PICTURA MEDIEVALĂ ROMÂNESCĂ

Dima Cristina (Dima Cristina (Pictura bisericească-introducere,;picturaPictura bisericească-introducere,;pictura

bisericească în Ţara Românească)bisericească în Ţara Românească) MuMuşşat at ŞŞtefaniatefania(Pictura bisericească în Moldova; (Pictura bisericească în Moldova;

Icoanele – introducere)Icoanele – introducere) Sava AndreeaSava Andreea(Începuturile picturii religioase româneşti;(Începuturile picturii religioase româneşti;

Pictura bisericească în Ardeal)Pictura bisericească în Ardeal) ŞŞerban Larisaerban Larisa( Icoanele – slide 15,16,17)( Icoanele – slide 15,16,17) Vasile IonelaVasile Ionela( Pictura bisericească – portretele votive)( Pictura bisericească – portretele votive)

COMPONENCOMPONENŢŢA GRUPEIA GRUPEI

CUPRINSCUPRINS• Începuturile picturii religioase româneşti• Pictura bisericească Ţara romanească Moldova Ardeal Portretele votive• Icoanele• Bibliografie

ÎNCEPUTURILE ÎNCEPUTURILE PICTURII RELIGIOASE PICTURII RELIGIOASE ROMÂNE TIŞROMÂNE TIŞ

Între secolele al X-lea şi al XII-lea, preocupările artistice din spaţiul carpato-dunărean au vizat mai ales domeniul religios, fiind vorba de icoane, de picturi murale amintite în documentele timpului, neconservate însă.

Începând din sec. al XIII-lea, pictura bisericească devine o modalitate de expresie a spiritului medieval care se afirmă, lăcaşurile de cult ridicate şi împodobite cu artă fiind o dovadă concretă a puterii feudale. Domnitorii dar şi boierii au ridicat biserici a căror picturi continuă să fie influenţată de cea bizantină. Arta realizării portretelor în pictura murală, costumele, coafurile, coloritul bogat, toate sunt o expresie a tradiţiilor artistice orientale.

PICTURA BISERICEASCĂ

• Din cauza împrejur rilor speciale ăîn care am tr it, nu s-a putut ădezvolta la noi o pictur laic , a a ă ă şcum s-a întâmplat în rile apusene; ţăi de vor fi fost unele tablouri, ele ş

constituiau o excep ie.ţ• Dac în privin a picturii laice ă ţ

suntem a a de pu in informa i, în ş ţ ţschimb avem o bogat ădocumentare asupra picturii biserice ti.Prin num rul mare de ş ăbiserici i m n stiri din rile ş ă ă ţănoastre, prin ocrotirea de care s-au bucurat aceste l ca uri, chiar din ă şpartea du manilor, suntem ast zi ş ăîn m sur s cunoa tem i s ă ă ă ş ş ăapreciem dezvoltarea picturii noastre biserice ti.ş

În materie de pictur bisericeasc , noi ă ăsuntem tributari aproape exclusivi ai Bizan ului. ţ (pictur bisericesc din m n stirea Râ ca)ă ă ă ă ş

Cele mai vechi picturi care ni s-au p strat în ă ARA ŢARA Ţ ROMÂNEASCĂROMÂNEASCĂ sunt acelea ale Bisericii Domne ti din Curtea de Arge .Ele dateaz din aş ş ă doua jum tate a veacului al XIV-lea i sunt considerate printre cele mai ă ş frumoase ale artei bizantine. Inscrip iile sunt în grece te i în slavon ; ţ ş ş ă zugravii care au lucrat aici au venit din Peninsula Balcanic , poate chiar ă din Constantinopol. Remarcabile sunt deasemenea picturile celeilalte biserici din Curtea de Arge , zidit de Neagoe Basarab. O parte a lor se p streaz ast zi laş ă ă ă ă Muzeul de Art Religioas din Bucure ti ,restul disp rând cu prilejulă ă ş ă reconstruc iei acestui l ca . Impresioneaz în gradul cel mai înalt chipul ţ ă ş ă în care sunt redate figurile unei serii întregi de sfin i. ţ

Biserica Domnească Curtea de Argeş, pictură de 600 ani

Sf.Eustarie-biserica episcopală din Curtea de Argeş

Fragment de pictură murală-Roxanda Doamna, extras din biserica mănăstirii Curtea de Argeş

Picturi bisericeşti de la biserica episcopală din Curtea de Argeş(1.Sf.Procopie; 2.Sf.Eustarie/Maica Domnului; 3.Sf.Gheorghe)

• În MOLDOVAMOLDOVA , cele mai vechi picturi biserice ti dateaz din vremea ş ălui tefan cel Mare. Sunt picturile Şbisericilor Vorone , Sf.Nicolae din ţDolhe ti,Arbore,Moldovi a(zugr vit ş ţ ă ăsub Petru Rare ), Sucevi a.ş ţ

• În timpul lui tefan cel Mare nu era Şînc obiceiul de a se zugr vi pere ii ă ă ţexteriori ai bisericii. El se introduce abia dup aceea, sub Petru Rare sau, ă şîn cazul când se va dovedi c biserica ăSf. Gheorghe din Suceava a fost pictat de la început i pe dinafar , ă ş ăsub tef ni . Din punct de vedere Ş ă ţăarhitectonic, pictarea pere ilor exteriori ţnu e logic , ei fiind expu i tuturor ă şintemperiilor; din punct de verede estetic îns , se ob in adesea efecte ă ţremarcabile, cum poate constata oricine la Vorone i la Sucevi a.ţ ş ţ

M n stirea Voroneă ă ţ

MMăă nnăă stirea Sucevistirea Sucevi ţţ aa

Mănăstirea Moldoviţa

Mănăstirea Arbore

În ARDEAL ARDEAL ,cea mai veche pictură din cîte ni s-a păstrat este a bisericii de la

Strei (Hunedoara).O analiză atentă şi minuţioasă,făcută în ultimul timp de profesorul Ştefănescu, ajunge la concluzia că frescele din altar, păstrate şi ele numai în parte - cele din naos au dispărut aproape cu totul - ,datează de la începutul veacului al XIII-lea, sunt aşadar cele mai vechi din întreaga ţară. Ele dovedesc influenţa apuseană, italiană; inscripţiile sunt însă în limba veche slavă.

Iniţial,biserica a fost pictată atât în interior cât şi în exterior; în altar este înfăţişat Iisus în glorie, în navă buna vestire, iar picturile exterioare se mai pot vedea doar vag pe faţa răsăriteană a absidei,iar pe faţa de sud trei scene azi neidentificabile.

O deosebită atenţie merită, în pictura bisericească, tablourile votive, înfăţişând pe ctitori cu familia lor, oferind Mântuitorului sau Fecioarei Maria lăcaşul ce au ridicat. Aceste tablouri se află, de obicei, pe peretele de apus al naosului, în partea stângă, dacă priveşti dinspre altar. Ele sunt interesante nu numai prin lămuririle pe care ni le dau adesea asupra familiei ctitorului, membrii acestei familii arătaţi fiecare cu numele lui, dar şi prin faptul că reproduc costumele vremii şi arată în caz de modificări arhitectonice, şi forma iniţiala a bisericii.

Pentru o bună parte din domnii nostri, indicaţiile cele mai preţioase asupra figurii lor le găsim în aceste tablouri votive. Astfel, de pildă, e cazul lui Ştefan cel Mare, al cărui chip ni s-a păstrat în tablourile votive de la Neamţ, Dobrovăţ, Sf.Ilie de lângă Suceava, Pătrăuţi,precum şi în miniatura evanghelierului de la Humor, care este, de fapt, tot un tablou votiv, de închinare.

Chipul lui Stefan cel Mare – Evanghelierul de la Humor

Portret votiv Stefan cel Mare – biserica Sf.Ilie

Neagoe Basarab, doamna Despina şi cei 6 copii-biserica

de la Curtea de Argeş Tablou ctitoresc- familia Moviliştilor - Suceviţa

O imagine foarte veche a lui Ştefan cel Mare este şi cea din Mănăstirea Dobrovăţ

ICOANELE

• O ramură importantă a picturii bisericeşti o formează icoanele. Şi în privinţa lor am fost dominaţi de Bizanţ, care şi-a exercitat influenţa fie direct, prin produsele constantinopolitane sau ale Muntelui Athos, fie indirect, prin acelea ale slavilor de miazăzi:sârbii şi bulgarii.

• A urmări dezvoltarea acestei arte, a picturii de icoane, în ţările noastre, e o operaţie dificilă, deoarece, pe de o parte, multe din icoanele vechi au dispărut sau au fost total transformate, pe de altă parte, majoritatea celor rămase nu au nici un fel de indicaţie cronologică. Studiile apărute până acum permit totuşi fixarea câtorva puncte şi prezentarea unui număr de exemplare remarcabile.

• Cea mai veche icoană în legătură cu ţările noastre pare a fi aceea dăruită de Vladislav voievod şi de soţia sa Ana mănăstirii Lavra de la Muntele Athos, înfăţişând pe sfântul Atanasie.

Din timpul Despinei Elena, soţia lui Neagoe Basarab, ni s-au păstrat două minunate icoane lucrate la noi; ele se pot vedea la Muzeul Naţional de Artă Religioasă din Bucureşti.

Cea dintâi înfăţişează pe sfinţii Simeon şi Sava; în partea inferioară a icoanei, în stănga e reprezentată doamna, în genunchi şi cu braţele întinse, într-un gest de implorare sau admiraţie, iar în partea dreaptă cele dou fiice: Stana şi Roxandra. Prin dispoziţia întregului grup de persoane, prin desen şi mai ales colorit, această icoană este una dintre cele mai frumoase.

Cea de-a doua , mai puţin reuşită sub raportul coloritului, e în schimb mişcătoare prin scena ce înfăţişează: de o parte Maica Domnului susţinând trupul Celui scoborât de pe Cruce, de partea cealaltă, în stânga, doamna Despina, ţinând în braţe trupul fiului ei Teodosie, mort în adolescenţă

Icoană înfăţişând pe Sf. Simeon şi Sava

În MoldovaMoldova, cele mai vechi icoane ar fi acelea dăruite, după tradiţie, de împăratul bizantin Ioan al VIII-lea şi de soţia acestuia lui Alexandru cel Bun şi doamnei Ana. E vorba anume de doua icoane, aflate azi la mănăstirea Neamţ, cealaltă la mănăstirea Bistriţa. Prima atunci când a fost trimisă voievodului Moldovei, avea două feţe, înfăţişând una pe Fecioara Maria, cealaltă pe sfântul Gheorghe; azi ea e complet transformată. Cea de-a doua icoană înfăţişează pe sfânta Ana ţinănd în braţe pe Fecioara Maria.

Un alt centru în care se lucrau icoanele moldovene a fost mănăstirea Putna, frumoasa şi bogata ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Avem de aici o primă icoană, înfăţişând Învierea;

Fiind vorba de pictruă monumentlă şi religioasă, arta medievală românească urmăreşte să impresioneze, să impună ideea idealizării marilor voievozi,prezenţi în primul rând în tablourile votive ale bisericilor ctitorilor.

BIBLIOGRAFIE:

Sofia Dobra, Monica Halasyi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan /Limba şi l iteratura română, manual pentru clasa a XI-a – Bucureşti : Corint, 2006

Giurgescu, Constantin C./ Istoria romanilor, volumul I I – Bucureşti : Al l Educational, 2003