Placarea Cu Placi Ceramice

7/22/2019 Placarea Cu Placi Ceramice

1/18

FINISAJE MODERNE LA CLADIRI

1

Tehnologia de montare a plcilorceramice

Master Ingineria Cladirilor

Anul I, grupa 2

Drug Petru-Razvan


2/18


2

I. GeneralitatiFinisajele executate cu plci ceramice si piatr natural sunt foarte rezistente si practice,

dac sunt fixate si rostuite corespunztor, rezist pn la 10 ani, asigurnd interioarelorsi constructiilor un aspect estetic deosebit.

II.

Tipuri de plci ceramicen functie de destinatia ncperii si de modul n care sunt montate (de aspectul final) se

poate deosebi o multitudine de tipuri si modele. Ele pot fi folosite pentru locuinte, cldiri debirouri, sli de restaurante, zone industriale, piscine etc.ns cele mai importante caracteristicicare deosebesc plcile ceramice sunt duritatea si absorbtia de ap.

n functie de solicitrile mecanice finale la care este supus pardoseala, se pot alege plcicu rezistent mai mare sau mai mic. De regul, plcile cele mai rezistente sunt plcileportelanate care au o absorbie foarte mic, aproape de zero.

Absorbtia de ap este un factor cu rol decisiv n alegerea mortarului adeziv pentru lipire.Indicele de absorbtie se noteaz cu litera E si trebuie s fie marcat pe cutia de plci ceramice.n functie de gradul de absorbtie, plcile ceramice pot fi:


3/18


3

plci cu absorbtie redus- grupa I, E < 3%-numite siplci portelanate,sunt arse la temperaturi de pn la 1250C. Auabsorbtia mai mic de 0.5%, cteodat chiar mai mic de 0.3%.

Se caracterizeaz prin duritate foarte mare si porozitateredus a suprafetei.

Se recomand ca aceste plci s fie lipite cu adeziviflexibili, care asigur aderent chimic att la suport ct si laplac.

plci cu absorbtie medie- grupa II, 3% < E < 10%-sunt plcile glazurate sau acoperite cu o pelicul impermeabil sauporoas.

Sunt acele plci de tip Terracotta sau plci de gresie normalutilizate n mod frecvent.

plci cu absorbtie mare- grupa III, E>10%-suntplcile glazurate pentru uz interior, plcile de faiant glazurate

pentru pereti.La acest tip de plci volumul porilor este de aprox. 20

30%, ceea ce exclude rezistenta la nghet.


4/18


4

III. Tehnologia de aplicare a plcilor ceramice:

Aplicarea plcilor ceramice n pat subtire presupune lipirea plcilor pe suprafata suportcu ajutorul unui adeziv aplicat ntr-un strat de max. 15 mm. Pentru a realiza un placaj ceramic decalitate trebuie urmati urmatorii 8 pasi foarte importanti:


5/18


5

1. Observarea generaln urma unei analize vizuale la fata locului se pot observarosturi sau fisuri n suprafat, urme de praf, murdrie, eflorescente, strat superficial de lapte deciment. Observarea general a suprafetei furnizeaz informatii utile n tratarea ulterioar aacesteia.

Pentru a obtine suprafete rezistente,solide, care s asigure o bun aderare a plcilorceramice, trebuie ndeprtate de pe suprafata deaplicare toate impurittile care ar putea reducegradul de aderent si mai ales laptele de ciment.

n cazul n care pe suprafata de aplicareexist praf sau alte impuritti, este suficient caacestea s fie aspirate sau mturate. Altesuprafete, ca de exemplu tencuiala, necesitslefuire, decapare sau ciocnire.

Deosebit de dificil este prelucrarea podelelor monolite,care au fost sclivisite n faza deexecutie. Pe aceste suprafete poate aprea un strat subtire, dur, care mai trziu se desprindempreun cu plcile aplicate de restul suprafetei. Acest strat subtire trebuie curtat, iar n cazulstraturilor mai groase se recomand slefuirea sau frezarea suprafetei.

Eflorescentele sunt petele sau depozitele cristaline de sruri alcalino-pmntoase care potaprea pe suprafetele destinate aplicrii plcilor ceramice. De multe ori, n cursul procesului decristalizare a srurilor, se poate ajunge la o mrire a volumului acestora. Astfel, plcile ceramicese desprind de pe suprafat. Pentru a mpiedica formarea eflorescentelor, trebuie mai ntieliminate sursele de producere a umezelii si apoi renovat suprafata cu tencuial, curtndsrurile.

2. Aflarea detaliilorde foarte multe ori, o simpl ntrebare poate oferi mai multeinformatii dect o serie ntreag de teste si msurtori. Se pot afla detalii despre vrsta unuibeton, a unei sape sau tencuieli, despre modul de turnare a suprafetei si eventualele fisuri, anumecontractii, solicitri interne ale materialului.

Pe podelele monolite cu o grosime de 4 cm, din cauza contractrii si umezelii suprafetei,se pot aplica plci ceramic dup 28 de zile de maturare. Practic ns, acest lucru nu se ntmplprea des, deoarece clientul doreste finalizarea ct mai rapid a lucrrilor. n acest caz,executantul trebuie s procedeze cu mare atentie si s msoare nivelul umidittii, ntocmind unproces verbal de constatare. Dac rezultatul acestor msurtori prezinta ndoieli, trebuie sastepte pn cnd se atinge valoarea normal.


6/18


6

3. Testarea suprafetei suport- nseamn evaluarea calitativ a suprafetei.Presupune folosirea unor diferite metode pentru a verifica rezistenta la zgriere, aderenta,

rezistenta la compresiune.

Suprafata pe care se fixeaz plcile trebuie s fie rezistent, fr s prezinte risculexfolierii. n acest caz se face un test simplu prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arat c nlocul respectiv tencuiala sau plcile existente sunt dezlipite si trebuie ndeprtate. Dac tencuialaeste crpat si are bsici, trebuie ndeprtat si refcut.

Aderenta straturilor de vopsea de ulei si deemulsii se poate verifica cu lama si cu ajutorul uneibenzi adezive. Dac vopseaua se desprinde, atuncitrebuie ndeprtat manual.

Acoperirile cu tapet sau straturile de vopseacare, din cauza umezelii, sunt nmuiate, trebuieuscate si curtate.

4. Msurarea suprafetei suport- nseamn evaluarea cantitativ a parametrilorsuprafetei suport.

n urma msurrii se pot determina valori ale umidittii, ale rezistentei la ntindere sicompresiune, precum si ale gradului de nivelare.

Una dintre cele mai importante msurtori care se fac la o suprafat suport este msurareaumidittii. Aceasta se poate face n mai multe feluri, folosind metode distructive (metoda cucarbid CM) sau nedistructive (metoda cmpului electromagnetic).

Msurarea umidittii este foarte importantdeoarece ofer informatii despre momentul n care sepoate efectua placarea.

Ca exemplu, suprafetele pe baz de ciment pot fiacoperite numai n momentul n care umiditatea este decca. 5%.

n cazul fixrii plcilor ceramice pe un stratsubtire de mortar adeziv, trebuie verificat dac suprafatade aplicare este egal (se msoar diferentele cu undreptar, pe o lungime de 2 m) si dac a fost realizatnclinatia proiectat corespunztoare (de exemplu, ncazul balcoanelor si teraselor). n cazul n care estenecesar, suprafata trebuie nivelat prin tencuire, printurnarea unui strat de sap autonivelant sau printr-oactiune similar.


7/18


7

5. Analizarea situatiei- dac toti pasii de mai sus sunt respectati, iar valorileobtinute n urma msurtorilor corespund cu cerintele de rigoare, atunci se poate trece lapregtirea efectiv a suprafeei suport.

6. Pregtire- toate suprafetele trebuie s fie n asa fel pregtite nct s poat suportape o perioad lung de timp finisajele ulterioare,respectiv plcile ceramice. Acestea trebuie saib capacitate portant, cu absorbtie redus, s fie desprfuite, uscate, plane, fr substanteantiaderente si fr fisuri.

n cazul suprafetelor fisurate, nainte de a se trece la alte operatiuni, acestea trebuiereparate n totalitate. Pentru reparare exist o tehnologie anume, care foloseste materiale deumplere pe baz de rsini epoxidice.

Largirea fisurilor Umplerea fisurilor cu rsin epoxidic

n cazul spatiilor umede, att la interior, ct si la exterior, nainte de efectuarea placrii,se impune etansarea corespunztoare a suprafetelor.

7. Amorsarea- amorsarea suprafetei are ntotdeauna rezultate pozitive. Adezivulpentru plci ceramice d rezultatele ideale numai atunci cnd suprafata de aplicare are calitateacorespunztoare. Din pcate, majoritatea suprafetelor de aplicare sunt departe de a fi ideale.Fcnd abstractie de impuritti, o problem poate fi pulberea constituit de moleculelesuprafetei, iar o alta o suprafat prea impregnat. De aceea, suprafata de aplicare trebuiegrunduit, acest lucru avnd ca efect:

legarea prafului reducerea absorbtiei ntrirea suprafetei de aplicare obtinerea unei aderente mai bune


8/18


8

8. Placarea si chituirea- nainte de a ncepe placarea, trebuie s alegem materialele sisculele de lucru corespunztoare.

8.1. Prepararea materialului

n ceea ce priveste alegerea materialelor cu care se va executa placarea, cel mai importantmaterial este adezivul. Cnd alegem un adeziv pentru placri ceramice trebuie s tinem cont detipul suprafetei suport, de tipul plcilor ceramice si de conditiile de exploatare.

n functie de tipul plcilor montate si de tipul de adeziv se aleg si sculele de lucru.

Pregtirea adezivului trebuie s se fac conform specificatiilor de pe ambalaj, iaromogenizarea n mod obligatoriu cu ajutorul unui mixer electric.

n cazul n care adezivul nu este omogenizat corespunztor, riscul este ca 50% dinpropriettile de lipire s se piard.

8.2. Intinderea materialului

Utilizati o drisca zimtata pentru a intinde mortarul. Tineti unealta putin inclinata pentru aobtine o pelicula regulata. Incercati sa brazdati mortarul in mod uniform.


9/18


9

Tehnologia de placare n pat subtire presupune ntinderea uniform a adezivului pesuprafat cu ajutorul unei mistrii zimtate. Vrfurile dintilor trebuie s ating suportul, iar mistriatrebuie tinut oblic. Dup aceea, materialul se ntinde n mod egal pe toat suprafata.

Mrimea dintilor mistriei se alege n functie de mrimea plcilor. Alegerea corect:consistenta si dimensiunea dintilor mistriei fac n asa fel nct plcile s nu se deplaseze n planorizontal, iar mortarul (adezivul) s acopere minim 65% din suprafata interioar a plcii. Dac nueste asa, trebuie aleas o mistrie cu dintii mai mari.

Adezivul trebuie aplicat dintr-o singur miscare pe o suprafat nu mai mare de 1 mp.Plcile se pot aplica, dac mortarul ntins se lipeste de mn la atingere.

8.3. Montarea placilor

Apasati placile pe mortar-adezivul intins pentru a turti darele trasate cu malaua. Mortarultrebuie sa adere pe placa si pe pardoseala. Se poate calca pe gresie la 48 de ore de la montaj.

Placa se asaz ntre plcile alturate, se apas si se pstreaz ltimea rosturilor. Utilizareacrucilor de distantare nu este necesar, dar usureaz mentinerea rosturilor egale.


10/18


10

8.4. Ciocanirea suprafetei

Se recomand ca plcile mai mari s fie apsate cu un ciocan de cauciuc. Pentru ctevaminute nc se mai poate corecta pozitia plcilor, dar trebuie evitat umplerea rosturilor cuadeziv.

Pe terase, balcoane si acolo unde plcile sunt supuse unui mediu umed,trebuie s aplicmadeziv si pe spatele plcilor. Aceast metod trebuie aplicat ntotdeauna la fixarea plcilor dinmarmur sau din alte roci cu cristale mari.

n acest caz, adezivul acoper 100% din suprafaa interioar a plcii. Dup ce adezivul sentreste n totalitate, se ndeprteaz surplusul de material si distantierele.

Un factor deosebit de important n cazul placrii este forta de apsare asupra plcii.Aceasta depinde direct proportional de mrimea plcii.


11/18


11

n functie de mrimea plcii, dar si pentru a avea o acoperire corespunztoare cu adeziv

pe spatele acesteia, este foarte important ca mistria de aplicare s se aleag corespunztor.

De regul, plcile ceramice nu sunt montate una lng cealalt, ci se monteaz lsndu-seun spatiu ntre ele numit rost. Mrimea rostului este aleas n functie de tipul plcilor sibinenteles de dorintele beneficiarului.

8.5. Intinderea chitului de rosturi

Rosturile plcilor trebuie umplute, chituite cu material special numit chit de rosturi.

nainte de chituire trebuie verificat dac pigmentul liantului nu pteaz permanent suprafataplcilor.Acest lucru trebuie verificat n special la plcile neglazurate, lustruite, din gresie.

Chituirea se face dup trecerea intervalului de timp recomandat n instructiunile deutilizare ale materialului pentru fixarea plcilor, atunci cnd este uscat. Mai nti, se ndeprteazresturile de adeziv dintre plci. n cazul n care rosturile sunt din praf de ciment, suprafataplcilor trebuie umezit cu un burete nmuiat n ap si bine stors.


12/18


12

Chitul de rosturi se toarn ntr-o cantitate de ap rece, curat, conform instructiunilor depe ambalaj si se amestec pn la obtinerea unei mase fr cocoloase. Nu se folosesc recipientesau instrumente ruginite.Materialul obtinut trebuie utilizat n intervalul de timp recomandat.

Chituirea se face folosind o mistrie cu burete cauciucat, cu ajutorul creia se aplicmortarul pe suprafata plcilor, mai nti cu o miscare dreapt, spre marginea plcilor, iar apoi cuo miscare oblic.

Mortarurile cu o consistent lichid pot umple corect rosturile.

8.6. Curatarea rosturilor

Rosturile abia chituite se finiseaz cu ajutorul unui burete umed. n cazul rosturilor late,frecarea prea intens poate duce la ndeprtarea agregatelor si la aparitia unor rugozitti.Finisarea se face dup cca. 10 minute.


13/18


13

Resturile uscate de mortar de pe plcile rostuite se ndeprteaz cu o crp moale, uscat.

Muchiile, colturile, precum si mbinrile cu obiectele sanitare trebuie umplute cu silicon.nainte de aplicarea siliconului, rosturile trebuie s fie bine curtate si uscate. Rosturile

pot fi acoperite dup aceea cu band autoadeziv de hrtie, care protejeaz mai ales plcileneglazurate.

Pardoselile ntinse (mai mari de 36 mp) trebuie prevzute cu rosturi de dilatatie. Larosturile de dilatatie se va folosi mastic flexibil sau profile speciale.

Rostul de dilatatie trebuie astfel alctuit nct s se evite aderenta pe 3 laturi. Rostultrebuie construit si dimensionat corespunztor.


14/18


14

Multe reclamatii apar datorit dimensiunii gresite a rostului.

Ltimea rostului trebuie s fie ntre 10 si 35 mm.Regula: < 10 mm ltime .......... raport l:h =1:1

> 10 mm ltime .......... raport l:h =2:1


15/18


15

IV. Unlelte necesare pentru aplicarea plcilor ceramice:

1-Galeata plastic;

2-Racleta;

3-Bormasina;

4-Drisca zimtata;

5- Accesoriupentru amestecat;

6- Fir de trasat;

7- Ciocan cauciuc;

8- Burete;

9- Aparat de taiatplaci ceramice;


16/18


16

V. Standarde si normative de referintaSTAS 23380 Plci din faianta pentru placarea peretilorinteriori

Legea 10/1995 Calitatea in constructii

VI. Materiale si echipamente utilizate, controlul calitatii ,livrarea, depozitare, manipulare

Materialele principale folosite pentru placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt:

- Plci ceramice smaltuite;- Adeziv sau mortar;- Distantieri;- Chituri pentru rosturi;

Toate materialele trebuie sa aib certificate de calitate, declaratie de conformitate iprocesul verbal de recepie pe santier.

Depozitarea se face n locuri nchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vordepozita n ncperi cu umiditate (constant) redus.

n general, livrarea placajelor se face n cutii de carton (sau de lemn), care trebuiemanipulate cu grij pentru a se evita spargerea lor.

VII. Executarea lucrarilor, montarea, instalarea, asamblareaLucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor..

Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare.

Montarea tocurilor la ferestre i cptuelile la ui se face dup efectuarea placajelor astfel

ca pervazurile i cptuelile s acopere rostul dintre toc si peretele placat.


17/18


17

Aplicarea plcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte,

cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe vertical i 2mm/m pe orizontal,eventualele neregulariti neputnd depi 2mm/m.

Plcile de faianta se aplic pe suprafaa pregtit numai la nivelul priului de ciment,grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei plci, respectnd trasarea pentru placarea fcuta cudreptarul pe orizontal / vertical i cu nivela cu bul de aer.

Dup montarea a 3-4 rnduri de plci se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore dela montare, plcile se vor cura de mortar prin frecarea cu o crp umezit.

Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la nceperea aplicrii placajului i se vaexecuta cu chit de rost cu burete i cu paclu de plastic. Dup o or de la rostuire se terge

suprafaa placajului cu crp umezit cu ap.

Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau

inoxidabile.

VIII.Controlul calitatii, abateri admiseVerificarea inainte de incepere lucrarilor

- Existenta procedurii tehnice de execuie pentru lucrri de placaje n documentaiacontractorului;

- Existena procesului verbal de recepie pentru stratul suport;- Terminarea lucrrilor destinate a proteja lucrrile de placaje (nvelitori, planee) sau a cror

execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (evi pentru instalaii);

- Existena certificatelor de calitate pentru materiale;- Existena agrementelor tehnice pentru produse i procedee noi;- Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinri vizuale;

Verificarea in timpul executiei lucrarilor

- Respectarea procedurii tehnice de execuie;- Respectarea detaliilor de montaj;- Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect;- Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare;


18/18


18

- Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport;- Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat;- Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la

100 mp;- Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

Verificari la sfarsitul lucrarilor

Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota:lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupafinalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se intocmeasca procese

verbale de acceptare a lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor.Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex.

1m2la fiecare 5m2;

Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale deficientecare depasesc abaterile admisibile;

Abateri admiseplacaje interioare

Placaje din faianta- Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm- Devierea rosturilor dintre plcile placajului: 1mm/placa.- Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile plcilor:max. una la o placa pe o suprafata de

4mmp.

- Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.- Pete pe suprafata placajului: nu se admit.- Latimea rosturilor dintre plci: perfect uniform.

Documents

Placarea Cu Placi Ceramice