SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ„SF. SPIRIDON” IAŞI

PLANUL DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

NESECRET Exemplar nr 1

Nr _________/__________

APROB AVIZATMANAGER INSPECTOR ŞEF

Dr. Ec. Ioan Bârliba AL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„Mihail Grigore Sturza” AL JUDEŢULUI IAŞI

Col. Dan-Paul IAMANDI

PLANUL DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

CUPRINS

I. DATELE DE IDENTIFICARE

II. PLANUL GENERAL AL UNITĂŢII (LA SCARĂ)

III. CONCEPŢIA DE ORGANIZARE ŞI DE DESFĂŞURAREA A

INTERVENŢEI ÎN CAZ DE INCENDIU

IV. FORŢE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU

V. SURSE DE ALIMENTAREA CU APĂ ÎN CAZ DE INCENDIU,

EXTERIOARE UNITĂŢII

VI. PLANUL FIECĂREI CONSTRUCŢII, INSTALAŢII TEHNOLOGICE

SAU PLATFORME DE DEPOZITAREA(LA SCARĂ)

I. DATELE DE IDENTIFICARE

Spitalul Clinic Jud. de Urgenţă”Sf. Spiridon” îşi desfăşoară activitatea în mun. Iaşi, B-dul Independenţei nr 1, şi are ca obiect de activitate servicii medicale.

Spitalul Clinic Judetean de Urgente Sf.Spiridon este deopotriva unitate de ingrijire medicala, invatamant si cercetare. Anual in spital sunt organizate cursuri postuniversitare, unele si cu participarea specialistilor straini, prin care se asigura pregatirea continua de specialitate a medicilor.

Spitalul are urmatoarea structura: sectii clinice, Unitatea de primire urgente, Ambulatorul de Specialitate al spitalului, Ambulatorul de Stomatologie Infantila, Ambulatorul de Stomatologie Adulti.

Este situat la 300 metri faţă de centrul municipiului Iasi şi se învecinează cu:- N – NV – Spitalul de Boli Infectioase;- S – B-dul Independentei;- V – Policlinica nr.1;- E – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr..T:Popa” Iaşi.

Obiectivul principal este amplasat în B-dul Independenţei nr 1, ocupă o suprafaţă de 4,0418 ha, din care o suprafaţă construită de 1,70 ha.

Spitalul mai funcţionează cu unele secţii amplasate în diferite locaţii din municipiul Iasi acestea fiind:- Policlinica nr 1;- Policlinica Stomatologică şi Balneologie;- Clinica dermato – venerice;- Secţia exterioară Copou;- Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie.- Centrul de Primire Urgenţă Tg Frumos. Policlinica nr. 1 este amplasată în vecinătatea spitalului pe str. V. Conta nr. 2 şi ocupă o suprafaţă construită de 2230 mp.

Policlinica stomatologică şi de balneologie este amplasată între B-dul Independenţei şi str.Al. Lăpuşneanu şi ocupă o suprafaţă construită de 1223,80 m.p.

Clinica Dermato – venerice este amplasată în cartierul Tătătraşi, pe str. Ciurchi nr.111, şi ocupă o suprafaţă de 2950 m.p., din care suprafaţă construită de 657 m.p., alei betonate in suprafaţă de 920 mp, suprafeţe ierbate de 1373m.p.

Spitalul şi unităţile anexe au următoarele profile de activitate:

COD CAEN ACTIVITATE8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8541 Alte activităţi referitoiare la sănătatea umană7430 Activităţi de testări şi analize tehnice6321 Depozitări5551 Cantine 9001 Colectarea şi tratarea apelor uzate

9002 Colectarea şi tratarea altor reziduri

II. PLANUL GENERAL AL UNITĂŢII (LA SCARĂ)

Clădirile amplasate în incinta proprietăţii spitalului şi în interiorul căruia se desfăşoară activitaţile medicale sunt construite începînd cu anul 1757 şi terminînd cu anul 1980, acestea fiind afectate atît de mişcările seismice cît şi de agenţii externi, fapt ce a impus ca pentru asigurarea condiţiilor desfăşurării actului medical cît şi a confortului minim necesar o parte dintre ele să fie consolidate, prin efectuarea de reparaţii capitale, curente cît şi recompartimentări.

Caracteristicile clădirilor sunt prezentate în planul(planurile) de detaliu ale acestora.

Inca din faza de proiectare, proiectantul general, cu toate că primul asezămînt medical a fost construit în anul 1757, a avut în vedere şi a ţinut cont de o serie de factori la amplasarea lui:

- Situarea lui într-o zonă a oraşului uşor accesibilă la confluenţa căilor de acces;- Posibilitatea racordării la toate utilităţile existente la acel moment/prezent: apă,

canal, electricitate, gaze, telefon.Odată cu trecerea anilor mărirea populaţiei oraşului/judeţului cît şi a diversificării

serviciilor medicale s-a impus ca pentru realizarea acestora să se asigure o gamă de servicii strîns legate de desăşurarea actului medical, raportate la perioada de timp în care acestea s-au realizat.

Prin dimensiunea lor fiecare clădire nou construită şi situată în incinta proprietăţii este separată de funcţiunile învecinate prin elemente de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc se încadrează şi astăzi în prevederile normativelor PSI în vigoare, suprafeţele amenajate pentru asigurarea actului medical realizat în incinta spaţiilor, gradul de rezistenţă la foc al clădirilor impus de materialele de construcţie folosite, respectă şi ele normativele PSI. Reparaţiile curente şi capitale la care acestea sunt supuse în prezent conduc numai la asigurarea minimului confort, mărirea capacităţii de paturi în saloane şi organizarea de noi spaţii prin recompartimentări executate în prezent din materiale de construcţii agrementate în ţară.

Spaţiile noi create au fost realizate numai pentru asigurarea de activităţi ce măresc gradul de perfecţiune al actului medical prin amenajarea de laboratoare ce sunt dotate cu aparatură şi tehnică medicală modernă, amenajarea şi construirea în anul 1967 a unei centrale termice ce asigură apa caldă menajeră şi încălzirea spaţiilor pe timpul iernii cît şi a amplasării unor generatoare ce pot asigura în eventualitatea întreruperii curentului electric a iluminatului spaţiilor cu grad de importanţă maximă.

La amplasarea noilor construcţii s-a avut în vedere asigurarea accesului între spaţii, legătura între clinici, laboratoare, centrală termică si Pichet PSI., prin intermediul unor alei de acces cît şi a unor platforme de acces ce pot fi folosite atît de echipamentele de intervenţie ale spitalului cît şi în eventualitatea intervenţiei de stingere a unui incendiu.

Legătura dintre toate aceste alei de acces este asigurată din şi prin Str. N. Bălcescu, iar în caz de necesitate prin b-dul Independenţei.

Mărirea numărului de paturi din interiorul saloanelor cît şi a complexităţii activităţilor actului medical a impus şi la asigurarea unor resurse/surse proprii de alimentare cu apă, reţele atît cele de apă,/canalizare şi agent termic fiind dimensionate în conformitate cu necesarul existent în prezent.

Numărul mic de construcţii ce asigurau condiţiile desfăşurării actului medical în perioada 1757 – 1946 a impus şi la asigurarea unei rezerve de apă proprii, conducînd la amenajarea unui bazin, acesta fiind în prezent dotat cu pompe şi motopompe.

La amplasarea obiectivelor şi construcţiilor prin care se asigură şi se prestează servicii pentru desfăşurarea actului medical( centrală termică, ateliere de reparaţii şi întreţinere) s-a avut în vedere situarea lor în extremitatea limitelor proprietăţii spitalului atît pentru asigurarea accesului cît mai uşor la stingerea unui eventual incendiu cît şi a gradului de pericol la foc.

Elementele de construcţie ce alcătuiesc în mare parte clădirile situate în incinta proprietăţii sunt execuate din materiale de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc asigură şi gradul de rezistenţă la foc al clădirii „I-II” după cum urmează:

- Pereţii exteriori executaţi din zidărie din piatră sau din cărămidă(raportat la anii cînd au fost executate) tencuiţi, a căror grosime variază între 1,40m şi 0,80m, cu limita de rezistenţă la foc de peste 7 ore.

- Pereţii interiori executaţi din zidărie din piatră sau cărămidă cu grosimea ce variază între 1,40 m-0,80 m, tencuiţi, cu limita de rezistenţă la oc de peste 7 ore;

- Pereţii interiori despărţitori cu grosime ce variază între 50 şi 25 cm, tencuiţi, cu limita de rezistenţă la foc de 7 ore;

- Pereţii interiori despărţitori de 20 cm grosime, tencuiţi, cu limită de rezistenţă la foc de 6 ore;

- Pereţii interiori despărţitori de 15 cm grosime, tencuiţi, cu limita de rezistenţă la foc de 4 ore;

- Pereţii interiori despărţitori de 12 cm grosime, tencuiţi, cu limita de rezistenţă la foc de 2 ore şi 45 minute;

- Stîlpi din zidărie din piatră de 1,20x1,20 m, cu limita de rezistenţă la foc de 4 ore;- Stîlpi din beton armat, cu limita de rezistenţă la foc de 4 ore;- Grinzi şi centuri din beton armat, cu limita de rezistenţă la foc de 2 ore;- Planşee intermediare executate din beton armat cu limita de rezistenţă la foc de 1

oră şi 50 minute;- Acoperiş tip – şarpantă +astereală din lemn ignifugat şi învelitoare din tablă

zincată;• terasa necirculabilă – limite de rezistenţă la foc rezultate din Tabel 2.1.9 din

Normativul P118/99.

Lucrările de reparaţii la care au fost şi sunt supuse o parte din clădiri conduc la:• mărirea gradului de rezistenţă a clădirii prin efectuarea de lucrări/consolidări stîlpi şi pereţi/reparaţii planşee;• mărirea capacităţii saloanelor dar şi a numărului lor prin amenajarea de noi spaţii rezultate în urma lucrărilor de reparaţii la care sunt supuse clădirile, acestea fiind incombustibile şi agreate în ţară(panouri de rigips, panouri vată minerală);• executarea de recompartimentări interioare din materiale de construcţie incombustibile ce conduc la amenajarea şi asigurarea de noi spaţii şi în care în

conformitatea cu prevederile Art. 2.1.11, art 2.1.11.8 din Normativul P118/99 nu schimbă gradul de rezistenţă la foc al clădirilor.

Gradul de rezistenţă al clădirilor „ I – II ”, natura acestora, „construcţii supraterane civile – atît independente cît şi comasate”, face ca în conformitate cu prevederile Art.+ Tabel 2.2.2 din Normativul P118/99 să asigurea la amplasarea lor distanţele faţă de construcţiile din zona de minim 6,00 m, iar în conformitate cu prevedirle Art. + Tabel 3.2.1 au fost amplasate în zone ferite de riscul de incendiu existente în vecinătate şi care în conformitate cu prevedirile Art. + Tabel 3.2.4 numărul de niveluri este nonormat, cu aria maximă construită(la sol) de 2500 m.p. .

Numărul maxim de niveluri a fost impus de gradul de rezistenţă al clădirii rezultat din limita de rezistenţă la foc al materialelor din care sunt alcătuite construcţiile, acestea fiind /au regimul de înălţime: demisol+parter+maxim 3 etaje.

Saloanele amenajate în incinta clinicilor a căror capacitate este între 10-20 paturi/salon nu conferă şi nu impune încadrarea lor în săli aglomerate, în conformitatea cu prevederile Art. 1.2.48 din Normativul P118/99, iar sălile de curs amenajate la Clinica Dermato, numărul de studenţi poate fluctua între 40-60 studenţi/serie, dar nu pot impune încadrarea lor în spaţii/săli aglomerate de tip „S2”, ci pot impune la asigurarea evacuării studenţilor prin holurile de acces din sălile de curs , lucru impus în prezent şi pentru spaţiile triaj-internări.

III. CONCEPŢIA DE ORGANIZARE ŞI DE DESFĂŞURAREA A INTERVENŢEI ÎN CAZ DE INCENDIU

Avînd în vedere faptul că Spitalul Clinic Jud. de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi este alcătuit din corpuri de clădiri unde sunt amenajate clinici medicale , alcătuite la rîndul lor din cabinete medicale , birouri, laboratoare, saloane în care sunt internaţi pacienţii şi care se consideră, conform Art. 4.2.49 din Normativul P118/99, că nu se pot deplasa singuri, s-a impus asigurarea intervenţiei ce are ca scop final evacuarea lor din spaţii – acordarea primului ajutor cît şi protejarea bunurilor materiale prin căile de acces şi evacuare , căi de evacuare separate de funcţiunile vecine(saloane, oficii, laboratoare) , formate din elemente de construcţie reprezentată prin:• pereţii interiori executaţi din zidărie de cărămidă cu limita de rezistenţă la foc de peste 7 ore;• planşee executate din beton armat cu limita de rezistenţă la foc de 1 oră şi 50 minute;• limite de rezistenţă la foc realizate şi în prezent în conformitate cu prevederile Art. +Tabel 4.2.53+4.2.54 din Normativul P118/99.

Accesul şi legătura între spaţii , indiferent de regimul de înălţime al clădirilor unde sunt organizate clinicile medicale ce intră în componenţa spitalului, este asigurat prin intermediul a minim două scări interioare incluse în case de scări închise, a căror elemente de construcţie respectă prevederile Normativului P118/99(pereţi cu limita de rezitenţă la foc de peste 7 ore , planşee din beton armat cu limita de rezistenţă la foc de 1 oră şi 50 minute, prevăzute cu uşi dotate cu sistem de autoînchidere şi geam armat conform Art. 2.6.7 din normativul 118/99.

Casele de scări de evacuare au asigurate conform art. 2.6.35 din Normativul P118/99 ieşiri la nivelul terenurilor, proiectantul clădirilor indiferent de perioada cînd

acestea au fost construite a avut în vedere să asigure, ţinînd cont de locul unde acestea sunt amplasate , să fie distribuite în zone care se asigură accesul direct spre exterior, independent sau prin intermediul holurilor:• iluminatul natural direct din exterior;• să nu se amplaseze scări cu rampe de acces curbe;• să asigure lăţimi de trecere pentru minim două fluxuri avînd în vedere şi faptul că o parte din persoanele internate în clădire sunt evacuate numai cu însoţitor;• să asigure înălţimea minimă a căilor de evacuare de 2,10 m.

Începînd cu perioada anilor 1976 cînd s-au efectuat lucrări de reparaţii capitale dar şi construcţii noi s-a impus dotarea suplimentară a spaţiilor cu lifturi, ce asigură legătura între spaţii, dar care au fost amenajate în conformitate cu prevederile Art. 4.2.51/pct a şi Art. 4.2.55 din Normativul 118/99, impunîndu-se ca acestea la amplasarea lor să fie separate de funcţiunile învecinate prin elemente de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc este de peste 7 ore faţă de 20 ore impuse de normativ.

La dispunerea căilor de evacuare, holuri-scări interioare, avînd în vedere şi faptul că în interiorul clinicilor sunt amenajate saloane, s-a impus ca acestea în conformitate cu prevederile art. 4.2.59 din Normativul P118/99 acestea să fie organizate la primele niveluri supraterane ale clădirilor.

În conformitate cu prevederile Art. 2.6.22 + art. 2.6.23 din Normativul P118/99, în pereţii interiori ai caselor de scară sunt practicate numai goluri de acces la nivelul(etajul) construcţiei acestea fiind protejate prin uşi cu geam armat dotate cu sisteme de autoînchidere.

Spaţiile ce fac obiectul prezentei documentaţii tehnice fiind amplasate în construcţii ce au regimul de înălţime: Demisol/subsol+parter+minim 3 etaje, au asigurat legătura între ele prin intermediul scărilor de acces ce au continuitate de la subsol pînă la ultimul nivel, fapt ce este în neconcordanţă cu prevederile Art. 2.6.24, iar pentru că situaţia actuală conduce la amenajarea de noi spaţii, administraţia spitalului a decis să organizeze activităţi, dar care sunt considerate „cu risc mic de incendiu”(spaţii tehnice, ateliere de întreţinere), sarcina termică nedepăşind 100 Mj, dotate cu geamuri şi separate de holurile de acces prin uşi cu limită de rezistenţă la foc de 45 de minute, dotate cu sistem de autoînchidere în conformitate cu prevederile Art. 2.6.25+Art. 2.6.26.

Protecţia persoanelor ce se pot evacua prin holurile de acces ce conduc la scările de acces a impus şi la interzicerea amplasării pe acestea de spaţii de lucru, birouri, depozite – nu vor fi introduse conducte de gaze naturale, lichide combustibile, ci numai în situaţiile în care prin dimensiuni reduc gabaritul scărilor de evacuare.

Spaţiile de colectare a gunoiului/ghenele de gunoi vor fi amplasate în conformitate cu prevederile aceluiaşi articol în încăperi separate, dar care pot comunica cu casele de scară, luîndu-se măsuri pentru a se împiedica pătrunderea fumului şi a focului în casa scării.

Uşile cu care sunt dotate spaţiile şi prin care este asigurată evacuarea din saloane, cabinete, laboratoare sunt de tip obişnuit conform Art. 2.6.14 din Normativul P118/99 şi sunt amplasate către exterior în sensul de deschidere conform Art. 2.6.16, interzicîndu-se în conformitate cu specificul aparte a activităţilor desfăşurate conform Art. 2.6.15, folosirea pe căile de evacuare a uşilor ce se pot bloca, a uşilor de tip glisant, ghilotină sau basculant.

În interiorul blocurilor operatorii sau al laboratoarelor şi cabinetelor unde se impune şi asigurarea unei protecţii a cadrului medical se pot folosi şi uşi

pliante/turnante impunînd în acelaşi timp, ca în conformitate cu prevederile Art. 2.6.7 din normativul P118/99 să fie amplasată în imediata apropriere o uşă pietonală.

Pentru asigurarea protecţiei atît a persoanelor ce sunt internate în interioul clinicilor, a persoanelor ce asigură actul medical cît şi a personalului care acordă primul ajutor la intervenţia pentru stingerea unui eventual incendiu s-a impus dimensionarea căilor de evacuare, în aşa fel încăt să asigure numărul de fluxuri impus de legislaţia PSI în vigoare, raportat şi la faptul că regimul de înălţime al clădirilor(media) este de : demisol/subsol+parter+3 etaje după cum urmează:

- Determinarea numărului de fluxuri în conformitate cu prevederile Art. 2.6.55 din normativul P118/99 „atunci cînd căile de evacuare în exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale parterului, lăţimea ieşirilor spre exterior(uşi la nivelul parterului) trebuie să asigure trecerea numărului total de persoane determinat prin însumarea:• numărului de persoane care prin scări interioare de la nivelul cel mai populat al clădirii;• 60% din numărul de persoane aflat la parterul clădirii;• 60% din numărul de persoane care vin prin scările interioare de la subsol de unde vom avea plecînd de la specificul unui corp de clădire unde îşi desfăşoara activitatea o clinică medicală(media).

La etajele I-III unde de regulă sunt organizate conform Art. 4.2.59 din Normativul P118/99, saloane cu un număr de 60 de bolnavi la care se adaugă personalul auxiliar alcătuit din: profesori, doctori, asistenţă, infirmiere, în număr de 20 persoane/schimb, deci un total de 80 persoane.

La parter unde sunt organizate cabinete-laboratoare-oficii, un nr de 80 persoane.La subsol/demisol unde de regulă sunt organizate spaţii tehnice sau ateliere cu

risc mic de pericol la foc, un număr mediu de 20 persoane, deci vom avea: 80+80x60%+20x60%=80+48+12=140 persoane.

În conformitate cu prevederile Art. 2.6.56 din Normativul P118/99 numărul de fluxuri trebuie să fie asigurat şi determinat prin relaţia:

F= NC , în care:

F= numărul de fluxuri;N= numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare;C= capacitatea normală de evacuare a unui flux şi care conform Art. 2.6.58 din

Normativul P118/99 este determinată de tipul, destinaţia şi riscul de incendiu al clădirii iar pentru spaţiile construcţiilor de sănătate, unde se consideră că o parte din persoane nu se pot deplasa singure este de 50 m de unde vom avea:

F= NC =

14050 =3 fluxuri

Uşile montate la spaţii în mod special, cele prin care se asigură accesul şi evacuarea fiind de dimensiuni mari(1.50-1.80 m), asigură conform Art. 2.6.60 din normativul P118/99 minim 3 fluxuri de evacuare şi care raportat şi la faptul că fiecare corp de clădire în parte este dotat cu cel puţin două căi acces evacuare distincte se asigură minim 6 fluxuri, cît şi prevederile Art. 4.1.41 din normativul P118/99, acestea

fiind ampasate distinct şi judicios, deschizîndu-se numai către exterior şi nefiind dotate cu praguri.

Ţinînd cont de specificul activităţilor desăşurate în incinta spaţiilor şi a faptului că la un moment dat trebuie asigurată evacuarea unui număr de persoane mai mari decît 50, valoarea de referinţă estimată de prevederile normativului P118/99, s-a avut în vedere şi respectarea prevederilor Art. 2.6.64- 2.6.68, care impune ca lăţimea coridoarelor, rampelor şi podestelor scărilor:

- Să nu fie redusă de uşi şi ferestre care se deschid spre acestea şi care nu pot bloca în poziţia deschisă evacuarea persoanelor spre exterior;

- Uşile deschise spre podestele scărilor de evacuare nu trebuie să reducă gabaritul acestora;

- Lăţimea rampei scărilor nu este mai mare de 2.50 m între perete şi balustradă;- Înălţimea liberă a căilor de evacuare este mai mare de 2 m.

Acest lucru a condus la marcarea şi trasarea căilor de evacuare, lucru impus de prevederile Art. 2.6.72 şi Art. 2.6.74.

Avînd în vedere componenţa spaţiilor, în interiorul cărora se desfăşoară activităţi de prestări servicii(reparaţii situate în corpuri de clădire distincte şi care nu sunt încadrate în categoria „C” – pericol de incendiu – centrală termică, atelier de tîmplărie), protecţia personalului de intervenţie în eventualitatea unui incendiu, în ceea ce priveşte evacuarea persoanelor, acordarea primului ajutor şi protejarea bunurilor este asigurată în mod distinct şi anume:

a) Protecţia faţă de vecinătăţi cît şi limitarea propagării şi transmiterii unui eventual incendiu este asigurată prin elemente de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc se încadrează în prevederile Normativului P118/99. Pereţii exteriori executaţi din zidărie de cărămidă de minim 30 cm grosime au limita de rezistenţă la foc de peste 7 ore. Planşeele executate din beton armat au limita de rezistenţă la foc de minim 1 oră şi 50 minute. Uşile cu limita de rezistenţă la foc de 45 de minute sunt dotate cu sistem de autoînchidere. De altfel profilul activităţilor desfăşurate a impus şi dotarea spaţiilor cu geamuri care în eventualitatea unei explozii asigură, în conformitate cu Art. 2.7 din normativul P118/99, suprafaţă vitrată.

b) Protecţia la foc atît a personalului angajat cît şi a celor care asigură intervenţia este asigurată prin echipamente de protecţie impuse de natura activităţilor desfăşurate, prin folosirea şi exploatarea materialelor de intervenţie PSI din dotarea spaţiilor.

Aceleaşi condiţii sunt prezente şi pentru spaţiile în care se desfăşoară activităţi care pot afecta profesional personalul angajat, dar şi prin transmitere şi propagare, acele persoane intră în contact cu zonele respective(radiologie, cobaltoterapie).

IV. FORŢE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU

Complexitatea de activităţi desfăşurate de Spitalul „Sf. Spiridon”, prin clinicile organizate în incinta proprietăţii, a gradului de pericol la foc a unor spaţii amenajate cît şi a numărului de persoane ce pot avea acces(internaţi saloane, personal direct angajat estimat la peste 1200 persoane zilnic) a impus să doteze Formaţia Civilă de Pompieri cu materiale specifice în caz de incendiu: motopompă, costume de protecţie, role de furtun, cheie racord , capete refulare, topoare PSI, lămpi şi tuburi de oxigen ce vor fi folosite în situaţiile în care în incendiul izbucnit se degajă fum sau substanţe toxice ce pun în pericol viaţa pompierilor civili.

Formaţia Civilă de Pompieri este alcătuită din 2 pompieri civili profesionişti, şi care sunt pregătiţi, dotaţi şi echipaţi pentru a interveni în caz de urgenţă cu:

- Costume de protecţie, căşti de protecţie, măşti de gaze cu cartuş filtrant+cel puţin 2 tuburi de oxigen.Formaţiei Civile de Pompieri i-a fost repartizată o încăpere special amenajată şi

dotată cu post telefonic pentru anunţarea Grupului de Pompieri al municipiului Iaşi, în eventualitatea izbucnirii unui eventual incendiu.

La sediul pichetului PSI este amplasat un post telefonic ce are legătură directă cu Grupul de pompieri Iaşi, cît şi cu centrala telefonică proprie a spitalului, cu toate clinicile, spaţiile auxiliare şi poarta spitalului.

La constituirea Formaţiei Civile de Pompieri unul din criteriile care au stat la baza, exceptînd numărul de persoane, a fost acela al complexităţii activităţilor desfăşurate în incinta spaţiilor, a gradului de pericol la foc al acestora, fapt ce a condus la organizarea şi avizarea unor ipoteze de intervenţie în caz de incendiu, care sunt structurate pe:

- Modul de lucru al echipei PSI la locul de munca, care v-a cuprinde şi detalia activităţile obligatorii ale personalului angajat, conform instruirii acestuia de către Cadrul Tehnic cu atribuţii PSI, si anume: va întrerupe curentul electric de la Tabloul General, va alarma Grupul de Pompieri al Mun. Iaşi, va actiona stingătorul portativ asupra focarului de incendiu, va participa la acţiunea de evacuare a bunurilor materiale neincendiate cît şi a personalului angajat

- Grupa de intervenţie la motopompă – amplasează motopompa MP79 la bazinul de apă/rezerva de apă constituit în incinta proprietăţii:• servantul nr 1 va acţiona cu cap de refulare tip „C” cu ajutajul de 14 mm pe partea dreaptă a distribuitorului asupra focarului incendiului;• servantul nr 2 va actiona pe partea stîngă a distribuitorului cu cap de refulare tip „C” cu ajutajul de 14mm;• servanţii 1 şi 2 de la grupa de intervenţie vor folosi măştile de gaz prevăzute cu cartuşe filtrate.

- Grupa de salvare şi prim ajutor – Şeful de grupă, salvare şi prim ajutor împreună cu cei doi servanţi pompieri vor evacua bunurile materiale neincendiate şi vor acorda primul ajutor în condiţiile legii şi protecţie a persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol;• servanţii pompieri de la Grupa de Salvare şi prim ajutor implicaţi direct în acţiunea de de localizare şi stingere a incendiului în interior vor folosi în mod obligatoriu măştile de gaze prevăzute cu cartuşe filtrante contra fumului şi gazelor toxice din dotarea.

De asemenea pentru intervenţii în caz de incendiu sau alte cazuri de forţă majoră se va colabora şi coopera cu UPU SMURD şi Serviciul de Protecţie Civilă Iaşi.

Riscul de incendiu este componentă a cerinţei de „Siguranţă la foc” , cerinţă obligatorie din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Siguranţa la foc cuprinde următoarele criterii de performanţă:• riscul de incendiu;• rezistenţă la foc;• preîntimpinarea propagării incendiilor;• comportarea la foc;• stabilitatea la foc;• căile de acces, de evacuare şi incendiu.

Riscul de incendiu este criteriul de performanţă care prezintă probabilitatea globală şi de izbucnire a incendiilor, determinată de interacţiunea proprietăţilor specifice ale materialelor şi substanţelor combustibile, cu sursele de aprindere în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu.

Riscul de incendiu se va stabili pe încăperi, zone şi global, asigurîndu-se încadrarea la nivelul de risc, corespunzător reglementărilor specifice.

Determinarea riscului de incendiu

Factorii de determinarea a riscului de incendiu sunt:

1 – densitatea sarcinii termice de incendiu(q);2 – clasele de combustibilitatea sau periculozitate a materialelor şi substanţelor existente(c);3 – sursele de aprindere existente(s);4 – condiţiile(împrejurările) care pot determina sau favoriza aprinderea(i)5 – măsuri stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanţi.

Densitatea sarcinii termice

Potrivit reglementărilor in vigoare, sarcina termică este cantitatea de căldură pe care o poate degaja prin ardere completă, totalitatea materialelor combustibile fixe sau mobile existente în spaţiul afectat de incendiu.

Densitatea sarcinii termice de incendiu se determină prin raportarea sarcinii termice la aria încăperilor luate în considerare. Se precizează că acest parametru este cea mai importantă componentă a riscului de incendiu.

Datorită destinaţiilor spaţiilor analizate, în spaţiile de alimentaţie publică, cazare şi depozitare se pot găsi materiale combustibile, după cum urmează: material textil diferit(deşeuri, produse finite), material lemnos în mobilier(birouri, mese de lucru, blaturi maşini, rafturi), carton – hîrtie, ambalaje, rechizite, material plastic(conductori electrici, furnituri, ambalaje, accesorii, dispozitive folosite folosite în medicină), linoleum, mochetă, aparatură electronică şi tehnică de calcul, cauciuc(izolaţia unor cabluri, covoare protecţie), medicamente şi produse parafarmaceutice, produse alimentare diferite, vopsele protecţie.

1) – Clasa de combustibilitate a materialelor existente la un moment dat este dată în tabelul următor:

Nr. crt.

Materialul combustibil Clasa de combustibilitate

Coeficientul de risc

1 Aparatura electronică şi tehnică de calcul, telefonie

P3 3

2 Ulei mineral P3 33 Material textil P3 34 Cauciuc P3 35 Material plastic+PVC P3 36 Hîrtie, carton ambalaje P3 37 Material lemnos diferit P3 3

Din tabel rezultă că materialele existente în incinta spaţiilor, luate individual reprezintă în general substanţe dificil inflamabile, cu excepţia vopselelor şi a diluanţilor aferenţă care sunt uşor inlamabile.

3. Surse de aprindere existente

Sursele de aprindere cuprind energia necesară aprinderii materialelor combustibile.

Coeicienţii de risc sunt determinaţi de riscul de aprindere posibil din spaţiul respectiv.

Sintetic situaţia este prezentată în tabelul următor:

Nr. Crt

.

Încăpere, compartiment

Flacără deschisă

Sursa de aprindere Coef.Sursă nat. termică

Sursă electrică

Sursă mecanică

Sursă nat. Trăsnet

Sursă umană

1 Spaţii prestări servicii

Da Nu Da Nu Nu Da 2

2 Atelier intretinere, centrală termică, generator

Nu Nu Da Nu Nu Da 2

3 Laboratoare Nu Da Da Nu Nu Da 34 Magazii

materialeNu Nu Da Nu Nu Da 2

5 Spaţii, bloc alimentar, oficii

Da Nu Da Nu Nu Da 2

6 Spaţii administrative, saloane medicale, săli curs

Da Nu Da Nu Nu Da 2

În conformitate cu prevederile Art. 2.1.8 + Tabel 2.1.9 pct 1 - pct 5 precum şi a Art. 3.4.2/Tabel 3.4.4 din Normativul P118/99, clădirile unde îşi desfăşoară activităţile Spitalul „Sf. Spiridon” , au gradul I-II de rezistenţă la foc, gradul E pericol la foc.

La stabilirea gradului de rezistenţă la foc a clădirilor „I-II” s-a ţinut cont de prevederile cuprinse în mod special în Art. 2.1.10 - 2.1.11 cu subpunctele 2.11.1 – 2.11.2 şi 2.11.3 din Normativul P118/1999, din care reiese faptul că la stabilirea „gradului de rezistenţă la foc se ia în considerarw soluţia cea mai defavorabilă, neiind amenajate alt gen de învelitori ce ar impune la luarea în considerare învelitoarea executată, cît şi faptul că acestea nu depăşesc valoarea de 25 ‰ din aria spaţiului închis”.

Separarea la interior a spaţiilor ce sunt încadrate în categoria C pericol de incendiu:

- Încăperi componente spaţiilor: centrala termică, atelier tîmplărie care sunt amplasate în construcţii diferite dar şi cu vecinătăţi reprezentate prin: alte construcţii proprietate a spitalului.

Avîndu-se în vedere regimul de înălţime al construcţiilor – numărul de niveluri – destinaţia încăperilor pentru a se asigura şi evacuarea persoanelor din incinta spaţiilor în eventualitatea izbucnirii unui incendiu, proiectantul general al întregii investiţii a avut în vedere respectarea legislaţiei PSI privind asigurarea protecţiei căilor de evacuare(case de lift – scări interioare şi scară interioară deschisă) după cum urmează:

- I. Pentru casele de scară şi scările închise , separarea acestora de funcţiunile învecinate începînd cu subsolul şi terminînd cu etajul II-III prin elemente de construcţie cu limitele de rezistenţă la foc ce respectă prevederile Art. 2.3.31. – 2.3.32-2.3.33-2.3.34 din normativul P118/99 de:

- Pereţi despărţitori executaţi din zidărie de cărămidă de 30 cm grosime, tencuiţi cu limita de rezistenţă la oc de peste 7 ore;

- Planşee din beton armat, cu limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 50 minute;- Uşi executate din panouri de geam termopan, montate pe structură metalică cu

limită de rezistentă la foc reliefate şi în prevederile cuprinse în Tabelele 4.1.8-4.1.34 din Normativul P118/ 1999.

II. Pentru scara interioară deschisă , s-a avut în primul rînd în vedere realizarea prevederilor Art. 2.6.35 pct B dar şi a Art. si Tabel 4.1.8 şi anume: ”are ieşire la nivelul terenului prin hol şi este separat de funcţiuni prin pereţi a căror limită de rezistenţă la foc este de peste 7 ore”.

- Atît scările interioare închise cît şi scara interioară deschisă au asigurat conformArt. 2.6.30 din Normativul P188/1999 iluminatul natural direct din exterior.

III. Pentru grinzi – podeste – rampe scări interioare, s-a avut în vedere respectarea prevederilor Art. 2.3.33 din Normativul P188/99, articol ce prevede ca pentru clădiri, construcţii ce au gradul I-II rezistenţă la foc trebuie să fie CO(CA1) cu limită de rezistenţă la foc de 1 oră, lucru realizat acestea avînd limita de rezistenţă la foc de peste 2 ore.

De asemenea la amenajarea întregii construcţii s-a avut în vedere ca în interiorul spaţiilor să nu fie depozitate, înmagazinate cantităţi mari de materiale, articole ce nu pot influenţa valoarea sarcinii termice sau nu s-ar putea desfăşura activităţi ce ar impune încadrarea spaţiilor în categoria celor ce prezintă „risc mare de incendiu, art. 2.3.43 din Normativul P188/99.

Densitatea sarcinii termice de incendiu s-a efectuat conform normativelor in vigoare cu relaţiile:

Sq=QixMi qa=SqAs

Deoarece toate nivelele componente clădirii sunt separate între ele prin elemente de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc se încadrează în prevederile Art. 2.4.1 -4.2.21 din Normativul P118/1999 şi anume: planşee cu limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 50 minute, la calculul sarcinii termice de incendiu pentru fiecare nivel în parte se va considera cîte un „singur compartiment de incendiu”, compartimente unde se vor afla materiale combustibile.

Cantităţile de materiale combustibile ce s-au apreciat în prezenţa documentaţiei tehnice sunt estimative, iar suprafeţele luate în calcul sunt cele în care se desfăşoară efectiv activităţi în incinta întregii construcţii.

Sarcina termică rezultată din calcul şi repartizarea spaţiilor exploatate în prezent de care spitalul clinic fiind de 116,053Mcal/mp, face ca în conformitate cu prevederile Art. 2.1.2+2.1.3 din Normativul P118/1999 şi a Art. III 3.1. din Normativul NP 006/1996, pentru un spaţiu ce are altă destinaţie decît cea de locuit persoane , conferind spaţiilor încadrarea în „spaţii ce prezintă risc mijlociu de pericol de incendiu”, fapt ce nu afectează stabilitatea construcţiei, avîndu-se în vedere gradul de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie ce alcătuiesc clădirea, cît şi a celor ce asigură separarea la interior, separarea între spaţii.

Dacă se va face corelarea dintre suprafaţa construită a întregii clădiri şi suprafaţa construită ocupată efectiv de spaţiile unităţii, de regimul de înălţime şi de modul de alcătuire a acesteia, de limitele de rezistenţă la foc a elementelor principale de construcţie ale acesteia, de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, vedem că toate aceste elemente se încadrează în prevederile cuprinse în Normativul P 118/1999.

Căi de acces, evacuare şi intervenţie

Plecîndu-se de la tema de proiectare – destinaţia şi felul clădirii(publică independentă) a naturii şi activităţilor desfăşurate în incinta spaţiilor cît şi a numărului de persoane ce pot avea acces în incintă, în conformitatea cu prevederile Art. 2.6.1 din Normativul P 188/1999 – proiectantul general a fost obligat să „asigure căi de evacuare prin carea atît persoanele ce se pot afla la un moment dat în interiorul unor spaţii cît şi bunurile materiale înmagazinate în interiorul lor, în eventualitatea izbucnirii unui incendiu se poate ajunge în exterior la nivelul terenului sau a altor suprafeţe carosabile, în timpul cel mai scurt şi în condiţii de de deplină siguranţă „, prin uşi ce în uncţie de locul unde sunt amplsate au dimensiuni corelate cu specificul şi numărul de persoane ce pot avea acces simultan în interiorul acestora.

În conformitate cu prevederile Art. 2.6.10 -2.6.11 din Normativul P118/1999 – traseele căilor de evacuare sunt distincte şi independente, astfel încît sa asigure posibilitatea ca persoanele aflate în incinta spaţiilor să recunoască cu uşurinţă traseul spre exterior, iar în cazul de faţă avîndu-se în vedre destinaţia construcţiilor(spaţii administrative –cazare pacienţi, cabinete medicale) să asigure evacuare pe două căi de evacuare dar şi în două direcţii opuse.

Uşile, care asigură în primul rînd accesul dar şi evacuarea persoanelor din spaţii au deschiderea spre exterior, fiind de tip obişnuit montate conform Art. 2.6.14 din Normativul P118/1999 atît pe balamale cît şi pe pivoţi, tocurile de uşi neavînd praguri mai mari de 2,5 cm, existînd în acelaşi timp şi posibilitatea ca pentru evacuare în caz de incendiu( art.2.6.8 din acelaşi normativ) să se poată folosi şi o parte din ferestre ce sunt amplasate la parterul clădirii cu condiţia ca acestea să fie modulate în aşa fel încît să se asigure o lăţime liberă de 2.00 m.

Numărul de persoane estimat a fi la un moment dat în incinta spaţiilor amenajate de către unitate, pe toate nivelurile clădirii a impus şi asigurarea a minimum 2 căi de evacuare, lucru specificat şi în art. 2.6.12, căi de evacuare ce vor fi separate de funcţiunile învecinate prin elemente de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc respectă prevederile din Normativul P118/1999.

Prin modul de alcătuire a construcţiilor cît şi regimul de înălţime a acestora, proiectantul general a impus şi amplasat căi de evacuare ce au legătura directă şi distinctă cu exteriorul: separata pentru spaţiile în care se desfăşoară activităţi la subsolul construcţiei şi cumulat pentru celelalte niveluri prin căi de evacuare dispuse la parterul clădirii în aşa fel încît acestea să nu se suprapună, aceste căi de evacuare fiind protejate prin elemente de construcţie a căror limită de rezistenţă la foc respectă Art. 4.1.9 din Normativul P118/1999.

Accesul şi legatura între spaţii este asigurată la interiorul întregii construcţii prin intermediul scărilor închise şi scărilor deschise proiectate şi executate de către executantul investiţiei, respectîndu-se în primul rînd prevederile cuprinse în Normele PSI în vigoare după cum urmează:

A. – scările interioare: • sunt un număr de minim două, una plecînd de la subsolul clădirii pînă la etajul III-IV al clădirii şi a doua plecînd de la parter la etajul III-IV al clădirii, acestea fiind de tip închis, amplasate în case proprii de scară izolate de celelalte funcţiuni prin elemente de construcţii a căror limită de rezistenţă la foc se încadrează în prevederile Tabel 3.4.4 din Normativul P118/1999;• conform Art. 2.6.23 din Normativul P118/1999, uşile de acces la casele de scări sunt dotate cu sisteme de autoînchidere, fiind de tip etanş şi rezistente la foc, executate din panouri de geam termopan;• conform Art. 2.6.30 din Normativul P118/1999, cele două case de scară au asigurat iluminatul direct din exterior, iar în interiorul acestora conform Art. 2.6.29 din acelaşi normativ nu sunt amenajate spaţii de birou, spaţii de depozitare sau alte destinaţii şi nu sunt străbătute de reţele de gaz metan;• conform Art. 2.6.35 din Normativul P118/1999, casele de scară au ieşiri direct la nivelul terenului cît şi a unor suprafeţe carosabile conform punctelor a şi b din articol;• înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafaţa şi forma treptelor şi a podestelor, trebuie să permită şi permit o circulaţie lesnicioasă şi sigură a persoanelor, lucru realizat şi în concordanţă cu prevederile Art. 2.6.38 din Normativul P118/1999;• conform Art. 2.6.41, din acelaşi normativ, construcţia avînd mai multe niveluri are asigurată prin construcţie, posibilitatea ridicării furtunelor pînă la locul unde urmează a fi folosite(vangul fiind de 10 cm);• holul de la parter prin care se asigură accesul spre exterior al scărilor de evacuare comunică liber cu celelate funcţiuni amplasate la parterul clădirii, conform Art. 2.6.36 din Normativul P118/1999.

B. Scară interioară deschisă:

• este amplasată în holul principal de acces şi asigură legătura între spaţiile amplasate la parterul clădirii la etajul III-IV al clădirii;• este separată de funcţiunile învecinate prin elemente de construcţie a căror limite de rezistenţă se încadrează în prevederile Art. 2.3.31 şi 2.3.32 din Normativul P118/1999;• pereţii cu limită de rezistenţă la foc de peste 7 ore;• planşee din beton armat cu limită de rezistenţă la foc de minim 1 oră şi 50 minute;• grinzi-stîlpi şi centuri din beton armat cu limita de rezistenţă la foc de 2 ore, respectiv 4 ore;

• pe podestele intermediare nu sunt amplasate birouri sau spaţii cu alte destinaţii;• scara interioară deschisă are asigurat atît iluminatul natural cît şi iluminatul artificial, respectîndu-se prevederile Art. 2.6.30 din normativul P118/1999.

În conformitate cu prevederile Art. 2.6.72 - 2.6.73 din Normativul P118/1999, căile de evacuare sunt marcate cu indicatoare prin care se arată sensul şi direcţia către exterior – casa de scară.

Ascensoarele montate şi amplasate la interior în număr de două nu constituie conform Art. 2.6.6 din Normativul P118/1999 „cale de evacuare”.

Timpii de evacuare şi lungimile maxime admise ale căilor de evacuare, plecîndu-se de la destinaţia şi natura activităţilor desfăşurate în interiorul acesteia ”construcţie publică – activităţi administrative – spaţii odihnă” sunt stabiliţi în corelare cu prevederile Art. 3.6.4 – 3.6.5, dar şi a tabelului 3.6.5 din Normativul P118/1999, iar limitele impuse sunt respectate în totalitate şi anume: întreaga clădire avînd gradul I – II de rezistenţă la foc, dar beneiciind şi de două direcţii, distanţa dintre cel mai îndepărtat punct pînă la calea de evacuare trebuie să fie de 35 m şi parcursă în 88 de secunde.

Elementele de construcţie ce asigură separarea căilor de evacuare în funcţiunile învecinate(spaţii odihnă) nu sunt placate cu materiale combustibile şi nu au proeminenţe ce ar putea îngreuna sau obtura evacuarea persoanelor în eventualitatea izbucnirii unui incendiu.

E. – SURSE DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN CAZ DE INCENDIU EXTERIOARE UNITĂŢII

Alimentarea cu apă – reţele distribuţie interioară

Pentru asigurarea consumului de apă potabilă zilnică necesară personalului cît şi pentru asigurarea necesarului de apă la intervenţia la stingerea unui eventual incendiu, unitatea a încheiat cu SC APAVITAL SA Iaşi, un contract de furnizare apă potabilă, prin care alimentează cu apă rece la 3 atm, atît reţelele de hidranţi interiori cît şi cele de hidranţă exteriori amplasaţi în incinta proprietăţii. Facem remarca că pentru asigurarea presiunii necesare alimentării cu apă atît a reţelei de hidranţi interiori cît şi a celei necesare menţinerii şi întreţinerii igienei corporale(băi, WC-uri, saloane), cît şi pentru uzul unităţilor de preparare a hranei, s-au amplasat la subsolul clădirii, în spaţii speciale hidrofoare ce asigură atît presiunea cît şi debitul necesar desăşurării activităţilor.

În conformitate cu prevederile STAS 1479/1990 –art. 3.1.31 se impune ca: la construcţiile(compartimentările cu un volum mai mic de 25000 mc, să se amplaseze – doteze cu un hidrant interior care să aibă: lungimea minimă a unui jet compact să fie de 6 m, debit specific de 2,5 l/s, condiţii îndeplinite prin amplasarea pe fiecare nivel al clădirilor a minim 2 hidranţi interiori amplasaţi în nişe practicate în elementele de construcţie incombustibile a clădirilor, dotate cu toate accesoriile impuse de legislaţia PSI în vigoare şi anume: rola cu furtun cauciucat tip B, cap de refulare şi cheie racord, iar pentru a evidenţia locul de amplasare au prevăzut în interior circuite de iluminat.

De asemeni în incinta proprietăţii sunt amplasaţi hidranţi exteriori marcaţi prin plăcuţe indicatoare inclusiv ajutajul lor, acestia fiind protejaţi pe timpul iernii, racordaţi la reţeaua de alimentare stradală, reţea ce poate asigura şi rezerva de apă constituită

pentru intervenţia la stingerea unui incendiu. Totodată în cadrul unităţii fiinţează două bazine de apă cu capacitatea de 200 mc şi respectiv 150 mc.

Pentru mărirea capacităţii de intervenţie s-a impus ca în conformitate cu D.G. PSI 003/2001 Anexa 3, pct , dotarea spaţiilor cu cîte minim un stingător la fiecare 300 mp amenajaţi sau minim două bucăţi pe fiecare etaj amenajat în parte.

Alimentarea cu energie electrică

Pentru buna desfăşurare a activităţilor spitalului, s-a asigurat continuitatea cu alimentare cu energie electrică, prin montarea a 3 grupuri electrogene de 200 kVA, în cadrul schemei de alimentare cu energie electrică a spitalului. Aceste grupuri asigură o rezervă de 100% , în alimentarea cu energeie eletrică a spitalului, în cazul întreruperii energiei electrice furnizate de EON.

De la tabloul electric general pleacă circuite ce vor alimenta cu energie tablouri electrice amlasate în fiecare corp de clădire şi pe fiecare etaj în parte, tablouri electrice la care sunt racordate reţele de iluminat şi priză la 220V, cît şi circuite de priză la 380V, pentru toate agregatele din dotare.

Instalaţia electrică interioară este alcătuită din Tablou Electric General, amplasatla subsolul clădirii, într-o încăpere distictă, în care accesul persoanelor străine este strict interzis, tablou la care sunt racordate pe fiecare nivel în parte cîte un tablou electric, urmărindu-se respectarea prevederilor cuprinse în Normativul P118/1999, art. 3.8.11 cît şi a celor cuprinse în Normativul I7/1991.

De asemeni instalaţia electrică interioră este alcătuită din circuite de iluminat şi circuite de priză la 220 V cît şi circuite de priză la 380V, montate în mod special la subsolul clădirii(ateliere reparaţii şi întreţinere, spălătorie, hidrofor, bucătărie), circuite ce sunt figurate şi în schemele electrice interioare pentru fiecare nivel în parte.

Circuitele de iluminat la 220 V sunt execuate din conductori din Al de 2x2,5 AFY-IPY 16, montatea în tuburi de protecţie şi anume:• în tuburi de protecţie sub tencuiala în spaţiile unde nu este montat tavan fals;• în tuburi de protecţie sub tencuială dar şi pe elementele combustibile ce alcătuiesc tavanul fals, după ce s-a efectuat şi executat izolarea electrică şi termică a acestora.

Circuitele de priză la 220 V sunt executate din conductori din Al de 2x4 AY + 2,5 FY – IPY 18, cu contact pe nul , montate în tuburi de protecţie sub tencuială.

Circuitele de priză 380 V sunt execuate din conductori din Al de tip MCCG 4x6 AFY + 5FY montate atît sub pardoseală cît şi în tuburi de protecţie asigurat de tipul IP 54.

Toate corpurile de iluminat sunt dotate cu grătare de protecţie, manşonate, capsulate, iar corpurile de priză cît şi corpurile întrerupătoarelor sunt de tip casetat antigron.

Aparatele şi aparatura electrică, electrotehnică, tehnica medicală şi de calcul, instalaţii de ventilare cît şi lifturile sunt legate la prize de împămîntare.

Întreaga instalaţie electrică a fost executată şi este verificată şi întreţinută numai de către personal calificat şi autorizat în conformitate cu normativul I7/1991, mai mult în cadrul echipelor de intervenţie fiind angajat electrician specialist pe fiecare tură în parte are dreptul de control, constatare dar şi remediere a defecţiunilor apărute.

Datorită limitelor de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie ce intră în structura de rezistenţă a clădirii, întreaga instalaţie electrică interioară montată în interiorul spaţiilor de producţie cît şi cele de depozitare este de tip: corpuri fluorescente fiind dotate cu grătare de protecţie – corpurile de iluminat incandescente cu globuri de protecţie în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Avînd în vedere natura activităţilor desfăşurate în incinta spaţiilor amenajate(săli aglomerate de tip S2) se impune dotarea şi amplasarea în interiorul spaţiilor de instalaţii de siguranţă, prin care se poată dirija – direcţiona evacuarea persoanelor spre căi de evacuare – scări interioare – uşi acces, lucru impus de art. 6.31 din Normativul I7/1991, şi realizat prin amplasarea pe holurile de acces a unor lămpi pe care este inscripţionat sensul de deplasare către scările de evacuare.

Deoarece în incinta unităţii, în interiorul clinicilor medicale sunt repartizate spaţii cu destinaţie diferite: spaţii de tratament/saloane, se impune ca în conformitate cu prevederile art. 6.32 – tabel 6.1. pct. d din I7/1991, „în spaţiile cu aglomerări de persoane cu un număr de la 201-600 persoane iluminatul de siguranţă va fi de tip IV.

Circuitele pentru iluminatul normal al spaţiilor şi circuitele pentru iluminatul de siguranţă a casei scărilor se vor racorda înaintea întrerupătorului general al Tabloului Electric General, amplasat la subsolul clădirii, într-o încăpere special amenajată pentru iluminatul comun.

Circuitul de iluminat de siguranţă se va prevedea cu un întrerupător pe tablou general – lămpile fiind amplasate în locuri vizibile şi marcate conform normativelor, acestea indicînd locul şi sensul de ieşire către exterior.

Încălzirea spaţiilor situate în corpurile de clădire amenajate în incinta proprietăţii este asigurată pe timpul iernii prin intermediul unor reţele de radiatoare din fontă, ce folosesc agent termic furnizat de catre CET Iaşi.

Prin amplasarea obiectivului în zonă, a distanţelor faţă de funcţiunile învecinate: str. N. Bălcescu, B-dul Independenţei, Policlinica nr 1, blocuri de locuinţă amplasate în zonă, cît şi a limitelor de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie ce asigură separarea faţă de acestea nu este posibilă transmiterea unui eventual incendiu către acestea.

Accesul din exterior la spaţiile clinicilor organizate în interiorul spitalului este asigurat prin intermediul uşilor principale de acces la spaţii, realizîndu-se astfel prevederile art. 4.1.63+4.1.64 din normativul P118/1999si realizindu-se în acest scop:• spaţiu liber pentru persoanele care ies din clădire în faţa acesteia;• platforme – parcări auto în afara gabaritului necesar pentru evacuarea persoanelor, iar în conformitate cu prevederile art. III . punctele 3.3.14-3.3.16 şi 4.2.60, intervenţia pentru autospecialele pompierilor pentru cel puţin două faţade;• trasee de intervenţie scurte, uşor de recunoscut, echipate şi marcate corespunzător pentru a asigura protecţia echipelor de pompieri venite la intervenţie.

IPOTEZA I – ATimp operativ 9 minute

Incendiu la Clinica a-III-a Chirurgie, etaj II, salon 1 şi 2

Construcţia Clinicii a-III-a Chirurgie este de gradul III, rezistenţă la foc, avînd cabinete, saloane, laboratoare şi săli de operaţii, dispuse pe două nivele: demisol, etaj 1 şi 2.

Construcţia dispune de 4 scări interioare şi o scară exterioară fixă metalică pentru intervenţia în caz de incendiu. La intrarea în clinică funcţionează două ascensoare, utilizate pentru transportul bolnavulor şi a personalului de serviciu. Clinica a-III-a Chirurgie este dotată cu hidranţi interiori şi stingătoare.

Locul incendiului este stabilit la etajul 2, salonul 1 şi 2 şi se apreciază că pînă la intrarea în acţiune a formaţiei, incedniul se manifestă pe o suprafaţă de 60 m2 cu tendinţa de propagare spre sălile de operaţie nr. 1 şi 2, precum şi la podul clinicii prin scara din dreapta a sălii de operaţie nr. 2.

MisiuniEchipele de intervenţie de la locul de muncă va echipa două ţevi tip C la hidranţă

şi va acţiona cu stingătoarele din dotare. Motopompa formaţiei de pompieri va fi amplasată în faţa clinicii, în vederea alimentării la bazinul de apă.

Grupa de lucru la M.P. va acţiona pentru lichidarea incendiului, ehipînd două ţevi de tip C. Şeful de grupă şi servantul nr. 1 va acţiona prin intrarea clinicii la locul incendiului, avînd misiunea de localizare şi lichidarea a incendiului.

Grupa de salvare şi evacuare va actiona pentru evacuarea bolnavilor şi a bunurilor materiale din clinică formînd două echipe a cîte 5 persoane. Bolnavii vor fi conduşi prin scara de evacuare din stînga.

Electricianul de serviciu va întrerupe funcţionarea ascensoarelor.Servanţii pompieri care acţionează în zona incendiului vor i echipaţi cu măşti

contra umului şi gazului.

IPOTEZA a-II - a Timp operativ 8 minute

Incendiu la Clinica a-III-a Medicală, parter

Cosntrucţia Clinicii a-III-a Medicale este de gradul III rezistenţă la foc, avînd cabinete, amfiteatre, laboradoare, saloane dispuse pe un nivel şi mansarda, demisol, parter, etaj I şi mansardă.

Construcţia dispune de două scări interioare şi o scară exterioară fixă metalică pentru intervenţia în caz de incendiu.

Clinica a-III-a Medicală este dotată cu 6 hidranţi interiori şi stingătoare.Locul incendiului la Clinica a-III-a Medicală este stabilit la parter, şi se apreciază

că la intrarea în acţiune a formaţiei, incendiul se manifestă pe o suprafaţă de 35 m2, cu tendinţa de propagare spre radiologie.

MisiuniEchipele de intervenţie de pe locurile de muncă vor echipa două ţevi de tip C de

la hidranţii interiori, acţionînd în acelaşi timp cu stingătoarele din dotare.Grupa de lucru la M.P. va acţiona pentru lichidarea incendiului, echipînd două

ţevi de tip C, prin intrarea în clinică a casei scărilor interioare. Şeful de ţeavă şi servantul au misiunea de a acţiona pentru localizarea şi stingerea incendiului.

Grupa de salvare şi evacuare va actiona pentru evacuarea bolnavilor şi a bunurilor materiale din clinică formînd două echipe a cîte 5 persoane. Bolnavii vor fi conduşi prin scara de evacuare din stînga.

Electricianul de serviciu va întrerupe funcţionarea ascensoarelor.Servanţii pompieri care acţionează în zona incendiului vor i echipaţi cu măşti

contra fumului şi gazului.

IPOTEZA a-III - a Timp operativ 8 minute

Incendiu la Clinica I Medicală, pod

Construcţia Clinicii a-III-a Medicale este de gradul III rezistenţă la foc, avînd cabinete, amfiteatre, laboradoare, saloane dispuse pe două nivele: parter, etaj I, etaj II şi mansardă.

Construcţia dispune de două scări interioare şi o scară exterioară fixă metalică pentru intervenţia în caz de incendiu.

Clinica I Medicală este dotată cu 4 hidranţi interiori şi stingătoare.Locul incendiului la Clinica I Medicală este stabilit în pod, şi se apreciază că la

intrarea în acţiune a formaţiei, incendiul se manifestă pe o suprafaţă de 150 m2, cu tendinţa de propagare la podul Clinicii ORL. Specific, că podul fiind material lemnos cu o suprafaţă de 1800 m2 se încadrează în categoria C de incendiu

MisiuniEchipele de intervenţie de pe locurile de muncă vor echipa două ţevi de tip C de

la hidranţii interiori, acţionînd în acelaşi timp cu stingătoarele din dotare.Grupa de lucru la M.P. va acţiona pentru lichidarea incendiului, echipînd două

ţevi de tip C. Şeful de grupă va acţiona prin casa scării din interior, care duce la pod, cu misiunea de localizare şi stingerea incendiului.

Grupa de salvare şi evacuare va actiona pentru evacuarea bolnavilor şi a bunurilor materiale din clinică formînd două echipe a cîte 5 persoane. Bolnavii vor fi conduşi prin uşa de evacuare la Clinica ORL.

Electricianul de serviciu va întrerupe funcţionarea curentului electric.Servanţii pompieri care acţionează în zona incendiului vor fi echipaţi cu măşti

contra umului şi gazului.

IPOTEZA a-IV - a Timp operativ 9 minute

Incendiu la subsolul Clinicii de Oftalmologie, la magaziile de materiale ale spitalului.

Construcţia subsolului Clinicii de Oftalmologie este de gradul III rezistenţă la foc, avînd magaziile de materiale amplasate la subsol.

Construcţia dispune de o scară interioară pentru intrare şi intervenţie în caz de incendiu.

Clinica I Medicală este dotată cu 4 hidranţi interiori şi stingătoare.Magaziile din interiroul subsolului sunt dotate cu stingătoare. Locul incendiului la

subsolul clinica de oftalmologie este stabilit la magaziile de materiale, şi se apreciază că pînă la intrarea în acţiune a formaţiei, incendiul se manifestă pe o suprafaţă de 50 m2, cu tendinţa de propagare la celelalte magazii.

MisiuniEchipa de intervenţie de la locul de muncă va interveni cu stingătoare. Grupa de

lucru la M.P. va acţiona pentru lichidarea incendiului, echipînd două ţevi de tip C. Şeful de grupă va acţiona prin scara de la intrarea în subsol, cu misiunea de localizare şi stingerea incendiului.

Grupa de salvare şi evacuare va actiona pentru evacuarea bunurilor materiale prin ferestrele ce dau în curtea principală şi pe uşă. Materialele vor fi depozitate în curtea spitalului.

Electricianul de serviciu va întrerupe curentul electric la 220V, lăsînd în funcţiune numai circuitul de 24 V.

Servanţii pompieri care acţionează în zona incendiului vor fi echipaţi cu măşti contra umului şi gazului.