procedurii

A. Clasificarea efectelor deschiderii proceduriiÎn func]ie de o serie de împrejur`ri în care se produc sau de

aspectele la care se refer`, aceste efecte ar putea fi clasificateastfel:

1.efecte procedurale [i de fond;2.efecte legale - obligatorii (imperative) [i facultative;3.efecte patrimoniale (legate de patrimoniul debitorului) [i

efecte nepatrimoniale (de natur` civil`, penal` sau personalòri profesional`).

B. Principalele efecte ale deschiderii procedurii

a) De la data deschiderii procedurii se suspend` toateac]iunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizareacrean]elor asupra debitorului sau bunurilor sale (art.35).

Aceast` m`sur` urm`re[te s` prezerve caracterul consen-sual, colectiv [i egalitar al procedurilor reglementate de lege,evitând astfel ca asupra averii debitorului s` se exercite ac]iuniindividuale de urm`rire sau executare silit` a crean]elorcreditorilor [i eliminând incertitudinea asupra masei pasive.

Creditorii ale c`ror ac]iuni au fost astfel suspendate î[i vordeclara crean]ele în cadrul procedurii reorganiz`rii judiciare [ifalimentului.

De la aceast` regul`, Legea nr.64/1995 prevede douèxcep]ii, dintre care una a fost introdus` prin O.G. nr.38/2002iar o a treia excep]ie este prev`zut` într-un alt act normativ(Legea nr.99/1999).

Astfel, o prim` excep]ie este prev`zut` de art.51 alin.2 carese refer` la posibilitatea ca un contractant s` poat` introduce oac]iune în desp`gubiri împotriva debitorului, în cazuldenun]`rii unui contract de c`tre administrator/lichidator.


cyan

magenta

bla

ck

EFECTELE DESCHIDERII PROCEDURIIREORGANIZåRII JUDICIARE

ßI A FALIMENTULUIURSU ILIE

Judec`tor-sindicTribunalul Bistri]a-N`sùd

O a doua excep]ie este introdus` de art.351 de c`tre O.G.nr.38/2002 [i care se refer` la posibilitatea ca judec`torul-sindic s` ridice suspendarea în anumite situa]ii, la cerereacreditorului titular al unei crean]e garantate cu ipotec`, gaj saualt` garan]ie real` mobiliar`.

O a treia excep]ie este reglementat` de art.86 dinTitlul IV al Legii nr.99/1999 privind unele m`suri pentruaccelerarea reformei economice, titlu care reglementeaz`regimul juridic ale garan]iilor reale mobiliare. Potrivit acestuitext de lege, m`surile întreprinse de creditori în vedereaexecut`rii garan]iilor reale mobiliare nu se suspend` ca urmarea deschiderii procedurii reorganiz`rii judiciare [i afalimentului. Pe drept cuvânt, în literatura de specialitate s-aar`tat c` aceast` important` concesie va avea dramatice efectenegative asupra întregii proceduri, transformând-o într-unexerci]iu lipsit de o real` eficien]` (I. Schiau, Regimul juridical insolven]ei comerciale, Ed. Beck 2001, p.129).

b) Deschiderea procedurii suspend` orice termen deprescrip]ie a ac]iunilor judiciare sau extrajudiciare pentrurealizarea crean]elor asupra debitorului sau bunurile sale(art.36).

Pentru ca împotriva debitorului, creditorii s`-[i poatèxercita dreptul de realizare a crean]elor [i dup` închidereaprocedurii, termenele de prescrip]ie suspendate vor începe s`curg` dup` 30 de zile de la închiderea procedurii.

c) Stoparea curgerii dobânzilor (art.37).Dac` textul art.37 înainte de modificare, se referea doar la

oprirea curgerii dobânzilor pentru crean]ele negarantate, iarjurispruden]a a asimilat dobânzilor, major`rile de întârziere,“pentru identitate de ra]iune” (Ioan Turcu, Insolven]acomercial`, reorganizarea judiciar` [i falimentul, Ed. LuminaLex, 2000, p.215), în noua reglementare acest efect este maiclar circumstan]iat f`când referire, pe lâng` dobânzi [i altecheltuieli ce nu pot fi adùgate crean]elor n`scute anteriordeschiderii procedurii [i negarantate cu ipotec`, gaj sau alt`garan]ie real` mobiliar` cu drept de reten]ie de orice fel [i lamajor`ri de întârziere [i penalit`]i.

Prin excep]ie, acest tratament poate fi aplicat [i crean]elorgarantate, dac` prin programul de plat` a crean]elor, cuprins înplanul de reorganizare se derog` de la aceste prevederi (art.37,teza ultim` a[a cum a fost modificat` prin O.G. nr.38/2002).

Pentru crean]ele bugetare, se datoreaz` major`ri [ipenalit`]i de întârziere pân` la data pl`]ii debitelor sau pân` ladata intr`rii în faliment. Aceste major`ri [i penalit`]i curg [ipentru crean]ele bugetare n`scute înaintea deschideriiprocedurii, ca mijloc de protec]ie a creditorilor bugetari înconcurs cu creditorii garanta]i (art.60 ind.7).

d) Interdic]ia înstrìn`rii ac]iunilor sau p`r]ilor sociale dec`tre administratorii care le de]in la societatea debitoare, f`ràcordul judec`torului-sindic (art.38).

Pentru a conferi eficien]` juridic` acestei interdic]ii legeaprevede sanc]iunea nulit`]ii actelor juridice de înstrìnare aac]iunilor sau p`r]ilor sociale [i impune judec`torului-sindic sìndisponibilizeze aceste ac]iuni sau p`r]i sociale în registrelespeciale de eviden]`;

e) Interzicerea constituirii de c`tre debitor a unor garan]iipersonale sau reale, a obliga]iilor sale n`scute anterior sauasumate ulterior deschiderii procedurii, f`r` autorizarea

judec`torului-sindic, sub sanc]iunea nulit`]ii lor; în acest scop,debitorul sau administratorul sunt obliga]i s` întocmeasc` [i s`p`streze lista detaliat` a tuturor actelor [i opera]iunilorîncheiate dup` data deschiderii procedurii;

f) Deschiderea procedurii ridic` debitorului dreptul deadministrare – constând în dreptul de a-[i conduce activitatea,de a-[i administra bunurile din avere [i de a dispune de ele,dac` acesta nu [i-a declarat inten]ia de dezorganizare (art.401,introdus prin O.G. nr.38/2002);

g) În termen de maximum 60 de zile de la data deschideriiprocedurii, to]i creditorii cu crean]e anterioare acestei date vordepune declara]ia de crean]`, scop în care vor fi notifica]i dejudec`torul-sindic sau administrator, dup` caz. Noilereglementari prev`d, în mod imperativ obliga]ia ca notificareas` se publice pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar delarg` circula]ie (art.581 alin.3).

h) În termen de 30 de zile de la desemnarea sa,administratorul/lichidatorul va întocmi [i va supunejudec`torului-sindic un raport am`nun]it asupra cauzelor [iîmprejur`rilor care au condus la încetarea de pl`]i cumen]ionarea persoanelor c`rora le-ar fi imputabil`.

i) Cei abilita]i de lege, (debitorul, administratorul,comitetul creditorilor, creditorii titulari a cel pu]in unei treimidin valoarea crean]elor garantate sau creditorii chirografari)vor putea propune un plan de reorganizare, în condi]iileprev`zute de art.59 din lege, a[a cum a fost modificat prinO.G. nr.38/2002.

j) Actele emanate de la debitor vor purta men]iunea “îninsolven]`” (pe perioada de observa]ie”), “în reorganizare”(dup` confirmarea planului), respectiv “în faliment” (dup`începerea procedurii falimentului), în limbile român`, englez`[i francez`;

* * *O ameliorare important` a reglementarii efectelor

deschiderii procedurii a fost realizat` de O.G. nr.38/2002, prinintroducerea unei noi sec]iuni, consacrat` “primelor m`suri”luate de judec`torul-sindic sau de administrator, dup` caz,privind: notificarea creditorilor, efectuarea men]iunilor înregistrele de publicitate, condi]iile cerute pentru cererile deadmitere a crean]elor, procedura de verificare a crean]elor,tabelul preliminar [i contestarea acestuia, tabelul definitiv etc.

Într-un recent articol publicat [i în “Revista de dreptcomercial nr.9/2002” (articol elaborat pentru a fi publicat în“Revue des procedures collectives civiles et commerciales”),distinsul profesor universitar doctor Ioan Turcu, f`ceaurm`toarele remarci pertinente referitoare la ultimelemodific`ri aduse Legii nr.64/1995: “Cu toate calit`]ile [idefectele ei noua reglementare înf`ptuit` prin O.G. nr.38/2002nu este decât expresia unui nou provizorat, din dou` motive: 1)va suferi modific`ri în parlament, în procedura de aprobarenecesar`; 2) soarta ei va fi influen]at` [i de concluziilegrupului independent de exper]i care elaboreaz` alte propuneripentru modificarea Legii nr.64/1995. Pân` atunci, soarta legii,în cele patru variante ale sale, este în mâinile judec`torilor-sindici [i ale practicienilor cu care colaboreaz` [i care o voraplica într-o mare diversitate de interpret`ri previzibile [iimprevizibile”.


cyanmagentablack

Prin înregistrarea la grefa tribunalului competent a uneicereri introduse de c`tre una dintre p`r]ile care au dreptul sìni]ieze procedura reglementat` de Legea nr.64/1995, cumodific`rile ulterioare, este sesizat` instan]a care urmeaz`s` îndeplineasc` actele de procedur` a reorganiz`riijudiciare sau a falimentului.

Judec`torul sindic nominalizat în condi]iile prev`zute deart.8 din lege, trebuie s` exercite atribu]iile conferitepotrivit art.10, printre care [i pe aceea de a hot`rî închidereaprocedurii de reorganizare judiciar` sau de faliment.

O prim` problem` pe care trebuie s` o rezolvejudec`torul sindic, este pronun]area hot`rârii de admitere acererii privind începerea procedurii reglementate de Legeanr.64/1995, cu modific`rile ulterioare, sau de respingere acererii introduse.

Dac` se re]ine c` exist` temeiurile prev`zute de art.31din Legea nr.64/1995, judec`torul sindic poate dispune prinîncheiere respingerea cererii introdus` de debitor, de uncreditor ori de Camera de Comer] [i Industrie teritorial`.Pronun]area încheierii de respingere a cererii poate fimotivat` prin urm`toarele :a) cererea debitorului nu corespunde condi]iilor

prev`zute de lege la: - art.25 (urmare opozi]iei creditorilor se dovede[te

c` cererea s-a introdus f`r` s` fie iminent` stareade insolven]`; semnatarul cererii nu are calitatea dereprezentant legal al debitoarei);

- art.26 (cererea nu este înso]it` de documenteleprev`zute la acest articol);

- art.28 (în ultimii 5 ani debitorul a mai f`cut o astfelde cerere sau creditorii au introdus o cerereîmpotriva sa, nefiind admisibil` cererea dereorganizare, în condi]iile art.59 alin.3 din lege);

b) cererea creditorului nu corespunde condi]iilorprev`zute de art.29 din lege, constând în aceea c`debitorul a f`cut contesta]ia în termenul prev`zutde art.31 alin.3 [i se dovede[te c` nu este în starede insolven]`, sau crean]a nu are valoareaprev`zut` de art.29 alin.1 din lege, ori nu estecert`, lichid` [i exigibil`.

Dac` debitorul nu contest` cererea introdus` în termenulde 5 zile de la primirea comunic`rii cererii creditorului se

va pronun]a sentin]a de deschidere a procedurii conformart.31 alin.7 din lege.

Consider`m c` aplicarea prevederilor art.31 alin.7 sepoate face dac` din documentele ce înso]esc cerereacreditorului rezult` c` exist` o crean]` cert`, lichid` [iexigibil`, iar valoarea acesteia corespunde limitelorprev`zute de art.29 alin.1 din lege.c) cererea introdus` de Camera de Comer] [i Industrie

teritorial` sau de o asocia]ie cooperatist` s` fieînso]it` de dovada st`rii de insolven]` notorie adebitorului.

Încheierea de respingere a cererii este un act final deprocedur` care produce efectul dezinvestirii instan]ei.Aceast` hot`râre se deosebe[te de hot`rârile prin care seînchide procedura de reorganizare sau de faliment ce a fostdeschis` în cazul admiterii cererii.

Dac` încheierea de respingere a cererii r`mâneirevocabil`, ca urmare a nerecur`rii ori a respingeriirecursului, se vor produce efectele unei hot`râri jude-c`tore[ti în ce prive[te puterea doveditoare ca act autenticcu privire la starea de fapt constatat` de judec`torul-sindic[i puterea lucrului judecat (Viorel Mihai Ciobanu – Tratat

teoretic [i practic de procedur` civil`, Editura „Na]ional”

1999 Bucure[ti, volumul II, pag. 268-278).Subliniem c` debitorul nu va fi considerat c` a fost

subiect al procedurii instituite de Legea nr.64/1995, cumodific`rile ulterioare, spre a fi respins` o propunere a saprivind un plan de reorganizare, conform art.59 din lege, încazul deschiderii procedurii reorganiz`rii în termen de 5 anidup` r`mânerea definitiv` [i irevocabil` a încheierii derespingere a unei cereri de deschidere a procedurii.

Consider`m c`, debitorul devine subiect al proceduriiinstituite de Legea nr.64/1995 dac` s-a pronun]at o hot`rârede deschidere a acestei proceduri.

Dac` a fost deschis` procedura reglementat` de Legeanr.64/1995 [i apoi s-a stabilit c` debitorul se reorganizeazòri se deschide procedura falimentului acestuia, hot`râreade închidere a acestor proceduri va putea fi pronun]at` înurm`toarele situa]ii:

1. Conform art.119 din lege, judec`torul-sindic vapronun]a o sentin]` de închidere a procedurii chiar înainteca bunurile din averea debitorului s` fi fost lichidate în


cyan

magenta

bla

ck

çNCHIDEREA PROCEDURIIde reorganizare judiciar` sau de faliment în condi]iile

prev`zute de Legea nr.64/1995, cu modific`rile ulterioare

Ioan Doru Vo[lobanjudec`tor la Tribunalul Harghita


cyanmagentablack

întregime, dac` crean]ele au fost complet acoperite prindistribuirile f`cute.

Sentin]a de închidere a procedurii în temeiul acestordispozi]ii legale poate fi pronun]at` avându-se în vedere:a) – dac` debitorul prezint` dovada c` a pl`tit

obliga]ia scadent` ce formeaz` obiectul cereriicreditorului în termenul prev`zut de art. 32 dinlege (10 zile de la comunicarea hot`rârii de deschi-dere a procedurii)

b) - dac` debitorul [i-a declarat inten]ia de areorganiza activitatea, conform art.26 lit.f din lege[i, pân` la adunarea general` a creditorilor identi-fica]i în tabelul definitiv al datoriilor debitorului,face plata tuturor crean]elor înscrise în tabel;

c) - dac` s-a deschis procedura falimentului [i prinlichidarea par]ial` a bunurilor din avereadebitorului se ob]in sume suficiente pentru platatuturor datoriilor men]ionate în tabelul definitiv.

Având în vedere posibilitatea închiderii proceduriiînainte ca bunurile din averea debitorului s` fi fost lichidateîn întregime, consider`m c` trebuie s` se revoce dizolvareasociet`]ii debitoare ce a fost dispus` prin încheierea deîncepere a procedurii falimentului, procedându-se în acela[imod ca în situa]ia închiderii procedurii conform art.120 dinlege.

Dac` nu se procedeaz` astfel, se ajunge în situa]iacontradictorie în care se poate închide procedura dup` platatuturor datoriilor, dar societatea este desfiin]at` prinfaliment [i, în consecin]`, ar trebui lichidat` întreaga saavere spre a se dispune radierea din registrul comer]ului.

Exist` [i posibilitatea de a proceda la dizolvareadebitoarei dup` începerea procedurii falimentului întemeiul prevederilor art.77 din lege, când s-a f`cutinventarul [i evaluarea bunurilor din activul patrimonial aldebitoarei [i este aprobat tabelul definitiv al datoriiloracesteia. În aceast` faz` a procedurii, judec`torul sindicpoate constata c` valoarea datoriilor debitoarei este maimare decât valoarea estimat` a activului patrimonial alacesteia. Astfel, poate dispune prin încheiere motivat`dizolvarea societ`]ii debitoare, în temeiul art.77 alin.2 dinlege atunci când exist` dovezi privind faptul c` nu vor mair`mâne bunuri din patrimoniul debitoarei, dup` terminarealichid`rii datoriilor înscrise în tabelul definitiv.

Dac` valoarea datoriilor debitoarei, înscris` în tabeluldefinitiv, este mai mic` decât valoarea activului patrimonialidentificat dup` inventarierea bunurilor din averea acesteia,nu mai este cazul s` se dispun` prin încheiere dizolvareadebitoarei din cauz` de faliment. Astfel, poate fi închis`procedura în temeiul art.119 din lege, iar debitoarea vacontinua s` existe, nemaifiind necesar` revocarea uneiîncheieri de dizolvare, spre a nu înc`lca principiul desist`riijudec`torului dup` ce a pronun]at o hot`râre.

2. Conform art.120 din lege, la expirarea termenuluipentru înregistrarea cererilor de admitere a crean]elor, dac`se constat` c` nu s-a depus nici o cerere, se poate pronun]a

o sentin]` de închidere a procedurii [i de revocare ahot`rârii de deschidere a acesteia.

Spre a putea ajunge în situa]ia prev`zut` de art.120alin.1 din lege, este necesar s` fie îndeplinite urm`toareleforme de procedur`:a) s` se prezinte de c`tre debitor dovada c` a fost pl`-

tit` datoria fa]` de creditorul care a cerut deschi-derea procedurii, pân` la expirarea termenuluipentru depunerea cererilor de înregistrare acrean]elor;

b) data cu notificarea termenului pentru înregistrareacererilor de admitere a crean]elor s` se publice într-un ziar de larg` circula]ie con]inutul notific`rii, iarîncheierea de deschidere a procedurii s` fiecomunicat` Oficiului registrului comer]ului pentruînscrierea men]iunii;

Sentin]a de revocare a hot`rârii de deschidere aprocedurii nu produce efectele prev`zute de art.123 din legecu privire la desc`rcarea debitorului de obliga]ii.

Conform art.120 alin.2 din lege, opera]iunile deadministrare, legal f`cute asupra averii debitorului, î[i vorproduce efectele, iar drepturile dobândite pân` la revocarer`mân neatinse.

3. În temeiul art.117 alin.1 din lege, o procedur` dereorganizare prin continuarea activit`]ii sau lichidare pebaz` de plan va fi închis`, printr-o sentin]`, în urmaîndeplinirii tuturor obliga]iilor de plat` asumate prin planulconfirmat.

Este necesar` aprobarea raportului final prezentat de ceiîmputernici]i legal s` administreze averea debitoarei princare se prezint` situa]ia privind executarea tuturorprevederilor planului de reorganizare [i efectuarea pl`]ilorc`tre creditori, prev`zute în plan. Pe aceast` baz` se poatepronun]a sentin]a de închidere a procedurii în condi]iileart.117 alin.1 din lege.

4. În temeiul art.117 alin.2 din lege, o procedur` defaliment va fi închis` atunci când judec`torul-sindic aaprobat raportul final, când toate fondurile [i bunurile dinaverea debitorului au fost distribuite [i când fondurilenereclamate au fost depuse la banc`. În urma unei cereri alichidatorului, judec`torul sindic va pronun]a o sentin]`,închizând procedura [i, dup` caz, dispunând radiereasociet`]ii comerciale.

În sentin]a de închidere a procedurii trebuie s` sedispun` în ce m`sur` este desc`rcat debitorul de obliga]ii,în conformitate cu prev.art.123 din lege.

În situa]iile când se decide intrarea în faliment, conformart.77 din Legea nr.64/1995 cu modific`rile ulterioare [ijudec`torul-sindic a dispus dizolvarea societ`]ii debitoare,iar lichidatorul nu poate identifica nici un bun din avereaacestei societ`]i pentru c` la sediul înregistrat în registrulcomer]ului nu se g`sesc bunuri urm`ribile silit, nedesf`[u-rându-se nici o activitate, conform obiectului activit`]iiînscris în actul constitutiv, s-a ridicat problema, în practic`,dac` poate fi închis` procedura falimentului în temeiul


cyan

magenta

bla

ck

art.117 alin.2 din lege sau ar fi trebuit s` se men]in`dispozi]iile art.118 din lege, abrogat prin O.G. nr.38/2002potrivit c`ruia: ”în orice stadiu al procedurii judec`torulsindic poate da o încheiere de închiderii a procedurii, dac`constat` c` bunurile existente nu sunt suficiente pentru aacoperi cheltuielile administrative [i nici un creditor nu seofer` s` avanseze sumele corespunz`toare”.

Abrogarea art.118 din Legea nr.64/1995 a fost necesar`[i oportun` având în vedere c` desfiin]area unei societ`]icomerciale din cauza falimentului trebuie urmat` delichidarea [i repartizarea patrimoniului social, în temeiulart.228 din Legea nr.31/1990, cu modific`rile ulterioare.Numai dup` îndeplinirea formalit`]ilor de lichidare se poateproceda la radierea societ`]ii desfiin]ate din registrulcomer]ului.

În acele cauze, înregistrate dup` intrarea în vigoare aO.G. nr.38/2002, în care exist` situa]ia c` nu se potidentifica bunuri urm`ribile silit, creditorul-reclamant,precum [i al]i creditori care au f`cut declara]ie de crean]`formuleaz` cereri [i sesizeaz` judec`torul-sindic, acestapoate dispune ca o parte a pasivului societ`]ii debitoare s`fie suportat` de c`tre administrator, director sau cenzori,c`rora li se poate stabili r`spunderea pentru fapteleprev`zute de art.124 din lege. Conform art.126 din lege,judec`torul-sindic se poate sesiza [i din oficiu pe bazadatelor din dosarul cauzei.

În baza sentin]ei definitive [i irevocabile prin carejudec`torul-sindic a stabilit r`spunderea unei persoanedintre cele prev`zute la art.124 din lege, lichidatorul iam`suri pentru efectuarea execut`rii silite în conformitate cuart.127 din Legea nr.64/1995, cu modific`rile ulterioare [icu regulile din Codul de procedur` civil`.

Dup` încasarea în contul de faliment a sumelorprev`zute în sentin]a civil` prin care s-a stabilit obliga]ia deplat` a unei p`r]i a pasivului societ`]ii în faliment [idistribuirea acelor sume creditorilor sau, dup` ce seconstat`, de c`tre executorul judec`toresc, insolvabilitateadebitorului, se poate aproba raportul final al lichidatorului,conform regulilor de procedur` prev`zute la art.115 dinlege.

Pe baza raportului final al lichidatorului se închideprocedura conform art.117 alin.2 din lege [i se dispuneradierea societ`]ii comerciale debitoare din registrulcomer]ului.

Remunera]ia lichidatorului [i cheltuielile de executaresilit` se pl`tesc, avându-se în vedere ordinea de prioritate încare se distribuie sumele realizate în contul de faliment aldebitoarei sau din fondul de lichidare constituit conformart.4 din Legea nr.64/1995 cu modific`rile ulterioare.

5. În cazul în care procedura început` a fost suspendat`conform art. III din O.G.nr.38/2002, la cererea institu]ieipublice implicate în privatizarea societ`]ii trebuie rezolvateurm`toarele probleme ca urmare a pronun]`rii încheierii desuspendare:

a) - Deoarece se dispune suspendarea procedurii învederea încheierii actului de vânzare a pachetuluimajoritar de ac]iuni ale statului, realizându-seprivatizarea societ`]ii debitoare, este necesar s` sedispun` [i m`suri privind încetarea exercit`riiatribu]iilor lichidatorului.

Dac`, la data pronun]`rii încheierii de suspendare, suntîncheiate actele de inventariere a bunurilor din avereadebitoarei [i de înscriere a creditorilor în tabelul preliminarsau în tabelul definitiv al datoriilor societ`]ii debitoare, estenecesar s` se dispun` predarea gestiunii bunurilor [i atabelelor susmen]ionate de la lichidator la administratorulsociet`]ii debitoare, care, reîncepe exercitarea atribu]iilor. b) - Nefiind distribuite sume ob]inute din lichidarea

averii debitoarei, este necesar s` se stabileasc`valoarea cheltuielilor de conservare a bunurilorpân` la data încheierii procesului verbal depredare-primire a gestiunii c`tre administratorulacesteia. Debitoarea va fi obligat` la plata acestorcheltuieli în contul tribunalului, sau în contulcustodelui ori prestatorului serviciului de paz`,dac` cheltuielile nu au fost avansate din contul definan]are a procedurii falimentului.

c) - Remunera]ia lichidatorului, pân` la datasuspend`rii procedurii [i încet`rii activit`]ii sale,trebuie avansat` din contul tribunalului pentrufinan]area cheltuielilor de lichidare iar societateadebitoare va fi obligat` s` pl`teasc` în acest contsuma avansat`.

La expirarea termenului de un an pân` la care s-a dispussuspendarea pot interveni urm`toarele situa]ii:a) - Dac` institu]ia implicat` în privatizare a depus la

dosar cererea de închidere a procedurii înso]it` deactul de privatizare a debitoarei, se pronun]`încheierea de închidere a procedurii conform art.IIIdin O.G.nr.38/2002.

b) - La cererea institu]iei implicate în privatizare sepoate prelungi suspendarea procedurii cu maxi-mum un an, conform art.III alin.2 dinO.G.nr.38/2002.

c) - Dac` nu s-a cerut prelungirea suspend`rii [i nu s-a depus la dosar actul de privatizare a societ`]ii,pân` la expirarea termenului de suspendare,trebuie s` se procedeze, din oficiu, la repunerea perol a dosarului, citarea creditorilor, a institu]ieiimplicate [i a societ`]ii-debitoare.

Dac` se depune la dosar cererea de încetare a proceduriiînso]it` de actul de privatizare a debitoarei, se poatedispune închiderea procedurii.

Dac` nu s-a reu[it privatizarea societ`]ii-debitoare,neexistând nici scrisoare de inten]ie pentru achizi]ionareapachetului de ac]iuni, va fi continuat` procedura defaliment. Dup` lichidarea averii debitoarei procedura va fiînchis` conform dispozi]iilor art.117 alin.2 din lege.


cyanmagentablack

1. Considera]ii introductive:

Dreptul nostru fiscal nu con]ine dispozi]iiderogatorii pentru comercian]ii afla]i înprocedura Legii nr. 64/1995, nici din punctde vedere al impozitului pe profit, nici alTVA.

Modific`rile aduse în vara anului 2002asupra acestor impozite tind s` creeze unregim juridic aparte opera]iunilor de fuziune,divizare, dizolvare [i lichidare, f`r` a faceîns` men]iuni speciale la legisla]ia insol-ven]ei.

În Legea nr. 64/1995 în schimb, exist` odispozi]ie derogatorie de la dreptul comunreferitoare la curgerea dobânzilor (major`-rilor) [i penalit`]ilor, care se stopeaz` în cazde intrare în faliment.

Clarificarea regimului fiscal alcomercian]ilor afla]i în procedura Legii nr.64/1995 comport` în prealabil o familiarizarecu regulile [i principiile de interpretare anormelor dreptului fiscal.

2. Specificul interpret`rii normelor dedrept fiscal

În dreptul fiscal interpretarea normelorjuridice este supus` atât unor reguliconsacrate în teoria general` a dreptului dar[i unor reguli specifice, care-[i au baza înprincipiile dominante care reglementeaz`dreptul fiscal. Aceste principii – dintre care laloc de frunte se situeaz` principiul legalit`]ii– conduc la consecin]e importante în ceprive[te prioritatea unor anumite reguli deinterpretare în raport cu altele.

Principiul legalit`]ii, enun]at expres [i înConstitu]ia României (art.53, art.136 [i 138)dispune c` impozitele [i taxele se pot stabilinumai prin acte de for]a juridic` a legii; seapreciaz` în literatura juridic` de dreptcontinental, c` acest principiu ocup`, îndreptul fiscal un rol dominant, având dreptconsecin]` limitarea libert`]ii de mi[care ainterpretului, în sensul c` nici organuladministrativ nu poate s` adauge, prininterpretare, noi impozite sau condi]iineprev`zute de lege pentru a beneficia deexoner`ri [i nici contribuabilul nu poate

ac]iona în interesul sù prin extinderea prinanalogie, a excep]iilor, scutirilor, etc.

În consecin]`, întreaga doctrin` [ijurispruden]` admit c` interpretarea strict` atextului fiscal, care are valoare de regul`fundamental` de interpretare în dreptulfiscal, î[i are originea tocmai în principiullegalit`]ii [i în rolul predominant al acestuia,fapt care nu mai las` mult` libertate deac]iune altor principii ale dreptului în acestdomeniu1.

Doctrina [i jurispruden]a din ]`rile dedrept continental sunt de acord asupraetapelor interpret`rii în dreptul fiscal ca fiindurm`toarele:

2.1. Analiza textului de interpretat pentru adetermina dac` acesta este clar sauambiguu

Dac` se ajunge la concluzia c` textul esteclar, este unanim admis c` nu se mai trece lanici o încercare de interpretare. Deci, dac`norma de drept fiscal este clar`, f`ràmbiguit`]i, textul trebuie interpretat literal,f`r` a se mai apela la acte, norme, etc, situateîn afara acelui text, pentru a identificaelemente suplimentare de clarificare. Pe bazaunei decizii a Consiliului de stat francez,doctrina a impins primordialitatea acesteireguli pân` la a afirma c` “ aceast` regul`, deaplica]iune general`, se aplic` la toateramurile contenciosului administrativ,inclusiv în materie fiscal`; ea poate conducela solu]ii în care judec`torul face s` prevalezelitera textului, chiar când apare evident c`legiuitorul a exprimat inten]ia sa în termenice au tr`dat aceast` inten]ie2. În mod analog,Curtea belgian` de casa]ie s-a pronun]atconstant, din 1940, în sensul c` “ceea ce esteclar, nu trebuie interpretat”.3

Aplicarea acestei reguli conduce lacùtarea doar în subsidiar a voin]ei reale alegiuitorului [i vine oarecum în contradic]iecu tradi]ia noastr` juridic`, a[a cum a fostafirmat` în doctrina [i jurispruden]a român`de la nivelul anilor ‘40.

Consider`m c` aceast` regul` trebuieacceptat` [i în dreptul nostru fiscal modern

datorit` unei serii de argumente, dintre careputem aminti:- caracterul de ordine public` al legisla]ieifiscale;- tendin]ele clar conturate în comporta-mentul subiectelor raporturilor juridicefiscale, cea evazionist` (la contribuabili) [icea arbitrar-abuziv` (la fisc), care ar fifavorizate prin “exploatarea” voin]eipresupuse a legiuitorului;- marea mobilitate a textelor fiscale dinultimul deceniu;- cre[terea semnificativ` a num`ruluiimpozitelor [i taxelor, ceea ce conduce lamultiplicarea surselor de dezacorduri, etc.

Reamintim c` textul pe care-l putemsupune sau nu opera]iunii de interpretare estetextul legii sau Ordonan]ei Guvernului,singurele acte care se situeaz` la nivelul cerutde Constitu]ie pentru a reglementa cucaracter primar în materia impozitelor [itaxelor.

În consecin]`, analiza textului legal nu seextinde la nivelul actelor administrative deaplicare a legii, cel mai adesea norme meto-dologice elaborate de Ministerul Finan]elor [iaprobate prin Hot`râre a Guvernului . Dac`textul fiscal este clar, Hot`rârea Guvernuluinu mai poate fi luat` în considerare, putândchiar a-i altera sensul ; putem analiza nor-mele de aplicare doar în subsidiar [i numai înetapele ulterioare, dac` textul legal esteneclar sau ambiguu.

2.2.Interpretarea strict` (literal`) a textuluifiscal

Regula fundamental` de interpretare aunui text fiscal aparent clar este c` acesta seinterpreteaz` în mod strict; în doctrin` s-aar`tat c` interpretarea strict` exclude atâtinterpretarea extensiv` cât [i interpretarearestrictiv`: “semnifica]ia legii nu este nicimai extensiv`, nici mai restrictiv` decât opermite textul, ci este strict`”4. A[a cum amar`tat, cea mai frecvent invocat` explica]ie aacestei reguli const` în locul predominant pecare principiul legalit`]ii îl ocup` în materiadreptului fiscal.

RREEGGIIMMUULL FFIISSCCAALL AALLCCOOMMEERRCCIIAANN¥¥IILLOORR SSUUPPUUßßIIPPRROOCCEEDDUURRII II RREEOORRGGAANNIIZZååRRII IIJJUUDDIICCIIAARREE ßßII FFAALLIIMMEENNTTUULLUUII

Conf. dr. RADU BUFANFacultatea de Drept

Universitatea de Vest din Timi[oara


cyan

magenta

bla

ck

Aceast` regul` beneficiaz` [i de oexplica]ie bazat` pe natura interesului pe carenormele de drept fiscal îl protejeaz`, deoa-rece una din func]iile dreptului fiscal const`în a asigura, în limita legii, resursele fiscalenecesare îndeplinirii sarcinilor statului;astfel, s-a ar`tat c` ,,deoarece se adreseazìndividului pentru exigen]e de interesgeneral, dreptul fiscal constituie un regimexorbitant de la dreptul comun, avînd reguliconstrâng`toare; de aceea textele sale clarenu sunt supuse interpret`rii, în timp ce altelese interpreteaz` literal ca în dreptul penal5.

În virtutea principiului interpret`riistricte, se consider` c` un text fiscal clar seinterpreteaz` literal pân` în punctul în carerezultatul interpret`rii devine absurd6; f`cândaplicarea teoriei generale a dreptului român,inciden]a în dreptul fiscal a argumentului deinterpretare ad absurdum devine operant` însubsidiar, ca o limit` a interpret`rii stricte (adliteram).

çn doctrina strìn` invocat` se subliniaz`c` textul fiscal este de strict` interpretare [icând rezultatul îi este favorabil contribua-bilului [i când îi este defavorabil.

Jurispruden]a noastr` a f`cut în repetaterânduri aplica]ia principiului interpret`riistricte a textului fiscal ; în fapt, aceast`practic` se datore[te [i for]ei cu care s-aimpus în dreptul nostru adagiul „ubi lex nondistinguit, nec nos distinguere debemus” [icare conduce tot la interpretarea strict` anormelor fiscale.

Trebuie men]ionat c` exist` texte clarecare au fost îns` citite, interpretate [i aplicateextensiv: astfel, textul art. 4 din O.G. nr.70/1994 nu se referea [i la veniturile dinproduc]ia stocat` ca obiect al impunerii cuimpozitul pe profit ci doar la venituri dinvânz`ri de bunuri [i la câ[tiguri din oricesurs`. Ori este evident c`, oricum aminterpreta no]iunea de câ[tig – sum` încasat`total` sau doar profitul aferent – aceasta nupoate nicicum s` aib` ca obiect bunuri aflateînc` în curs de fabrica]ie sau chiar finite, darnevândute. Pe baza acestei interpret`riextensive s-a pl`tit impozit pe profit pân` în2002, textul actual (Legea nr. 414/2002)f`când vorbire, a[a cum este corect, desprevenituri din orice surs`, nu despre câ[tiguri.

2.3. Interpretarea gramatical` (textual`)

a) În cazul în care textul fiscal nu esteclar, majoritatea doctrinei sus]ine c` se trecela interpretarea “textual`”, opera]iune c`reiaîn dreptul nostru îi corespunde interpretareagramatical`, care const` în identificarea sen-sului cuvintelor [i expresiilor utilizând regu-lile gramaticale [i dic]ionarele de autoritate.

Interpretarea gramatical` a textului fiscalbeneficiaz` de anumite reguli rezultate dinevolu]ia jurispruden]ei [i doctrinei [i ocazio-neaz` anumite considera]ii valabile în specialîn condi]iile particulare ale dreptului nostrufiscal, a[a cum se prezint` acesta la începutulmileniului trei.

b) A[a cum rezult` din cele ar`tate maisus, este general admis c`, dac` dreptul fiscal

nu confer` un sens special, deosebit, unoranumite no]iuni, interpretul va re]ine sensulcomun al acestora; aceast` regul` esteexprimat` în adagiul “le droit commun régitle droit fiscal” (dreptul comun dirijeaz`dreptul fiscal).

Majoritatea doctrinei occidentale arat` c`sensul ce trebuie re]inut pentru termenii deinterpretat, dac` dreptul fiscal nu le-aconferit în mod expres un sens special, estesensul uzual, a[a cum este precizat îndic]ionarele de autoritate.

Aceast` solu]ie este foarte greu de pus înpractic` în România, deoarece singuruldic]ionar de autoritate, Dic]ionarul explicatival limbii române, elaborat de c`tre Institutulde lingvistic` al Academiei, nu a putut înc`recepta semnifica]ia termenilor utiliza]i înprezent în condi]iile economiei de pia]`,forma actual` datând din 1998 (ed. a II-a).

Datorit` scoaterii for]ate din domeniuldreptului a materiei fiscale în perioada 1948-1999 - cauzat` de lipsa litigiilor fiscale dintrestatul putere public` [i intreprinderile de statcontribuabili – aceast` materie a fost însu[it`de economi[ti.

Datorit` tradi]iei [i num`rului de conta-bili [i economi[ti implica]i în aplicareatextelor fiscale, marea majoritate a acestoraaplic` no]iunile contabile ce par corespun-z`toare în interpretarea textelor de dreptfiscal, f`r` a observa c`, de multe ori, sensulfiscal trebuie s` fie diferit de cel contabil.

Un caz relativ recent de utilizare for]at` ano]iunilor contabile în dreptul fiscal este celal dobânzilor fiscal deductibile. Deoarecenormele de aplicare a Legii 414/2002 nu pre-vedeau un tratament specific pentru dobân-zile pl`tite în cadrul contractelor de leasing,persoanele cu preg`tire economic` au consi-derat c` acestea au aceea[i limit` de deduc-tibilitate, argumentul constituindu-l încadra-rea contului ce eviden]iaz` opera]iunile deleasing în grupa ,,împrumuturi” din bilan].

Dac` îns` s-ar fi f`cut analiza juridic`, s-ar fi remarcat c` leasingul nu este un contractde împrumut ci un contract numit deosebit,special, ceea ce nu justific`, din punct devedere juridic încadrarea sa la categoriafiscal` de ,,împrumuturi”.

Pentru a clarifica aceste posibile confu-zii, O.G. nr. 36/2003 a exclus explicitleasingul din categoria opera]iunilor pentrucare deductibilitatea dobânzii este limitat`.

Regula de interpretare restrictiv` :

Este general admis c` textele ,,exonera-toare” – cele care restrâng câmpul de aplicareal unui impozit, prin crearea de exoner`ri,scutiri, etc, trebuie interpretate restrictiv, sprea nu se ajunge la un rezultat opus celui doritde c`tre legiuitor.

Aceast` regul` deriv` din alta, cucaracter mai general, care interzice, îndreptul fiscal, interpretarea prin analogie.

2.4. Interpretarea sistematic`

Dac` textul legii fiscale este [i acumneclar sau ambiguu, [i necesit` interpretare,se trece la a treia etap`, prezentat` în mod di-ferit, în doctrin`. Majoritatea autorilor sus]inc` se va recurge cu prioritate la o interpretaresistematic` (contextual`), în lumina între-gului ansamblu al textului fiscal respectiv7.

Metoda interpret`rii sistematice (“con-textuale”) arat` c` semnifica]ia unui cuvântpoate fi degajat` din citirea sa “în ansamblulfrazei respective, capitolului, codului [i chiara întregii legisla]ii, care cuprinde [i princi-piile nescrise (spre exemplu, principiile decorect` administrare). Opinia dominant`sus]ine c` aceast` metod` se bazeaz` [i peprevederile Codului civil care dispune c`“toate clauzele conven]iilor se interpreteazùnele pe altele, dându-se fiec`reia în]elesulce rezult` din actul întreg” (art. 982C.civ.rom., art. 1161 C.civ. belgian, etc) [icare sunt aplicabile [i în dreptul fiscal de[ievident legea fiscal` nu constituie oconven]ie.

2.5. Cùtarea voin]ei reale a legiuitorului

O opinie de autoritate în literatura occi-dental`8 consider` c` interpretul trebuie s`fac` apel, în etapa a 5-a, la lucr`rilepreg`titoare ale legii fiscale ce trebuieinterpretate, care pot fi:- expunerea de motive a ini]iatorului legii;- declara]iile raportorilor la proiectul delege;- dezbaterile parlamentare, atât dincomisiile de specialitate cât [i din plen;- amendamentele propuse la proiectul delege;

Esen]ial este ca, pentru degajarea inten-]iei reale a legiutorului, s` se fac` deosebireadintre acele lucr`ri ce reflect` opinia corpuluilegiuitor (Parlamentul) [i cele ce reprezintòpiniile unor parlamentari, diferite de celeale ansamblului parlamentului.

În acela[i sens se arat` c`, pentru adiscerne adev`rata inten]ie a legiuitorului, sepoate face apel doar la acele lu`ri de pozi]iecare sunt f`cute în interiorul “func]iuniilegislative”, [i nu în afara acesteia. Aceastòrientare a fost consacrat` [i în dreptul nostruîn perioada interbelic`.

2.6. Interpretarea prin analogie

Acea[i concep]ie, dominant` în ]`rile dedrept latin, se opune interpret`rii normelor dedrept fiscal prin analogie. Explica]ia acesteipozi]ii const` în riscul dublu pe care analogiao poate genera pentru contribuabili prinextinderea nelegal` a textelor de asiet` [ipentru buget (stat) prin extindereanejustificat` a dispozi]iilor exoneratoare.

2.7. Interpretarea teleologic`

Tradi]ia dreptului neolatin interzicetotodat` [i interpretarea teleologic`. În


cyanmagentablack

aceast` concep]ie, scopul urm`rit de c`trelegiuitor nu este folosit pentru a puteadescifra clauzele neclare; o astfel de op]iunear putea conduce la dezbateri asupra scopuluilegii în cazul în care acesta este neclar saudac` pur [i simplu legea nu con]ine un scopdeclarat.

Deci, regula admis` este în sensul c`nu se admite apelul la scopul legii în cazulîn care acesta nu este clar exprimat dec`tre legiuitor; per a contrario, dac` îns`[ilegea de interpretat indic` în mod clar,neechivoc, scopul sù, acesta va constituiun instrument util de interpretare, învederea identific`rii acelui sens careconfer` efecte juridice respectivului text.

Trebuie s` ar`t`m c` în multe din legileactuale care con]in [i dispozi]ii fiscale,inten]ia legiuitorului rezult` cu claritate chiardin titlul legii: spre exemplu, legisla]ia ce areca scop stimularea investi]iilor (directe,strìne, majore etc.); în acest caz nu poate fivorba de admiterea interpret`rii teleologice.În conceptul modern de interpretare adreptului fiscal este interzis` interpretareateleologic`, definit` îns` ca “aceea care sebazeaz` pe scopul neexprimat îns` prezumatal legiuitorului”.

Consider`m c` în stadiul actual aldreptului nostru fiscal, scopul legii poate [itrebuie s` constituie un element important înopera dificil` de interpretare a legilor fiscale.O prim` justificare a acestei afirma]ii oconstituie lipsa de surse care sunt în modtradi]ional utilizate pentru interpretare:majoritatea textelor fiscale sunt încorporatefie în ordonan]e ale Guvernului, fie în legicare nu fac obiectul dezbaterii, ci sunt adop-tate prin procedura asum`rii responsabilita]ii.Drept urmare, nu exist` dezbateri parlamen-tare care s` dea indicii despre sensul, inten]iareal` a legiuitorului. Men]ion`m c` [i încazurile în care textele fiscale sunt încorpo-rate în legi ce parcurg traseul obi[nuit,dezbaterile din comisiile de specialitate aleParlamentului nu sunt publicate; ceea ce sepublic` este doar ordinea de zi a acestora.

În al doilea rând, în climatul actual,exist` o serie de direc]ii de ac]iune ale Guver-nului, f`cute publice, anumite exigen]e caresunt proclamate drept prioritate în docu-mentele programatice ale Guvernului, înacordurile semnate cu UE, Banca Mondial`,etc. În acest context, sunt emise acte nor-mative cu caracter fiscal sau mixt care au cascop – enun]at uneori chiar în titlu – încu-rajarea, stimularea unor activit`]i, sectoare –de exemplu, Ordonan]a de Urgen]` a Guver-nului nr. 92/1997 privind stimulareainvesti]iilor directe, Legea nr. 133/1999privind stimularea întreprinz`torilor priva]ipentru înfiin]area [i dezvoltarea întreprin-derilor mici [i mijlocii; alte legi î[i arat`scopul în preambul, cum ar fi Legea nr.35/1991 privind regimul investi]iilor strìne(abrogat`) care dispunea c` “în vedereaatragerii investi]iilor strìne în România, seadopt` prezenta lege care cuprinde dispozi]iide natur` s` asigure investitorilor strìnigaran]ii [i facilit`]i”. Pentru astfel de legi,

considerarea scopului lor nu face decît s`r`spund` chiar acelei necesit`]i de interespublic pentru satisfacerea c`reia ele au fostedictate. Aplicând la aceste cazuri interpre-tarea teleologic`, se rezolv` în sensul apli-c`rii legii conflictul dintre o interpretare carenu ar conduce la aplicarea legii [i interpre-tarea ce conduce la producerea de efecte juri-dice ale acelei norme (actus interpretandusest potius ut valeat quam ut pereat).

Utilizarea interpret`rii teleologice trebuieabordat` cu mare pruden]`, în limitele pecare le impune principiul legalit`]ii; înconsecin]`, considerarea scopului legii –atunci când acesta nu este clar exprimat –trebuie s` nu contravin` metodei interpret`riistricte, ci doar s` aduc` o clarificare eventualîmpreun` cu alte metode, adagii, reguli deinterpretare acceptate.

Subliniem c` o astfel de interpretare nuconduce întotdeauna la extinderea unorexcep]ii, facilit`]i, scutiri etc, ci poateconduce chiar la limitarea unor interpret`riextensive a textelor de exceptare.

Trebuie s` subliniem c` instan]a noastr`suprem` a procedat deja în sensul propus maisus, respectiv a luat în considerare scopullegii fiscale, îns` nu în principal, ci însubsidiar, al`turi de interpretarea strict` arespectivului text.

Astfel, într-o decizie9, f`când aplicareainterpret`rii stricte a art. 50 din Legea nr.77/1994, referitoare la durata pe care seaplic` reducerea de 50% asupra impozituluipe profit, s-a ar`tat c` reducerea respectiv`constituie “o facilitate f`cut` în scopul de anu împov`ra societatea în timpul cât pl`te[teratele“.

çntr-o alt` decizie10, instan]a suprem` arefuzat impozitarea unui câ[tig la joculRobingo invocând atât textul legal, care sereferea la câ[tiguri permanente, fixe, dar [i“ra]iunea scutirii de impozit a premiilor datela aceste concursuri… pe de o parte, de astimula aceste activit`]i, iar pe de alt` parte,de atragere a unui num`r cât mai mare deconcuren]i.“

2.8. In dubio contra fiscum

Dac` textul nu este clar [i dac` interpre-tarea sa în lumina lucr`rilor preg`titoare si acelor de mai sus nu permite a i se stabilisensul, dreptul belgian admite în general c`va fi interpretat în sensul cel mai favorabilcontribuabilului, aplicînd adagiul ,,in dubiocontra fiscum”11; aceast` solu]ie se explic`prin argumentul c` nu avem siguran]a c`legiuitorul [i-a dat acordul pentru un anumitimpozit. De asemenea, s-a ar`tat c` dacèxist` un dubiu real fie asupra întinderii tex-tului fie asupra existen]ei faptului impozabilsau asupra naturii sale, acest dubiu va ficonsiderat în favoarea contribuabilului; acestprincipiu este formulat în adagiul “in dubiocontra fiscum”12. ßi dreptul francez a admisc` în aceast` faz` a operei de interpretare,acele dispozi]ii care nu sunt clare potbeneficia de o interpretare larg` prin care sere]ine un sens favorabil contribuabilului;

aceast` solu]ie confer` eficien]` adagiului “indubio contra fiscum”13. Justificarea acestuiadagiu este sus]inut` [i de c`tre teoriaconform c`reia legile fiscale constituierestrângeri ale libert`]ii individuale; autoriistrìni consacra]i afirm` c` acest adagiu afost men]ionat înc` din dreptul roman.

3. Impozitul pe profitul ob]inut desociet`]ile comerciale aflate în procedurainsolven]ei

Legea impozitului pe profit în vigoare –Legea nr. 414/2002 înlocuie[te prevederileO.G. nr. 70/1994 modificat` în repetaterânduri.

Textele Legii nr. 414/2002, relevante înaceast` chestiune, sunt urm`toarele:

Art. 7:,, Profitul impozabil se calculeaz`ca diferen]` între veniturile realizate din oricesurs` [i cheltuielile efectuate pentrurealizarea acestora, dintr-un an fiscal, dincare se scad veniturile neimpozabile [i seadaug` cheltuielile nedeductibile”.

Art. 9 al. (5): ,,Schimbarea destina]ieirezervelor [i a fondurilor care au fost deduc-tibile din profitul impozabil, potrivit preve-derilor legale, prin distribuirea c`tre ac]io-nari, sub orice form`, cu ocazia lichid`rii,diviz`rii, fuziunii, dizolv`rii societ`]ii sau aretragerii unui ac]ionar/asociat, va atrageimpunerea sumelor respective cu impozit peprofit [i impozit pe dividende, conformprevederilor legale în vigoare.”

Art. 13 al. (2): ,,Pierderea fiscal` înre-gistrat` de contribuabilii care î[i înceteazèxisten]a prin divizare sau fuziune nu serecupereaz` de c`tre contribuabilii nou în-fiin]a]i sau de c`tre cei care preiau patrimo-niul societ`]ii absorbite, dup` caz.”14.

Art. 14 al. (1): ,,În situa]ia lichid`-rii/dizolv`rii unui contribuabil, pentru deter-minarea profitului impozabil se ia în calcul [iprofitul rezultat din lichidarea patrimoniuluiacestuia.”

Pentru practicienii în reorganizare [ilichidare este important` interpretarea [iaplicarea acestor prevederi la comercian]ii –în majoritate societ`]i comerciale – afla]i înprocedura Legii nr. 64/1995.

3.1. O prim` chestiune de maxim` im-portan]` este a [ti dac` dispozi]iile art. 9al.(5) [i cele ale art. 14 al. (1) sunt aplicabile[i societ`]ilor aflate în procedura falimen-tului.

La prima vedere, dispozi]iile legale –deoarece legea nu face nici o diferen]` – suntaplicabile tuturor societ`]ilor comerciale încazurile de dizolvare urmate de lichidare.

Observ`m c` ambele texte se refer` îngeneral la lichidare f`r` a face deosebirea –pe care alte acte normative o fac – între li-chidarea administrativ` (voluntar`), regle-mentat` de Legea nr. 31/1990 [i lichidarea,,falimentar`” (judiciar`).

Aparent, datorit` modului general în caresunt formulate aceste dispozi]ii legale, s-arputea aprecia c` ele se refer` atât lalichidarea voluntar` cât [i la faliment;consider`m c` aceast` interpretare nu este

(urmare din pagina 27)


cyan

magenta

bla

ck

cea corect`, [i vom prezenta în finalargumentele noastre în acest sens.

Deoarece în multe cazuri organele decontrol adopt` acea interpretare care conducela plata maximului de impozite, este necesars` analiz`m consecin]ele fiscale ale acestorprevederi în ipoteza c` sunt aplicabile [i încaz de lichidare prin faliment.

În ce prive[te art. 9 al. (5) referitor larezerve [i fonduri, rezult` din textul legal cìmpozabile devin doar acele rezerve [ifonduri deductibile (în trecut) din profitulimpozabil care se distribuie ac]ionarilor sauasocia]ilor; de[i legiuitorul face vorbire doardespre ac]ionari, în aceea[i fraz` vine [imen]ioneaz` [i ,,ac]ionar/asociat”.

Aceast` ipotez` este extrem deimprobabil` deoarece, la faliment de regul`sumele nu ajung pentru satisfacerea tuturorcreditorilor, ac]ionarii/asocia]ii participând ladistribuiri foarte rar, doar în cazuri cu totulexcep]ionale.

Deci, chiar dac` am accepta aceast`solu]ie [i la faliment, rezultatul ar fi practicnul.

3.2. O a doua prevedere de maxim` im-portan]` este cea con]inut` în art. 14 al. (1)care dispune c` ,,În situa]ia lichid`rii/dizol-v`rii unui contribuabil, pentru determinareaprofitului impozabil se ia în calcul [i profitulrezultat din lichidarea patrimoniuluiacestuia.”

Deoarece acest text face referire la ,,profitul rezultat din lichidarea patrimoniului”contribuabilului, este necesar s` examin`mdispozi]iile legale în vigoare pentru a vedeadac` [i în ce m`sur` se poate ob]ine profit dinactivitatea de lichidare a patrimoniului.

Dup` cum este cunoscut, patrimoniul, laînceperea lichid`rii, include bunuri materiale(imobiliz`ri corporale [i necorporale, stocuri,etc) [i drepturi de crean]`.

În ce prive[te bunurile mobile – atâtstocuri de materiale, m`rfuri, etc, cât [icrean]ele, este evident c` acestea pot fivalorificate la valori superioare sau inferioarepre]ului de achizi]ie, respectiv pot genera atâtprofit cât [i pierdere.

Pentru aceste valori, care au o rota]ie mairapid`, adic` o vechime redus`, compara]iadintre pre]ul de achizi]ie [i cel de valorificareeste pe deplin justificabil` în vedereadetermin`rii profitului.

O problem` apare îns` la imobiliz`rilecorporale, care, de regul`, reprezint` o parteconsiderabil` a activului [i sunt înregistratela pre]urile ,,istorice” de achizi]ie, de celemai multe ori neaduse la zi prin reevaluare.În acest caz profitul – dispun normelecontabile - se stabile[te ca diferen]` întrepre]ul de vânzare [i valoarea r`mas`neamortizat` a acestor bunuri.

Ori, valoarea contabil` (de achizi]ie [icea neamortizat`) nu poate fi reevaluat` încaz de faliment; H.G. 403/2000 privindreevaluarea imobiliz`rilor corporale prevede,la art.1 al. (7) c`: ,, agen]ii economici care seafl` în procedura de dizolvare sau delichidare administrativ` conform Legii nr.31/1990…. sau în procedura de lichidare

judiciar` conform Legii nr. 64/1995… nu vorproceda la reevaluarea activelor imobilizate.”

Cu alte cuvinte, o hot`râre de guvern –act normativ care nu poate constitui bazalegal` pentru stabilirea de impozite [i taxe –impune ,,înghe]area” la valoare istoric` aunuia din cei doi termeni ai compara]iei.Astfel se ob]ine în mod indirect un profit,adic` un rezultat care nu putea fi atins în moddirect decât printr-un act normativ de for]ajuridic` a legii.

Men]inerea for]at` a imobiliz`rilor lavaloarea istoric`, prin hot`râre a Guvernului[i impozitarea diferen]ei pân` la valoarea devânzare, constituie în cel mai bun caz, oabatere grav` [i intolerabil` de la principiullegalit`]ii impozitelor [i taxelor.

Aceast` interpretare este sus]inut` [i deargumentul de text tras din dispozi]iile deprincipiu ale art. 4 al Legii 414/2002 caredispun c` profitul impozabil constituiediferen]a dintre veniturile realizate din oricesurs` [i cheltuielile efectuate pentrurealizarea acestora, dintr-un an fiscal, dincare se scad veniturile neimpozabile [i la carese adaug` cheltuielile nedeductibile.

Pentru aplicarea corect` a acestui textcare are valoare de principiu, trebuie stabilitcare sunt, în cazul vânz`rii imobiliz`rilor,cheltuielile efectuate pentru realizareaveniturilor.

Evident aceste cheltuieli sunt cele de ladata procur`rii bunurilor plus investi]iile,moderniz`rile, etc, [i care trebuie actualizate– în epocile de infla]ie – pentru a ficomparabile cu veniturile.

În nici un caz nu putem accepta c`, dinpunct de vedere fiscal, cheltuielile efectuatesunt cele contabilizate la data achizi]ion`riibunurilor, chiar dac` reglement`rile contabilear accepta aceast` ipotez`, deoarece acesteanu mai sunt conectate cu veniturile. Trebuiear`tat c` textul fiscal legal este deficitar înprivin]a definirii profitului din activit`]iexcep]ionale, în care nu se compar` venitu-rile cu cheltuielile realizate în acela[i anfiscal, ci cu cheltuieli din anii anteriori pluscheltuielile de vânzare din anul curent. Înacest context, singura acceptabil` esteinterpretarea c` aceste cheltuieli trebuie luateîn calcul la nivelul la care s-ar fi situat dacàr fi fost efectuate în respectivul an fiscal,deoarece, în anul de procurare aceste„cheltuieli” nici m`car nu au afectat contulde profit [i pierderi, ci au figurat ca investi]ii,f`r` a fi deduse din venituri.

Sub acest aspect, consider`m c` exist`doar dou` solu]ii pentru intrarea în legalitate:a) Admitem c` H.G. nr. 403/2000 arecaracter fiscal [i fie legiuitorul intervineridicând aceste prevederi la nivel delege/ordonan]`, fie le infirm`.

În subsidiar, regulile specifice de inter-pretare a dreptului fiscal, precum [i regula înmateria impozitului pe profit – conectareaveniturilor cu cheltuielile aferente realiz`riiacestora – conduc la concluzia c` veniturile[i cheltuielile nu sunt comparabile decât dac`se reevalueaz` ,,la zi” costul de achizi]ieneamortizat.

b) Consider`m c` prevederile art. 14 al. (1)nu sunt aplicabile în caz de faliment.

Aceast` a doua opinie poate fifundamentat`, în acest caz specific, cuurm`toarele argumente deloc neglijabile:

- dac` se realizeaz` profit din lichidareapatrimoniului, acesta trebuie s` fie distribuitcreditorilor; diminuarea acestor sume cu unimpozit conduce la subminarea caracteruluiconcursual al procedurii, la o ordine dedistribuire substan]ial diferit` de ceaprev`zut` prin Legea nr. 64/1995; acceptareatezei impozit`rii conduce la modificareapractic` a ordinii de distribuire din Legea64/1995, modificare ,,ocult`” [i indirect`.

- acest ,,profit” este de regul` inferiorpierderilor acumulate de c`tre debitorînaintea deschiderii procedurii, pierderi care-[i au corespondentul [i rezultatul în pasivuldebitorului, în masa credal` a[a cum seprezint` ea în tabelul definitiv al crean]elor.Ori, prin separarea artificial` a acestui,,profit” se mic[oreaz` gajul general al ce-lorlal]i creditori [i se repartizeaz` cu priori-tate, în afara prevederilor Legii nr.64/1995,c`tre bugetul statului, o sum` care, raportat`la ansamblul activit`]ii debitorului nureprezint` în nici un caz un profit real.

În concluzie, aplicarea acestor regle-ment`ri în faliment are un dublu caracterilegal, deoarece:

- de manier` general`, împiedicareareevalu`rii imobiliz`rilor corporale conducela impozitarea unui venit artificial majorat,printr-un act normativ ce nu are puterea s`reglementeze în materie fiscal`

- se modific` substan]ial ordinea deprioritate prev`zut` de Legea nr. 64/1995,legea special` în materie.

3.3. În finalul comentariilor referitoare laimpozitul pe profit, prezent`m argumente însprijinul teoriei c` prevederile de mai sus seaplic` doar la lichidarea administra-tiv`/voluntar`, nu [i la faliment:

- caracterele specifice ale falimentului –se desf`[oar` în interesul creditorilor, regulavânz`rii o constituie negocierea direct` [i nuvânzarea prin licita]ie, etc – conduc la ideeac`, de[i este o specie a lichid`rii, falimentuleste atât de specific încât trebuie s` aib` unregim fiscal propriu.

- în acela[i sens este [i argumentul trasdin specificul reglement`rii curgerii dobân-zilor/major`rilor [i penalit`]ilor, care estederogatoriu în faliment.Faptul c` legea spe-cific` expres c` aceste sume nu se calculeaz`în caz de faliment are ca baz` evident`men]inerea unei anumite egalit`]i/propor]iiîntre creditori, ce decurge, la rândul sù, dincaracterul concursual al procedurii. Dac` [iîn aceast` faz` ar continua s` se colectezedobânzi [i penalit`]i, caracterul concursual alprocedurii ar deveni iluzoriu, tot activulurmând a reveni creditorilor bugetari.

Legea nr. 64/1995 impune ca în denu-mirea acestor comercian]i s` se men]ioneze,,în faliment”, iar la lichid`rile voluntare,generate de Legea nr. 31/1990, men]iunea ,,înlichidare”.


cyanmagentablack

4. Taxa pe valoare adùgat`

4.1. Legea nr. 345/2002 prevede la art.3al. (3) lit. (c) c` sunt considerate livr`ri debunuri [i ,, transferul dreptului de proprietateasupra bunurilor, în urma execut`rii silite”.

H.G. nr. 598/2002 care aprob` Normelemetodologice de aplicare a legii prevede, lacomentariul afectat acestor dispozi]ii,condi]ia ca debitorul s` fie înregistrat capl`titor de T.V.A.

Din aceste dispozi]ii sumare, se puneproblema dac` vânzarea bunurilor înprocedura Legii nr.64/1995, constituie sau nuo opera]iune supus` T.V.A.

În primul rând, de[i majoritatea covâr-[itoare a doctrinei consider` c` falimentulconstituie o procedur` de executare silit`,nicìeri în Legea nr.64/1995 modificat` nuexist` o dispozi]ie clar`, neechivoc`, care s`ratifice acest punct de vedere teoretic.

Singura prevedere în Legea 64/1995 cear putea fi adus` ca argument în acest sens oconstituie cea de la art. 3 care define[teaverea debitorului ca ,,totalitatea bunurilorcare pot face obiectul unei execut`ri silite, încondi]iile C.pr.civ.”; acest text nu este îns`suficient pentru ca, într-o interpretaresistematic`, falimentul s` fie considerat, îndreptul fiscal o executare silit`.

Reamintim c`, în doctrina actual`, dinacest punct de vedere, procedura Legiinr.64/1995 este apreciat` ca având caracterde remediu (reorganizare ), respectiv deexecutare silit` (falimentul )15.

Pe aceste considerente nu putem acceptaideea c`, vânzarea bunurilor în proceduraLegii nr.64/1995 este supus` T.V.A. în bazaprevederilor art. 3 al.(3) lit.(c) din Legea 345,respectiv c` ar constitui o executare silit`.

4.2. Vânzarea bunurilor în proceduraLegii 64 este totu[i, supus` T.V.A.-ului, îns`dispozi]iile generale ale acesteia, [i nudispozi]iilor de excep]ie ce reglementeazèxecutarea silit`.

Baza legal` a obliga]iei de a pl`ti T.V.A.de c`tre comercian]ii supu[i procedurii Legiinr.64/1995 o constituie urm`toareleprevederi ale Legii nr. 345/2002:- art. 1 al.(2), opera]iunile îndeplinind

cumulativ condi]iile urm`toare:-constituie o livrare de bunuri efectuat`cu plat`

-sunt efectuate de persoane impozabile(pl`titoare de T.V.A.)

-rezult` dintr-una din activit`]ileeconomice prev`zute la art. 2 al.(2)

- art. 3 al.(2) lit.(a,b,c,) care explic` no]iuneade bunuri, incluzând bunurile mobile,bunurile imobile, bunurile de natur` mobil`care nu pot fi deta[ate f`r` a antrenadeteriorarea mobilelor, etc.

Aceast` concluzie este înt`rit` de alteprevederi legale care exclud din opera]iunileimpozabile anumite acte cum ar fi:- transferurile efectuate cu ocazia fuziunii saudiviz`rii- aportul în natur` la capitalul unei societ`]icomerciale

În consecin]`, consider`m c` debitorulcomerciant aflat în procedur` va efectuaopera]iunile de vânzare cu T.V.A., dac` nusunt opera]iuni scutite, înscriindu-se înregimul general al T.V.A..

Din aplicarea acestei reglement`ri rezult`c`, de[i unele bunuri – achizi]ionate înaintede adoptarea T.V.A.– nu au condus la dreptde deducere, în prezent dau na[tere uneiobliga]ii de plat` a T.V.A..

Deoarece îns`, cump`r`torul persoan`juridic`, de regul` este pl`titor de T.V.A.,acesta îl va deduce, efectul asupra bugetuluistatului fiind practic nul pe ansamblulopera]iunii.

Când cump`r`torul este persoan` fizic`sau persoan` juridic` nepl`titor de T.V.A.,aceast` tax` constituie venit net la bugetul destat. Concomitent, pre]ul de distribuitcreditorilor – acela[i, pentru cump`r`tor – vafi amputat de T.V.A. care se încaseaz` [i se,,distribuie” bugetului, separat de ceilal]icreditori.

În aceast` ipotez`, singura, în opinianoastr`, care are baz` legal` – în materiefiscal` se reglementeaz` exclusiv prin legirespectiv ordonan]e – factura pentru vânzareabunurilor o va întocmi lichidatorul, înnumele societ`]ii debitoare.

În continuare, tot societatea debitoare vaîncasa pre]ul, cu tot cu T.V.A., [i, în func]iede situa]ia T.V.A. de la începutul procedurii,va v`rsa întregul T.V.A., sau doar o parte dinacest T.V.A., deducând T.V.A. aferentintr`rilor (energie electric`, alte utilit`]i,diverse servicii, materiale, etc).

4.3. În textul normelor metodologice (H.G.nr. 598/2002) art. 68 al.(8), text recentmodificat (H.G. nr. 348/2003) se arat` îns`c`, ,,în cazul bunurilor supuse execut`riisilite”, factura se întocme[te de c`trepersoana fizic` sau juridic` abilitat` prin leges` efectueze vânzarea. În aceast` ipotez`,,,executorul” va întocmi factura, va încasapre]ul vânz`rii [i va pl`ti T.V.A. încasat întermen de 3 zile, câte o copie de pe factur` [ide pe documentul de plat` al T.V.A. fiindtransmise atât cump`r`torului cât [idebitorului executat silit.

Normele men]ioneaz` doar c` ,,execu-torul” va înregistra T.V.A. în propria sacontabilitate ,,în alte conturi contabile decâtcele specifice T.V.A.”.

Consider`m c`, în lipsa temeiului legalde aplicare a acestor prevederi la procedurafalimentului, aceste dispozi]ii nu-[i pot g`siaplicare în procedura Legii nr. 64/1995 dincauza a numeroase alte complica]ii la care arda na[tere aceast` aplicare.

Enumer`m în continuare câteva dintreacestea:

- în perioada de ,,observa]ie” (de ladeschiderea procedurii pân` la votareaplanului) [i în reorganizare, aceast` atribu]iear reveni administratorului?

- dac` asimil`m pe lichidator cuexecutorul, lichidatorul va încasa suma încontul sù?- dac` da, cui se datoreaz` dobânzile?

- lichidatorul înregistreaz` suma încasat`ca venit , urmând:a) s`-[i piard` statutul de micro\ntre-prindere (din punct de vedere fiscal) imediatce dep`[e[te 100.000 Euro?b) s` pl`teasc` 25% impozit pe aceast`sum`, deoarece cheltuielile (valoarea deachizi]ie a bunurilor) sunt înregistrate încontul debitorului supus procedurii?

- debitorul nu va putea sc`dea din T.V.A.colectat T.V.A. aferent cump`r`rilor/achi-zi]iilor?

Din pu]inele întreb`ri de mai sus rezult`c` aplicarea dispozi]iilor art. 68 al. (8) dinO.G. 598/2002 la debitorii supu[i proceduriiLegii nr. 64/1995 ar provoca o serie deinadverten]e, înc`lcarea unor dispozi]ii legaleexplicite (dreptul de deducere, impozitareadiferen]ei dintre venituri [i cheltuielileaferente, etc), toate justificate doar pe unconsiderent de oportunitate, [i anume virareaT.V.A. în 3 zile la bugetul statului.

Singura explica]ie logic` [i legal` aacestor prevederi const` în inten]ia admi-nistra]iei fiscale de a gr`bi virarea sumelorcuvenite bugetului de c`tre executoriijudec`tore[ti/bancari, în procedurile deexecutare intreprinse de ace[tia.

Trimiterea f`cut` în textul citat la,,persoanele juridice abilitate prin lege sèfectueze vânzarea” are sensul de a impuneaceast` procedur` [i execut`rilor siliteintreprinse de organele fiscale, de c`treAVAB, etc, care au în prezent atribu]ii înacest sens stabilite prin legi speciale.

NOTE

1 F. Vanistendael ,,Le principes generaux du droit endroit fiscal”, R.G.F., 4, 1991,pag. 124 2 P.-F. Racine, in Revue francaise de jurisprudencefiscale, no. 7/1983, p. 381 [i urm.3 Cass, 12 febr. 1940, Pas, 1940, I, 484 A. Tiberghien, Petit cours d’interpretation, R.G.F.,aug.-sept. 1993, p. 2125 A Juste, Les principes de bonne administration en droitfiscal., R.G.F., nr. 5 mai 1995, p. 1606 C. David, O. Fouquet, B. Plagnet, P.-F. Racine, Lesgrands arrets de la jurisprudence fiscale, ed. Dalloz,Paris, 2000, 3eme ed., p. 317 P. Serlooten , Traité de droit commercial, (G. Ripert, R.Roblot), L.G.D.J., Paris, 1997, Tome 3, 5eme ed., p. 24 _iurm.8 Tiberghien, Manuel de droit fiscal, 1999, Ed. Larcier,Bruxelles, 5eme ed., p. 77-789 Decizia nr.1018/1997 a CSJ, sec]ia contenciosadministrativ, în D. Florescu, Th. Mrejeru, D. Safta,Marieta ¥epe[, Legisla]ia [i jurispruden]a financiar` [ifiscal`, Ed.Continent XXI, 1999, p.46-4910 Decizia nr.233/1997 a CSJ, sec]ia contenciosadministrativ, în D. Florescu, op.cit. p. 116-11811 Cass, 24. oct.1938 I, p. 331, cass, 28 mai 1942, Pas1942 I, p. 134, Bruxelles, 9 iun. 1987, FJF no. 87/178-citate în M. Dassesse, P. Minne, Droit fiscal, Ed.Bruylant, Bruxelles, 2001, 5-eme ed.,p. 6012 Cass, 28 mai 1942, Journ. prat. droit fiscal, fin., 1942,p. 45, citat în Tiberghien, Manuel de droit fiscal, p. 79;în acela[i sens, A. Juste, op. cit., p. 16113 P. Serlooten, op. cit., p. 25-2614 Text modificat prin O.G. nr. 36/30.01.200315 St. D. C`rpenaru, Drept comercial român, ed. a IV-a,Ed. All Beck, 2002, p. 576


431

49191

740

69

334

778491

32

101

65

431

26740

218

69

625

411046

311

Documents

Phoenix, revista de insolven] - unpirct.ro › media › pdf › phoenix › revista4.pdf · Phoenix, aprilie-iunie 2003 cyan magenta black cyan magenta black Raportul prezentat de