Politica agricola comuna si Romania

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Politica agricola comuna a UE

Capitolul II. Politica agricola comuna in Romania

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Am abordat tema referitoare la politicile agricole comune deoarece agricultura este un sector destul de important atat in tara noastra, cat si in celelalte state din UE.

In primul capitol am prezentat notiunile generale referitoare la PAC in UE scotand in evidenta componentele PAC, dar si obiectivele acestea, precum si principiile politice ale acesteia

In cea de a doua parte a referatului am aratat cum a fost implementata PAC in Romania, dar si obiectivele acesteia in tara noastra, precum si bugetul alocat si cateva date statistice.

Capitolul I. Politica agricola comuna

Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. Este o politica adoptate de toate statele membre ale UE si este gestionata si finantata la nivel european din resursele bugetului anual al UE.

PAC este constituita din doi piloni:

a) Organizatii comune de piata (masurile comune de reglementare a functionarii pietelor produselor agricole)

b) Dezvoltare rurala ( masurile structurale care vizeaza dezvoltarea echilibrata a zonelor rurale)

Obiective:

- Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agriculorii din UE- Cresterea productivitatii agricole pentru a asigura securitatea aprovizionarii cu hrana

la preturi rezonabile pentru consumatori- Stabilizarea pietelor- Asigurarea unei aprovizionari constante cu produse alimentare- Asigurarea aprovizionarii consumatorilor la preturi rezonabile

„Politica agricola comuna a Europei reflecta aspiratiile societatii europene catre o politica care garanteaza alimente de calitate superioara , gestionarea durabila a resurselor naturale si dezvoltarea echilibrata a zonelor rurale. Aceasta este o politica in beneficiul tuturor cetatenilor UE” – comisarul UE pentru agricultura Dacian Ciolos

PAC urmarește sprijinirea veniturilor agricultorilor,

incurajându‐i totodată să  producă mărfuri de înaltă  calitate

cerute de piață și să  găsească  noi modalități de a‐și îmbunătăți activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie.

Cu 50 de ani in urma( vezi video de mai jos) , UE se confrunta cu noi provocari: securitatea alimentara( la nivel mondial, productia de alimente va trebui sa se dubleze pentru a hrani o populatie); schimbarile climatice ; sustinerea zonelor rurale din intreaga UE

 

Principiile politicii agricole, conform lui Claudiu Porumbacean:

a) Unitatea pietei = liberul tranzit al produselor agricole intre statele membre.

b) Preferintele pentru produsele comunitare

Pentru a crea o piata unica a produselor trebuie sa se instituie preturi comune si reguli competitionale, relatii de schimb stabile si sa se adapteze regulile statelor membre privind problemele de ordin administrativ , din domeniul igienic si veterinar.

Produsele comunitatii ar trebui sa aiba intaietate in fata produselor din import. Este necesar un sistem de protectie impotriva importului la preturi scazute pentru a preveni inlocuirea acestor produse cu altele de provenienta straina. Taxele vamale,ajutoarele pentru productie, suprafata cultivata si primele individuale au atras preferinta consumatorilor pentru produsele statelor membre.

c) Solidaritatea financiara

Politica agricolă comună 2014 - 2020

Politica agricolă comună aduce alimentele pe mesele noastre, furnizând produse sănătoase, sigure și de înaltă calitate la preţuri accesibile și echitabile.

PAC a evoluat de-a lungul anilor pentru a face faţă schimbărilor situaţiei economice și cerinţelor cetăţenilor. Marea majoritate a cetăţenilor sprijină politica agricolă comună și recunosc beneficiile substanţiale pe care le aduce aceasta.

În prezent, PAC este adaptată pentru a răspunde provocărilor viitoare. În anii următori, aceasta va deveni mai echitabilă, mai ecologică, mai eficientă, dar și mai inovatoare. Precum în ultimii 50 de ani, aceasta va continua să aducă beneficii tuturor cetăţenilor UE.

Cheltuielile pentru PAC sunt suportate de statele membre. In 1962 a fost creat Fondul European de Orientare si Garantare Agricola.. Cheltuilile PAC sunt suportate de acest fond care administreaza aproximativ 50% din totalul cheltuielilor bugetului comunitatii.

CAPITOLUL II. Politica agricola comuna in Romania

Implementarea PAC in Romania

Dupa anul 1990, sectorul agricol din tara noastra nu s-a bucurat de o buna eficienta, fiind ocolita de investitori, dar reprezenta un punct important de atractie pentru populatie. Ea joaca un rol social, constituind „o plasa de siguranta” pentru cei ce nu beneficiaza de un loc de munca sau pentru cei ce nu dispun de un salariu satisfacator in alte sectoare ale economiei.

Peisajul agricol este dominat de un numar ridicat de ferme, o parte insemnata din rezultatul productiei fiind destinata autoconsumului.

Fermierii contestă adesea nivelul scăzut al subvenţiilor-de care au nevoie în cazul în care se confruntă cu costuri de producţie prea mari faţă de preţurile la care reuşesc să îşi desfacă produsele. Ei solicită şi protecţie comercială faţă de concurenţii din afară. Se ajunge la o situaţie dramatică: producătorii naţionali nu rezistă concurenţei străine, se confruntă cu o serie de lipsuri, dar totuşi nu părăsesc activitatea agricolă pentru că, spun ei, nu au altă alternativă.

Slaba activitate a sectorului agricol din România şi-a impus amprenta şi asupra calităţii unora dintre produsele obţinute, iar acest aspect va deveni foarte important în condiţiile în care România va deveni membră a UE şi va aplica PAC.

Romania doreste implementarea intru totul in reglementarile comunitare din domeniul PAC, unrmand sa infiinteze, conform art. 68 din Regulamentul CE 1698/2005 Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala cu scopul de a grupa la nivel national organizatiile si autoritatile implicate in procesul de dezvoltare rurala.

Romania are o pozitie privilegiata din punct de vedere a resurselor agricole si, deoarece terenurile agricole din tara noastra insumeaza 39,5% din suprafata totala a teritoriului aceasta este privita in mod frecvent drept principal beneficiar al fondurilor PAC, astfel ca pentru perioada 2007-2013, Romania beneficiaza de aproximativ 7,5 miliarde de euro.

Ponderea producţiei agricole în PIB a scăzut semnificativ din anul 1995 pana in 2001. În România, scăderea ponderii producţiei agricole în PIB a fost însoţită de o creştere importantă a ponderii populaţiei agricole în totalii populaţiei civile ocupate. Evident o astfel de corelaţie nu poate sugera decât scăderea eficienţei producţiei agricole.

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Ponderea agriculturii in PIB

20,7 20,1 19,5 15,8 14,8 12,6 14,6

Ponderea populatiei agricole in totalul populatiei ocupate

40,3 38,0 39,0 40,0 41,7 42,8 44,4

Productia iesita medie 2009-2013

Consumul intermediar mediu 2009-2013

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al UE 2014-2020

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este de 39,8 miliarde de euro, în creştere cu 18% faţă de bugetul din perioada 2007-2013.

Politicii Agricole Comune (PAC), România are alocate 17,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 27% faţă de alocaţia în exerciţiul bugetar 2007-2013, care a fost de 13,8 miliarde euro.

“Am obţinut flexibilitatea la PAC, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul I - dezvoltare rurală şi pilonul II - plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Este un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului, dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 PAC şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC”, a afirmat Băsescu în conferinţa de presă de la finalul Consiliului European.

Mihail Dumitru a spus ca Romania solicita mentinerea celor doi piloni si posibilitatea trecerii platilor de agromediu pe suprafata,pentru zonele defavorizate, din PNDR in Pilonul I.

Pilonul I- plati directe si masuri de piata- prevede, printre altele, echilibrarea acestora cu cele existente la nivel european si renuntarea la referinta istorica, din cauza careia fermierii romani sunt platiti cu mai putini bani. Se urmareste ca sprijinul direct sa cuprinda si o remunerare pentru serviciile complexe pe care le pastreaza fermierii pentru societate in zonele rurale, cum ar fi prezentarea biodiversitatii, conservarea peisajelor rurale sau bunastarea animalelor. Totodata, rolul fermelor/ gospodariilor mici ar trebui considerat si stabilit un sistem

simplificat de plata la hectar, in paralel cu incurajarea dezvoltarii fermelor mijlocii si conectarii lor la piete.

Pilonul II- dezvoltarea rurala-MADR doreste prastrarea componentei de dezvoltare a economiei rurale ca parte a PAC. Pe de alta parte, e necesar sa fie indentificate noi masuri de sprijin, care sa stimuleze comasarea terenurilor, sa incurajeze dezvoltarea activitatilor economice neagricole

Drepturi acordate:

România a obţinut drepturi suplimentare de plantare a viţei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată şi struguri de masă, de 1,5% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie.

S-a obţinut dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor.

S-a obţinut recunoaşterea şi protecţiei denumirilor de orgine geografice pentru:

- 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv: ţuică, horincă şi turţ- 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv vinars- 7 tipuri de lapte- 3 tipuri de iaurt- 1 lapte bătut- 4 tipuri de caş- 21 de tipuri de brânză- 26 de tipuri de caşcaval- 8 tipuri de telemea- 1 tip de salam (Sibiu)- 1 tip de cârnaţi(Pleşcoi)- 2 tipuri de pâine- 2 tipuri de covrigi- 1 plăcintă- 1 magiun.

Recunoaşterea şi protecţia denumirii generice pentru băutura spirtoasă palincă

România a obţinut derogarea de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace tradiţionale pentru 58 de tipuri de brânză şi produse lactate de vacă, oaie, capră şi bivoliţă.

România a obţinut posibilitatea utilizării a 20% din fondurile destinate dezvoltării rurale pentru finanţarea suplimentării plăţilor directe (Parlamentul României, Direcţia Generală Implementare )

Rezultate cu impact financiar directe (Parlamentul României, Direcţia Generală Implementare)

COTE PLAFOANE ANIMALE

LAPTE (total :3.245.000)

3.057.000, din care: 1.093.000 t livrate la fabrici şi1.964.000 t vânzări directe + Rezerva: 188.000 tone

Vaci la alăptat 150 000 capete

Bovine pentru abatorizare

1 233 000 capete

Primă îngrăşat bovine 452 000 capete

Plafon naţional ovine 5 880 620 capete

ZAHAR(total: 448.781)

Zahăr alb: 109.164 toneIzoglucoza: 9.981 toneCota de procesare: 329.636 tone (din trestie de zahăr)

Plata suplimentara bovine

858 260 Euro

Plata suplimentara ovine

6 216 782 Euro

OREZ 100 tone

Altele 2294 tone

Rezultate comparative cu celelalte state candidate

România a obţinut 50 de perioade de tranziţie şi aranjamente tranzitorii, acestea fiind cele

mai multe perioade de tranziţie dintre toate statele care fac parte din actualul val de extindere

Polonia a obţinut 48 de perioade de tranziţie

Ungaria. 35

Malta . 47

România a obţinut cele mai multe perioade de tranziţie şi aranjamente la acest capitol, dintre toate statele candidate (13, faţă de Polonia, care a obţinut 12)

România a obţinut în negocieri o perioadă de tranziţie de 3 ani pentru modernizarea unităţilor de prelucrare a laptelui şi cărnii, cu introducerea, în Tratat, a unui mecanism de actualizare până la data aderării

Dat fiind specificul acestui sector agricol, România a obţinut perioadă de tranziţie de 8 ani pentru eliminarea din cultură a viilor hibride de pe o suprafaţa de 30.000 ha (faţă de 130.000 ha iniţial) şi replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaşterea dreptului de replantare (nici un alt stat nu a mai obţinut această perioadă de tranziţie)

România a obţinut alte perioade de referinţă pentru negocierea cotelor de producţie decât celelalte state candidate (2000-2002 faţă de 1997-1999), ceea ce i-a permis obţinerea de cote bune, apropiate de potenţialul de producţie al ţării. La aceste cote, principala problemă este realizarea, până la data aderării, a unor producţii apropiate de cote, pentru că altfel, există riscul diminuării acestor cote (http://www.euractiv.ro). România s-a orientat spre dezvoltare rurală (pentru a rezolva problema suprapopulării din agricultură şi a fermelor de subzistenţă) şi spre sectoarele unde avea potenţial de dezvoltare (zootehnie, cereale, viţă-de-vie, lapte, zahăr); Polonia s-a orientat cu prioritate spre plăţi directe, iar Bulgaria, spre produse cu caracter tradiţional, în special sectorul legumicol;

România a obţinut posibilitatea suplimentării cu până la 20% a plăţilor directe din fondurile pentru dezvoltare rurală

La cereale s-a obţinut în negocieri o suprafaţă de bază pentru culturi arabile (cereale, oleaginoase, proteaginoase, în pentru ulei, în fibră, cânepă fibră) de 7,01266 milioane de hectare pentru care România va primi subvenţii de la Uniunea Europeană.

Pentru restul de 2,4 milioane ha de teren (cultivate cu culturi furajere, de cartofi, sfeclă, legume, tutun, pepeni, plante medicinale, etc), se vor primi subvenţii, în cuantumurile prevăzute de acquis-ul comunitar pentru cultura respectivă. România a obţinut o cotă de zahăr care practic acoperă consumul intern, formată din cota de zahăr din sfeclă (109.164 t), o cotă de procesare a zahărului din trestie de 329.636 t (în condiţiile în care Slovenia a reuşit să obţină o cotă similară, de doar 20.000 t, iar pe piaţa europeană există o supraproducţie de zahăr) şi o cotă de izoglucoză (aproape 10.000 t).

România a obţinut cea mai mare cotă între cei 12 candidaţi din solicitarea iniţială (94,3%), Polonia obţinând 89,5%, din solicitarea iniţială

Am obţinut 3,9 miliarde la capitolul Agricultură (la care se adaugă 800 de milioane fonduri

structurale); Polonia a obţinut 4,6 miliarde pt agricultură, iar Bulgaria 1,552 miliarde euro

(http://www.gov.ro ).

.

OBIECTIVELE ROMANIEI IN PAC

1.Menţinerea în termeni reali a valorii sprijinului pentru agricultură în configuraţia celor 2 piloni complementari, trebuie să  permită  şi valorificarea potenţialului noilor state membre, precum şi atingerea obiectivelor de convergenţă. susţinerea fermierilor activi va conduce la diminuarea disparităţilor dintre statele membre şi o alocare corectă a resurselor financiare. În acest sens, este deosebit de importantă definirea fermierului ca „fermier activ”.

2.Plată  directă  pe hectar echitabilă  în raport cu celelalte state membre, care să  constituie un sprijin real al veniturilor fermierilor români  şi care să  asigure posibilitatea de dezvoltare a competitivităţii  şi sustenabilităţii rurale (ţinând cont şi de rolul social important al agriculturii româneşti);

Simplificarea cadrului de reglementare al PAC, inclusiv a standardelor de eco -condiţionalitate, în vederea reducerii poverii administrative şi uşurarea activităţii economice a fermierului european;

3.România nu   consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari.

Concluzii

Ca o prima concluzie, putem spune că plăţile directe sunt percepute ca fiind cea mai importantă  formă de sprijin pentru fermieri şi de fapt “bătălia” se dă în jurul modului în care se vor împărţi sumele alocate pentru acestea.

Statele mai puţin dezvoltate (cu ferme mici  şi numeroase, cu o populaţie importantă ocupată  în agricultură) doresc menţinerea unei politici agricole care

să subvenţioneze într‐o formă sau alta fermele, pentru a putea face faţă  concurenţei pe piaţa agricolă  comunitară  (multe 44 din statele nou aderate inclusiv România dar  şi cele cu un sector agricol important Italia, Portugalia, Franţa).   Cu cat fermele sunt mai mari , cu atat fermierii vor primii subventii mai mari.

Fiind o tara cu potential agricol semnificativ, Romania considera ca in viitor, PAC trebuie sa se fundamenteze in continuare pe un buget ridicat, bazat pe cei doi piloni, capabil de a contribui la solutionarea problemelor structurale ale agriculturii romanesti

BIBLIOGRAFIE

http://eufinantare.info/politica-agricola-comuna.html

https://www.youtube.com/watch?v=bafJAblbqHw

http://www.mae.ro/node/1625

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-for-our-roots/documents/cap_infosheet_citizens_ro.pdf

http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/pdf/ro_en.pdf

PORUMBĂCEAN, Claudiu, Poiliticile şi instituţiile Uniunii Europene, Ed. „Vasile Goldiş”

University Press, Arad, 2009.

Politica Agricolă Comună după 2013 – Dezbatere publică, Rezumatul executiv al contribuţiilor

http://www.gov.ro

https://www.google.ro/search?q=google+imagini&espv=2&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=30OpVK3iHYLuUo-hhJgM&ved=0CAYQ_AUoAQ&biw=1021&bih=608#tbm=isch&q=agronomie