Cristian Alexandru Boghian este doctor in istorie,fiind licenliat atdt in istorie (gef de promofie) c6t gi ineconomie. De asemenea, a absolvit gi un masterat inrelatii internationale, in cadrul ciruia a Ueneficiat ie obursd de studii la Universitatea ,,Karl Franzens,, dinGraz,

-Austria. A participat la o serie de conferinlegtiinfifice nagionale gi internafionale gi a publicat

numeroase articole (unele cotate ISI) in reviste despecialitate. prezentul volum reprezintd teza de doctoratsusfinuti la Universitatea ,,$tefan cel Mare,, din Suceavain septembrie zo16.

Cristian Alexandru BOGHIAN

POLIICA9l ECONOMIETN nouArun TNTERBEUCA

(1e28-1938)

!DITUNA

CETAIEAoE SCAUN

Referenfi:prof. univ. dr. Gheorghe OnigoruProf. univ. dr. Florin MullerCS I Lucian Ndstasl Kov6csProf. univ. dr. gtefan puriciCoperta: Dan Iulian MdrgiritTehnoredactare: Claudiu Florin Stan

Descrierea CIp a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBOGHIAN, CRISTIAN AIEXANDRU

Politici gi economie in RomAnia interbelici : (1923_193g)/Cristian Alexandru Boghian. - Tirgovigte : Cetatea de Scaun, zorT

ISBN 97B-606-537-381-5

94

Toate drepturile de reproducere, integral sau parlial, prin orice mijloace, inclusiostocarea neautorizatd tn sisteme de cdutare sunt rezr*)tr. R prodoierea se poateface

doar cu acordul scis al editurii, cu exce?lia unor scurte pasqje care pot co)xitiiobiectul recenziilor ;i prezentdrilir.

ISBN 978-6o6-537-381-5@Editura Cetatea de Scaun, Targoviste, zorTeditura@ cetateadescaun.ro, www.cetateadescaun.ro

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR....... .........'.'...9

Cuvdnt introductiv. ......"..'...............11

INTRODUCERG................ .........'......13

CAPITOLUL l MAREA CRIZA iu nOvrANn (1929-1933) ..'...2o

1.1. Cauzele marii crize economice din r9z9-r933 ....'...." 20

1.1.1. Cauze externe - situatia europeanegi sud-est europeane... ......' 20

1.1.1.1. Evolulii economice pan5 la marea crize......20L.L.r.2. Izbucnirea gi derularea mariicrize economice.......-........ ...............""'26

L.r.2. Catze interne........ .....'...................32

L.L.2.L. Situafia antebelici.......... .....'...32

L.r.2.2. Urmirile Primului Rizboi Mondial...'..........361.1.2.3 Agricultura ............

L.L.2.3.L. Reforma agrari 9i efectele ei...... "..... ".. 37L.t.2.3.2. Creditul agricol ..'.......'.....41

L.1.2.3.3. Evolulia structurilor culturilorgi productivitifii agricole. ".......'-....42L.r.2.3.4. Mecanizarea agriculturii......'.......'......'.45L.L.2.3.5, Populalia agricoli...'.... .............'...'.... - -'. 47

L.t.2. 4. Industria, petrolul 9i capitalul extern..........49

t.L.2.5. Exporturi gi importuri ............51

L.r.2.6. Sectorul bancar gi stabilizarea monetare....55t.L.2.7. Bugetul statului gi reparaliile de r52boi......56t.L.2.8. Politici economice eronate?...'..................'..58

t.r.2.g. Ciclicitatea activitilii economice.......-......... 6r

2.1. Forme de manifestare a crizei economice

din r9z9-r933................... .'..'.........62

2.L.L, Criza in agriculturS.. ..'........".........622.t.L.r. Sciderea prefurilor 9i a nivelului de trai.....6zz.L.!.2. Modificarea suprafelelor 9i culturilor ....-"..6q

2.t.L.3. Criza datoriilor populafiei agricole ..'.........' 66

6 | CristianAtexandru BOGHIAN

2.r.2. Criza in industrie.2.1.3. crizacomerfului exterior... """'6gz.r. 4. crizabancare 9i sit,rafi. _;;;#.......'...'........'..i32.r.5 Venitul nafional gi bugetul ............. 81concluzii"""

........87CAPITOLUL 2 O PRTVIRE ASUPRA REGIMURILOR POLITICEDIN EUROPA CENTRATi gr DE SUD_EST DrN PERToADATNTERBELT.A

........"........ 89z'r Romania

........89z'z' Polonia

.........g72.3. Cehoslovacia...........,...

.....1032.4. Ungaria

......1092.5. Iugos1avia...................

...... j.15

2.6. A]bania. ......122

2.7. Bulgaria ......727

2.8. Grecia... ......133

Tendinfe regionale generale gi concIu2ii......................... 13G

^ CAPITOLUL 3 ULTIMELE ZILE ALE DEMOCRATIEIiw nouA'n rNrERBELrct rrrr r:rrr rJl. - : _ ::::. : ........... 142

- 3.r. Semnele apocalipsei gi ultimele zileale democrafiei.................

............1,42

3.r.r planurile dictatoriale ale lui Carol al Il_lea:Mit gi realitate.................

3.r.r.r Renunfirile la t.or.................................'..'.'.'.:X:3.t.r.2. Carligtii, Iuliu Maniu gi ,,Restauragia,,....... rj93.1.1.3. Camarila gi mitologia planurilorde acaparare a puterii...................

3.r.2. contexrul politic interbelic $i ;i;;;;il """"" 1s4

parlamentare din r937.................:.............................16o3.1.3. Activitatea nafionalistd a guvernuluiOctavian Goga............

....... 1653.r.4. Reacfii interne in privinla guvernuluinafionalist.. ..................... ...................... L73

Politicd. 9i economie tn Romdnta interbelicd (tSzB-tSSB)l 7

3. r.4. r Perspectiva evreiascd.....'......'.. ................... 17 3

3.L.4.2. Punctul de vedere romAnesc'......'........ - -... L7 6

3.2. Impactul internalional al guverniriiOctavian Goga............. ...."'..........178

3.2.r. Germania gi Italia..:............'....... ..'......'-.'....--.'. L78

3.2.2. U.R.S.S ....'................184

3.2.3. Marea Britanie .....'.19o

3.2.4. Franla .............'....... 195

3.2.5. Micescu la lucririle Consiliului SocietifiiNafiunilor de la Geneva ..'.....................199

3.3. Reactii interne gi externe dupd iegirea lui Goga

de la guvernare...............' ....'......'202

Concluzii...... ......204

CAPITOLUL 4 POLITICA 9I ECONOMIA,iNrn-urrl ECHILIBRU DINAMIC?... .'........'.......'....2o5

4.t. Democralia romAneasci de la extaz la agonie:

Lupta electoraIe ................ '.."""" 205

4.r.r. Sistemul electoral 9i electoratul'.....'......"......',2o5

4.t.2. ltlegerile din tgz6..'..'....'.' ......'....2o7

4.r.3. Alegerile din L927............. ......".. 2o9

4.r.4. Alegerile din r9z8 ..'.......'. ............21r

4.r.5. Alegerile din 1931 ............. --.........2t4

4.r.6. Alegerile din rg32...........-- .....--.-..2t6

4.t.7, Alegerile din 1933.. ...................... zr8

4.r.8. Alegerile din L937............. -........"22o

4.r.9. Trenduri electorale r9z6-t937 - -. -.-..-..-.....-.--.... 221

4.2, De la marea ctizl la vArful istoric al cregteriieconomice in RomAnia. ......""""'224

4.2.1. Impactul marii crize economice asupra

societifii romAnegti ...."...224

4.2.2. D ezv oltare etatist5 prin industrializaregi nafionalism economic ,..'-.-....--......."'227

4.2.3. Activitatea intervenfionisti a GuvernuluiGh. Titirescu ..................

4.2. 4. Dimensiunile dezvoltirii industriale'.......'...... 235

4.2.5. Agricultura............ ...'..................238

8 | CristknAlexandru BOGHIAN

4.2.5.L. Prefurile produselor agricole ....................2394.2,5.2. Mecanizarea gi populalia agricold ............ ri4.2.5.3. producfia si productivitatea agricol 6........243

4.2.6. Exporturi, importuri gi evolu{ia capitalurilorautohtone gi striine..... ....................,....2464.2.2. Venitul Na{ional.... ......................25o

4.3. Teoria echilibrului dinamic universal..... ................. ZIZ4.3.r. Critica liberalismului democratgi intervenlionismului autoritarist.. .....2524.3.2. Teoria echilibrului dinamic universal ............ zOo4.3.3. Declangarea evolufiei divergente a politiciigi economiei .....................267Concluzii......

......27OCONCLUZII.

BtBLrOcRAFr" .. .. ........... .......... .. ........................... .."..' ...".:;

LISTA ABREVIERILOR

L.A.N.C. = Liga Apiririi Na$onal-Creqtine

N.S.D.A.P. = Nationalsozialistische Deutsche Arbeitpartei

(in traducere : Partidul Nafional-socialist Muncitoresc German)

P.N.C. = Partidul Nafional Cregtin

P.N.L. = Partidul Nalional LiberalP.N.T. = Partidul Nalional JirinistP.P. = Partidul PoporuluiS.A.N.LC. = Serviciul Arhivelor Nalionale Istorice Centrale

din BucuregtiSJ.A.N. Suceava = Serviciul Judefean al Arhivelor Nalionale

Suceava

S.U.A. = Statele Unite ale AmericiiU.R.S.S. = Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

CAPITOLUL T

MAREA CRrzA iu nOnaArvrA (rgzg_1933)

r.r. Cauzele marii crize economicedin r9z9-r933

r.r.r. Cauze externe - situafia europeand.gi sud-est europeand

^1.1.1.1. Evolugii economice pini la marea crizi

In Europa, inainte de r9r4, crizele economice veneau qi plecau,existAnd totugi per total un trend ascendent al economiilor euro_p"tr-"t'' in ceea ce privegte qirile din Sud-Estur Europei, rucrur'e auevoluat in aceeagi manieri, chiar daci la un nivel mai scdzutcomparat cu Vestul Europei.

inainte de primul Rizboi Mondial, in timp ce in Bulgaria giSerbia cea mai des intdlniti era mica proprietate, in Romdnia siGrecia marile proprieti{i dominau p"iril,rt. Astfel, ,0." O""r"Ur."de vecinii sdi captivi in ferme mici dL subzistenqi, RomAnia a pututsi'exporte mult mai mult din producfia sa agricold. Chiar 9i agaproductivitatea generali in zond era scdzutiro.

Totugi, din r89o gi pand in r9r3 cre$terea economicd. a fost unamare in zona sud-estici a Europei. Astfel fald de rg9o, Ia finalul luir9r3, incasirile bugetare ale RomAniei s_au mirit cu 15g,360lo, ale

ferbi3i.cu gr,g5o/o, ale Bulgariei cu g7,3o/o gi ale Greciei cu 3o,2to/o.In privinla datoriei externe, fali de rg9o, ia finalul lui r9r3, cea aRomAniei a crescut cu g2,74o/o, a Serbiei cu rgz,44o/o,a Bulgariei cu

69o,490/o gi a Greciei cu 77,tgo/o. in ceea ce privegte cifra de afaceri

'e;. M. Roberts, Europe dgo-tg45, Longman Group Limited, London, tg72, p.343- Nicolas spulb er, Changes in the economic structures of the Barkans, in charres &BarbaraJelavich (coord.), The Balkars in rransition. Esiags on the development ofBalkan life and. politics since the Eighteenth century, ercnon Books, Hamden,Connecticu! S.U.A., tg74, pp. 347-34g

Politicd qi economie in Romilnia interbelicd (tgzB-tSSB)l 2L

a comertului exterior (importuri 9i exporturi)' cea a RomAniei a

crescut ctt gt,6go/o, a Serbiei cu Lz6,25o/o, cea a Bulgariei cu

ro3.t4o/o, 9i a Greciei ctt 36,t6o/o. Aceste evolufii au avut loc pe

fundalul acapardrii pie{elor vestice de c6tre exporturile agricole

americane, reorientarea firilor de mai sus citre pie{ele central-

europene gi instaurarea unor misuri proteclioniste qi de incurajare..27

a rndustrler proPrllDe altfel, pAni la Primul Rizboi Mondial, dezvoltarea industriei

a luat cel mai mult avAnt in fara noastri comparativ cu celelalte

[iri menfionate. Astfel, in r9r5 stocul de capital al industriei romA-

negti era de t3o.ooo.ooo dolari, din care loo.ooo.ooo era de. -. t22provenien!5 striini"". De asemenea, penetrarea relafiilor de tip

capitalist era mai accentuati (in ordine descrescitoare) in pirqi al

lmperiului Austro-Ungar, in Vechiul Regat al RomAniei, 9i mai

pufin in Serbia, Bulgaria, 9i Grecia de Sud'3.

Consecinfele economice ale Primului Rizboi Mondial au constat

in pierderi de viefi omeneqti de citeva zeci de milioane, costuri

clirecte de z3o de miliarde de dolari 9i costuri indirecte de r5o de

rliliarde de dolari. PAni la Primul Rizboi Mondial, schimburile

internafionale au funcfionat liber, devenind tot mai integrate 9i

sensibile atAt la evolufii pozitive cat 9i negative. in timpulrizboiului s-a inceput controlul (chiar 9i in lerile nebeligerante)

asupra prefurilor, producliei gi diviziunii muncii, acfiune deqi

incheiatd la finalul rizboiului a lisat legiturile comerciale

antebelice intr-o stare greu de restabilit'4.Schimbiri in gdndirea economicd precum cregterea interven-

(ionismului gi rolului utilitelii publice in economie, protejarea

industriei, principiul individualismului in folosul statului, au

:rpdrut ca necesitate in urma efectelor devastatoare ale Primului

t{izboi Mondial. Degi aceastd ,,necesitate" s-a dezvoltat inifial pe un

fundament temporar, ea a cipitat treptat un caracter permanent"5'

De altfel, nevoile gi cheltuielile din timpul rizboiului au intirit

" Ibidem,pp.348349" tbidem,p.35o':tlbidem,p.3s3'a Rondo Cameron, A Concbe Economic History of the World Jrom Paleolithic'rimes to the Present, Oxford University Press, New York, 1993' pp. 339-340

'o I. Saizu, Al. Tacu, Europa eanomicd interbelicd,Institutul European, Iagi, 1997,

p. 6r, 64

22 | Cristian Alexandru BOGHIAN

proteclionismul gi intervenfionismul statal in vederea dezvoltdriiindustriilor gi agriculturilor nafionale deoarece piaga _ camecanism reglator al liber_schimbismului _ ,ru ui fi generatniciodatd nevoile aduse in prim_plan de rdzboir6.

Etalonul aur a reprezentat pAni la debutul primului RizboiMondial, un ,,regulator monetar" al cregterii economiei, fiind redu_se posibilit5lile interventionismurui statal. in condifiite reruor,rt,rigi Ia finalul acestuia, rolul regulator gi de stabilizare monetare aletalonului aur devine perimat sau chiar ignorat in conditiileemisiunii de valuti gi contractirii de iirprumuturi ;;;;susfinerea efortului gi datoriilor de rizboi, astfel generA.rArr_r"inflagie'7.

- Dupi incheierea primei conflagralii mondiale, asistim la scd_derea veniturilor din investifii strdine (gi chiar investifiile propriu_zise) ale Frantei (cu 5oolo) gi Marii Britanii (tso/o),gi transformareaStatelor Unite ale Americii (S.U.A.) dintr_un debitor intr_uncreditor net ca urmare a exporturilor gi imprumuturilor uriagefdcute Aliagilor28. in privinfa productjei manufacturiere, seconstatd o crestere gi expansiunea a comertului l5rilor transo_ceanice in piefe care aparfineau Europei, inclusiv pe bdtrAnulcontinent. Produclia agricoli a lirilor trinsoceanice fiind puternicstimulati in timpul rizboiului pentru a compensa lipsurileeuropene, a cunoscut o scurti crizi de supraproduclie gi o .jd"." upreturilor la finalul conflagrafieirr. Europa igi pierde astfel statutuleconomic fruntag gi rocul centrar ocupat in influentarea economieimondiale3.. Rolul Marii Britanii de creditor gi investitor mondial,client fird restricfii pentru bunuri produse de piele mai pufindezvoltate si promotoare a liber_schimbismului _ unul chiar dereglare a mecanismelor pielei mondiale - nu a mai fost preluat deS.U.A. ca urmare a declinului britanic. Americanii au preferat opoliticd izolafionistd gi nu de cooperare sau liber_schimbisti3'.

'6.;1. M. Roberts, op. ctt., p. 3M-' Corneliu Olaru, Echilibre monetare europene, (g1g_1g3il, Editura ISIS,Bucuregti, 1995, p.6"o Rondo Cameron, op. cit., p. 342's lbidem,p.34r3o I. Saizu, Al. Tacu, op. cit., pp. 26-2g'' Rondo Cameron, op. cif., p.35r

Politicd 9i economie in Romdnia interbelicd' (tgz9-tgS9)l 23

Tratatele de pace de la Paris au urmirit rezolvarea chestiunilor

politice, ignorAnd adresarea problemelor macro-economice, o parte

restante de dinaintea rizboiului, altele manifestindu-se ca o

consecinfi a schimbSrii sfarus-guo-ului economic in urma conflic-

tului armaC'. Potrivit lui Rondo Cameron, aceste tratate, in loc siadreseze gi sf, rezolve probleme economice survenite, le-au exa-

cerbat neinten{ionat (cu excep{ia Germaniei) generind doui mari

categorii de dificultifi: nalionalism economic ai probleme

monetare gi financiare33.

in Europa centrali gi de Est, sfArgitul Primului Rizboi Mondial a

insemnat producfie agricoli scizutd ce a dus la foamete3a' Mai

mult, guvernele balcanice acumulaseri datorii mari inainte de

rizboi, care s-au mirit considerabil la finalul lui' De asemenea,

partenerii comerciali antebelici ai Serbiei 9i RomAniei, 9i anume

Germania, Austria gi Ungaria nu mai prezentau debuqee viabile

pentru exporturile lot's. in plus, Rusia a dispirut din sfera schim-

burilor internafionale, iar Uniunea Republicilor sovietice socialiste

(U.R.S.S.) apbrutd in loc prezenta un comportament comercial mult

diferit in sensul cd doar statul reprezenta singurul cumparitor 9i

vAnzdtor in relafiile economice internagionale36'

La finalul rdzboiului, aproximativ 8oo/o din populalia RomAniei,

Iugoslaviei gi Bulgariei se ocupa cu agricultura, procentul fiind mai

ridicat in Albania, 9i doar de 5oolo in Grecia - datoriti ocupafiilor

tradigionale orientate spre schimb gi comerf naval37. Pentru noile

state (sirace gi predominant agrare), neincrezitoare unele in

celelalte era firesc ca acestea si impuni prohibilii 9i controale la

export gi import38, adici politici comerciale protecfioniste care au

intriuat comerlul in zona, prioritare fiind atingerea obiectivelor

economice individuale ale girilot's. Acestea au ciutat, odati cu

afirmarea identitalii nafionale, promovarea unui nalionalism

:" I. Saizu, Al. Tacu, oP. cit.,Pp.26-28

"3 Rondo Cameron, oP, cit., P. 343tt4 Ibidem,pp.339-340rs Barbar; Jelavich, Istoria Balcanilor, Secotul al )o(leE voL II, Institutul

European, Iagi, 2ooo, PP. 129-130:tt; Rondo Cameron, op. cit',P.343:J7 Nicolas Spulber, op. cit., pp. 354-355

"o J. M. Roberts, op. cit., P. 344ie Barbara Jelavich, op. cit., pp. 729-730

24 | CristianAlexandru BOGHIAN

economic aproape autarhic care se le dezvorteao gi si le valorificepotenfialul propriua' prin.stimularea cregterii industriilor nalionalegi a capitalului autohtona'gi nu o colaborare regionari - care incontextul de atunci era oarecum anacronicda3. tn acelagi timpaceste state au negrijat incurajarea energicd a dezvortirii relatiilorde tip capitalist in agriculturile lora. De altfel, in unele state,imprumuturile externe s-au dublat sau triplat comparativ cunivelul antebelicas.

in Romdnia, Iugoslavia gi Bulgaria suprafefele cerealiere cresccu to'zoo/o gi cu aproximativ 7oo/s in Grecia unde doar un sfert dinsuprafafa firii este cultivabili. Fafd de nivelul antebelic, producfiaagricold a sporit in unele g6ri balcanice, dar nu a ajuns decAt la9oolo in.Romania, in general in aceastd zoni productivitatea fiindscdzutiao. in timp ce in Romania avea loc cea mai radicali reformb.agrari europeani, Iugoslavia demara gi ea o redistribuire aproprietSlii funciare, slaba sa industrie fiind in general compro_misi de rdzboi, tot atunci intensificAndu_se penetratia capitaluluistrdin. Bulgaria cunogtea gi ea o firAmiqare a proprietifiloragricole gi randamente scdzute. Chiar daci reforma igrird a fostde mici dimensiuni in Grecia, dezvoltarea sa era datoraticapitalului.striin, prezent in proporfie de 5oo/o in industrie giagriculturdaT. Ungaria, prin efort propriu, dar gi datoriti unuiajutor extern substanlial a cunoscut o crestere in industrie giagriculturd, pe cdnd degi Cehoslovacia excela la exportul produse_lor industriei textile 9i constructoare de masini intampina greutefiIa desfacerea producfiei agricole interne. ln polonia, cu tot succesulreformei monetare, dupi r9z5 comerful exterior a continuat sdscad5, industria de abia atingdnd in zorii marii crize economicenivelul de dezvoltare antebelica8. in timp ce {irile din centrul siSud-Estul Europei au incercat si urmeze modelul economic

ao Nicolas Spulb er, op. cit.,, p. 3574'I. Saizu, Al. Tacu, op. cif., p. 2g4' Nicolas Spulb er, op. cit.,, p. 35743 I. Saizu, Al. Tacu, op. cit., pp. 26-284lbidem,p.2gas Nicolas Spulber, op. cit.,,p. g57ao lbidem,pp.354-35sa7^1. Saizu, Al. Tacu, op. ctt., pp. g1-gg4o lbidem,pp.86-97

Potiticd gi economie in Rominia interbelicd (tSzB-tgSB) | 25

antebelic neoliberal al democrafiilor occidentale, cele din urmi au

ales o dezvoltare de tip american al propriilor economiiae.

in privinfa datoriilor alialilor citre S.U'A., americanii nu au

acceptat reducerea ci doar eEalonarea gi reducerea dobAnzilor

acestora. in acest context, lirile occidentale aliate puteau achita

doar cAt primeau gi din reparafiile de la germani. Nemgii trebuiau

agadar si exporte mult mai mult decAt importau pentru a putea

pl5ti reparafiile, lucru aproape imposibilso. fdrile din Vestul

Europei a introdus prohibifii, cote 9i taxe ridicate la import precum

gi subvenlii la export, iar S.U.A., nefiind striine de tarifele vamale

ridicate antebelice, le-au mirit dupi rizboi' Protecfionismul

cconomic exagerat a avut insS efecte opuse celor dorite, 9i anume

producfie 9i venituri mai reduses'. Astfel, fali de r9r3, in r9z5

producfia industriali europeani a crescut cu 3,50lo in Europa,

zt,6o/o in S.U.A., 380/o in restul lumii, scizAnd in U'R'S'S' cu

29,go/os'. in comparagie cu avansul industrial, agricultura a crescut

modest din cauza mecanizirii insuficiente, cre;terea impozitelor 9i

a prefurilor in general micis3.

Marea Britanie a cunoscut un progres economic mai anevoios,

industria atingAnd abia 8)o/o in rgzr si ro3olo in r9z8 fafi de

nivelul antebelic, iar exporturile britanice au insumat in r9z9 doar

37o/o din cele ale anului 1913. Pe de alti parte Franla, dupi ce atins

producfia industriali a anului 1913 in L924, a continuat

expansiunea pdni la qZoh fa|:d de nivelul antebelic in 1929. inprivinfa Italiei este de remarcat ci a fost singura lari care a atins

ponderea nivelului antebelic in comerfului exterior, 9i anume 3olo,

ponderile Marii Britanii gi Franlei scizAndsa. Deqi in prima parte a

anilor rgzo Germania s-a confruntat cu o inflalie galopanti 9i

datorii astronomice, in a doua parte a primului deceniu interbelic

inregistreazi o cre$tere a producfiei industriale, chiar 9i peste cel

antebelic, insi (datoriti progreselor tehnologice 9i eficientizdrii) cu

efectul sporirii gomerilorss.

as lbidem,p.4rso Rondo cameron, oP. cit.,P.345t'Ibidem,p.344s" I. Saizu, Al. Tacu, op. cit.,P.74t3 lbidem,pp.74-zst4 lbidem,pp.77-82ss lbidem,pp.82-83

26 | CristianAlexandru BOGHIAN

spte tgzT-t928, majoritatea ldrilor se refdcuserd dupi pierde-rile din rdzboi, stabilizdndu-gi monedele nationale, exisiand chiarun avant economics6. primul deceniu interbelic european s-a carac-terizat printr-o cregtere mai mici decAt cea premergltoarePrimului Rizboi Mondial, gi mult mai mici compirati .,i ."u us'u.A.. chiar gi aceasti crestere nu a fost vizutd ca una sustena-bil5.,_ci doar ca un ,,boom euforic,'pe fundalul unei false stabili_teg57. De altfel, Europa a ajuns sd importe aproximativ 460/o dinnecesarul de produse agricole din S.U.A.5B.

Deoarece a primat expansiunea economicd prin forge proprii ;inu colaborare, economia mondiald, indeosebi cea europearra ,_uinscris pe cale de destrdmare. Astfel, piafa, ca mijloc tradifionalliberal de reglare gi stimurare a activitigii gi progresurui economica fost treptat neglijatdse.

r.t.t.z.Izbucnirea gi derularea marii crize economicePrimele semne ale marii crize in Europa au apirut Germania

spre rgz8 cAnd gomajul a intrat pe un trend ascendent ingrijoritor,degi in anii anteriori flucfuase mereu gi igi revenise. De asemenea,tot in r9z8 se constat' un declin al investifiilor, indeosebi celestriine, care asigurau un flux de capital stabil. De precizat ci multecapitaluri striine au fost investite in intreprinderi care din picatenu au dat randamentul scontat, au falimentat sau in lucrdri deinteres public, toate acestea adAncind dependenfa Germaniei decapitalul striin. cu tot trendul ascendent de panS atunci, economiaGermaniei rdmisese vurnerabild gi inhibati de uriagele datorii carepdreau tot mai greu de pli.tit sau chiar refinanfat. Cireaga de petort a venit odatd cu retragerea beneficiilor fiscale acordaieinvestitorilor strdini. Chiar din tgz7, incred,erea in mediul deafaceri german a sclzut sim,titor, confurAndu_se o acuti crizd.tl".".O.rt" scdzAnd gi volumul investifiilor germane in propriaeconomle"".

suj. M. Roberts, op. cit.,p.347s7 I. Saizu,Al. Tacu, op. cit.,pp.72-235" Ibidem,p. gzss Ibtdem, p. 596o Patricia Clain, The Great Depression in Europe, ry2g-1g3g, Macmillan pressLTD, London, 2ooo,p. 92

Politicd qi economie tn Romdnia interbelicd' (tSzB-tgSB)l 27

in 1928, in S.U.A., devenea tot mai dificili accesarea fondurilorpe termen scurt, fapt care a dus la rechemarea multor imprumu-

turi europene gi suspendarea acord5rii altora. Totodati asistim 9i

la o scidere a cererii in general in America, coroborati cu o

climinuare a prequrilor6'.Investi$ile striine in Europa au scizut de la r,7 miliarde de

clolari in tgzT Ei r9z8 la r miliard de dolari in rgzg, gi la mai pufin

cle jumitate de miliard in r93o. La aceste retrageri de capital a

contribuit gi neincrederea crescdndi a investitorilor fa16 de

cconomia europeani care nu didea semne de re2olvare a

problemelor in agriculturi gi de slaba dezvoltare a industriei6''

in vara lui r9z9 in S.U.A. prelurile la produsele agricole precum

gi consumul incep si scadi, la fel gi produclia industrial5, cu 2,5o/o'

De precizat cd din r9z5 pAni in 1929 are loc un boom fenomenal al

bursei de la New York unde in aceasti perioada valorile acliunilor

cresc cu z5oo/o, astfel devenind mai atractiv si investegti la burs5

decdt in Europa - un alt motiv pentru retragerea capitalurilor de

pe bitrAnul continent63. Astfel, cauza timpurie a izbucnirii marii

crize in Europa rezidi in deplasarea capitalurilor pe termen scurt,

evaluate la 6o de miliarde franci elvefieni, in timp ce rezeryele

bdncilor centrale atingeau rr,7 miliarde de franci elveqieni64'

in ajunul crahului bursier din New York, americanii sperau

intr-o revenire a imprumuturilor americane in Europa odati cu

Planul Young care prevedea o noui reducere a reparaliilor care

trebuiau plitite de Germania. Deziluzia americani a venit inmomentul in care fogtii aliagi, impreuni cu nemfii, au hotirAt ciaccepti o reducere a reparafiilor germane doar daci^ 9i americanii

acceptd diminuarea sumelor datorate de europeni lor6s.

Retragerea capitalurilor gi increderii investitorilor americani in

Europa nu a determinat renunfarea europenilor la efalonul aur -care se credea ca avea rolul de menfine stabilitatea monetari 9i

economici gi a limita inflafia (avAnd in vedere flagelul hiper-

infla[ionist de dupd rizboi) - dar care cu siguranfi juca un rol in

u'1. M. Roberts, op. cit.,P.3486' Patricia Clavin , op. cit., P. 94ut lbidem, p. 956a Corneliu Olaru , Echilibre monetare eutopene'.., p. 206s Patricia clavin, op. cif., p. 93

28 | CristianAlexandru BOGHIAN

limitarea creditarii, atat de necesare in acest context. paradoxal, secredea ci imprumuturile pentru cheltuieli ce incurajau angajarea giconsumul ar fi pus presiune suplimentari pe bugete, astfet incdt nus-au redus nici dobanzile pentru creditele acordate intreprinza-torilor gi fermierilor66.

Patricia Clavin este de pdrere ci procese comune, chiarsimbiotice Europei cat gi s.u.A. au dus la izbucnirea marii crize.Crahul bursier new-yorkez din r9z9 a contribuit in mod directdestul de pu{in la rrspandirea crizei economice, pierderile imediatein urma lui fiind reduse gi relativ rocale. insi, reflectat puternic inpres5. gi grupaje de gtiri cinematografice in S.U.A. gi Europa, inmod indirect, simboric, crahul bursier insemna de fapt o deziluziegenerali, determina o scidere dramaticd a increderii in economiaamericanS, stArnind o panicd psihologici colectivd ce s_ageneralizat rapid67.

Prefurile Ia produsele agrare au scd.zut gi mai mult in America,determinAnd o reacfie in lan!, ce a dus la sciderea consumului,sciderea producliei industriale, efecte similare apdrdnd gi inEuropa. Acestea au culminat cu o foarfecd a prefurilor ce a insem-nat o scidere mai drasticd a prelurilor produselor agricole com_parativ cu sciderea prefurilor bunurilor industriale - astfel afec_t6.nd mai mult firile agrare decat cele industriare. in acest runiatcregte gi mai mult protecfionismul gi tarifele la import fo4Andlirile agrare sI produci gi si exporte mai mult pentru a compensasciderea veniturilor - astfel apirdnd 9i monopoluri de stat cecontrolau stocurile de cereale ce urmau a fi vdndute. O creditaremai extinsd din partea ferilor industriale pentru fdrile agrareprecum gi o relaxare a tarifelor vamale ar fi diminuat efectelecrizei, pentru a stimula astfel cererea gi exporfurile acestor liri (giaga debitoare) - paladoxal guvernele europene au acfionat inopusul acestei direcgii6t.

Daci dificultd{ile monetare constituiau marea problemi aflrilor invinse dupi primul Rdzboi Mondial, in anii marii crize, eleafectau in principal ldrile invingdtoare6e. politica monetari

uu lbidem,pp.98-99u7

lbidem, p. ggu-" Ibidem,pp. roo-1o4os Corneliu Olaru, Ecftilibre monetare europene...,p.2t

Potiticd. qi economie in Romdnia interbelicd (tSzB-tgSB)l 29

arnericani restrictivi a determinat comportamente similare pentru

fdrile care inci se bazau pe etalonul aur, nedorind si combatd

deflafia anilor anteriori cu inflafie - de teama crizei inflalioniste de

dup6 Primul Rdzboi Mondial. in r93o-r93r, bincile centrale

curopene au mirit constat dobAnzile la credite pentru menfine

paritatea la etalonul aur7o.

in privinfa industriei creditarea devenea tot mai scumpi, astfel

torfAnd intreprinzitorii s[ scadi prelurile pentru diminuarea

stocurilor ce a insemnat garan{ii scdzute pentru binci in privinfaimprumuturilor deja acordate care multe din ele incepeau si fie,

clin aceasti cauz5, rechemate - aceste acfiuni determinAnd multe

afaceri si falimentezeTt,in Europa, criza a devenit evidenti odatd cu falimentul unei

importante binci austriece, Creditanstalt in r93r7'. Banca vienezi

respectivi, care controla 75o/o din industria austriaci genereazi un

val masiv de retragere de capitaluri din Germania pini in Marea

Britanie. incepind cu primivara pAni in toamna lui r93r, girile

care au acordat imprumuturi retrag 4 miliarde de dolari din

conturile firilor debitoare. RAnd pe rdnd o buni parte a firiloreuropene renunfd la etalonul aur 9i introduc restriclii de retragere

cle capital.T3 Odati cu renuntarea la etalonul aur are loc o de-

preciere a monedelor na{ionale, in special in Marea Britanie,

proces care din fericire a ameliorat tranzifia citre ieqirea din criza

economici - tranzilie marcati 9i de renunlarea de citre S.U.A. in1933 a paritilii dolarului cu etalonul aur, 9i deci deprecierea

acestuiaTa. Marea criz6, a determinat abandonarea tradigionaluluiIiber-schimbism britanic prin introducerea tarifelor vamale

protec{ionisteTs.

Jirile debitoare europene, in incercarea de a iegi din crizd au

recurs la reducerea drastici a importurilor ce a generat o degrin-

goladi in comerful mondialT6. Prefurile in agriculturi au scizut

7o Patricia clavin, op. cit., pp. ro7-ro87'Ibidem,p.tzot';. M. Roberts, op. cit., p. 34973 Corneliu Olaru, Echilibre monetare europene...,p.207a Patricia Clavin, op. cit., pP. 13o'r.447s Dan Diner, Cataclgsms, A history of the twentieth century fTom Europe's Edge,

The University ofWisconsin Press, London,2oo8, pp. a2o-723tu

1. M. Roberts, op. cit., p. 348

3O I CristianAlexandru BOGHIAN

mai murt decat cere din industrie, astfel descurajdnd mecanizareaagricol5' criza a dus ra retragerea creditelor pe termen scurt sirepatrierea masivS a capitalurilor. Falimentul bincilor ;;;;;;;cauzat qi falimente ale intreprinzitorilor, dependenfi O" ..uOit"t"bancare, fenomen ce a dus la gomaj masiv. Somajul din EuropaoccidentalS s-a triplat in r93z faEi dL nivelul anterior crizei, fiinJde 3oo/o in Germania qizzo/o in Marea BritanieTT. il;nr;;;il;;in agriculturd au scizut in ungaria ra o treime, iar industria s-acontractat la 5o-6oo/6 faqi de 1929. producfia industriali a scizutin Germania ra 45o/o din nivelul urrt"b"li., in Mare Britanie a atinsnivelul inceputului de secol, iar in iugosiavia asistdm o e_ig."."fdrdneasci masivd78. Degi afectatd Ae criza economicd globall carea generat mai mult o stagnare dec6t evolutii drastice, economiafrancezl a reugit si-i faci fafi mai ugor, gomajul fiind mai redusdecdt in Marea Britanie sau G.ermani

^in.

'

Fiind in general economii agrare, f'rile barcanice au avut murtde suferit de pe urma sclderii prequriior produselor agricole, veni_turile din agriculturd ajungAnd chiar gi la 5r,Bo/sin Bulgaria. Astfel,tdranii nu mai puteau face fald pfj,tii t"*efor sau datoriilor. inconsecinf5, guvernele balcanice au infiinlat agenlii care cumpdraucerealele,tiranilor la preturi mai mari aecat pe pia,ta externir6.

Criza economici a redus considerabil comertul exterior alfirilor din Sud-estul Europei (pdni la punctul in care RomdniaMare fdcea schimburi mai mici decdt Vechiul Regat _ ale clrorschimburi totalizau r57 milioane de dolari in 1913) astfel inc6.tacestea au ajuns si stopeze temporar plata datoriilor externe,ajungand in imposibilitatea de a gaianta rroi i*p.,r-rrtu.ir'. '

Dupi Nicoras spulber, sud-Estul Europei a fost cea mai afectatizoni europeani de marea crizd economicd mondiali datoritl maimultor factori pre-existenfi printre care: marea inapoiereeconomic5, presiunea demograficd crescdndd, politici economiceeronate, bariere nafionaliste insurmontabile in vederea cooperdriifructuoase intre state8r.

7 I. Saizu, At. Tacu, op. cit, pp. ro4_ro5'" Ibi.dem,p.toz7s Dan Diner, op. cit., p. tz4"" BarbaraJelavi ch, op. cit., pp. t7o_171"' Nicolas Spulber, op. cit.,, p. 35g" Ibidem, p. 3Sg

Politicd gi economie in Romilnia interbelicd (tlzg-tgSs)l 3L

Grafic nr. r: Totalul schimburilorexterne a cdtorva

firi din Sud-EstulEuropei (milioane dolari) inperioada crizei

Romdnia Iugoslavia Grecia

irgzg wtg34

Bulgaria

Sursa: Grafic realizat in urma cifrelor regdsite in: Nicolas Spulber,

Changes in the economic structures of the Balkans' in Charles &

Barbara Jelavich (coord.), The Balkans in Transition. Essags on the

development of Balkan life and politics since the Eighteenth century,

Archon Books, Hamden, Connecticut, S.U.A., L974, p. 359

ln timpul crizei fiecare lari s-a afundat tot mai mult in protec-

fionism, autarhie, intervenfionism economic, piafa liberi a schim-

burilor internafionale limitdndu-se doar la inlelegeri bilaterale. O

cauzi a colapsului din r9z9-r933 ar fi comertul scizut sau lapreluri prea mici al produselor primare' Astfel, gdrile industriali-zate nu au mai putut se-gi vAndi produsele de consum, fiindci au

cumpirat prea pufine materii prime gi produse agricole la preguri

prea rnici de la !5rile agraretu.De asemenea, pentru unii, este de vini declinul masei monetare

din marile economii industriale, prea legate de S.U.A.. Alfii sunt de

pdrere ci este de vini sciderea consumului 9i a investifiilor, crizd

agrari de dinaintea izbucnirii crizei, dependenla lirilor din lumea

a treia de piele instabile, o nealocare corespunzitoare a rezervei

mondiale de aur8a.

Alte cauze pentru izbucnirii crizei constau in: supraproduclia

agricoli in condifiile unei cereri in restrdngere, agrarizarea state-

lor industriale gi industrializarea statelor agricole, datoriile de

031. M. Roberts, op. cif., p. 35o8a Paul Bairoch , Economics and World History, The University of Chicago Press'

Cambridge, 1993, p. 9