14
PIETRELE DACILOR VORBESC De Paul MacKendrick Îmi consacru cartea acelor oameni ai antichităţii române si istoriei lor de peste şase milenii, care începe cu eleganţii sculptori neolitici de la Cernavoda (3000 î.e.n.) şi cu olarii de la Cucuteni (2700 î.e.n.) şi se încheie cu luptătorii căzuţi eroic pe zidurile Histriei, la începutul secolului al VII-lea al erei noastre, în încercarea lor disperată de a rezista invaziei slavilor. Românii merită din plin atenţia noastră ca locuitori ai unei insule latine într-o mare a slavilor, ca transmiţători ai culturii greco-romane în evul mediu, ca membri ai unuia dintre cele mai remarcabile creatoare state aborigene ale antichităţii, ca victime şi beneficiari ai ultimei provincii cucerită şi prima părăsită de Roma - Dacia - şi ca păstrători, după retragerea romanilor, ai unui amestec de cultură autohtonă şi clasică, ceea ce face ca ţara lor să fie astăzi unică printre ţările europene. Vom încerca să-i trezim la viaţă pe străvechii locuitori ai României, pe fundalul vestigiilor lor materiale: ceramică, sculptură, sate, cetăţi întărite cu ziduri, reţele stradale, edificii civile şi religioase, fortăreţe uimitoare ascunse în tăria munţilor, oraşe de provincie construite după model roman, sate indigene răsărite asemenea ciupercilor la porţile castrelor romane, imaginea dacilor încleştaţi în luptă sau copleşiţi de înfrîngere, rămasa de la sculptorii romani, înflorirea cetăţilor de-a lungul Dunării şi pe ţărmul Mării Negre sub Imperiul roman tîrziu, modalităţile creatoare în care locuitorii băştinaşi ai Daciei şi Moesiei au adaptat cultura clasică în religie, arte şi meserii. România de astăzi are o suprafaţă de 237 500 km2, adică aproximativ întinderea statelor New York şi Pennsylvania sau a Angliei, Scoţiei şi Ţării Galilor luate împreună. Dacă am aşterne harta României peste a Statelor Unite, astfel ca portul Constanţa să vină peste Philadelphia, hotarul vestic ar cădea peste Cleveland; sau, raportîndu-ne la configuraţia

Pietrele Dacilor Vorbesc

Embed Size (px)

Citation preview

mi consacru cartea acelor oameni ai antichitii romne si istoriei lor de peste ase milenii, care ncepe cu eleganii sculp

PIETRELE DACILOR VORBESC

De Paul MacKendrickmi consacru cartea acelor oameni ai antichitii romne si istoriei lor de peste ase milenii, care ncepe cu eleganii sculptori neolitici de la Cernavoda (3000 .e.n.) i cu olarii de la Cucuteni (2700 .e.n.) i se ncheie cu lupttorii czui eroic pe zidurile Histriei, la nceputul secolului al VII-lea al erei noastre, n ncercarea lor disperat de a rezista invaziei slavilor. Romnii merit din plin atenia noastr ca locuitori ai unei insule latine ntr-o mare a slavilor, ca transmitori ai culturii greco-romane n evul mediu, ca membri ai unuia dintre cele mai remarcabile creatoare state aborigene ale antichitii, ca victime i beneficiari ai ultimei provincii cucerit i prima prsit de Roma - Dacia - i ca pstrtori, dup retragerea romanilor, ai unui amestec de cultur autohton i clasic, ceea ce face ca ara lor s fie astzi unic printre rile europene.

Vom ncerca s-i trezim la via pe strvechii locuitori ai Romniei, pe fundalul vestigiilor lor materiale: ceramic, sculptur, sate, ceti ntrite cu ziduri, reele stradale, edificii civile i religioase, fortree uimitoare ascunse n tria munilor, orae de provincie construite dup model roman, sate indigene rsrite asemenea ciupercilor la porile castrelor romane, imaginea dacilor ncletai n lupt sau copleii de nfrngere, rmasa de la sculptorii romani, nflorirea cetilor de-a lungul Dunrii i pe rmul Mrii Negre sub Imperiul roman trziu, modalitile creatoare n care locuitorii btinai ai Daciei i Moesiei au adaptat cultura clasic n religie, arte i meserii.

Romnia de astzi are o suprafa de 237 500 km2, adic aproximativ ntinderea statelor New York i Pennsylvania sau a Angliei, Scoiei i rii Galilor luate mpreun. Dac am aterne harta Romniei peste a Statelor Unite, astfel ca portul Constana s vin peste Philadelphia, hotarul vestic ar cdea peste Cleveland; sau, raportndu-ne la configuraia Marii Britanii i aeznd Constana peste Londra, frontiera apusean s-ar fixa pe coasta Galway. Msurnd de la sud la nord, distana de la Dunre pn la punctul cel mai de miaznoapte al graniei dintre Romnia i U.R.S. S. corespunde distanei dintre Harrisburg i Buffalo; sau n Anglia, dintre Brighton i Newcastle-upon-Tyne.

Geografia Romniei este constituit din mare, cmpie i muni. Cnd urmrim harta de la est la vest (fig. 1), observm c rmul Mrii Negre i-a atras nc din secolul al VII-lea .e.n. pe colonizatorii greci; aceast regiune a devenit apoi provincia roman Moesia Inferior. Pornind de la linia litoralului, cmpia dobrogean coboar pn la blile Dunrii, care aici cotete brusc spre nord. n tot cursul istoriei Romniei, cmpia dintre Dunre si Marea Neagr a servit ca loc de trecere pentru nvlitorii din nord sau din sud. La vest de Dunre, terenul se aplatizeaz, transformndu-se n stepa valah, iar mai spre nord se ridic dealurile subcarpatice ale Munteniei i Moldovei. Dunrea formeaz aproape tot hotarul de sud i n antichitate a fost artera prin care seva viguroas a ideilor si negoului a ptruns mai ales n aval dinspre occidentul roman n Romnia. Romnia central, bordat de Dunre, se numete Oltenia i a fost regiunea care a cunoscut o deosebit nflorire n epoca roman. La nord de Oltenia se ntinde inutul muntos i bogat n metale al Transilvaniei, unde munii Carpai au pitorescul din Berner Oberland. Aici a fost inima Daciei, locul unde rezistena mpotriva cuceririi romane a durat cel mai mult i unde au nflorit, ntre 106 i 271 e.n., coloniile i municipalitile romane, n vestul Transilvaniei se afl teritoriul de grani al Banatului, al crui relief este muntos n sud i sud-est, plat i uneori mltinos n nord, vest i sud-vest. n epoca roman a fcut parte din provincia Moesia Superior; populaia sa a rezistat influenei romane, fr a reui ns s-i creeze o cultur proprie, distinct i, de aceea, ne va preocupa mai puin n lucrarea de fa.

Clima Romniei este continental, cu temperaturile variind ntre -7 C iarna i peste +30 C, uneori, n timpul verii. Turitii care viziteaz vara staiunile de pe litoralul Mrii Negre, aflate la aceeai latitudine cu Florena, cu greu pot da crezare descrierii condiiilor arctice fcut de Ovidiu, poetul roman exilat: peti prini n ghea, vinul supt sub form de ururi. Dar dac ar reveni iarna, atunci cnd crivul bate nestingherit dinspre stepele ruseti, i-ar da seama c poetul a exagerat foarte puin.

ara este n general fertil i productiv. Grnele, vitele, lemnul i petele ei i-au atras pe greci, iar aurul, cuprul i sarea i-au fcut pe romani s o considere demn de exploatat. i pentru unii i pentru alii, ara a constituit o surs bogat de sclavi.

Adevrata istorie a Romniei ncepe n epoca neolitic, pe la aproximativ 3000 .e.n. n Europa cultura neolitica a avut pretutindeni un caracter revoluionar, ntruct a marcat trecerea de la viaa de jaf la o existen sedentar, de la ceea ce un observator cu prejudeci ar numi slbticie la civilizaie. Este momentul cnd omul ncepe s aprecieze i s creeze frumosul. Sculptura i ceramica din Romnia au acea neasemuit frumusee pe care nu o mai ntlnim dect la produsele din bazinul Mrii Ege. De fapt, putem afirma fr riscuri c n cultura autohton se nregistreaz dou momente de vrf: unul n epoca neolitic, cellalt n timpul statului dac independent, cu trei milenii mai trziu. Gnditorul" i soia lui (foto 1), descoperite la Cernavoda, lng Dunre, n Dobrogea i care snt expuse acum n noul Muzeu de Istorie al Republicii Socialiste Romnia din Bucureti, reprezint una din cele mai rafinate perechi ilustrative pentru sculptura neolitic din Romnia. Statuetele, lucrate din teracot neagr, lucioas, n-au nici treisprezece centimetri nlime, dar snt nzestrate cu o mare for expresiv, n spiritul umorului caustic al romnilor contemporani s-ar putea spune c nevasta rea de gur i ciclete soul rbdtor, care suport scena ca un nelept. Dar aceste capodopere minuscule nu exprim numai att. Lsnd deoparte realismul arhaic i simplitatea liniei demn de invidia oricrui sculptor modern (un Henry Moore, de exemplu ) descoperim o dimensiune spiritual nentlnit n arta de pn atunci i rareori atins dup aceea. Aspectul coluros amintete sculptura n lemn, dar cel mai potrivit termen de comparaie ni-l ofer statuetele cicladice din alabastru, datnd din aceeai epoc - cum este harpistul gsit n insula Amerges i care se afl acum la Muzeul naional din Atena (vezi Paul MacKendrick, The Greek Stones Speak : The Story of Archaeology in Greek Lands (New York, 1962), fig. 1.19. ). Poate c sculptorul de la Cernavod i patronii lui erau originari din zona Mrii Egee, sau poate c, n al patrulea mileniu .e.n., existau legturi pe mare ntre bazinul Mrii Egee i hinterlandul rmului Mrii Negre, pe cursul Dunrii.

"Gnditorul" i nevasta sa aparin lumii reale. Dar s-au pstrat i mrturii ale divinitilor venerate de locuitorii neolitici de pe aceste meleaguri ; de exemplu statueta care, judecnd dup exagerarea oldurilor, trebuie s fi reprezentat o zei a fertilitii (foto 2). Statueta a fost descoperit n bogata aezare Cucuteni din Moldova, aezare asupra creia vom mai reveni. Inciziile pictate pe trupul ei reprezint probabil tatuajul. Este lucrat n perioada 2700 - 2000 .e.n., deci ceva mai trziu dect Gnditorul". Altarul din teracot (foto 3), de un metru nlime, de la Truseti, judeul Botoani, ofer o nou dovad a predominrii femeii n religia neolitic, dnd astfel satisfacii partizanilor emanciprii femeii. Potrivit interpretrii curente, figura mai nalt o reprezint pe Zeia Mam, iar aceea mai scund pe soul ei. Ambele poart coliere masive, menite s reprezinte aurul. Capetele snt scobite i erau folosite probabil pentru arderea tmii. Statuetele de zeie, din os, plate i cu o form de vioar, incizate pentru a reprezenta tatuajul, snt asemntoare cu cele gsite la Troia I (2600 - 2400 .e.n.). Modelul din teracot al celor patru sanctuare (foto 4) de la Cscioarele, lng Bucureti, ne permite s surprindem pentru o clip felul n care i adora zeii omul neolitic. Modelul dateaz din 2700 - 2000 .e.n. i este deci din aceeai perioad cu zeia fertilitii de la Cucuteni. Sanctuarele, cu acoperiurile n dou ape, mpodobite cu ornamente (acreteria) pe coam i la marginile frontonului, prezint un rafinament arhitectonic pe care templele greceti l vor atinge dup mai bine de o mie dou sute de ani.

Un sentiment grotesc al umorului se degaj din figurina de la Oltenia, care red o femeie cu urechile mari i dinii ieii n afar. Femeia duce pe cap un vas (foto 5). Acelai sentiment l sugereaz i vasul antropomorf (foto 6), de la Sultana, lng Bucureti, fantastic de asemntor unei cni de bere al crui decor pictat reprezint probabil tatuajul. Figura minuscul (aprox. 6 cm lungime) a unei vulpi (foto 7), provenind de la Pietrele, modelat pe la 2000 .e.n.6, trdeaz o profund simpatie fa de animale. Arta neolitic din Romnia a produs multe reprezentri de animale, unele fiind, poate, toteme : taur, cine, pisic, cerb, vultur, porumbel, berbec, porc, broasc estoas, arici.

nflorirea neolitic a Romniei nu s-a produs brusc. Evoluia sa treptata, ncepnd de la 3000 - 2700 .e.n., se poate urmri satisfctor n satul Izvoarele, la aprox. 8 km est de Piatra Neam. Aezarea ocup peste o jumtate de acru, pe o teras care domin valea rului Bistria. Colibele sale rectangulare, construite din lemn i crengi, conineau vetre i gropi de depozitare. S-au gsit oale frumoase, decorate cu vrtejuri, spirale sau meandre galbene, pictate pe un fond cafeniu; figurine steatopyge de femei tatuate; unelte din piatr i os; modele de lut reprezentnd taurii vase, scaune i altare ; mrgele, greuti pentru rzboaiele de esut, vrfuri de sgei i de suli, topoare i rnie din piatr, dli, crlige, spatule i ciocane din os sau din corn. Arama era tratat ca metal preios: arheologii au descoperit doar cteva spirale, inele i brri. Izvoare a fost un sat prosper, cu ap suficient (vezi numele) nzestrat cu sol fertil i lemn din belug. Plasat la o rspntie, aezarea avea comunicaii uoare, dar, n acelai timp, era bine aprat de pdure i de mlatin, astfel nct a reuit s scape de ateniile triburilor migratoare pn n epoca de bronz. Izvoare a fost vatra unui singur trib, a unei comuniti de familie, nchis, mic i sedentar, ai crei membri erau nzestrai cu o puternic originalitate i un rafinat sim artistic. Figurinele sugereaza un politeism primitiv; statuetele feminine o reprezint pe Zeia Mam, iar taurii simbolizeaz fora masculin.

Arheologii i antropologii denumesc culturile dup aezrile cu descoperiri bogate i care s-au dovedit a fi tipice, n Romnia cea mai impresionant aezare neolitic din toat Moldova (msoar 80 x 100 m i acoper 3,6 acri) este Cucuteni, la 58 km nord-vest de Iai, situat la 346 m altitudine pe un pinten stncos de promontoriu, cu pante abrupte pe trei laturi. A fost descoperit ntmpltor, n 1884, n timpul unor lucrri rutiere. Raportul prezentat n 1889 de pionierul arheologiei romneti Alexandru Odobescu la un congres internaional de antropologie i arheologie preistoric de la Paris a produs senzaie. Ca urmare, n 1909-10, germanii Hubert Schmidt i Gerhardt Bersu au ntreprins spturi. Hubert Schmidt folosea metode netiinifice, dar a pictat excelente reproduceri n acuarel ale vaselor; iar Gerhardt Bersu, care ulterior a fost director al Comisiei romano-germanice de la Frankfurt, a reuit s stabileasc, printr-o examinare atent a nivelurilor n care s-au descoperit obiectele, o serie de faze (Cucuteni, A, A-B, B, 2700 - 2000 .e.n.) valabile i astzi. Din cauza primului rzboi mondial i a consecinelor sale, publicarea descoperirilor lui Schmidt - cea mai interesant ceramic neolitic din toat zona Balcanilor - a fost amnat pn n 1932. De atunci, exploatarea carierelor de piatr, vntoarea de comori i folosirea poziiei ca post de semnalizare n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, au produs pagube serioase, dar spturile ntreprinse de arheologii romni n perioada postbelic au fost sistematice, tiinifice i rodnice. Metoda de lucru obinuit n Romnia const n sparea unui an drept de-a lungul aezrii i apoi n lrgirea acestuia la intervale convenabile. Rezultatul a fost descoperirea a treizeci de colibe rectangulare cu podele de lut ars sau lespezi de piatr i vetre n form de potcoav pe fundaii de prundi. Pereii erau confecionai din crengi mpletite i lipite cu lut. Printre obiectele gsite se numr unelte din silex, os, corn, teracot i aram (ntruct Cucuteni a existat pn n perioada chalcolitic) : lame de cuit, ferstraie, rzuitoare, perforatoare sau sule, dli i topoare, lucrate n localitate sau aduse din bazinul Mrii Egee, Asia Mic i din nord. Greutile pentru rzboaiele de esut i fusaiolele din teracot arat c femeile din Cucuteni teeau la rzboi. Btinaii aveau arme puine (cteva vrfuri de sgeat sau lance din silex). Aezarea nu era nconjurat cu zid i totui un nivel ars de deasupra fazei Cucuteni B atest c satul acesta panic a pierit prin foc cndva ntre anii 2000 i 1800 .e.n. Stenii i-au pus probabil ndejdile n povrniurile care-i aprau din trei pri, iar gtul promontoriului l-au blocat cu dou anuri. Cel dinspre interior, mai timpuriu, avea o lime de 2,5 - 4 m i 2 m adncime ; cel dinspre exterior, spat mai trziu, n faza B, este mai ambiios: 4,5 - 6 m lime i 3 m adncime. Pietrele provenite din tranee au fost utilizate la consolidarea suprafeei interioare. Spre sfritul fazei B, anurile au fost astupate i aezarea s-a extins dincolo de ele. De aici s-a tras i ruina ei.

Dar faima aezrii de la Cucuteni este ceramica sa pictat, minunat, copleitoare, expus n noul muzeu din Bucureti (foto 8). Vasele snt aranjate n vitrin n ordine cronologic: Cucuteni A, n partea de sus, A-B, n mijloc i B, jos. Selecia pune n eviden varietatea formelor i inteligena cu care pictorul a adaptat desenul - dispus adesea n zone contrastante - la forma vasului. Spiralele, uneori ntrerupte, alteori nlnuite, n multe cazuri oblice sau verticale predomin. Artitii erau stpnii de un horror vacui: aveau oroare de spaiile libere. Astfel, ntre spirale snt pictate ovale, cercuri, zigzaguri, triunghiuri. Mai mult, snt pictate chiar interioarele vaselor. Printr-o coinciden plcut, efectul de ansamblu anticipeaz l'art nouveau de la nceputul secolului al XX-lea. Lutul este foarte pur. Vasele snt arse la temperatur nalt astfel nct sun cnd le loveti. Pictura se fcea nainte de arderea n cuptor. Uneori artistul, nainte de a ornamenta oala, o cufunda ntr-o baie de lut colorat. S-au folosit culorile rou, cafeniu sau negru pe alb sau n fazele A - B i B, alb pe culori mai nchise cu desenele trase cu negru ori conturndu-se pe un fond haurat negru sau cafeniu. Un motiv nrudit cu spirala unghiular apare (foto 9) pe gtul unui vas din cultura Cucuteni, provenind din satul Traian (judeul Neam) - la sud-vest de aezarea prototip. Foto 10 prezint n prim-plan vasul din faza Cucuteni B, aezat n colul din dreapta jos al vitrinei din foto 8. A fost descoperit la Truseti i demonstreaz deosebit de bine adaptarea desenului la forma vasului: pe gt, ornamentaie n form de ghirland; pe corp, diagonale din zigzaguri i cruci, culori deschise pe fond ntunecat, iar spre baz, segmente de cerc intersectate, care snt trasate n brun, culoarea ocolatei, ntreg ansamblul de produse al culturii Cucuteni atest precizie, elegan i sim nnscut al liniei i volumelor, i alegerea sigur a celor mai fericite proporii, caliti prin care aceti pictori anonimi se dovedesc egalii celor mai rafinai artiti din lumea veche, inclusiv ai celor din Atica epocii arhaice.

Dintre satele neolitice din Romnia - Hbeti (ntre Iai i Traian) este cel mai complet explorat. Msoar 122 x 129 m, adic se ntinde pe o suprafa de aproape ase acri. Salul (fig. 2) numr patruzeci i patru de case, ceea ce presupune o populaie de 300 - 350 locuitori, din care cam 200 constituiau fora de munc. Acetia din urm au spat dou anuri de aprare. anurile aveau lungimea de 122 rn fiecare, limea ntre 3,6 - 7,3 m si adncimea ntre 1,5 - 3,7 m. Pentru realizarea uneia dintre tranee s-au evacuat 2400 mc de pmnt; pentru cealalt 970 mc. Se pare c spaiul dintre ele a servit pentru pscutul vitelor. Locuinele se grupeaz n jurul a dou case mai spaioase, dispunere care sugereaz o structur de clas aristocratic. Spaiile deschise din jurul caselor mari, ale efilor, vor fi fost utilizate pentru ntruniri : dansuri, srbtorirea unui nou-nscut, nunt, nmormntare, ntoarcerea de la vntoare sau din rzboi, sacrificarea unui animal, probabil taur. (n unele aezri din bazinul Dunrii s-au gsit coarne pentru ofrand, asemenea celor din Creta minoian.)

Locuinele, ca i cele de la Cucuteni, aveau podele de lut (oamenii dormeau pe jos) i perei din paiant, cu stlpi foarte puternici din trunchiuri de brad (groi de 15 cm). Mrimea medie a caselor de rnd, cu una sau dou camere, era de 4 x 7 m. Platforma de pmnt a casei era aezat pe fundaii din lemn; apoi, deasupra se fcea focul, pentru a ntri lutul prin ardere. Acoperiurile n dou ape permiteau scurgerea ploii i a zpezii ; ele erau fcute din paie aezate pe un cadru de lemn. Vetrele interioare aveau un metru ptrat, dar se gtea i afar. Rniele pentru mcinat grnele erau instalate n rame de lut ars. Plcile perforate din argil (s-au pstrat zeci de mii de cioburi) erau ptrate cu latura de 30,5 pn la 51 cm i serveau drept cuptoare de cas pentru arderea ceramicii. Formele i decorul snt ca la Cucuteni. Oalele snt pictate n trei culori - rou, alb i cafeniu-nchis - uneori cu motive albe pe fond rou, alteori invers. Motivele includ spirale nlnuite, cercuri, tangente la cercuri, ovale, spirale angulare, semi-meandre, zigzaguri, romburi, triunghiuri i forme asemntoare notelor muzicale moderne.

Arheologii au descoperit unelte i arme din silex, os, argil i aram (deoarece i Hbeti a supravieuit pn n perioada chalcolitic). Din cele peste opt sute de vrfuri de sgeat, unele au fost gsite mpreun cu achii din silex, ceea ce probeaz c erau lucrate pe loc. Exist i unelte confecionate din bazalt sau jasp, materiale care nu existau n inut, ci trebuie s fi fost aduse din Transilvania. S-au scos la suprafa lame de cuit, rzuitoare pentru piele, topoare lefuite, dli, ciocane (utilizate de mineri sau de lucrtorii de la carierele de piatr), cazmale, spligi, fuse i greuti pentru rzboaiele de esut, n perioada tranziiei de la epoca pietrei la aceea a aramei, cuprul a fost socotit metal preios: femeile din Hbeti l foloseau pentru brri, mrgele i pandantive. Ele purtau coliere din pietricele, dini de cerb, coli de mistre sau scoici. Hbeti, asemenea aezrii tip de la Cucuteni, a dat la iveal figurine antropomorfe i zoomorfe. Cele antropomorfe reprezint femei tatuate, cu ezutul foarte mare, iar cele zoomorfe, tauri, porci, cini ciobneti i lupi. Obiectele descoperite dateaz din anii 2700 i 1880 .e.n. Stenii erau agricultori, i arau ogorul cu brzdare din os i cultivau cereale (s-au gsit resturi carbonizate, ntruct Hbeti, ca i Cucuteni, a fost distrus de foc). Ei domesticeau boi, oi, porci i cini, pe care i ineau n arcuri, lng cas. Pescuiau i vnau cerbi, capre slbatice i mistrei. Locuitorii de la Hbeti duceau o via grea, expus agresiunii animalelor (lupi, uri) i oamenilor, ntruct nu s-au gsit schelete, este de presupus c locuitorii au avut rgazul s-i prseasc satul nainte de ultimul incediu. Dup un rstimp ndelungat, aezarea s-a repopulat n dou rnduri: n epoca fierului (aprox. 500 .e.n.) i, din nou, n secolul al XI-lea al erei noastre. Locul este acum prsit, dar gustul i rafinamentul locuitorilor neolitici, puse n eviden de arheologii moderni, l fac nemuritor.Epoca de bronz n Romnia (1800 - 1200 .e.n.) denot un regres fa de neolitic - cel puin n tehnica olritului - ns cteva tezaure ngropate, formate din piese de aur i de bronz, snt dovezi ale avuiei societii, ale priceperii meteugarilor i ale nesiguranei existenei lor. Un exemplu convingtor l reprezint tezaurul de la Perinari (foto 11). Acesta este compus din unsprezece pumnale de aur, obinute prin turnare n tipare. Pumnalele au dimensiuni i greuti diferite ceea ce a condus la ipoteza ingenioas c ele ar fi reprezentat categorii variate ale unui substitut al banilor n timpurile cnd nu se inventase nc baterea monedei (1800 - 1500 .e.n.). Tezaurul de la Perinari, mpreun cu altele din epoca de bronz i din perioade ulterioare, este expus n condiii impresionante, ntr-o camer boltit, ntrit cu gratii, aternut cu covoare roii i luminat difuz, n Muzeul de Istorie al Romniei din Bucureti.

Tiparele utilizate pentru turnarea toporului - din perioada mijlocie a epocii bronzului (foto 12) - gsite la Srata Monteoru (la 121 km est - nord-est de Perinari) demonstreaz c meseriaii locali cunoteau prelucrarea metalelor i, deci, unele obiecte nu erau importate. Monteoru, aezare tip pentru cultura epocii timpurii i de mijloc a bronzului n Muntenia (aprox. 1700 - 1300 .e.n.), era un sat format din colibe rectangulare amplasate pe un platou terasat. n apropiere s-a gsit un cimitir mare cu sute de morminte. Ceramica tipic se compune din enorme vase rituale n form de par. Vasele aveau gtul ca o plnie i conineau gru, coarne de cerb i oase de cal. Oalele au fost descoperite ntr-o zon elipsoidal rezervat pentru sacrificii. Zona era pavat cu piatr i avea cte un altar de pmnt la fiecare extremitate. Grul, orzul, meiul i secerile de piatr scoase la suprafa arat c locuitorii practicau agricultura, iar vrfurile de sgei, c erau vntori. n cimitir, cele mai multe cadavre au fost ngropate n poziie chircit, dar cteva schelete arse sugereaz sacrificiile omeneti. Inele de bucl, din aur, avnd form de co i gsesc echivalentul la Troia, n vreme ce mrgele de faian (past de sticl) i chihlimbar ne fac s presupunem existena legturilor comerciale cu Egiptul i Europa de nord. Inele din os ale zbalelor poarta ornamentaie micenian.

Una dintre cele mai importante necropole din perioada mijlocie a epocii bronzului n regiunea Dunrii este Crna, situat ntr-un inut de lacuri i bli. Au fost descoperite 116 morminte de incineraie. De obicei, cenua era depusa ntr-o urn acoperit cu o strachin rsturnat, de felul celei prezentate n fotografia 13. n interior sau ndesate sub capac se gseau alte vase i statuete de zeie (13 - 25 cm nlime), care aveau partea de sus a corpului turtit, iar partea inferioar n form de clopot. S-au scos peste cinci sute de vase, dar nu snt dou la fel. Decoraia lor este alctuit din spirale incizate, meandre, motive tiate cu o roat dinat i modele romboidale. Nendoios, mormintele trdeaz deosebiri de clas social; mai mult de jumtate snt specifice clasei de mijloc, 15% snt ale bogailor i 5% ale celor foarte bogai.

n Transilvania, cultura din perioada mijlocie i trzie a bronzului poart numele de Wietenberg (cea 1300 .e.n.) dup aezarea tip explorat. Deosebit de interesant este o vatr decorat cu spirale, descoperit la Sighioara (foto 14) i aflat acum n muzeul din Bucureti. Motivul ornamental al vetrei i gsete corespondentul n palatul lui Nestor de la Pylos, n Grecia (Ibid., p. .80), care aparine perioadei trzii a epocii bronzului. Pe scurt, Romnia epocii de broz a ajuns la fel de bogat ca aezarea neolitic de la Cucuteni, meteugarii celor dou culturi dovedind o mare competen profesional.

Depozitul de bronzuri de la Uioara de Sus, n Transilvania central, aparine chalcoliticului - perioada de tranziie (1250 - 1125 .e.n.) de la epoca bronzului la aceea a fierului - care corespunde perioadei sub-miceniene din Grecia. S-au gsit 5 800 de obiecte, cntarind peste 1100 kg: sbii de bronz, pumnale, seceri, fibule, pandantive, fragmente de vase i zbale din bronz.

Perioada timpurie a epocii fierului n Romnia este marcat de dezvoltarea ameitoare a forelor de producie. Pe promontorii au prosperat aezri tribale fortificate, avnd latura cea mai expus protejat de un an. Este perioada pe care arheologii europeni o denumesc Hallstatt (1200 - 500 .e.n.), dup aezarea tip de lng Salzburg, n Austria, n Romnia ea anticipeaz cultura dac autohton, care a nflorit mai ales n cetile Transilvaniei, pn cnd a fost distrus, dup cit se pare, de romani, la nceputul secolului al II-lea al erei noastre. Necropola de la Ferigile din sec. VI-IV .e.n. (fig. 1, nr. 37) s-a dovedit foarte bogat. Au fost spate aproape dou sute de morminte de incineraie, care conineau arme din fier, curbate dup rit (sbii cu tiul lat, pumnale curbate i topoare) ; fibule caracteristice i catarame pentru centur, precum i piese de harnaament, fiindc n Romnia, ca i n toat Europa, oamenii din epoca fierului erau clrei. La Poiana, n Moldova de Jos (fig. l, nr. 18), pe un platou situat la aprox. 200 m altitudine, s-au descoperit urme ale unei aezri hallstattiene din secolele al VII-lea i al VI-lea .e.n. Platoul are pantele povrnite i se afl la marginea sudic a pdurii, de unde ncepe stepa. Aezarea hallstattian s-a suprapus uneia din epoca bronzului, care fusese prsit aproape un mileniu. Aici se va constitui Piroboridava, centrul tribal daco-getic, important pentru implicaiile sale strategice, politice, religioase i economice.

Colierul de la Orova (fig. l, nr. 22), unul din tezaurele epocii fierului expuse n Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste Romnia din Bucureti, este confecionat din verigi de bronz nlnuite, de care snt ataate cni miniaturale i o foarte delicat reprezentare a caprei slbatice (foto 15 stnga). Frumoasa fibul de bronz prezentat n aceeai vitrin (foto 15 dreapta) provine de la Rafaila, n Moldova sudic (fig. l, nr. 21). Fibula este din secolul al IX-lea sau de la nceputul secolului al VIII-lea.

n concepia noastr perioada timpurie a epocii fierului n Romnia este important mai ales ca vestitor al nfloririi culturii dace n perioada La Tene (a doua jumtate a primului mileniu .e.n.). Vom reveni la ea n capitolul 3, dup ce vom depna povestea fascinant a ntemeierii coloniilor greceti pe rmurile romneti ale Mrii Negre.