Monitorizarea solurilor poluate cu nitrati Mustatea Mihaela Andreea

Poluarea cu ingrasaminteDezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor , in special a celor cu potasiu , azot , fosfor . Efectul poluant deriva din doua elemente :contin multe impuritati toxicesunt folosite in cantitati excesive Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a azotatilor .

Solul reprezint n primul rnd mediul de dezvoltare al plantelor i resursa de baz pentru viaa animalelor i oamenilor. Concepiile referitoare la sol au evoluat n timp de la uscatul ferm pentru omul primitiv, la suport pentru plante odat cu apariia agriculturii. coala agrogeologic consider solul ca fiind numai produsul de alterare a rocilor de la suprafaa scoarei.

Contaminarea produselor agricole cu nitrati, nitriti si amoniu Nitriii i nitraii sunt componeni naturali ai solului, provenii din mineralizarea substanei azotate de origine vegetal sau animal datorat n primul rnd microorganismelor existente n sol. Legumele sunt alimente cu o valoare nutriional deosebit datorit sursei permanente de vitamine, microelemente i alte substane nutritive. Dezavantajul pe care l prezint consumul acestor produse este ca la un moment dat, n compoziia lor apar unii compui cu caracter toxic pentru organismul uman: nitraii si nitriii.

Poluarea cu nitrai provine mai ales din agricultur. Azotul e elementul esenial pentru via si n ape sufer foarte multe procese chimice i biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos n compuii organici, grupe ntre care exist continue transformari/tranzitri, formndu-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sntatii umane: methemoglobinemie la copii, cancer gastric. Sursele de nitrai sunt naturale i antropice. Sursele naturale sunt : Din precipitaii: Oxizi de azot din atmosfer, produi de fulgere i de arderea combustibililor fosili; Aportul prin splarea din roci i cenua de vegetatie ars; Din izvoare n urma dizolvarii lor la adancime n roci (nitratul avnd solubilitate crescut n ape);

Dejeciile contin de fapt uree i amoniu, care se transform n azotat de ctre microorganisme prin nitrificare. Pentru zootehnie putem calcula echivalenta aproximativ de producie de dejectii 1,5 vite adulte = 7 porci = 100 gaini outoare. Amoniacul, mpreun cu orice fertilizant cu amoniac, aplicat, este transformat de ctre bacteriile din sol n nitrai prin procesul numit nitrificare. Nitrificarea este important, deoarece plantele pot utiliza numai azotul sub form de nitrat. Nitraii sunt la fel de duntori att pentru animale ct i pentru om

Efectele nitrailor la organismele vii Nitraii au aciune iritant local provocnd congestie i hemoragii la nivelul tubului digestiv, congestie renal. Efectele nitrailor asupra aparatului digestiv: colici i diaree,vom, aciune asupra rinichilor: colachisurie i poliurie consecina congestiei renale. Nitraii nu sunt foarte toxici, nu se depoziteaz i sunt usor de eliminat. Nitraii n prezena nitrat reductazei care se gsete ndeosebi n rumen dar i n furaje i snge se transform n nitrii care sunt de 10-12 ori mai toxici i acioneaz diferit. Nitriii sunt descompui n ammoniac i hidroxilamin. Odat ajuni n snge, nitriii interacioneaz cu hemoglobina i ii blocheaz funcia respiratorie, transformnd o parte din ea n methemoglobin, care nu este capabil s transporte oxigen.

Legislaia privind limitarea contaminrii cu nitrai n produsele vegetaleNitraii se acumuleaz n plante neuniform, cantitatea lor fiind schimbtoare: n frunze, procentul lor e mai redus, iar n tulpin - mai mare. Cantitatea maxim de nitrai se acumuleaz n acele pri ale plantelor care sunt mai aproape de rdcin. Frunzele mrarului, ale ptrunjelului conin cu 50 60% de nitrai mai puin dect tulpinile acestor plante, frunzele verzii roii cu 70% mai puin dect cotorul.Nu se recomand de consumat miezul verde de lng coaja pepenilor verzi (harbujilor) i a celor galbeni (zemoilor). Castraveii urmeaz a fi curii de coaj, iar partea de la coad trebuie aruncat.

MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEINITRATILOR-terenurile pe care se aplica ingrasaminte organice trebuie alese cu grija, astfel incat sa nu se produca baltiri sau scurgeri in cursuri de apa. -se va evita administrarea gunoiului, ca si a oricarui tip de ingrasamint, pe timp de ploaie, ninsoare si soare putemic si pe terenurile cu exces de apa sau acoperite cu zapada. -la constructia depozitelor de gunoi solid se va avea in vedere ca acestea sa aiba o baza din beton, sa fie prevazute cu pereti de sprijin si sistem de colectoare a efluentilor, in special a celor ce se produc in timpul ploilor. -depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca in platforme special amenajate -gunoiul se pastreaza in aceste platforme indesat, acoperit cu un strat de pamant de 15-20 cm grosime, sau cu un strat de 0,2-0,4 m de turba ori paie tocate

Pentru a avea un plan cat mai bun de management al gunoiului trebuie:sa se analizeze probe reprezentative de gunoi, stabilind continutul lor in elemente nutritive;daca nu se pot face aceste analize, folositi tabeleleprezente in codul de bune practici agricole;sa se foloseasca echipamente adecvate pentru distribuire pentru a nu degrada solul mai ales in cazul aplicarii primavara timpuriu;sa se calibreze echipamentele de distributie a gunoiului exact pentru doza pe care doriti sa o aplicati;sa se incorporeze rapid gunoiul in sol (imediat dupa imprastiere), injectati-l direct in sol sauaplicati-l in benzi chiar pe randul plantelor;

-aplicarea ingrasamintelorse va face exclusiv pe baza analizei agrochimice a solului, repetata la fiecare 4 - 5 ani. Se vor folosi ingrasaminte ca azotatul de amoniu, superfosfatul

Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate a investigatiilor .Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite ( 720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere ) .Nivelul II- consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat concentratii sporite de poluanti . Nivelul III- se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare .

Pentru nivelul I de investigare , probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse tipurilor de analiza :Fizice : - granulometrie - continut de apa - densitate aparentaChimice : - PH - continut de humus - azot total - fosfor mobil - potasiu mobilBiologice : - numar de bacterii - indice de colonizare

Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici .Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere pentru : - starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen , continutul de fosfor si potasiu si indicele de N pentru intreaga suprafata a tarii . - stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de desecare si irigatii . - poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri nisipoase .

Acest proiect a fost prezentat de:Mustatea Mihaela Andreea