Politici financiare și bugetare

în serviciile publice

DIRECŢIA POLIŢIA COMUNITARĂ BRAŞOV

Consideraţii generale privind administraţia publică

Administratia publica este dependentă de regimul politic existent într‑o ţară, dar, se separă de politic pentru a exercita propriile sale funcţii: elaborarea şi aplicarea actelor normative, realizarea raporturilor directe dintre autorităţi publice şi cetăţeni, păstrarea ordinii publice, prestarea de servicii către populaţie.

Serviciile administratiei publice se desfasoara in interesul cetateanului si servesc societatea.

Administratia publica poate fi privita ca o activitate publica realizata de autoritati publice sau de catre alte entitati delegate de autoritati publice.

Administratia publica poate fi privita si ca un sistem de structuri care cuprinde administratia locala ( prefectul) si administratia centrala (presedinti, guvern).

Serviciile publice

Serviciul public reprezinta o activitate de interes general, prestată exclusiv de persoane publice. Prof. Léon Duguit definea serviciul public ca fiind activitatea pe care guvernanţii sunt obligaţi să o presteze în interesul celor guvernaţi.

Serviciul public poate fi privit ca o organizatie publica sau privata care exercita o activitate ce satisface un interes public, sau ca o activitate desfasurata de organizatia respective.

Managementul serviciilor publice

Managementul serviciilor publice poate fi definit ca un ansamblu de metode şi procese de definire a obiectivelor de organizare, alocare de resurse, antrenare şi control ale unei organizaţii publice. El este chemat să scoată în evidenţă următoarele elemente:

- capacitatea strategică de a face alegeri şi de definire a priorităţilor;

- creşterea flexibilităţii;

- organizarea descentralizată a serviciilor publice în funcţie de necesităţile şi resursele locale;

- responsabilizarea autorităţilor locale şi a funcţionarilor publici;

- creşterea potenţialului de inovare şi creativitate adaptate noilor condiţii etc.

II. Studiu de caz DIRECŢIA POLIŢIA COMUNITARĂ BRAŞOV

Poliţia Braşov este instituţie publică de interes local si municipal, cu personalitate juridică, finanțată de stat din bugetul public

Misiune: Asigurarea ordinii şi liniştii publice, a pazei obiectivelor de interes public şi privat la nivelul municipiului Braşov

Obiectiv general: dezvoltarea capacității de acțiune a structurilor poliției locale în vederea creșterii gradului de siguranță al comunității.

Intreaga activitate a Politiei brasovene, in anul 2009, a fost focalizata pe indeplinirea obiectivelor stabilite in Programul de guvernare pentru perioada 2009- 2012: 

-siguranta cetateanului

-descentralizarea

-aderarea la spatiul Schengen in anul 2011

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov are in structura organizatorica:4 politii municipale: Politia Municipiului Brasov,

resedinta de judet, Politia Municipiului Fagaras, Politia Municipiului Sacele si Politia Municipiului Codlea

5 politii orasenesti: Zamesti, Victoria, Rupea, Rasnov si Ghimbav

3 politii statiune: Predeal, Bran si Poiana Brasov 4 politii comunale: Moeciu, Tarlungeni, Feldioara si

Prejmer43 posturi de politie comunala.

La 31.12.2009, la nivelul unitatii existau 1506,5 functii, din care: 329 ofiteri, 1092 agenti si 85,5 personal contractual. Inspectoratul are un deficit de 168,5 cadre, respectiv 35 ofiteri, 125 agenti si 8,5 personal contractual. Rezulta un procent de incadrare a statului de organizare de 89,32 % (89,36 % Ia ofiteri, 88,55% Ia agenti si 90,05% Ia personal contractual). Media de varsta a politistilor brasoveni este de 37, 5 ani. Situatia pe corpuri se prezinta astfel: 37,3 ani Ia ofiteri, 36,8 ani Ia agenti si 47,2 ani Ia personalul contractual. Procentul de ocupare a posturilor, din inspectorat cu femei politist este de 11,11 %, asigurandu-se astfel incadrarea In standardul european de 8-12%

Echipa:

Directia Politia Comunitara Brasov este organizata astfel:Directia Politia Comunitara Brasov este condusa de un director executiv, numit în conditiile legii. În exercitarea atributiilor, directorul executiv are în subordine urmatoarele birouri si compartimente:

Biroul de Ordine Publica nr.1 – zona Centrul Vechi Biroul de Ordine Publica nr.2 – zona Bartolomeu Biroul de Ordine Publica nr.3 – zona Tractorul/ Triaj Biroul de Ordine Publica nr.4 – zona Racadau/Noua Biroul de Ordine Publica nr.5 – zona Carfil/Astra  Serviciul Cabinet - Dispecerat Compartiment Investigatii Biroul Contabilitate Buget-Finante Compartiment Achizitii Serviciul Administrativ Protectia Muncii si P.S.I. Biroul Resurse Umane Compartiment Juridic Compartiment Audit

ANALIZA SWOT PUNCTE TARI: 

înfiinţarea Poliţiei Comunitare elaborarea Planului de Pază şi Ordine Publică existenţa unui dispecerat şi a patrulelor de intervenţie Stadiul avansat al implementării conceptului poliţiei de proximitate care  a contribuit la

schimbarea atitudinii poliţiştilor şi modului de abordare a problemelor comunității. media de vârstă tânără a cadrelor Experienţa pe linie de ordine publică a echipelor manageriale de la toate nivelele instituţiei.  PUNCTE SLABE: 

insuficienta colaborare între instituţiile abilitate cu asigurarea ordinii şi liniştii publice, Poliţie, Jandarmerie, Poliţie Comunitară

lipsa unui cadru legislativ care sa delimiteze clar competenţele celor trei instituţii menţionate anterior

nivel scăzut de pregătire a personalului suport logistic insuficient pentru desfăşurarea activităţii inexistenţa unui Statut al Poliţistului Comunitar deficit de personal atitudinea refractară a societăţilor comerciale cu privire la protejarea patrimoniului propriu

OPORTUNITĂŢI:

angreanarea societăţii civile în activitatea de socio-prevenire

programe de instruire care să asigure crearea unei conduite profesionale moderne în randul personalului de specialitate

disponibilitatea reprezentanţilor municipalităţii de a se implica în realizarea siguranţei comunitare

 

AMENINŢĂRI: 

insuficienţa resurselor alocate pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de siguranţă publică

creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale

inexistenţa unor programe de cooperare cu societatea civilă pentru reducerea faptelor de violenţă comise la nivelul „găştilor de cartier” şi integrarea lor într-un climat familiar normal.

Tendința mass media de a responsabiliza Poliţia pentru aspecte sociale negative ce ţin de competenţa de soluţionare a altor instituţii sau sunt generate de lipsa de implicare a instituţiilor abilitate, ce face ca gradul de încredere a populaţiei în poliţie să fie mai scăzut decât în alte ţări europene.

Existența unei tendinţe de creştere a manifestărilor de violenţă de toate genurile(verbală, fizică, atitudinală) la nivelul întregii societăţi româneşti, generate în principal de lacune legislative.

III. EVALUAREA ACTIVITATILOR DESFASURATE DE POLITIA BRASOV IN ANII 2008-2009

VALORILE CRIMINALITATII INREGISTRATE IN 2008-2009

In 2009, la nivelul judetului Brasov au fost sesizate 18.258 infractiuni, fata de 17.004 In 2008, rezultand un plus de 1.254 infractiuni. Din totalul infractiunilor sesizate, 9.614 sunt de natura judiciadi (+703).

In functie de numarul total al infractiunilor sesizate, volumul criminalitatii, raportat la 100.000 de locuitori, situeaza IPJ Brasov pe locul 22 (19 in 2008) pe tara. Situatia infractiunilor sesizate la nivelul IPJ Brasov, din care la municipiul resedinta de judet:

Activitatea de constatare a inregistrat o crestere cu 1.046 infractiuni. Astfel, In 2009, la nivelul judetului Brașov au fost constatate 10.912 infractiuni, fata de 9.866 infractiuni constatate in 2008. Din totalul acestor infractiuni, 5.987 au fost de natura judiciara (+872), 2.522 fiind descoperite informativ (+312). La infractiunile economico- financiare constatate s-a inregistrat, de asemena, o crestere, de la 2.790 in 2008, la 2.973 in 2009 (+ 183).

Situatia infractiunilor constatate la nivelul IPJ Brasov, inclusiv al municipiului resedinta de judet:

Referitor la activitatea de solutionare, în 2009, politistii brasoveni au solutionat 8.353 infractiuni, cu 1.072 mai multe decat în 2008. Din totalul acestora, 3.223 au fost de natura judiciara (+469) si 1.292 au fost flagrante (+455). Situatia infractiunilor solutionate la nivelul IPJ Brasov si Politia mun Brasov:

INFRACTIONALITATEA GRAVA COMISA CU VIOLENTA

Faptele indreptate impotriva vietii, integritatii si sanatatii persoanei au cunoscut o scadere la infractiunile de omor, in anul 2009 fiind inregistrate 6 astfel de fapte, fata de 10 in anul 2008, acelasi trend descendent inregistrandu-se si la infractiunile de viol (- 13 fapte).

Situatia operativa pe linia infracfiunilor cu violenta - sesizate - in anul 2009 comparativ anul 2008

In anul 2009, se inregistreaza un trend ascendent la infractiunile de tentativa omor ( + 5 ), L.C.M. ( + 4 ), pruncucidere ( + 1 ), VCG ( + 34 ) si santaj ( + 6 ).

TO-tentativa de omorLCM- lovituri cauzatoare de moarteVCG- vatamare corporala grava

INFRACTIONALITATEA CONTRA PATRIMONIULUI

Pe linia infractiunilor de talharie, ca infractiuni sesizate, in anul 2008 s-au inregistrat 159 fapte, iar in anul 2009, 187 fapte, rezultand un plus de +28 talharii, in 2009.

Pe linia furturilor din locuinte, ca infractiuni sesizate, in 2008 s-au inregistrat 589 fapte, iar in 2009, 783 fapte, rezultand un plus de 194 furturi .

Pe linia furturilor din societati comerciale, ca infractiuni sesizate, in 2008 s-au inregistrat 983 fapte, iar in 2009, 928 fapte, rezultand o scadere de 55 furturi .

Pe linia futiurilor din buzunare, genti, posete, ca infractiuni sesizate, in 2008 s-au inregistrat 86 fapte, iar in 2009, 105 fapte .

Pe linia traficului si furturilor de auto, ca infractiuni sesizate, in anu1 2008 s-au inregistrat 103 fapte, iar in anul 2009, 195 fapte, rezultand o diferenta in plus de 92 furturi .

Pe linia furturilor din auto, ca infractiuni sesizate, in anul 2008 s-au inregistrat 914 fapte, iar in anul 2009, 976 fapte, rezultand o diferenta in plus de 62 furturi.

FERMITATE IN APLICAREA LEGII

In anul 2009, au fost introduse in arestul IPJ Brasov 663 persoane, fata de 390 persoane incarcerate in 2008, rezultand o diferenta pozitiva de 273 persoane:

ordonanta de retinere - 455 (+213) mandat de arestare -54 (+11) mandat de executare - 141 (+44) cu mandat european - 13 (+5).

Din totalul persoanelor incarcerate, 32 (+2) au fost minori si 25 (+4) femei.

 CRIMINALITATEA ECONOMICO

FINANCIARA

Politistii au constatat 2258 infractiuni (+ 165 infractiuni, respectiv o crestere de 8% fata de 2008), fiind cercetate 900 persoane (+206, respectiv o crestere de 30% fata de anul 2008) in dosarele cu Urmarirea penala inceputa.

Din analiza datelor statistice se observa cresteri la constatarea infractiunilor de inselaciune de natura econotnica (382 fata de 259 in 2008, +47%), delapidare (58 fata de 50 in 2008, + 16%), Legea cec-ului (171 fata de 83 in 2008,+ 106%), Legea privind societatile comerciale (102 fata de 54 in 2008, +89%), Legea dreptului de autor (56 fata de 12 in 2008,+367%), Legea privind marcile si indicatiile geografice (102 fata de 87 in 2008,+ 17%), Evaziunea fiscala (359 fata de 205 in 2008,+75%).

Scaderi se remarca la infractiunile de fals (630 fata de 921 in 2008,- 32%), iar cu privire la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, semnalam o anumita constanta (149 fata de 142 in 2008,+5%), cu mentiunea ca desi infractiunile cu privire Ia abuzul in serviciu au scazut (63 fata de I 07 in 2008), a crescut numarul infractiunilor de coruptie constatate (73 fata de 22 in 2008,+232% ).

Cu privire Ia activitatea de solutionare, au fost solutionate 1680 infractiuni (+35% fata de anul 2008).

In ceea ce privesc infractiunile de coruptie, au fost solutionate 72 infractiuni (cu 51 mai multe decat in 2008, + 243%). De asemenea, numarul persoanelor cercetate pentru fapte de coruptie a crescut Ia 71, fata de 24 in 2008,+ 1.96o/o.

In perioada analizata, au fost solutionate 42 dosare penale complexe (cu 5 mai mult ca in 2008,+ 11%), in special in domeniul evaziunii fiscale si fraudelor bancare.

CRIMINALITATEA STRADALA

Analiza situatiei operative pe anul 2009 a relevat faptul ca, in pofida activitatilor desfasurate de efectivele de politie, infractionalitatea cu impact asupra sigurantei cetatenilor se mentine la un nivel ridicat.

In perioada analizata au fost comise pe segmentul stradal 1.560 infractiuni, cu 164 mai multe 2008, cresterea fiind de 12%. Din totalul acestea, 1.474 infractiuni stradale au fost savar ite in mediul urban (94,19%) si 86 in mediul rural (5,81%).

Comparativ cu anul 2008, in 2009 numarul infractiunilor stradale constatate in flagrant a crescut de Ia 37 Ia 68, cu 31 mai multe infractiuni, ceea ce reprezinta o crestere de 84%. Din totalul de 68 infractiuni flagrante, 36 au fost constatate de efectivele de ordine publica, 24 de efectivele de investigatii criminale, 7 de alte structuri de politie si 7 de alte structuri ( 6 efectivele de jandarmi si 1 politia comunitara).

Talhariile stradale au inregistrat o crestere de Ia 78 in 2008, la 83 in 2009 (+6 %).

Cel mai mare segment al fenomenului infractional stradal il reprezinta infractiunile de furt, care in perioada analizata au inregistrat o crestere de la 1298 in 2008 la 1.456 in 2009 ( + 12%), din care 1.378 in urban si 73 in rural, majoritatea fiind comise pe timp de noapte - 1.196.

CRIMINALITATEA IN MEDIUL RURAL

Criminalitatea in mediul rural cunoaste o crestere cu 16,31 °/o Ia infracfionalitatea sesizata (de la 2871 in anul 2008 la 3339 in aceeasi perioada 2009, + 468 fapte), crestere Ia infractionalitatea constatata cu 24,01 % (de la 1395 la 1730 in anul 2009, + 335 fapte) si o scadere cu 3,17 % la infractionalitatea solutionata (de la 1801 in 2008 la 1744 in 2009).

OBIECTIVE SI PRIORITATI DE ACTIUNE PENTRU ANUL 2010

Sporirea capitalului de incredere a populatiei in institutia Politiei brasovene prin cresterea autoritatii manifestata in aplicarea cu fermitate a legii in scopul imbunatatirii imaginii si increderii populatiei in politie;

Abordarea intr-o maniera pragmatica a activitatii de prevenire in noul context socio-economic, generator de probleme sociale cu impact asupra evolutiei criminalitatii;

Dezvoltarea si sustenabilitatea sistemului de management si analiza informatiilor, in scopul cresterii capacitatii de planificare si dezvoltare strategica si tactica a Politiei;

Operationalizarea bazelor de date criminalistice si implementarea solutiilor tehnice moderne, pentru asigurarea compatibilitatii si permiterea interconectarii cu bazele de date din tarile membre ale Uniunii Europene, in vederea schimbului automat de date cu Uniunea Europeana;

Dezvoltarea capacitatii de actiune in sistem integrat a structurilor politienesti care asigura probatiunea activitatilor infractionale;

Asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii de cooperare a personalului in domeniul Schengen;

Identificarea de noi oportunitati de finantare europeana nerambursabila prin transmiterea de propuneri de proiecte in cadrul exercitiului de programare pentru 2010;

Dezvoltarea si sustenabilitatea sistemului de management si analiza informatiilor, in scopul cresterii capacitatii de planificare si dezvoltare strategica si tactica a Politiei;

Identificarea si documentarea activitatii grupurilor infractionale nedestructurate;

Dezvoltarea unei puternice culturi organizationale in randul personalului.

Concluzii: Poliţia Braşov este instituţie publică de interes local si municipal, cu personalitate

juridică, finanțată de stat din bugetul public. Este o organizație publică care exercită activități ce satisfac interesul public.

Poliția Brașov aplică principiile de marketing: - se concentrează asupra clientului(cetățeanului) pentru a-i garanta siguranța;- segmentează piața și alege piețele țintă în funcție de variabilele demografice,geografice;- identifică concurența ( infractorii);- urmărește activitatea și face ajustări ( obiective și priorități pentru anul urmator).

Poliția Brașov aplică funcțiile marketingului: - funcția de previziune: sunt determinate obiectivele, se conturează modalitățile de realizare,se stabilesc resursele necesare si se precizeaza termenele;- funcția de organizare coordonare: proiectează procesele necesare realizării obiectivelor stabilite;- funcția de motivare: avansarea în funcție, utilizarea recompenselor bănești, conferirea unor responsabilități speciale sau onorifice- funcția de administrare: gestionează resursele materiale, financiare, umane și informaționale în vederea realizării obiectivelor.- funcția de control evaluare: compararea rezultatelor obținute cu obiectivele previzionate; se identifică modalități de îmbunătățire a activității desfășurate.

Proiect realizat de:Istoc Ramona-Ioana

Indrumator:Prof. univ. dr. Lupu Neculai