Intocmirea unui plan de nursing pentru pacientul cu insuficienţă respiratorie

cronică

Diagnostic de nursing

1. Alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare – vezi plan de îngrijire a pacientului cu bronhopneumopatie cronică obstructivă.

2. Alterarea schimbului de gaze ca urmare a oxigenării insuficiente a sângelui (hipoxemie şi hipercapnie).Definiţie: Afectarea respiraţiei celulare ca urmare a diminuării schimbului de gaze şi transportului inadecvat al oxigenului şi dioxidului de carbon la ţesuturi. Caracteristici definitorii:- Modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiilor, dispnee.- Oboseală, letargie, iritabilitate.- Confuzie, cefalee matinală, alterarea statusului mental.- Cianoză, bătăi ale aripilor nazale, tiraj costal prin solicitarea musculaturii respiratorii accesorii.- Hipoxie, hipoxemie, scăderea pH-ului sanguin, modificarea gazelor sanguine arteriale (acidoză respiratorie).

Evaluare

Funcţia respiratorie:

frecvenţa şi amplitudinea

respiraţiilor, simetria

mişcărilor toracice, tiraj

costal,ascultaţia

pulmonară, caracterul

tusei şi expectoraţiei;

Intervenţii

1. Dacă pacientul este imobilizat la pat: asiguraţi

o poziţie comfortabilă, protejaţi de căderi prin

ridicarea apărătorilor laterale ale patului;

schimbaţi frecvent poziţia pacietului în pat,

încurajaţi-l şi instruiţi-l să facă exerciţii de

respiraţie şi tuse controlată la fiecare 4 ore.

2. Dacă pacientul este mobilizabil: înstruiţi

Rationale

1. Previne accidentele prin

cădere; prevenirea

atelectaziei, escarelor;

favorizează clearance-ul

secreţiilor bronşice.

2. Previne hipotensiunea

Rezultatele

intervenţiilor (numerele din paranteze

corespund intervenţiilor

efectuate în urma cărora se

evaluează un rezultat).

Activitatea zilnică

1

explorări ale funcţiei

pulmonare, gaze sanguine

arterial.

Funcţia cardiovasculară:

culoarea şi temperature

tegumentelor, frecvenţa şi

ritmul cardiac, TA, ECG,

hemoleucograma, teste de

coagulare a sângelui

( timp de protrombină,

timp parţial de

tromboplastină)

sideremia.

Status neurologic;

orientarea temporo-

spaţială, nivel de

conştienţă, activitate

mentală.

Capacitatea de mişcare,

de a-şi desfăşura

activităţile zilnice de

îngrijire, de a profesa.

pacientul să se ridice încet din poziţia culcat,

dacă acuză ameţeli susţineţi pacientul atunci

când se deplasează înafara patului.

3. Alternaţi perioadele de activitate cu cele de

odihnă; planificaţi activităţile zilnice astfel

încât să evitaţi solicitarea fizică excesivă, în

funcţie de toleranţa pacientului la efort.

4. Asiguraţi igiena orală şi generală.

5. Ascultaţi plămânii la fiecare 4 ore şi anunaţaţi

medicul în cazul apariţiei sau agravării

ralurilor pulmonare.

6. Monitorizaţi semnele vitale, gazele sanguine

arteriale, hemoglobin serică. Raportaţi

medicului valorile anormale.

7. Evaluaţi la fiecare 8 ore aspectul urinii şi al

materiilor fecale pentru depistarea hematuriei,

melenei.

8. Administraţi medicaţia conform prescripţiei.

Dacă se administrează transfuzie de sânge sau

derivate, asiguraţi administrarea corectă,

aseptică a acestora şi monitorizaţi pentru

efecte adverse.

9. Reduceţi la strictul necesar numărul puncţiilor

venoase sau arteriale necesare investigaţiilor

de laborator sau terapiei; comprimaţi locul

puncţie venoase minim 1 minut pentru a

favoriza coagularea sângelui.

ortostatică; previne

traumatismele prin cădere.

3. Activitatea fizică creşte

necesarul de oxigen al

organismului care nu poate

fi suplinit în caz de

insuficienţă respiratorie.

4. Previne apariţia infecţiilor

orale, tegumentare.

5. 6. Modificări ale acestor

parametrii pot semnifica

agravarea bolii, apariţia

complicaţiilor.

7.Semnifică hemoragie internă.

8.Creşterea hemoglobinei

serice creşte capacitatea de

transport a oxigenului.

9.reduce riscul de hematom sau

de sângerare locală la pacienţi

cu funtia de coagulare a

paote fi efectuată

fără oboseală

excesivă. (2,3)

Ventilaţia

pulmonară este în

limite acceptabile

(5)

Nu sunt prezente

semen de

sângerare activă;

hemoglobin serică

şi hematocritul se

normalizează;

coagularea

sângelui este în

limite normale.

(6,7,8,9)

Pacientul cunoaşte

şi aplică măsurile

de prevenţie a

hemoragiei şi

tratamentul

recomandat. (10)

2

10. Instruiţi pacientul despre continuarea în

siguranţă a măsurilor de îngrijire la domiciliu:

- Avantajele renunţării la fumat.

- Administrarea medicamentelor – doză,

ritm de administrare, posibile efecte

adverse).

- Urmărirea continuă a prezenţei semnelor

de hemoragie: apariţia hematuriei,

melenei, hemoptiziei.

- evitarea traumatismelor care pot

determina sângerare excesivă: atenţie la

utilizarea obiectelor ascuţite, tăietoare,

utilizarea unui aparat de ras electric în loc

de lame de ras, utilizarea unei periuţe de

dinţi moi.

sângelui alterată.

10. Creşte complianţa

pacientului şi a îngrijitorului

acestuia la terapie.

Se notează în foaia de observaţie a pacientului:

- Simptomele raportate de pacient: de exemplu, ameţeli, teamă, palpitaţii, ş.a.- Observaţiile referitoare la capacitatea de effort a pacientului.- Rezultatele monitorizării clinice şi a investigaţiilor efectuate, care influenţează îngrijirile acordate.- Răspunsul pacientului la intervenţiile nursei, pentru fiecare în parte.-

3. Clearance bronşic ineficient ca urmare a obstrucţiei traheobronşice sau/şi prezenţei secreţiilor bronşice: vezi plan de îngrijire a pacientului cu bronhopneumopatie cronică obstructivă.

3

4. Reducerea perfuziei tisulare ca urmare a afectării cardiopulmonare.

Definiţie: Scăderea respiraţiei şi nutriţiei la nivel celular ca urmare a reducerii fluxului sanguin capilar.

Evaluare

Vârsta, sex

Factori de risc

cardiovasculari:

fumat, HTA,

obezitate,

dislipidemie, stres,

istoric familial de

boală cardiovasculară.

Aspect general:

cianoză, paloare,

edeme.

Funcţia respiratorie:

frecvenţa şi

amplitudinea

respiraţiilor,,ascultaţia

pulmonară, gaze

sanguine arteriale.

Funcţia

cardiovasculară:

culoarea şi

Intervenţii

1. Monitorizaţi TA, frecvenţa cardiacă,

presiunea venoasă centrală ( când este

posibil) în fiecare oră până la

stabilizare hemodinamică, apoi la

fiecare 2 ore.

2. Urmăriţi aspectul tegumentelor la

fiecare 2 ore.

3. Monitorizaţi respiraţia – frecvenţă,

amplitudine, ascultaţie pulmonară- la

fiecare 2 ore.

4. Monitorizaţi balanţa hidroelectrolitică.

5. Monitorizaţi electrocardiograma.

6. Monitorizaţi nivelul gazelor sanguine

arteriale, creatinina serică,

lactatdehidrogenaza (LDH)

7. Limitaţi activităţile fizice la cele care

nu determină oboseală, dispnee.

Rationale

1.Scăderea TA, FC, presiunii venoase

centrale semnifică scăderea perfuziei

tisulare.

2. Tegumente reci, marmorate, cianotice

semnifică scăderea perfuziei tisulare.

3.Tahipneea compensează hipoxia tisulară.

4. Scăderea debitului urinar/h poate

semnifica hipoperfuzie renală.

5. Scăderea perfuziei miocardice poate

determina aritmii severe.

6. poate semnifica distrucţie tisulară şi

reducerea schimbului de gaze la nivel

pulmonar.

Rezultatele

intervenţiilor (numerele

din paranteze corespund

intervenţiilor efectuate în urma

cărora se evaluează un rezultat).

Pacientul devine stabil

din punct de vedere

hemodinamic: pulsul nu

scade sub....bătăi/minut

şi nu

depăşeşte.....băt/min.

TAS > de.... mmHg.

TAM > ... mmHg. PVC

> ....mmH2O. (1)

Pacientul nu prezintă

aritmii (1,5).

Tegumentele se menţin

calde şi uscate. (2)

Frecvenţa cadiacă se

menţine în limitele

4

temperatura

tegumentelor,

frecvenţa şi ritmul

cardiac, TA, timp de

reumplere capilară,

distensia venelor

jugulare, reflux

hepatojugular, ECG,

hemoleucograma,

istoric de afecţiuni

cardiace congenitale

sau valvulopatii.

Funcţia renală:

greutate, aport şi

eliminări de lichide,

densitate urinară.

Status neurologic;

orientarea temporo-

spaţială, nivel de

conştienţă, activitate

mentală.

Teste diagnostice:

Radiografie toracică,

ECG, test de efort,

ecocardiografie,

angiografie, ş.a

8. Administraţi oxigen în funcţie de

prescripţie.

9. Informaţi pacientul despre:

- Factorii de risc cardiovasculari.

- Necesitatea dietei hipolipidice.

- Importanţa renunţării la fumat.

- Administrarea medicaţiei.

- Administrarea nitroglicerinei.

- Combaterea constipaţiei.

7. Pentru a conserva energia şi a ameliora

perfuzia tisulară.

8. pentru a ameliora schimbul de gaze

alveolo-capilar.

9. Conştientizarea pacientului despre riscul

cardiovascular asociat acestor factori creşte

complianţa pacientului la măsurile

terapeutice.

recomandate de medic în

cursul activităţilor

curente. (7).

Debitul cardiac este

adecvat (1,2,3,6,8).

Pacientul aplică

modificările necesare

stilului de viaţă pentru a

menţine perfuzia tisulară.

(7,9).

5

Documentaţi în foaia de observaţie a pacientului:- Valorile parametrilor hemodinamici monitorizaţi.- Răspnsul pacientului la efort.- Intervenţiile efectuate şi rezultatele obţinute pentru fiecare dintre acestea.- Percepţia pacientului referitoare la problemele de sănătate prezente.- Metodele aplicate şi demonstrate de pacient pentru respectarea dietei, administrarea medicaţiei, menţinerea nivelului de

activitate fizică, cunoaşterea factorilor de risc cardiovasculari.

5. Intoleranţa la efort: vezi plan de intervenţii la pacientul cu insuficienţă cardiacă.

6. Afectarea funcţiei mentale ca urmare a hipoxiei şi hipercapniei din insuficienţa respiratorieDefiniţie: incapacitatea de a gândi, de a judeca corect, clar.Caracteristici definitorii: afectarea funcţiei cognitve, egocentrism, distractibilitate, hiper sau hipovigilenţă, interpretarea inadecvată a stimulilor din mediul înconjurător, tulburarea memoriei.

Evaluare

Vârsta, sex

Motivele internării

Status mental:gândirea

abstractă (cereţi pacientului

să interpreteze un proverb)

informaţii generale ( cereţi

pacientului să numească 5

ţări), solicitaţi pacientului să

–şi exprime temerile legate

de situaţia actuală,

Intervenţii

1. Monitorizaţi şi notaţi:

- Semne vitale la 4 ore interval.

- Semne neurologice la fiecare

schimb de tură.

- Valorile analizelor de laborator

(glicemie, alcoolemie, electroliţi

serici, gaze sanguine arteriale).

2. Administraţi corect medicaţia prescrisă

pentru a rezolva afecţiunea cauzatoare a

deteriorării mentale.

Rationale

1. Evaluarea frecventă a funcţiilor

vitale permite dg. precoce al

infecţiilor sau complicaţiilor.

Evaluarea neurologică şi a

investigaţiilor pot evidenţia

ameliorarea sau agravarea

situaţiei clinice.

2. Scopul terapiei se adresează

cauzei afectării mentale.

3. Ajută la orientarea pacientului

Rezultatele

intervenţiilor (numerele

din paranteze corespund

intervenţiilor efectuate în urma

cărora se evaluează un rezultat).

Pacientul este protejat

de accidente, în mediu

sigur (1,4,7,8,11)

Pacientul

conştientizează

6

raţionamentul ( cereţi

pacientului să rezolve o

problemă simplă); evaluaţi

memoria de scurtă şi de lungă

durată; orientarea în timp şi

spaţiu.

Status neurologic: nivelul de

conştienţă, funcţia motorie şi

senzorială.

Calitatea somnului.

Abilitatea de a-şi desfăşura

activităţile curente.

Pericole potenţiale pentru

siguranţa pacientului.

Medicaţia utilizată anterior

internării.

Starea de nutriţie şi dieta

urmată.

Consumul de alcool.

3. Adresaţi-vă pacientului spunându-i pe

nume; spuneţi numele d-voastră

pacientului.

4. Explicaţi clar, concis fiecare manevră

care-l implică.

5. Planificaţi astfel îngrijirile de nursing

pentru a oferi pacientului perioade de

linişte, odihnă.

6. Comunicaţi pacientului locul unde se află,

data şi ora de mai multe ori în cursul

zilei;postaţi la vedere un calendar şi un

ceas. Raportaţi-vă la aceste repere când

orientaţi pacientul.

7. Păstraţi lucrurile personale la îndemâna

pacientului.

8. Asiguraţi măsuri de protecţie contra

accidentelor, dar evitaţi pe cât posibil

constrângerea fizică.

9. Cereţi aparţinătorilor să aducă fotografii

cu persoane familiare, dragi, cărţi, articole

preferate.

10. Planificaţi activităţile de rutină şi insistaţi

în efectuarea lor.

11. Vorbiţi clar şi încet şi da-ţi timp

pacientului să reacţioneze şi să vă

răspundă.

12. Incurajaţi pacientul să desfăşoare

vis a vis de propria persoană şi

mediu.

4. Evită confuzia, teama şi ajută la

atingerea scopului urmărit.

5. Evităm astfel suprasolicitarea

senzorială şi motorie.

6. Tehnicile de orientare în

realitate contribuie la

menţinerea şi creşterea

vigilenţei pacientului vis a vis

de propria persoană şi de

mediul ambiant.

7. Permite creearea unui mediu

cât mai familiar, reduce

confuzia, frustrarea şi ajută

pacientul în îndeplinirea

activităţilor zilnice de

autoîngrijire.

8. Pacientul poate să nu fie

conştient de potenţiale pericole

şi modul cum să le evite;

constrângerea fizică poate duce

la agitaţie psihomotorie.

9. Obiecte familiare ajută la

creearea unui mediu mai sigur

pentru pacient.

10. Realizarea activităţilor de

necesitatea asistenţei.

(4,5,7,11)

Pacientul este orientat

faţă de el însuşi, faţă de

alte persoane, în timp şi

spaţiu.(2,3,6,7,9,13).

Poate să-şi desfăşoare

supravegheat

activităţile zilnice

(10,11,12)

Investigaţiile de

laborator sunt în limite

normale sau acceptate.

(1).

Tratamentu etiologic

determină ameliorarea

parţială sau completă a

funcţiilor mentale. (2).

Membrii familiei

identifică prezenţa la

pacient a confuziei

parţiale sau complete

(13,14, 15).

Membrii familiei

pregătesc mediu de

acasă pentru asigurarea

continuităţii unei

7

activităţile zilnice; oferiţi-i instrucţiuni

clare şi supravegheaţi cu răbdare

efectuarea acestora.Sarcinile trebuie să fie

simple, de bază, repetitive, pentru a ajuta

învăţarea acestora.

13. Incurajaţi membrii familiei să-i

povestească pacientului întâmplări

anterioare din viaţa acestuia şi a familiei.

14. Susţineţi membrii familiei în încercarea

de a comunica cu pacientul.

15. Permiteţi pacientului să-şi exprime

sentimentele înainte şi/sau după vizita

persoanelor dragi acestuia.

16. Îndrumaţi aparţinătorii către servicii

comunitare care pot susţine îngrijirea în

continuare a pacientului după externare.

rutină ajută la atingerea

scopului (independenţă în

autoîngrijire) şi reduce

confuzia şi anxietatea

pacientului.

11. Reduce confuzia şi anxietatea

pacientului.

12. Creşte stima de sine şi previne

complicaţiile legate de

inactivitate.

13. Memoria de lungă durată este

prezervată în multe cazuri.

Impărtăşindu-i pacientului

poveşti, evenimente familiare

îi oferă o senzaţie de

continuitate, securitate şi

comfort.

14. Membrii familiei necesită

frecvent încurajări repetate de a

menţine o comunicare cât mai

strânsă cu pacientul.

15. Exprimarea sentimentelor într-

un mediu suportiv ajută la

acomodarea îngrijitorului cu

condiţia pacientului.

îngrijiri optime.

8

Documentaţi în foaia de observaţie a pacientului:- Răspunsurile pacientului la solicitările d-voastră.- Comportament inadecvat sugestiv pentru afectare mentală.- Intervenţiile aplicate pentru menţinerea orientării pacientului în mediu real.- Evaluarea răspunsului la fiecare intervenţie.

7. Risc de infecţie

Definiţie: Prezenţa unor factori de risc pentru infecţii nosocomiale; Pacienţii la risc sunt cei vârstnici, debilitaţi, postoperator, cu deficienţe imune şi insuficienţe de organ; de asemenea pacienţii cu cancer, diabet zaharat, traume multiple, deficienţe senzoriale sau motorii, imobilizaţi la pat timp îndelungat.

Pacienţii cu boli cronice pulmonare, insuficienţă respiratorie, care utilizează umidificatoare de aer, terapie prin nebulizare, traheostoma sau tub endotraheal, precum şi pacienţii ventilaţi mecanic sunt la risc crescut de infecţii recurente.

Evaluare

Vârsta, sex

Istoricul bolii:

accidente,traumatisme, febră

sau hipotermie, intoxicaţii,

expunere la poluanţi,

Intervenţii.

1. Spălaţi-vă pe mâini înante şi după

acordarea îngrijirilor necesare

pacientului ; purtaţi mănuşi de latex

pentru asigurarea asepsiei când

acordaţi îngrijiri directe ( ex:

Rationale

1. Spălarea pe mâini este cea mai

eficientă metodă de evitarea a

răspândirii infecţiilor.

2. Previne răspândirea microbilor

la alte obiecte sau alimente.

Rezultatele

intervenţiilor (numerele

din paranteze corespund

intervenţiilor efectuate în urma

cărora se evaluează un rezultat).

9

convulsii.

Circumstanţe actuale

asociate unui risc crescut de

infecţie.

Status mental: orientarea în

timp şi spaţiu, nivelul de

conştienţă.

Status neurologic: funcţia

motorie şi afectarea

senzorială.

Factori de risc:

- Vârsta > 65 de ani.

- Deficienţe imune.

- Boli cronice.

- Etilism şi malnutriţie.

- Consum de droguri.

- Proceduri invazive.

- Antibioterapia

profilactică.

- Chemoterapia

- Politrauma.

- Expunere la medii cu

potenţial patogen., ş.a

schimbarea pansamentului, tratament

injectabil.)

2. Instruiţi pacientul şi ajutaţi-l să se

spele pe mâini înainte şi după masă,

folosirea toaletei sau a urinarului.

3. Asiguraţi igiena cavităţii bucale prin

umidifiere frecventă şi periaj dentar

zilnic.

4. Ajutaţi pacientul să asigure o bună

igienă a zonei anale- curăţirea zonei

anale prin ştergere cu şerveţele

umede sau spălare cu apă şi săpun

după defecaţie; curăţirea se face

dinspre zona meatului urinar ( mai

puţin contaminată) spre zona anală

( mai contaminată).

5. Schimbaţi poziţia pacientului

imobilizat la pat la fiecare 2 ore.

Asiguraţi îngrijirea tegumentelor mai

ales la nivelul zonelor de sprijin.

6. Incurajaţi pacientul să consume 2-3

litri de lichide/zi (în absenţa

contraindicaţiei) .

7. Asiguraţi o nutriţie echilibrată, cu un

conţinut proteic crescut în absenţa

contraindicaţiilor.

3. Reduce riscul infecţiilor cu

punct de plecare flora

bacteriană orală.

4. Previne infecţiile zonei genito-

urinare.

5. Previne staza venoasă şi

escarele de decubit.

6. Pentru a asigura fluidificarea

secreţiilor.

7. Contribuie la stabilizarea

greutăţii, masei musculare şi la

vindecarea plăgilor.

8. Reduce expunerea pacientului

la patogeni din mediul

înconjurător.

9. Ajută la eliminarea secreţiilor

din căile respiratorii şi previne

atelectazia.

10. Previne uscarea şi iritaţia

mucoaselor şi asigură

fluidificarea secreţiilor

bronşice.

11. Apariţia febrei ( mai ales

postoperator) semnifică infecţie

respiratorie, urinară,

tromboflebită sau infecţia la

Pacientul îşi asigură o

bună igienă corporală

(2,3,4,18).

Pacientul cunoaşte

factorii de risc pentru

infecţii şi semnele şi

simptomele acestora

(18).

Se menţine

normotermia (11)

Leucograma este în

limite normale (12)

Culturile sunt sterile

(13)

Secreţiile respiratorii

sunt clare, fără miros

(6,9,15,17)

Urina este clară, fără

miros, fără sediment

(2,4)

Nu apare diaree (2,4,

14)

Incizia postoperatorie şi

pansamentul este curat,

fără secreţii purulente

(15)

10

8. Asiguraţi izolarea pacienţilor cu

deficienţe ale sistemului imun;

monitorizaţi vizitele aparţinătorilor.

9. Postoperator, instruiţi pacientul să

facă exerciţii de tuse controlată şi

exerciţii de respiraţie profundă la

fiecare 4 ore.

10. Asiguraţi umidificarea oxigenului

administrat.

11. Monitorizaţi şi notaţi temperatura al

fiecare 4 ore.Raportaţi imediat

subfebrilitatea sau febra.

12. Monitorizaţi valoarea leucocitelor

sanguine; raportaţi prezenţa

leucocitozei sau leucopeniei.

13. In funcţie de recomandarea

medicului recoltaţi culturi din sânge,

urină, secreţii respiratorii, lichidul de

drenaj al plăgii.

14. Instruiţi pacientul să raporteze

imediat apariţia scaunelor diareice.

15. Respectaţi condiţiile de asepsie la

executarea manevrelor terapeutice

invazive (16aspiraţie traheo-bronşică,

inserţia sondei urinare, schimbarea

pansamentului plăgii, injecţii

intravenoase, intramusculare).

nivelul plăgii.

12. Leucocitoza semnifică infecţie;

leucopenia apare la organisme

debilitate, în urma depresiei

măduvei hematoformatoare, în

deficienţe severe de vitamine

sau aminoacizi.

13. Permite identificarea

germenilor cauzatori şi

ghidează antibioterapia.

14. Poate indica necesitatea

schimbării sau stopării

tratamentului antibiotic şi/sau

testare pentru Clostridium

dificile.

15. Previne răspândirea germenilor

patogeni.

16. Previne transmiterea

germenilor patogeni pe această

cale.

17. Eliminarea în condiţii igienice

a expectoraţiei previne

răspândirea infecţiilor.

18. Educaţia pacientului asigură

cooperarea acestuia pentru

asigurarea măsurilor de igienă

necesare prevenirii infecţiilor.

Locul de puncţie

venoasă nu prezintă

semne de inflamaţie

(15, 16).

Se menţine integritatea

tegumentară (2,3,4,5).

Pacientul

bea .........ml/zi şi

consumă ...........grame

proteine/zi (6,7)

Pacientul nu prezintă

semne de infecţie (1-

18).

11

16. Schimbaţi cateterul intravenos la

fiecare 24-48 de ore ( în funcţie de

recomandarea medicului); rotiţi

locurile de puncţie i.v. la 48-72 de

ore; asiguraţi dezinfecţia corectă a

locului de puncţie.

17. Asiguraţi pacientului şerveţele sau

recipiente pentru expectoraţie.

18. Educaţi pacientul referitor la:

- Spălarea măinilor şi igiena

corporală.

- Factorii care cresc riscul de

infecţie.

- Simptomele şi semnele de

infecţie.

Se notează în foaia de observaţie a pacientului:- Funcţii vitale - Data, ora, tipul de cultură recoltată.- Data, ora şi locul de inserţie a oricărui cateter.- Aspectul secreţiei drenate, a locului de inserţie a cateterului, aspectul plăgii.- Intervenţiile aplicate pentru reducerea riscului de infecţie.- Răspunsul pacientului la intervenţiile nursei.- Evaluarea fiecărui rezultat.

12

8. Anxietate: vezi plan de intervenţii la pacientul cu insuficienţă cardiacă.

13