166
NOŢIUNI INTRODUCTIVE Definiţia şi obiectivele pomiculturii speciale Pomic ultura special  studiază originea, particularităţile biologice, ecologice şi tehnologice ale speciilor, soiurilor şi hibrizilor de pomi şi arbuşti fructiferi în funcţie de zonă,  grup de soiuri sa u soi în scopul obţinerii unor p roducţii mari, cantitativ şi calita tiv în condiţii de eficienţă economică maximă. Este o disciplină de sine st ătătoare, face parte din grupul disciplinelor de bază ale horticulturii, întrucât operează cu numeroase specii şi mai ales cu un număr impresionant de soiuri aflate într-o permanenţă dinamică. Pomicultura specială (pomologia este una din cele mai !echi ştiinţe horticole, studiul speciilor şi a soiurilor începând cu mult înaintea studiilor generale de biologie, ecologie şi tehnologie. Est e o dis cip lin ă cu un pro nun ţ at carac ter pra cti c, com ple " şi co mp let , ce ofe ră tehnologilor cunoştinţe concrete pentru culti!area speciilor şi soiurilor de pomi. #a orice disciplin ă de mare impo rtanţă şi pomic ultura speci ală are stabilite mai multe obiecti!e$ - studiul importanţei originei speciilor şi soiurilor, răspândirea acestora pe glob şi în ţara noastră, în !ederea unei zonări şi microzonări corespunză toare% - cunoaşterea sortimentului de soiuri şi portaltoi, cerinţele şi calităţile acestora, pentru a stabili cele mai adec!ate măsuri tehnologice, a identificării lor şi a le promo!a pe cele mai  bune% - studiul particularităţilor de creştere şi fructificare ale speciilor soiurilor şi hibrizilor, în !ederea stabilirii tehnologiei diferenţiate% - precizarea comportării speciilor şi soiurilor faţă de factorii ecologici% - elaborarea tehnologiilor diferenţiate funcţie de specie, soi, zonă ecologică, forme de organizare a terenurilor etc% se are în !edere specificul de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor% - un obiecti! important este acela de a crea soiuri rezistente la boli şi dăunători şi în acelaşi timp cu calităţi superioare% - promo!area în sortim ent a celo r mai !aloroa se soiuri din toate punctele de !edere şi eliminarea celor deficitare. &oat e aces tea conduc, îndrep tăţit, la folos irea denumi rii de Pomicu ltur speci al în locul celei de Pomolo!ie, care are obiect i! e mult ma i re st nse, refe rin du-se doar la descrierea soiurilor. "e!tura Pomiculturii speciale cu alte #iscipline Pomicultura special ă este o ştiinţă comple"ă care pe parcursul e!oluţiei sale şi în  prezent interferă cu alte ştiinţe cum ar fi$ Pomicultura !eneral - este cea mai apropiată de cea specială. #ele două discipline se condiţionează şi se completează reciproc în toate segmentele lor componente. $otanica - of er ă da te referitoare la ta "o nomia sp ecii lo r, la descrierea pă r ţ il or componente ale pomilor şi arbuştilor fructiferi etc. '

Pomicultura Speciala

Embed Size (px)

Citation preview

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 1/166

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Definiţia şi obiectivele pomiculturii speciale

Pomicultura special   studiază originea, particularităţile biologice, ecologice şitehnologice ale speciilor, soiurilor şi hibrizilor de pomi şi arbuşti fructiferi în funcţie de zonă,

 grup de soiuri sau soi în scopul obţinerii unor producţii mari, cantitativ şi calitativ în condiţiide eficienţă economică maximă.

Este o disciplină de sine stătătoare, face parte din grupul disciplinelor de bază alehorticulturii, întrucât operează cu numeroase specii şi mai ales cu un număr impresionant desoiuri aflate într-o permanenţă dinamică.

Pomicultura specială (pomologia este una din cele mai !echi ştiinţe horticole, studiul

speciilor şi a soiurilor începând cu mult înaintea studiilor generale de biologie, ecologie şitehnologie.Este o disciplină cu un pronunţat caracter practic, comple" şi complet, ce oferă

tehnologilor cunoştinţe concrete pentru culti!area speciilor şi soiurilor de pomi.#a orice disciplină de mare importanţă şi pomicultura specială are stabilite mai multe

obiecti!e$- studiul importanţei originei speciilor şi soiurilor, răspândirea acestora pe glob şi în ţara

noastră, în !ederea unei zonări şi microzonări corespunzătoare%- cunoaşterea sortimentului de soiuri şi portaltoi, cerinţele şi calităţile acestora, pentru a

stabili cele mai adec!ate măsuri tehnologice, a identificării lor şi a le promo!a pe cele mai bune%

- studiul particularităţilor de creştere şi fructificare ale speciilor soiurilor şi hibrizilor, în!ederea stabilirii tehnologiei diferenţiate%

- precizarea comportării speciilor şi soiurilor faţă de factorii ecologici%- elaborarea tehnologiilor diferenţiate funcţie de specie, soi, zonă ecologică, forme de

organizare a terenurilor etc% se are în !edere specificul de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor%- un obiecti! important este acela de a crea soiuri rezistente la boli şi dăunători şi în

acelaşi timp cu calităţi superioare%- promo!area în sortiment a celor mai !aloroase soiuri din toate punctele de !edere şi

eliminarea celor deficitare.&oate acestea conduc, îndreptăţit, la folosirea denumirii de Pomicultur special în

locul celei de Pomolo!ie, care are obiecti!e mult mai restrânse, referindu-se doar la

descrierea soiurilor."e!tura Pomiculturii speciale cu alte #iscipline

Pomicultura specială este o ştiinţă comple"ă care pe parcursul e!oluţiei sale şi în prezent interferă cu alte ştiinţe cum ar fi$

Pomicultura !eneral - este cea mai apropiată de cea specială. #ele două discipline secondiţionează şi se completează reciproc în toate segmentele lor componente.

$otanica  - oferă date referitoare la ta"onomia speciilor, la descrierea părţilorcomponente ale pomilor şi arbuştilor fructiferi etc.

'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 2/166

%i&iolo!ia şi bioc'imia ve!etal - studiază procese metabolice esenţiale ale pomilorcum ar fi$ creşterea, diferenţierea, asimilaţia, e!apotranspiraţia, rezistenţa la diferiţi factori destress, procesele biochimice de formare şi transformare a substanţelor etc.

(enetica şi ameliorarea  - reprezintă două discipline foarte apropiate pomiculturiispeciale, prin rolul lor în studiul şi crearea de noi soiuri calitati! superioare celor iniţiale şi cuo plasticitate ecologică mai mare.

Protecţia plantelor  - este o disciplină indispensabilă culturii pomilor şi arbuştilorfructiferi, a!ând în !edere importanţa acesteia în combaterea bolilor şi dăunătorilor atât prinmăsuri curati!e cât şi pre!enti!e, corelate cu protecţia mediului şi eficienţa economică.

)!rote'nica şi a!roc'imia - sunt discipline care precizează anumite !erigi tehnologiceale culturii pomilor, referitoare în special, la lucrările solului şi nutriţia plantelor.

Topo!rafia şi *mbuntţirile funciare  - prin precizările ce le aduc, contribuie laamplasarea, organizarea şi e"ploatarea corectă a plantaţiilor pe diferite tipuri de terenuri.

+eteorolo!ia şi pe#olo!ia  - prezintă pomicultorului caracteristicile climatice şi alesolului, recomandând cele mai adec!ate zone şi tipuri de sol pentru cultura unei anumitespecii sau soi.

Te'nolo!ia pro#uselor 'orticole  - completează pomicultura specială cu date pri!ind

recoltatul, manipularea, transportul şi !alorificarea fructelor în condiţiile precizării şiîmbunătăţirii calităţii acestora.

+ana!ementul şi mar,etin!ul  - sunt discipline relati! noi care !in în spriinul pomicultorului printr-o organizare optimă a procesului de producţie şi !alorificare a fructelorîn scopul obţinerii unui profit ma"im.

-curt istoric al #e&voltrii pomiculturii speciale

)a început cele două ramuri ale Pomiculturii, cea generală şi cea specială se interferau până la formarea aceluiaşi întreg.

*nteresul pentru cultura pomilor şi chiar a soiurilor a fost manifestat cu peste '++++ aniînainte de ristos în Egipt, #hina, *ndia, recia etc.

Primele documentele scrise pri!ind cultura pomilor apar în operele ama/ana şi *ndicascrise de 0egasthene, *liada şi 1diseea scrise de omer etc.

 2abucodonosor al **-lea înfiinţează grădinile suspendate ale 3emiramidei în0esopotania (4+5-647 î...

&eofrast (785-9:8 î.. descrise primele plante şi soiuri de pomi iar mai târziu Pliniu cel;ătrân (97-8< d.. în istoria naturalis descrie soiuri de păr, piersic, cireş, cais, smochin,

 prun s.a. )ucrări importante care includeau şi descrieri pomologice au mai scris #olumella,=irgiliu, =arron etc.

>n e!ul mediu apar tot mai multe scrieri de pomologie de o !aloare incontestabilă uneledin acestea a!ând !aloare şi în prezent. ?stfel, 1li!ier de 3erres ('67<-'4'< descrie soiuri demăr şi păr. )e )ectier publică un catalog al soiurilor culti!ate de păr, măr, piersic, cireş etc. în@ranţa (1rleans.

>n '4:4 A. 0erlot şi #lode 3aint-Etienne publică Traité de Connessance des bons fruits.1dată cu dez!oltarea societăţii apar noi scrieri în paralel cu preocupări importante de

selecţie şi ameliorare a soiurilor de pomi. eprezentati!i sunt Buhamel du 0oucean ('88+-'8:9 în @ranţa, Cnoop în 1landa, 2. ardenpont ('8+6-'885 care a obţinut peste 5++ soiuride păr, Dilliams Prince ('8<6-':4< în 3?, Craft în ?ustria a publicat Pomona ustriaca.

>n @ranţa, ?ndrF )ero/ ('8<<-'::9 colecţionează şi descrie soiuri de pomi. ?cesta publică în '::+ !ictionnaire de pomologie în şase !olume în care sunt descrise '85< de soiuride pomi. >n ;elgia este publicat un ?lbum de pomologie cu cca 9++ planşe color de o calitateireproşabilă.

9

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 3/166

>n ermania, ?ugust Biell, întreprinde lucrări de cercetare şi ameliorare şi publică înşase !olume pomologia germană (Beutsche pomologie în care sunt descrise peste 4++ desoiuri.

>n *talia este publicată separat de eorgio ?lessio şi ;rume @eenarii  Pomona "talica.&ot în *talia apare în acestă perioadă Trattto di #rutticoltura.

?cti!ităţi de cercetare şi selecţie mult mai a!ansate au loc în 3? ()uther ;urbanG,

&hadeus #lapp, ?msden etc, în usia, 0iciurin etc., în ?nglia ?. Cnight, D. ooGer.Bintre marii pomicultori ai secolului HH şi HH* fac parte şi ?. #hilders - 0odern fruitscience% 0. #outanceau - ?rboriculture fruitiFre% E. ;aldini - @rutticoltura% @. ilGenbIumer-1bstbau% 0orettini, ColesniGo!, 0ichael autier, 3. &rocme, . ras, etc.

0ulte din aceste lucrări se găsesc în original la catedra de pomicultură a @acultăţii deorticultură *aşi.

>n ţara noastră, cultura pomilor se pierde în negura !remurilor, dez!oltându-se practicodată cu poporul român.

Benumirile de localităţi, de oameni sau de obiceiuri sunt do!ezi că pomicultura este o preocupare foarte !eche.

Primele documente scrise despre pomi sunt din timpul lui ?le"andru cel ;un ('5++.

0atei de 0urano, medic !eneţian scrie în '6+9 că J K0oldo!a este o ţară roditoare şifoartă plăcută şi bine aşeată, bogată în animale şi în toate roadeleL J

)a '5 iunie '6<+, Bomnitorul Petru Mchiopul dă Kcarte lui omaşcul =ătaful şi @răsineisă-şi oprească un pomăt de nuci, pruni, cireşi şi meri în aşezământul Pomârlei şi #orăuţuluiLJ

Paul de ?lep în timpul călătoriilor sale din '46+-'44+ prin 0oldo!a descrie mai multesoiuri locale de măr, prun, cireş etc.

Bimitrie #antemir în !escrierea $oldovei ('8'4 enumeră şi chiar descrie numeroasesoiuri autohtone de pomi.

n document foarte !aloros care descrie multe soiuri în special din &ransil!ania estelucrarea anonimă descoperită la #aransebeş !ictionarum %alachicum latinum.

>n secolele H=***, H*H şi HH apar primele pepiniere pomicole la 3trehaia (':8:, *striţa(':<7, #iuperceni (':<9, #otnari (':<4, Brăgăşani (':<8, unele dintre acestea funcţionândşi în prezent.

Bintre marii agronomi şi implicit şi pomicultori care au lăsat scrieri !aloroase îiamintim pe$ *on *onescu de la ;rad ( &oţiuni elementare de agricultură cu un capitol distinctdedicat pomiculturii, *on enţescu ( Pomologie ':8' şi '::+ &oţiuni de Pomologie, #omşaB. ( Pomăritul , ':88, B. Mtefănescu, *. aşegam, B. ?lessin. ş.a.

Bupă primul război mondial, o acti!itate deosebită în domeniul pomiculturii odesfăşoară$ . 2ăstase, . 0iron, 0ihai #osteţschi, &h. ;ordeianu, 2. #onstantinescu, =.3onea, Pa!el ;abalean ş.a.

3-au publicat numeroase tratate, manuale şi cursuri de Pomicultură şi Pomologie. 1lucrare de referinţă pentru pomicultura naţională şi mondială o reprezintă  Pomologia 'om(niei  editată în opt !olume, la care şi-au adus contribuţia multe cadre didactice şicercetători care se alătură celor menţionaţi mai sus$ =. #ociu, B. #!asnâi, 2. hena, #.*oniţă, 2. Mtefan, h. ?nghel, Mt. PFtFrfi, *. 0odoran, 0.*. 2eagu, ?. 2egrilă, *.@. adu, ?.Muta, ş.a.

)ucrări maore de Pomicultură şi Pomologie au mai scris$ *. 0iliţiu, 0. Popescu, *. *sac,P. Parnia, =. #ireaşă, 2. #epoiu, h. 0ihăiescu, ş.a.

Be remarcat, sunt monografiile apărute în ultimii '+ ani cum ar fi$ Caisul şi Prunul  subcoordonarea lui =. #ociu, Cireşul  de 3. ;udan şi . rădinariu.

7

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 4/166

>n prezent un număr mare şi !aloros de cercetători şi cadre didactice acti!ează în cadrul*nstitutului de cercetare pentru Pomicultură din Piteşti 0ărăcineni, în staţiunile de cercetări

 pomicole şi în cadrul facultăţilor de horticultură.

-oiul şi sortimentul *n pro#ucţia pomicol

-oiul

>n cultură speciile pomicole sunt reprezentate de soiuri, acestea fiind principalelemiloace de operare în producţie şi cercetare.

3oiul este o unitate biologică şi în acelaşi timp un miloc de producţie.Pornind de la cadrul internaţional pentru nomenclatura plantelor culti!ate (trecht N

'<6:, 0. Popescu şi *. 0iliţiu definesc soiul din punct de !edere  biolo!ic  astfel$ K)oiul*cultivarul+ este un grup de indivizi cultivaţi, asemănători între ei, proveniţi dintro singură

 specie sau din mai multe specii înrudite, adaptaţi la anumite particularităţi biologicedistinctive pe care le păstrează prin înmulţire vegetativă sau generativă-

Bin punct de !edere economic.  soiul este un mi.loc de producţie care utiliz(nd energia solară, transformă resursele ecosistemului *apă, substanţe nutritive, aer, C/0  etc+, în substanţe organice necesare vieţii omului-

3oiurile sunt caracterizate şi apreciate prin două însuşiri de bază$  productivitatea şicalitatea. ?cestea sunt dobândite genetic dar pot fi influenţate de factorii ecologici şitehnologici. #ele două caracteristici nu trebuie analizate separat, ştiind faptul că, de cele maimulte ori sunt în contradicţie.

Pro#uctivitatea - reprezintă capacitatea unui soi de a !alorifica resursele ecologice şitehnologice, în scopul producerii unei cantităţi potenţiale ma"ime de fructe, ritmic şi constant.?ceastă caracteristică este influenţată de unele particularităţi genetice ale soiului cum ar fi$!igoarea, diferenţierea mugurilor de rod, capacitatea de ramificare, comportarea în procesulfecundării, indicele foliar, precocitatea de rodire, rezistenţa la factorii de stress etc, precum şide tehnologia aplicată.

>nainte de a fi lansat în cultură un soi este studiat comparati! cu alte soiuri şi esteomologat numai dacă le depăşeşte pe cele e"istente.>n cadrul aceleiaşi specii e"istă diferenţe foarte mari între soiuri, de aceea, se impune o

atenţie deosebită la promo!area în producţie.Calitatea N este o altă însuşire de bază a soiului, care se e"primă printr-un comple" de

elemente biologice. #alitatea se apreciază în funcţie de destinaţia fructelor. ?stfel, unele sunte"igenţele pentru consumul în stare proaspătă, altele pentru industrializare.

Pentru consumul în stare proaspătă fructele trebuie să fie aspectoase, să aibă gust plăcut,echilibrat, pulpa fină, suculentă, aromată, o bună capacitate de manipulare, transport şi

 păstrare. 3oiurile destinate industrializării trebuie să aibă un conţinut ridicat în substanţăuscată solubilă, un randament bun la prelucrare, să se detaşeze uşor de pe plantă, părţile

edibile să se separe uşor de cele needibile etc.*ndiferent de modul de consum, fructele trebuie să fie bogate în !itamine, săruriminerale, glucide uşor asimilabile, să fie lipsite de poluanţi etc.

?lte caracteristici importante ale soiurilor sunt$ !igoarea, precocitatea, rezistenţa lafactorii de stress (boli, dăunători, ecologici, etc.

>n limba română termenul soi este sinonim cu cel de cultivar. ?lte denumiri$ engleză$variet1, franceză$ variété, spaniolă$ variedad , rusă$ sort , etc.

>nsuşirile ereditare ale soiurilor se pot păstra un timp mai îndelungat sau mai scurt.Bacă soiurile se înmulţesc !egetati! iar genitorii sunt bine cunoscuţi, dacă sunt

respectate tehnologiile şi soiul este culti!at în zone fa!orabile, atunci caracterele se păstrează

5

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 5/166

 practic toată !iaţa plantei. 3ub influenţa unor factori ecologici sau tehnologici pot apăreamutaţii, care însă de cele mai multe ori sunt negati!e.

>n pomicultură alături de soi sau culti!ar se întâlneşte şi cel de biotip sau chiar tip şi esteun indi!id din cadrul soiului cu caractere apropiate dar uşor diferite.

E"emplu$ 3oiul #reţesc are mai multe biotipuri$ #. auriu, roşu etc.Be asemenea, un alt termen folosit este cel de clonă care este un descendent stabil şi

uniform genetic, obţinut prin reproducere ase"uată dintr-un singur indi!id. E"emplu$ 3oiul#rişane cu clona #rişane 9.Evoluţia soiurilor pomicole a cunoscut trei etape distincte$Etapa speciilor slbatice N se întinde pe o perioadă îndelungată, maoritatea speciilor

crescând în mod spontan, e!oluţia lor fiind influenţată în special de condiţiile ecologice şiîntr-o măsură foarte mică de către om.

>nmulţirea speciilor se făcea în e"clusi!itate pe cale generati!ă. *nter!enţia omului s-afăcut în mod inconştient. E"emple de specii$ 0alus sil!estris, Pirus sil!estris, #erasus a!iumetc.

Etapa soiurilor vec'i. >n această perioadă au apărut primele soiuri din cadrul speciilor, printr-o selecţie empirică. )a început au fost selectate soiurile cu fructe mai aspectoase şi mai

 bune din punct de !edere organoleptic. ?şa au apărut soiurile indigene, locale, care de fapterau grupuri de indi!izi, biotipuri, superioare celorlalţi indi!izi. ?ceste soiuri au un arealrestrâns, de multe ori la un bazin pomicol, au un grad restrâns de omogenitate, şi o plasticitateecologică ridicată. 0ulte din aceste soiuri e"istă şi în prezent şi constituie un !aloros fond degermoplasmă pentru crearea noilor soiuri. &otodată unele din acestea au şi calităţiorganoleptice superioare$ Pătul, Bomnesc, #reţesc, Parmen auriu la măr, &uleu gras, =ineteomâneşti, rase romăneşti la prun, ;oambe de #otnari la cireş, Popeşti, #u miezul roşu la

 păr, etc.Etapa soiurilor ameliorate, a început odată cu apariţia primelor soiuri superioare

obţinute printr-un proces de selecţie conştient şi continuă şi în prezent.>n această etapă au apărut numeroase soiuri aproape la toate speciile. 3unt folosite cele

mai di!erse metode de ameliorare. 3oiuirile nou create au în general o bună plasticitateecologică, sunt foarte producti!e şi dau fructe de calitate superioară. ?ceste soiuri auomogenitate morfologică ridicată. E"istă în prezent cca. ''.+++ de soiuri de măr, peste 4.+++la păr, peste 7.+++ la piersic, etc.

>n cadrul speciilor, e"istă o dinamică accentuată a soiurilor, astfel unele soiuri sunteliminate din sortiment, iar altele noi sunt introduse.

3oiurile se pot clasifica după mai multe criterii$- după origine sunt$ -soiuri indigene%

  - soiuri importate (străine%- după arealul unde sunt culti!ate$

  -soiuri cosmopolite, cu un areal !ast de culti!are  - soiuri locale, cu răspândire restrânsă%>n cadrul programelor de ameliorare a soiurilor, fiecare specie are obiecti!e proprii, ce

!or fi prezentate detaliat în capitolele următoare.#a obiecti!e generale de ameliorare în pomicultură precizăm$- completarea sortimentului cu soiuri !aloroase superioare celor e"istente%- crearea de soiuri cu mare plasticitate ecologică, rezistente la poluare, boli şi dăunători%- reducerea !igorii de creştere a soiurilor%- crearea de soiuri pentru destinaţii precise (consum în stare proaspătă, industrializare

etc care să răspundă cel mai bine cerinţelor specifice%- obţinerea de plante (organisme modificate genetic (01.

6

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 6/166

-ortimentul

Totalitatea soiurilor cultivate întrun anumit areal *bazin pomicol, zonă, ţară, glob+ formează sortimentul.  ?cesta poate fi la o specie (e". sortimentul de cireş, măr, etc. sau poate reprezenta toate speciile situaţie în care formează sortimentul pomicol global.

Pe plan mondial e"istă peste 7+.+++ de soiuri dar în marea producţie se întâlnesc mai puţin de 9.6++. ?ceste soiuri sunt adaptate la anumite condiţii ecologice unde îşi potmanifesta la ma"imum calităţile. Pentru a !alorifica aceste calităţi ele sunt zonate formândsortimente restrânse. Be altfel, problematica sortimentului atât naţional cât şi mondial seconfruntă cu două aspecte$ primul se referă la restr(ngerea sortimentului iar cel de al doilea laremanierea periodic a sortimentului în corelaţie cu noile cerinţe.

3ortimentul pomicol al omâniei aprobat anual de către *3&*3 cuprinde cca. 79+ soiurişi apro"imati! 8+ portaltoi. ?cest sortiment este în schimbare dar numărul de soiuri nu diferăfoarte mult de la un an la altul. )a noi în ţară un soi se menţine în listă '6 ani.

3oiurile incluse în actualul sortiment se caracterizează prin$- precocitate%

- producti!itate%- rodire constantă (indice de alternanţă O9+%- calitate superioară%- plasticitate ecologică%- autofertilitate sau compatibilitate bună cu alte soiuri etc.?tât pe plan mondial cât şi în omânia sortimentul pomicol suferă restructurări în

funcţie de mai multe criterii$ biologice, ecologice, tehnice şi socio-economice.#riteriile biologice se referă la însuşirile pe care la au pomii şi fructele şi care trebuie să

corespundă tuturor cerinţelor.Bin punct de !edere biologic soiurile trebuie să fie cât mai puţin poluante şi în acelaşi

timp să reziste la o poluare în continuă creştere.

&ehnologiile ce se aplică soiurilor trebuie să fie cât mai simple, mai standardizate şi maieficiente.

&radiţia este un criteriu socio-economic ce nu trebuie negliat la omologarea unui soi.

4

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 7/166

CU"TUR) +/RU"UI

0alus domestica ;orGh @am. osaceae3ubfam. Pomoideae

Importanţ. ori!ine şi aria #e rsp0n#ire

Importanţ

#ultura mărului este cea mai cunoscută şi răspândită în zonele cu climă temperată, iar

merele ocupă primul loc atât în ceea ce pri!eşte !olumul producţiei, !aloarea calitati! Nalimentară cât şi solicitarea acestora pe pieţele de desfacere.#ultura mărului este foarte !eche% descrieri pomologice, dar şi practici de cultură

întâlnim în scrierile a numeroşi în!ăţaţi cu cca. 9+++ N 7+++ ani înainte de ristos (3affo,ipocrate, &eofrast, dar şi ce!a mai târziu (#ato, =aro, #olumella, Pliniu #el ;ătrân etc.

Plasticitatea ecologică ridicată a acestei specii a permis o !astă diseminare geografică anumeroaselor soiuri formate sau create în cele mai di!erse zone de pe glob.

Pe plan mondial, mărul se situează pe locul trei după citrice şi banane, dar ocupă loculîntâi între speciile pomicole de climat temperat producând mai mult decât dublu acestora.

Valoarea alimentar ridicată a merelor se datorează compoziţiei lor foarte echilibrate,a accesibilităţii componentelor biochimice pentru organismul uman şi nu în ultimul rând a

diferiţilor e"citanţi olfacti!i, !izuali şi gustati!i. 2umai în alcătuirea aromei au fostidentificate peste '8+ de substanţe.

Batorită acestor însuşiri merele sunt cele mai apreciate fructe.Principalele componente ale fructelor de măr sunt$ apă 88-::, glucide totale 4,6-'8,

 protide +,7, lipide +,5, acizi liberi +,46, substanţe minerale +,79, !itamina # 9-'8+mgQ'++g, !itamina ? ''9 .*., !itamina ;' 5+ .*., !itamina ;9 '+-57 .*.

Proporţia de părţi needibile la mere este de :, !aloarea energetică totală este de 66 calşi utilizabilă de 5< calQ'++g produs proaspăt.

?portul merelor în substanţe minerale şi !itamine acoperă ceea mai mare parte dinnecesarul organismului.

#oncentraţiile mai mari de ioni minerali şi !itamine se găsesc în epicarp comparati! cu pulpa fructelor.

Prin prelucrare o parte din componentele biochimice ale fructelor sunt diminuate saudistruse, de aceea, se recomandă consumul lor în stare proaspătă.

Prelucrarea merelor se poate face sub diferite forme$ dulceţuri, gemuri, marmelade,compoturi, sucuri, peltele , paste, cidru, oţet, băuturi alcoolice etc.

Be asemenea, semiconser!ele sau mâncărurile gătite din fructe proaspete saudeshidratate au o importanţă deosebită în alimentaţia umană. Producţia de sucuri de mereocupă primul loc pe glob (R 9', iar oţetul de mere este foarte apreciat.

8

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 8/166

Valoarea terapeutic a merelor este deosebit de importantă datorită efectului tonicasupra organismului în general. &otodată, merele au efect terapeutic printr-o acţiune directăsau profilactică în multe din boli cum ar fi$ cardiopatia ischemică, hiper sau hipotensiuneaarterială, hepatite, reumatism, constipaţii cronice, diarei acute la copii, etc.

0erele contribuie la eliminarea acizilor urici, la reducerea colesterolului şi absorb multedin to"inele din organism. 3e recomandă persoanelor mature (inclusi! diabeticilor şi obezilor

şi sunt absolut necesare copiilor, bătrânilor, bolna!ilor, con!alescenţilor. ?u acţiune calmantăasupra sistemului ner!os. #onsumate seara uşurează somnul. >n uz e"tern aută la tonifiereaţesuturilor, folosindu-se la masarea obrailor, abdomenului etc.

3ingurele contraindicaţii se referă la soiurile cu aciditate mai mare în cazuri de gastritehiperacide, precum şi a unor colite.

&ehnologia de cultură a mărului ridică probleme în prezent în ceea ce pri!eştecombaterea numărului mare de boli şi dăunători, asigurarea umidităţii solului şi a elementelorfertilizante.

Băinuind încă din preistorie, pomul şi fructele au constituit surse ale unor obiceiuri şicredinţe !echi dar şi de inspiraţie în creaţiile artistice ca un stră!echi simbol al continuităţii.

Importanţa economic a acestei specii poate fi sintetizată astfel$- cultura mărului asigură o acti!itate permanentă şi resurse materiale unui număr foarte

mare de oameni din maoritatea zonelor geografice unde alte specii întâlnesc condiţiirestricti!e%

- asigură consumul local, zonal, orăşenesc atât în stare proaspătă cât şi industrializată întot timpul anului%

- crează acti!ităţi economice, locuri de muncă, resurse financiare în industrii din amonte(pesticide, îngrăşăminte etc cât şi din a!al (ambalae, transport, prelucrare, comerţ etc.

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

#entre de origine ale speciilor de +alus sunt arealele geografice cuprinse între #aucaz,&urGestan, ?ltai, Pamir până în #hina şi Aaponia. E"istă câte!a specii originare din ?mericade 2ord$ 0alus fusca 3chneid, 0alus ioensis, ;rit, 0alus coronaria 0ill, 0alus angustifolia0ich". #entrul genetic cel mai important pare a fi ?sia de sud N !est (=a!ilo! '<6'.

#ultura mărului acoperă întreaga zonă temperată, cuprinsă între 7+-4+o  latitudinenordică şi 7+-8+o latitudine sudică precum şi unele zone restrânse subtropicale.

Plasticitatea ecologică ridicată a acestei specii a condus la crearea unor soiuri adaptatecelor mai di!erse zone. ?stfel, se întâlnesc plantaţii de măr atât în 3iberia şi 2ordul #hinei,unde temperatura coboară frec!ent până la - 5+ o#, reprezentate de soiuri ca$ ?nna, Primicia,Princesa, alicia etc, cât şi în ?lgeria, )ibia, Egipt, ;razilia, 0e"ic, ?frica de 3ud etc undetemperaturile ridicate din timpul iernii fac să nu fie asigurat Knecesarul de frigL cu

consecinţele cunoscute.>n prezent, mărul se culti!ă în :5 de ţări, din care 76 în Europa, 96 în ?sia, : în ?mericade 2ord, : în ?merica de 3ud, : în ?frica şi 9 în 1ceania.

3uprafeţele culti!ate cu măr au oscilat în perioada '<<4-9+++ în urul !alorii 8 milioanehectare, fiind într-o tendinţă de creştere, mai ales, pe seama continentelor ?sia şi ?frica.

Producţia de mere media anilor ('<<4 N 9+++ se cifrează la 4+ milioane tone,cunoscând o tendinţă permanentă de creştere. ?stfel, în '<6+ se produceau în lume '7,6 mil.tone (fără 33, în '<8+, 9: mil. tone, (fără 33, în '<<+, 5+ mil. tone (fără 33, în9+++ peste 4+ mil. tone.

:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 9/166

Tabelul 2-Pro#ucţia #e mere la nivel mon#ial 1tone2

Continentul 3445 3446 3444Total #7c7 68.'79.:6' 64.<45.9<< 6<.9+5.747)sia 98.774.87' 9<.6+7.+58 7'.<4:.+8<

Europa ':.69'.6'6 '4.'9:.:+8 '6.8:5.97:)merica #e Nor# 6.'4<.7<8 6.486.+++ 6.796.+++)merica #e -u# 7.+'+.:+5 9.<8<.665 7.98<.78')frica '.6'6.947 '.546.+7+ '.5:9.48+Oceania <9+.+4< :+<.764 :74.+++

Sări mari producătoare de mere sunt$ #hina cu peste < milioane tone (media anilor '<<4 N9+++, 3? (5,8 mil. tone, @ranţa (9,7 mil. tone, *talia (9,' mil. tone, &urcia (9,+ mil. tone etc.

Tabelul 0-Principalele ţri pro#uctoare #e mere #in Europa 1tone2

(@?1 9+++Ţara 3445 3446 3444 8999

%ranţa 9.587.+++ 9.9+:.:++ 9.+4'.'++ 9.7+:.+++Italia '.:76.'<+ 9.''6.58+ 9.''6.58. 9.'9+.+++(ermania '.4+9.'++ 9.984.9++ 9.+96.:++ 9.'98.+++Turcia '.87:.+++ '.<86.+++ 9.'++.+++ 9.+'+.6++Polonia 9.+<:.98< '.4:8.994 '.4++.+++ '.65+.+++-pania <59.+++ 8'<.+++ 8<9.+++ :'+.+++Rom0nia 445.+47 745.4'< 596.+++ 59+.+++

>n omânia mărul este culti!at pe circa 86.+++ ha (9+++ de pe care se obţine o producţie de

circa 4+++++ tone. Principalele udeţe producătoare sunt$ ?rgeş, 3ucea!a, 0ureş, 0aramureş,Bâmbo!iţa, *aşi, #lu, ;ihor, ;istriţa 2ăsăud, ;acău, 3ăla, =âlcea.

Tabelul 3-Principalele :u#eţe pro#uctoare #e mere #in Rom0nia

(?nuarul statistic, '<<:

;u#eţulTotal #in care< -ector privat

tone = tone =)r!eş 66.+66 :,7 55.'6+ '+,:-uceava 56.4+7 4,: 9<.89+ 8,7+ureş 5+.585 4,' ''.'94 9,8

+aramureş 7<.4'' 6,< 98.97< 4,4D0mboviţa 7<.568 6,4 96.'77 4,'Iaşi 79.'97 5,: '5.786 7,6Clu: 9<.544 5,5 ''.'85 9,8$i'or 96.6<' 7,: '4.:49 5,'$istriţa > Nsu# 96.6:+ 7,: '8.8'< 5,7$acu 96.949 7,: '8.488 5,7-la: 95.9+7 7,4 '4.59< 5,+V0lcea 97.545 7,6 '<.<77 5,:

3e constată că la noi în ţară mai mult de umătate din producţie se realizează în '+ udeţe iar ponderea se întâlneşte în sectorul pri!at.

<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 10/166

#omerţul internaţional cu mere (?nuar @?1, '<<< are !alori semnificati!e, aungândla peste 6 mil. tone, cu o !aloare de peste 7,6 miliarde de dolari.

-ortimentul #e soiuri

@ondul biologic al genului 0alus reprezentat în special prin specia 0alus domestica

cuprinde un număr foarte mare de soiuri (cca. ''.+++ şi numărul acestora este într-o continuăcreştere. &otuşi, din acest !ast fond genetic în marea producţie se regăsesc foarte puţine soiuri(7+-5+, care asigură cca. <+ din producţia mondială de peste 6+ milioane tone.

3ituaţia este similară şi în omânia unde e"istă un bogat fond genetic format atât dinsoiuri autohtone cât şi străine, dar în cultură se găsesc '+-'6 soiuri de bază.

Pe plan mondial soiurile cu cea mai mare producţie sunt cele din grupa oldendelicious, din care se produc cca. 7,6 milioane tone, reprezentând apro"imati! 5+ din

 producţie, urmează apoi grupa de soiuri Belicios roşu cu cca. '+-'6 din producţie, apoisoiurile specifice usiei şi ţărilor limitrofe (;oro!inGa, ?mis, ?ntono!Ga. >n Europa cele mairăspândite soiuri sunt$ #o" 1range Peppin, Aonathan, olden Belicious, @rumuseţea omei,;elle de ;osG, *dared, Aonagold etc. Be asemenea, un loc foarte important ('6-9+ îl ocupă

soiurile nou create$ ala, Aonagold, ;raeburn, @ui, Elstar, loster.>n prezent sortimentul din România este destul de di!ersificat dar marea producţie este

dominată de soiurile$ olden delicious, Aonathan, 3tarGrimson, Aonagold, *dared, Prima,@lorina etc. precum şi de soiuri obţinute la noi în ţară$ omus ', 9, 7, eneros, Pionier,=oinea, @rumos de =oineşti, ădăşeni, @ălticeni, oşu de #lu.

Bintre obiecti!ele principale în ameliorarea mărului amintim două de mare perspecti!ă$e"tinderea soiurilor rezistente genetic la boli şi reducerea habitusului de creştere.

eferitor la primul obiecti! precizăm că omânia are rezultate bune, situându-se pelocul trei în lume după 3..? şi #anada şi pe locul patru ca dată de omologare a primului soicu rezistenţă genetică (.3.?-'<8+, #anada, @ranţa-'<85, omânia-'<:5.

?l doilea obiecti! îl reprezintă obţinerea de soiuri pentru cultura superintensi!ă cucreştere columnară. Bin acest punct de !edere, #anada a omologat primul soi N DiicG N careeste o !ariaţie mugurală a soiului 0c. *ntosh, cu creşteri laterale scurte, ţepuşe şi burse situatedirect pe a".

#ercetările au continuat în ?nglia la staţiunea East 0alling unde utilizând soiul DiicGau fost create soiurile$

- Dalz *4i.ic5 x 6olden delicious+7- PolGa *6olden delicious x 4i.ic5+7- ;olero *4i.ic5 x 6reenleeves+->n prezent, în omânia sunt admise la înmulţire conform listei oficiale de soiuri

elaborate de *.3.&.*.3. ('<<< un număr de 74 soiuri care se pot caracteriza prin următoarele$

- asigură consumul de fructe proaspete timp de <-'9 luni, în funcţie de metoda de păstrare%- după perioada de maturare a fructelor$ 8 soiuri sunt de !ară, '' soiuri sunt de toamnă

şi ': soiuri sunt de iarnă%- după origine soiurile se pot grupa astfel$ 99 sunt soiuri româneşti şi '5 soiuri străine

(.3.?, ?nglia, #anada, Aaponia, ermania, ?ustralia% şi din acest punct de !edere al!alorificării potenţialului genetic autohton omânia se situează printre primele ţări din lume%

- cuprinde soiuri imune sau rezistente genetic la principalele boli (rapăn şi făinare atâtromâneşti (eneros, Pioner, Poiana, Belia, emus, omus ', 9, 7, cât şi străine (Prima,@lorina,etc%

- însuşiri biologice şi tehnologice superioare$ precocitate, producti!itate, calităţi

superioare, !aloare tehnologică ridicată etc.

'+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 11/166

>n afară de soiurile admise la înmulţire în colecţiile pomologice sau în plantaţii propriu-zise se mai întâlnesc şi alte soiuri scoase din sortiment sau încă neintroduse în sortiment darcare au însuşiri calitati!e superioare, potenţial de producţie bun, etc. ?cestea formează unfond genetic care poate sta la baza cercetărilor !iitoare de ameliorare (#lose, #o" 1range,#reţesc, Pătul, Bomnesc etc.. >n acest sens pomicultorii din omânia trebuie să-şireconsidere atitudinea, mai ales faţă de soiurile autohtone, tradiţionale.

Principalele soiuri culti!ate în omânia pe grupe de maturare sunt prezentate încontinuare$

-OIURI DE V)R/

?u perioada de maturare în lunile iulie şi august, se păstrează relati! puţin ('9-'5 zile,acumulează cantităţi mici de substanţă uscată, zahăr, aciditate% se !alorifică în special pentrufructe de masă, dar pot fi şi industrializate.

3e culti!ă în special în sudul şi !estul ţării unde se maturează cu cca. '+-'9 zile înainteaaltor zone, însă cultura acestor soiuri reuşeşte foarte bine şi în celelalte zone, completând cusucces un gol de fructe.

37 Remus N soi românesc, foarte rezistent la rapăn şi mediu rezistent la făinare, foarte precoce (anul *** de la plantare, producti! (peste 7+ tQha, cu fructe milociu spre mari ('6+-'8+g, sferic turtite, gălbui cu roşu-aprins pe 9Q7 din suprafaţă. Pulpa este alb-gălbuie, cute"tură medie, suculentă, fin acidulată plăcută la gust. @ructele sunt rezistente la transport,

 bune pentru consum în stare proaspătă dar şi pentru sucuri. 3e recoltează în prima decadă alunii iulie. Pomul are !igoare milocie, rodeşte pe ţepuşe şi nuieluşe.

87 Romus 3  N soi românesc, obţinut din seminţe hibride pro!enite din 3..?. Esterezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare, de !igoare mică-milocie, precoce, producti!,rezistent la ger şi secetă, fructifică în special pe ţepuşe. @ructele sunt milocii spre mici ('++-'7+ g, sferice, uşor turtite, galbene, acoperite cu roşu intens pe 9Q7 din suprafaţă. Pulpa estefermă, suculentă, de culoare albă, uşor acidulată, plăcută la gust.

Perioada de recoltare$ a **-a decadă a lunii iulie.?7 Romus 8 N soi românesc, foarte rezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare, cu

!igoare submilocie, rodeşte pe ramuri scurte şi mai puţin pe ramuri lungi, este precoce şi producti!. @ructele sunt de mărime milocie ('++-'7+ g, sunt sferice, uşor crestate sprecaliciu, mai intens colorate decât omus ', asemănătoare cu soiul Aonathan.

Perioada de recoltare$ decada a **-a a lunii iulie.@7 Romus ? N soi românesc cu rezistenţă mare la rapăn şi făinare, precoce, producti!,

!igoare milocie şi fructificare pe ramuri de rod scurte. @ructele sunt milocii ca mărime ('7+-'5+ g, au formă o!oidal-alungită şi sunt colorate în roşu intens pe 4+-8+ din suprafaţă.Pulpa este albă, plăcută la gust.

Perioada de recoltare$ prima decadă a lunii august.A7 )romat #e var  N soi românesc, hibrid dintre Parmen auriu şi Aonathan, mediu

rezistent la rapăn şi făinare, rezistent la ger şi secetă, cu pretenţii mici faţă de sol, de !igoaremilocie, relati! precoce şi foarte producti!. @ructele de mărime milocie ('9+-'7+ g, sferic-turtite, culoare de fond galben-!erzui, iar de acoperire roşu carmin. Pulpa plăcutăasemănătoare cu cea a soiului Aonathan.

Perioada de recoltare$ decada * a lunii august.B7 Re# +elba N soi canadian, !ariaţie mugurală a soiului 0elba. 3oi relati! rezistent la

 boli, cu pretenţii mici faţă de sol, rezistent la ger şi secetă, fructifică în special pe formaţiunilungi. @ructele sunt milocii spre mari ('4+-':+ g, rotunde, uşor turtite, acoperite cu roşu!iolaceu. Pomul este de !igoare mare, prezintă coroane rare, este foarte precoce şi producti!.

Perioada de recoltare, a ** a decadă a lunii august.

''

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 12/166

57 ;ames (rive soi englezesc, de !igoare submilocie, precoce şi producti!, rezistent la boli şi ger, sensibil la ErTinia am/lo!ora, fructifică în special pe formaţiuni lungi. Esterecomandat pentru zonele colinare şi înalte.

@ructele sunt mari ('4+-'8+ g, o!osferice, galben-aurii, rumenite cu roşu pe parteaînsorită. Pulpa este alb-gălbuie, cu gust !iniriu, foarte plăcut.

Perioada de recoltare$ decada a ***-a a lunii august.

Bin acest soi a fost obţinut soiul riF!e rouge, asemănător ca pom dar cu fructe roşiiintens.

-OIURI DE TO)+N/

67 Prima N soi american, imun la rapăn şi făinare, de !igoare supramilocie, fructifică cu preponderenţă pe ramuri de rod lungi. @ructele sunt mari ('5+-'4+ g, o!osferice, uşorasimetrice, culoarea de fond galben-!erzui iar cea de acoperire roşu-oran pe 9Q7 dinsuprafaţă. Pulpa este plăcută, suculentă, acidulată. Perioada de recoltare ultima decadă dinaugust şi prima din septembrie. Perioada de păstrare 7+-5+ zile.

47 Voinea N soi românesc, de !igoare mare, rezistent la rapăn şi făinare, semi!iguros,semiprecoce şi producti!, cu coroana globuloasă, deasă, şarpante puternice bine ramificate,fructifică pe ramuri lungi cu predominanţă. @ructul este mare ('4+-':+ g, alungit, cu coastee!idente, colorate în roşu-dungat. Pulpa alb-gălbuie, de te"tură medie, suculentă, dulce, uşoracidulată, fin aromată, de calitate. Perioada de recoltare$ sfârşitul lunii septembrie. Perioadade păstrare$ 4+-<+ zile.

397 T > 389 N soi american, omologat în omânia, rezistent la rapăn şi făinare, foarte producti!, supramilociu, fructifică pe ramuri de rod lungi. @ructele sunt de mărime milocie('9+-'7+g, sferice tronconice, epicarpul subţire de culoare galben intens. Pulpa fermă,suculentă cu gust bun, plăcut acidulat. 3e recomandă pentru consum în stare proaspătă cât maiales pentru sucuri. Perioada de recoltare$ sfârşitul lunii septembrie% păstrarea 5+-4+ zile.

337 T > 34A N soi american, omologat în omânia, de !igoare mică, fructifică pe ramuri

de rod scurte, este precoce, producti!, rezistent la rapăn şi făinare. @ructe submilocii (<+-'7+g, de culoare galben-auriu, cu pulpa crocantă, aromată, plăcut acidulată, se recoltează lasfârşitul lunii septembrie şi se păstrează 4+-<+ zile. 3e recomandă în primul rând pentrusucuri.

387 )r#elean N soi românesc, de !igoare milocie, precoce, producti!, rezistent la ger şisecetă, mediu rezistent la rapăn şi făinare, fructifică în primul rând pe ramuri de rod scurte.@ructele sunt milocii spre mari ('7+-':+g uşor tronconice, colorate roşu intens pe toatăsuprafaţa. Pulpa este alb-gălbuie, fin aromată, cu gust dulce-acrişor.

3?7 Pionier  N soi românesc, imun la rapăn şi făinare, foarte producti!, precoce, de!igoare submilocie (de tip spur. @ructele sunt milocii ('5+-'6+g, sferic N turtite, colorate înroşu închis pe U din suprafaţă. Pulpa este fină, aromată, de calitate foarte bună. Perioada de

recoltare$ sfârşitul lunii septembrie% păstrare 5+-4+ zile.3@7 )uriu #e $istriţa N soi românesc, rezistent la rapăn şi făinare, precoce, producti!,de !igoare mare. @ructele sunt supramilocii ('5+-'4+g, o!osferice, galben-aurii, de calitatefoarte bună. 3oi recomandat pentru zonele colinare şi înalte. Perioada de recoltare$ primadecadă a lunii octombrie% păstrarea 4+-<+ zile.

3A7 %lticeni N soi românesc, de !igoare mică-milocie, mediu rezistent la boli şi ger.odeşte pe formaţiuni scurte. @ructele sunt milocii, sferice, uşor turtite, !erzi-gălbui cu roşu

 pe partea însorită. Pulpa este alb-gălbuie, crocantă, aromată, cu gust plăcut, răcoritor.ecoltarea$ decada a **-a a lunii octombrie% păstrarea$5+-4+ zile.3B7 %rumos #e Voineşti N soi românesc, de !igoare mare, mediu rezistent la rapăn şi

făinare, precoce, producti!, rezistent la ger. @ructele sunt supramilocii ('7+-'4+g, sferic-

'9

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 13/166

turtite. #uloarea de fond este galben-limonie iar cea de acoperire roşie-portocalie cu dungi purpurii. Pulpa este alb-gălbuie, cu gust plăcut, echilibrat şi aromă puternică.

Perioada de recoltare$ prima decadă din octombrie% păstrarea$ 4+-<+ zile.357 (loria  N soi românesc, rezistent la secetă şi ger, precoce şi producti!, !igoarea

 pomilor este submilocie ca mărime, mediu rezistent la rapăn şi făinare. @ructele sunt milociica mărime, tronconice, uşor asimetrice, colorate în roşu-carmin cu aspect atrăgător. 3e

recoltează la începutul lunii octombrie şi se păstrează 4+-<+ zile.367 Parmen auriu  N soi !echi englezesc, semi!iguros, precoce, foarte producti!,fructifică atât pe ramuri de rod scurte cât şi lungi (tipul **. Pretenţios faţă de sol şi tehnologie.@ructele cad prematur dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite. @ructele sunt milocii spre mari('6+-'4+g tronconice sau sfero-conice galben-aurii, roşu-portocaliu pe partea însorită cudungi carmin. Pulpa este gălbuie, suculentă, fină, dulce-acidulată, aromată. 3unt destinateconsumului în stare proaspătă cât şi industrializării.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4+-<+ zile.

-OIURI DE I)RN/

347 Ciprian  N soi românesc, recent omologat, rezistent la boli, de !igoare mică-milocie, cu port di!ergent, fructifică în special pe ramuri scurte. @ructul este milociu spremare ('6+-':+g, conic-globulos% culoarea de fond este galbenă, iar cea de acoperire roşu-închis cu pondere foarte mare, repartizată în plăci continui, suberul este slab şi este localizatîn urul ca!ităţii pedunculare, pulpa de culoare alb-crem, cu fermitate, te"tura şi suculenţămedii.

0aturitatea de recoltare este decada a **-a a lunii septembrie, iar păstrarea fructelor se poate face '9+-'6+ zile. 1rganoleptic, fructele se aseamănă cu cele ale soiului eneros. Estedestinat pentru consum în stare proaspătă.

897 (ol#en #elicious N soi american, cu cea mai largă răspândire pe plan mondial.

Pomul are !igoare milocie sau supramilocie, coroana este globuloasă deasă (tip standard.E"istă şi biotipuri de tip spur, de !igoare mică (olden spur, VelloT spur. Este precoce, producti!, are tendinţă de supraîncărcare cu fructe. Preferă zonele cu umiditate relati!ă maiscăzută. @ructele sunt milocii spre mari ('7+-9++ g, o!osferice, cu cinci coaste largi, puţin

 proeminente, de culoare galben-aurie cu puncte de rugină mari, rare. >n condiţii deficitare,ecologice sau tehnologice formează plasă (rugină. Este sensibil la rapăn şi se deshidrateazăuşor pe perioada păstrării în condiţii impro!izate.

Pulpa este galbenă, crocantă, dulce, slab acidulată, cu aromă specifică.ecoltarea se face în octombrie şi se păstrează 4-'9 luni, funcţie de metodă.837 (ol#en spur  N !ariaţie mugurală a soiului olden delicious cu fructele

asemănătoare. Beosebirile se referă la pom. ?cesta este de !igoare mică, fructifică pe ramuri

de rod scurte, este destinat plantaţiilor superintensi!e.887 +utsu N soi aponez, de !igoare mare, foarte sensibil la rapăn, semiprecoce, foarte pruducti!. @ructele sunt asemănătoare cu cele ale soiului olden delicious, dar sunt mai mari(99+-96+g, au pedunculul scurt şi gros, epicarpul subţire, fără suberificări, cu pulpa alb-gălbuie, plăcut aromată, fin acidulată. 3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-'9 luni.

8?7 Poiana N soi românesc, imun la rapăn şi rezistent la făinare şi ger, producti!,!iguros, fructifică pe ramuri lungi. @ructele sunt milocii ('9+-'6+g, sferice sau o!osferice,galbene-!erzui, acoperite cu roşu rubiniu pe partea însorită. Pulpa este alb-gălbuie, fermă,suculentă şi plăcută la gust.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.

'7

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 14/166

8@7 alt'erer $'mer. 1alter #e $oemia2 N soi !echi german, rezistent la rapăn,tolerant la făinare, rezistent la ger, de !igoare milocie, rodeşte cu preponderenţă pe ramuriscurte, este precoce şi foarte producti!. Este recomandat pentru zonele colinare şi înalte.@ructul este mare ('6+-':+g, colorat în roşu deschis, acoperit cu pruină. 3oi rustic, cu pulpaalbă, gust echilibrat şi aromă specifică de trandafir. @ace parte din grupa ; de calitate. 3erecoltează în octombrie şi se păstrează 4+-<+ zile.

8A7 (eneros N soi românesc, rezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare, de !igoaremilocie-mare, cu coroana rară, aerisită, este precoce şi producti!, fructifică în principal peramuri scurte. @ructele sunt mari ('4+-9++g, culoarea de fond galben-!erzuie iar cea deacoperire roşie-rubinie, 9Q7 din suprafaţă, cu multă ceară. Pulpa fermă, potri!it de suculentă,aromată, cu gust plăcut.

8B7 Delicios #e Voineşti N soi românesc, de !igoare milocie spre mare, sensibil larapăn şi la arsura bacteriană, mediu rezistent la făinare, rezistent la ger, producti!. @ructelesunt mari ('5+-':+g, sferic- turtite, culoarea de fond galben-!erzui iar cea de acoperire roşu-zmeuriu dungat cu roşu-închis. Pulpa este de culoare crem-gălbuie, crocantă, cu gust plăcut şiaromă puternică. 3e deshidratează repede în timpul păstrării.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 5-4 luni.

857 %lorina 1Fuerina2 N soi francez, imun la rapăn, tolerant la făinare, precoce, foarte producti!, de !igoare milocie spre mare, fructifică în special pe ramuri lungi. @ructele suntmari ('6+-':+g, tronconice, crestate, roşii-!işinii, cu puncte subcutanate. Epiderma groasă şiaciditatea scăzută le diminuează din calităţi, de altfel certe datorate fermităţii, parfumului şi îngeneral gustului plăcut.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.867 (rannG -mit' N soi australian, de !igoare mare, fructifică pe ramuri de rod lungi

(tipul *=, pretenţios la căldură, necesită toamne lungi şi călduroase. @ructele sunt mari (':+-9++g, sferice cu epiderma groasă, de culoare !erde intens, cu pruină multă şi punctesubcutanate. Pulpa este alb-!erzuie, fermă, acidulată de o calitate medie.

3e recoltează în a **-a umătate a lunii octombrie şi se păstrează :-'+ luni.847 )ncuţa N soi românesc, de !igoare milocie spre mare, fructifică în primul rând pe

formaţiuni de rod scurte dar şi lungi, semiprecoce, producti!, mediu rezistent la rapăn şifăinare. @ructele sunt mari ('4+-'<+g, sferic turtite, cu cinci coaste mai accentuate în zonacalicială, culoarea de fond galben-pai iar cea de acoperire roşie-sângerie dungată cu roşu-!işiniu. Pulpa este galbenă, crocantă, fină, cu gust plăcut, dulce-acrişor şi aromă specifică.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.?97 I#are#  N soi american, destul de !echi, de !igoare milocie spre mare, foarte

 producti! şi precoce, rezistent la ger şi secetă, sensibil la făinare. @ructele sunt mari (':+-99+g, sferic turtite cu cinci coaste largi. Epiderma este subţire, culoarea de fond galben-!erzui iar cea de acoperire roşu pe cca. <+. Pulpa este albă, plăcut aromată. Este un soi

mediu apreciat pe pieţele lumii. ?re rezistenţă bună la păstrare.3e recoltează în octombrie şi se păstrează '+-'9 luni.?37 ;onat'an N !echi soi american, de !igoare milocie, fructifică în primul rând pe

ramuri de rod lungi dar şi pe ţepuşe, foarte sensibil la făinare, este precoce şi producti!.@ormează o coroană larg piramidală până la semisferică. @ructele sunt foarte apreciate,milocii ca mărime ('7+-'4+g, tronconice, cu suprafaţa netedă, intens colorată în roşu pe

 partea însorită. Pulpa, alb- gălbuie este fermă, foarte suculentă, dulce, armonios acidulată, finaromată, de calitate foarte bună. Este autofertil şi bun polenizator. Bă rezultate bune în toatezonele de cultură ale mărului. Bin acest soi prin selecţii clonale (*onared, ed Aonathan, 2eTed Aonathan, Aonathan #apri, Aonathan 94 etc. sau prin hibridări au fost obţinute foartemulte soiuri (?romat de !ară, oşu de #lu, ?ncuţa, Aonagold, @ălticeni, *dared, *daohn,

0elrose etc.

'5

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 15/166

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.?87 Delia N soi românesc. de !igoare mică, tip spur, precoce, producti!, rezistent la

rapăn, mediu rezistent la făinare, rezistent la ger şi secetă. @ructele, milocii ca mărime ('7+-'6+g, sferic-turtite, uşor crestate, de culoare roşie-rubinie aproape pe toată suprafaţa. @ructelefoarte bune pentru consumul în stare proaspătă. 3e recomandă pentru zonele colinare.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.

??7 ;onat'an 8B N selecţie clonală din soiul Aonathan obţinută în omânia. @aţă desoiul de origine este mai rezistent la ger şi făinare, mai precoce şi mult mai producti!. >n restare aceleaşi caracteristici ca şi soiul Aonathan.

?@7 R#şeni N soi românesc, rezistent la rapăn şi făinare, de !igoare milocie, relati! precoce, producti!. @ructele sunt de mărime milocie ('7+-':+g, de culoare galben-!erzuiacoperită cu striaţiuni roşii-carmin. Pulpa este galbenă, fermă, suculentă, aromată. Esterecomandat pentru zonele colinare şi înalte, pentru consum în stare proaspătă şi pentruindustrializare.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.?A7 -tar,rimson - soi american, !echi, de !igoare mică (tip spur recomandat pentru

 plantaţii superintensi!e, precoce, foarte producti!, mediu rezistent la ger şi făinare, slab

rezistent la rapăn, pretenţios la sol şi căldură mai ales în timpul înfloritului şi a maturăriifructelor. 2erespectarea acestor cerinţe conduce la fructe mici, asimetrice, slab colorate.

@ructele sunt mari ('6+-':+g, conic-trunchiate, cu cinci coaste proeminente, de culoareroşu-intens, cu puncte subcutanate galbene. Pulpa este alb-gălbuie, dulce, cu aciditate redusă.)a apariţia soiului a fost o realizare deosebită.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 5-4 luni.?B7 Ha!ener premiat N unul din cele mai !echi soiuri americane, de !igoare mică (tip

spur, cu coroana rară, capacitate slabă de ramificare, recomandat pentru plantaţiisuperintensi!e, foarte producti! şi precoce. Este relati! rezistent la rapăn şi făinare. @ructuleste mare ('4+-99+g, sferic-turtit, cu trei coaste proeminente, colorat minim W din suprafaţăîn roşu-zmeuriu. @ructele sunt neuniforme în cadrul aceluiaşi pom atât ca mărime cât şiculoare, este un defect al acestui soi. Pulpa este alb-gălbuie, foarte fină, crocantă, slabaromată, plăcut acidulată. Bacă nu se respectă tehnologia de cultură şi mai ales momentul derecoltare fructele se păstrează mai puţin pierzându-şi repede calităţile.

3e recoltează în octombrie, după culorare şi se păstrează 5-4 luni.

-oiuri #e perspectiv neincluse *n pre&ent *n lista oficial

;ona!ol# N soi american, de !igoare mare, coroana sferică, unghiuri mari de remificare, precoce, producti!, rezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare. @ructul mare, sferic-alungitsau conic trunchiat, culoarea de fond !erde-gălbuie, cea de acoperire roşu pal dungată cu roşuînchis. Pulpa alb-gălbuie, suculentă, dulce, mediu acidulată, aromată, de calitate foarte bună.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.Este un soi bun ce se !a e"tinde în Europa şi în omânia mai ales în zonele bine e"pusela soare.

Elstar N soi mai !echi obţinut în 1landa (Dageningen, foarte apreciat în Europa.Pomul are !igoare mare, fructifică pe ramuri de rod lungi, diploid, cu polen bun, înfloreştetârziu.

Este precoce, mediu producti! şi mediu rezistent la boli. @ructele sunt milocii,uniforme în cadrul aceluiaşi pom, conic-trunchiate sau sferic-turtite, culoarea de fond estegalbenă suflată cu roşu-orange pe 'Q5 N 7Q5 din suprafaţă peste care se suprapun dungi de unroşu intens. Pedunculul este scurt. Pulpa este alb-gălbuie, crocantă, suculentă, dulce, armoniosacidulată cu gust plăcut.

'6

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 16/166

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.(ala 1RoGal (ala2 N soi creat în 2oua Xeelandă, de !igoare milocie, capacitate bună

de ramificare (tipul ***, înfloreşte târzie, diploid, cu polen bun, precoce, producti!, mediurezistent la rapăn şi făinare. @ructele sunt milocii, uniforme pe acelaşi pom, conic-trunchiat,culoarea de fond galben-!erzuie, iar cea de acoperire roşie cu dungi. Pulpa alb-gălbui fermă,suculentă, dulce, puţin acidulată, aromată, de bună calitate.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.$raeburn N soi creat în 2oua Xeelandă, de !igoare milocie, cu şarpante puternice şiunghiuri mari de ramificare (tip ***, diploid cu polen bun, cu înflorire la umătatea sezonului,

 precoce, producti!, rezistent la rapăn şi mediu la făinare. @ructul este mare, sferic turtit,culoarea de fond !erde-gălbuie, cea de acoperire roşu pal pe 9Q7 din suprafaţă şi numeroase

 puncte albicioase. Pulpa este alb-gălbuie, fermă, suculentă, mediu acidulată, de calitate bună.3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-: luni.(loster  N soi german, !iguros, cu port dresat, înflorire târzie, diploid, polen bun,

 precoce, foarte producti! cu rezistenţă bună la rapăn şi făinare, cu uşoară tendinţă dealternanţă. @ruct mare, conic-trunchiat, culoarea de fond !erde-gălbui iar cea de acoperireroşie-portocalie peste care se suprapun dungi roşii intens şi puncte albicioase !izibile. Pulpa

alb-gălbuie, fermă, suculentă, dulce mediu acidulată de calitate foarte bună.3e recoltează în a **-a parte a lunii octombrie şi se păstrează 4-: luni.-oiuri tra#iţionale rom0neşti neincluse în prezent în lista oficială.?ceste soiuri prezintă interes din mai multe puncte de !edere$- au o mare plasticitate ecologică permiţând e"tinderea culturii mărului în zone care

 prezintă restricţii pentru alte soiuri%- sunt destul de rezistente la boli şi chiar la unii dăunători%- au o calitate a fructelor destul de ridicată, ce poate fi însă ameliorată%- nu necesită o tehnologie foarte complicată etc.#onsider că cercetarea românească în domeniu nu şi-a spus ultimul cu!ânt iar poziţia

faţă de aceste soiuri trebuie reconsiderată.Creţesc N soi românesc, !iguros, cu o coroană frumoasă, cilindrică-o!ală în tinereţe,

apoi ramurile se arcuiesc, înfloreşte timpuriu, intră târziu pe rod însă rodeşte mult, esterezistent la ger, sensibil la secetă, rezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare. Este bun

 portaltoi. @ructul este milociu spre mare, sferic-turtit, de culoare !erde-gălbui acoperit curoşu dungat.

Este un fruct dietetic consumat mult de diabetici. @ructele sunt de calitate bună şi încondiţii bune se păstrează 4-: luni. Prezintă multe biotipuri locale. 3e recoltează în octombrie.

Ptul N soi românesc, !iguros, cu coroană globuloasă, mare, deasă. Este rezistent la ger, producti!, nepretenţios faţă de sol, sensibil la secetă. ?tacat de rapăn mai ales în anii umezi,intră pe rod târziu 6-4 ani dacă e altoit pe !egetati!. Este bun polenizator. @ructele sunt

milocii, uniforme ca mărime, sferice, puţin turtite, cu contur foarte regulat. #uloarea de la!erde albicioasă până la galben-pai funcţie de gradul de maturare. Pulpa are culoare albă-!erzuie, este foarte fină, fermă şi foarte suculentă, cu un gust dulce-acidulat, foarte plăcut,răcoritor, şi cu o aromă plăcută. #apacitatea de transport şi păstrare mare '+-'9 luni.

-ovari N soi românesc, de !igoare mare, producti!, rezistent la ger şi secetă, pretenţiosfaţă de sol, rezistent la boli şi chiar dăunători. @ruct milociu ca mărime, !erde gălbui acoperitcu roşu dungat. @ructele sunt de bună calitate. 3e recoltează în octombrie şi se păstrează 4-:luni.

Roşioare clu!reşti N soi românesc, răspândit în 2-E ţării, de !igoare mare. @ructuleste mare, sferic-turtit, regulat, fără coaste. Epiderma este groasă, aspră, de culoare galben-roşiatică, peste care se suprapun dungi roşii-cărămizii sau roşii !işinii şi puncte ruginii. Pulpa

'4

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 17/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 18/166

 P-#- %ieşti  N portaltoi de !igoare mare şi recomandat pentru soiurile de !igoaremilocie, mai ales în zona subcarpatică din estul ţării.

 P-#- 8istriţa 9: *$aşanschi+  N portaltoi de !igoare mare, recomandat pentru zonelecolinare din &ransil!ania, pentru soiuri de !igoare milocie şi chiar mică.

0ai e"istă şi alţi portaltoi generati!i P-#- Trotuşe, P-#- Călugăresc ş.a.

Portaltoi ve!etativi utili&aţi *n Rom0nia

 $ ; >  portaltoi de !igoare slabă, cu înrădăcinare superficială şi trasantă necesită spalier.#ere soluri fertile, de preferinţă argilo-nisipoase, bine drenate. Este sensibil la$ secetă,

 păduchele lânos şi cancerul bacterian. *mprimă soiurilor intrare pe rod la 7-5 ani, longe!itatemică (9+ ani. 3e înmulţeşte prin marcota !ertical şi produce puţin (8 marcoteQtufă.

 $ 0<  >  portaltoi de !igoare milocie-mică, draonează puţin (5-4 marcoteQtufă ancoraremilocie în sol (necesită spalier. Este pretenţios faţă de fertilitatea şi umiditatea solului, arerezistenţă milocie la secetă şi ger.

Este sensibil la putrezirea coletului de aceea se recomandă pentru soluri drenate, fărăe"ces de umiditate. 3oiurile altoite pe el intră pe rod la 9-7 ani de la plantare şi produc fructemari, intens colorate.

 $ =   >   portaltoi de !igoare milocie, cu ancora bun în sol, cu tendinţă de draonare,rezistent la ger, asfi"ia radiculară şi păduchele lânos. 2ecesită soluri profunde, cu te"turămilocie, umede. ?re afinitate bună cu soiurile de tip KstandardL şi mai slabă cu cele KspurL.3e înmulţeşte prin marcota şi butăşire.

 $$ 2:<  >  portaltoi de !igoare milocie, mai !iguros decât 08, cu înrădăcinare bună, nunecesită susţinere. Este rezistent la ger dar sensibil la secetă. #ere soluri fertile, profunde, bineapro!izionate cu apă dar cu drena bun. ?!ând compatibilitate cu soiurile de !igoare mică şi

 pentru cele KspurL este cel mai indicat pentru plantaţiile cu densitate mare din zona dealurilor, pe terenurile fertile de la baza pantelor şi în luncile deschise ale râurilor ferite de curenţii reci.3e înmulţeşte prin marcota !ertical şi orizontal şi produce '5-'4 marcote la tufă.

 $ ? > portaltoi de !igoare milocie cu sistemul radicular fibros şi trasant, necesită sistem

de susţinere. Bă rezultate bune pe solurile cu fertilitate medie, suficient de umede. Este slabrezistent la secetă dar rezistent la ger. 3e foloseşte din ce în ce mai puţin fiind înlocuit de00'+4. 3e înmulţeşte prin marcota !ertical şi produce '6-9+ marcoteQtufă.

 0 N portaltoi !iguros, cu înrădăcinare foarte bună, rezistent la ger, dă rezultate bune peterenuri cu fertilitate medie, putând fi folosit în zona dealurilor milocii pe terenuri mai

 profunde şi cu umiditate satisfăcătoare. 3oiurile altoite pe acest portaltoi intră pe rod la 6-4ani de la plantare şi sunt foarte producti!e. 3e înmulţeşte prin marcota !ertical şi orizontal şi

 produce '5-'6 marcoteQtufă.602 N portaltoi românesc, de !igoare mică, bine ancorat în sol. 3e înmulţeşte prin

marcota !ertical şi butăşire în uscat, are afinitate foate bună cu maoritatea soiurilor dinsortiment.

%oineşti 0 N portaltoi românesc, de !igoare mică recomandat pentru plantaţii intensi!e şisuperintensi!e. ?re afinitate cu toate soiurile de măr din sortiment cărora le imprimă

 precocitate şi producti!itate ridicată. 3e înmulţeşte prin marcota !ertical şi este foarte producti! 97+.+++ marcoteQha.

Portaltoii mrului utili&aţi pe plan mon#ial

>n ultimii ani, au fost selecţionaţi portaltoi cu !igoare mai mică decât 0 < şi 094 ( seriaC6&ovole, C62: , C6<:, C6?= 7 @CC+- 0aoritatea acestor portaltoi induc însă o producti!itatemai mică decât 0<.

Pentru măr sunt dea disponibili şi alţi portaltoi de !igoare mică. 1 parte dintre aceştia

sunt mai rezistenţi la ger decât 0< şi 098 ca de e"emplu )el 8;. (#z/nez/c, '<<4.

':

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 19/166

ezultate bune au dat seriile de portaltoi 0?# (3?,  Aor5, !8  şi  Pillnitz(ermania, 8udagovschi (usia, P 2: BnB; Pa.am (@ranţa.

>n prezent, pe plan mondial se utilizează pentru măr următorii portaltoi$- )eria $ *@ast $alling+D $ ;7 $ 0<  şi $ 0=  N cu caracteristicile dea prezentate% )eria $$ *$alling $erton+D $$ 2:< 7 $$ 2227 )eria $CD $ar5 *$ac ;+7 $ac 0?7

)eria C6D &ovole7C62:7 C6?= 7 C6<:7 @CC- )eria PD P 27 P 07 P 2< 7 P 2E7 P 007 )eria 8udagoFs5iD 8ud ;7 8ud ?;:7 8ud ?;27 )eria /ttaFaD /ttaFa 37 /ttaFa E7 )eria Aor5D Aor5 ;7 )eria PillnitzD Pi E:7 )uperter 2, 0, 3-#lone ale portaltoiului  $ ;7 $ ;  @$7 $ ;a7 80:7 Pa.am 2 *ancep+7 Pa.am 0

*Cepiland+7 $ ;33= 7 $ ;33E7 $ ;33;-?lţi portaltoi$ 8emali7 'obusta 9-Bintre aceste serii s-au indi!idualizat clone !aloroase care imprimă pomilor o creştere

mai redusă decât portaltoii mai !echi, au o ancorare în sol mai bună permiţând cultura fără

sistem de susţinere, au o rezistenţă mai mare la ger facilitând e"tinderea culturii mărului înzone cu restricţii pentru alţi portaltoi şi sunt mai rezistenţi la arsura bacteriană şi putregaiulcoletului.

Be o importanţă deosebită sunt portaltoi liberi de !irusuri ( Pa.am 2,0,3.

Particularitţile #e creştere şi fructificare ale mrului

-istemul ra#icular#reşterea sistemului radicular depinde de portaltoi, soi, însuşirile fizico-chimice şi

sistemul de întreţinere ale solului precum şi de alţi factori.>n general, sistemul radicular al mărului este destul de superficial în comparaţie cu alte

specii pomicole.Portaltoii generati!i şi cei !egetati!i de !igoare mare (? 9, 096, 0'' dez!oltă un sistemradicular profund, cu rădăcini de schelet şi semischelet !iguroase şi cu marea masă arădăcinilor acti!e situate în stratul de sol cuprins între 9+-4+ cm. 1 parte dintre rădăcinile

 principale pot aunge la adâncimi de 9-5 m, iar unele chiar până < m. >n această situaţie nu seimpune montarea sistemului de susţinere. Portaltoii !egetati!i de !igoare slabă 0<, 098, 9',=oineşti 9 etc. dez!oltă un sistem radicular mult mai slab cu masa rădăcinilor acti!e plasate înstratul de sol de '+-7+ cm. >n acest caz se impune susţinerea pomilor cu tutori sau spalieri,

 pentru a se e!ita dezrădăcinarea lor de !ânturi sau sub greutatea fructelor. E"tindereasistemului radicular este mai mare şi mai rapidă decât a coroanei, aungând să depăşească de9-7 ori raza proiecţiei coroanei la pomii maturi.

0etabolismul rădăcinilor se declanşează când temperatura în sol depăşeşte +,5o

#,de!ine perceptibilă la ',+-',6o#, satisfăcătoare la 8-<o# şi ma"imă la ':-97o# când sealungesc cu 7-< mm. Peste 96o# în sol ritmul de creştere încetineşte şi se reia toamna până laîngheţarea solului. #onţinutul în o"igen al solului trebuie să fie mai mare de 4-:. >n cadrulciclului anul, se obser!ă două creşteri mai intense a rădăcinilor, unul primă!ara şi altultoamna, o reducere a ritmului de creştere în timpul !erii şi o stagnare pe timpul iernii.ădăcinile la măr încep să crească primă!ara înaintea dezmuguritului şi îşi continuă creştereadupă căderea frunzelor.

%orma şi #imensiunile coroanei > sunt caracteristice soiului.

'<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 20/166

#oroanele pot fi sferice sau globuloase (#reţesc, Pătul, Aonathan, larg piramidale(3tarGing delicious, in!ers piramidale (Parmen auriu, Dagener premiat, pletoase (rann/3mith sau chiar columnară (DiciG, Dalz, ;olero etc..

%igoarea merilor culti!aţi este foarte !ariată, fiind determnată de soi, portaltoi, factoride mediu, agrotehnica folosită etc. =igoarea foarte diferită a soiurilor e"istente în cultură a

 permis gruparea lor în mai multe categorii$  soiur i  foarte viguroase (@rumos de ;osGoop,

ra!enstein% viguroase (=oinea, @rumos de =oineşti, ?uriu de ;istriţa% vigoare mi.locie(omus 7, Aames riF!e, Pionier, *dared, olden delicious%  submi.locie  (loria, @ălticeni,omus '% slabă (3tarGrimson, Dagener premiat, olden spur, Belia.

Capacitatea de ramificare. nele soiuri (Aonathan, Caltherer ;Yhmer, rann/ 3mithau capacitatea de ramificare mare,  altele mi.locie  (olden Belicious sau  slabă  (Dagener

 premiat, 3tarGrimson.3oiurile care ramifică slab şi rodesc pe ramuri scurte formează coroane rare şi mai

înguste, cele care ramifică puternic şi rodesc pe ramuri lungi formează coroane mari, dese şilargi, de regulă mai slab luminate.

-pecificul fructificrii mrului

3tudiul !ariabilităţii, în cadrul speciei măr, arată o di!ersitate continuă de caractereimplicate în definirea habitusului şi a tipului de fructificare.

&ipul de fructificare este caracterizat prin !olumul zonei producti!e, prin amplasarearamurilor de rod pe lemn mai tânăr sau mai în !ârstă, precum şi prin e!oluţia zonei producti!eîn coroană.

>n bibliografia mai !eche soiurile din omânia au fost grupate în patru tipuri defructificare.

>n urma a!ansării cercetărilor şi apariţiei soiurilor noi, considerăm că a apărut şi un alcincilea tip de fructificare N cel  columnar- V. )espinasse ('<<9 identifică patru tipuri defructificare eliminând tipul ** şi ordonând soiurile astfel$ tipul * N columnar, ** N spur, *** Nstandard, *= N plângător.

=om prezenta în continuare cele două !ariante de tipuri de fructificare.Tipul " de fructificare  - cuprinde soiuri de tip KspurL (3tarGrimson, olden spur,

Dagener premiat. ?ceste soiuri au o !igoare redusă şi capacitate slabă de ramificare, deregulă nu formează subşarpante şi nici ramuri de semischelet. @ructificarea se realizeazăaproape e"clusi! pe ţepuşe, ramurile lungi apar ca ramuri de prelungire a scheletului şisemischeletului. )ăstarii şi ramurile anuale prezintă internoduri mai scurte, frunzele aumezofilul mai gros şi o capacitate mai mare de sinteză.

Potenţialul producti! al ramurilor de semischelet este mai mare decât la alte tipuri, darapare mai accentuat fenomenul de alternanţă de rodire la pomii maturi datorită epuizării!etrelor de rod. Produc fructe de calitate.

Tiupl "" de fructificare - se întâlneşte la soiurile Parmen auriu, lochard, enet gri de#anada. ?ceastă grupă se caracterizează printr-o zonă de fructificare ce!a mai mare şi maidepărtată de a" şi şarpantă, prezintă o dominanţă netă a a"ului iar soiurile rodesc pe ramuri derod scurte care sunt înserate pe ramuri în !ârstă de 9-6 ani. #reşterile au o tendinţă bazitonăcând soiurile sunt altoite pe portaltoi de !igoare mare sau milocie. Mi aceste soiuri sunt

 predispuse la alternanţă de rodire.Tipul """ de fructificare >   cuprinde maoritatea soiurilor aflate în cultură (Aonathan,

olden delicious, eneros, Prima etc. 3oiurile din această grupă au pomi de !igoaremilocie-mare, capacitate mare de ramificare şi cu fructificare pe ramuri lungi (nuieluşe,mlădiţe formează uşor subşarpante şi ramuri de semischelet. &ăierile de fructificare suntcomple"e şi necesită o rărire şi o întreţinere permanentă a semischeletului. ?"ul este puternic

iar coroana are forma de trunchi de con.

9+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 21/166

Fig. 1. - Tipuri de fructificare la măr *!upă G- esspinasse, 2;;0, citat de %- Cociu, 2;;;+

Tipul "% de fructificare N este specific unui număr redus de soiuri cum ar fi$ @rumuseţeaomei, rann/ 3mith, @lorina şi se caracterizează prin$

- fructificare pe ramuri lungi (mlădiţe şi nuieluşe care se arcuiesc sub greutateafructelor căpătând un aspect pletos (plângător%

- coroana este deasă, semischeletul se degarniseşte, iar zona producti!ă se depărtează deramurile de schelet%

- se manifestă destul de puternic fenomenul de acrotonie, pomii căpătând o formăcilindrică.

Tipul columnar  N este întâlnit la puţine soiuri DiciG, Dolz, ;olero, &raan, &uscau,&elanou etc. şi se caracterizează prin$

- fructifică pe ţepuşe situate pe lemn cu !ârsta de peste doi ani%- capacitate de ramificare foarte redusă şi implicit un !olum redus de coroană

 producti!ă%- creşterile !egetati!e anuale sunt reduse, internodiile sunt scurte, iar ramurile anuale

mai groase decât la soirile standard sau spur. ?lternanţa de rodire apare relati! repede.Pomologia franceză, prin )espinasse ('<<9 descrie patru ideotipuri arhitecturale (fig. 9.'$Bupă =. #ociu şi colab. '<<<.

-  ideotipul 2 > columnar  N se caracterizează printr-un a" garnisit, cu ramuri scurte,dispuse pe toată lungimea trunchiului% necesită inter!enţii sumare, însă are tendinţa geneticăspre alternanţă de rodire. ?ceastă caracteristică se transmite simplu fiind dominată de o alelădominantă. ? fost identificată ca mutantă a soiului 0c *ntosh, de către 1. )apins şi .DatGins în anul '<87. 1biecti!ele principale ale ameliorării acestui tip au în !edereînlăturarea alternanţei şi sporirea rezistenţei la boli. 3oiuri$ DiciG, Dolz, ;olero, &raan, etc.

- ideotipul 0 este tipul Hspur  N caracterizat prin formare de ramuri scurte ţepuşe sauKspurL, repartizate pe toată lungimea şarpantei% modul de creştere al pomului este de tip

 baziton, portul este dresat. Pomul reprezintă o tendinţă naturală de alternanţă de rodire. 3oiuri$3tarGrimson, olden spus, Dagener premiat.

-  ideotipul 3  –  KstandardL este reprezantat de cele mai multe soiuri aflate în cultură(olden delicious, Aonathan, eneros, Prima etc.. amificarea de tip mezoton este dispusă în

 urul a"ului principal% fructificarea se face pe lemn de 9-5 ani.- ideotipul ? N se caracterizează printr-o slabă dominantă a a"ului ceea ce fa!orizează

dez!oltarea ramurilor fructifere laterale% fructificarea are loc pe mlădiţe, iar pomul nu este predispus la alternanţă de rodire.

9'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 22/166

#ele patru ideotipuri referitoare la arhitectonica pomului, acoperă întreaga gamă desoiuri cunoscute în ceea ce pri!eşte epoca de maturare, forma, mărimea, culoarea şi altecaracteristici ale fructului.

V0rsta intrrii pe ro# 1precocitatea2  este influenţată de mai mulţi factori, uniifundamentali (soi, portaltoi alţii tehnologici (tăieri, fertilizatori, irigări, etc..

>n plantaţiile superintensi!e, altoite pe portaltoi de !igoare slabă, pomii plantaţi cu

început de coroană dau primele fructe chiar în anul plantării.>n anii ** şi *** de la plantare aceste soiuri dau producţii economice şi constante.Bin acest punct de !edere, mărul a de!enit una din cele mai precoce specii concurând cu

 piersicul şi caisul.eferitor la soiurile semiprecoce şi tardi!e acestea intră pe rod cu '-9 ani respecti! 7-5

ani mai târziu, iar producţii economice şi constante produc la 7-6 ani.

Tabelul ?-Precocitatea soiurilor #e mr

Cate!oria

soiurilor EJemple #e soiuri

V0rsta intrrii pe ro#

Portaltoivi!uroşi

Portaltoi

semivi!uroşi şislabi

@oarte precoce şi precoce

omus ', 9% Pioner, @lorina, Dellspur,3tarGrimson, Dagener, oldenspur 

7-6 ani '-9 ani

3emiprecoceomus 7, =oinea, eneros )ibert/, Priscilla,Prima, @rumos de =oineşti%

4-8 ani 7-5 ani

&ardi!e 0c @ree, Ba/ton, Bomnesc, Pătul, 0c *ntosh. 8-< 6-4 ani

;ibliografia mai !eche preciza că mărul este o specie cu pronunţată rodire alternati!ă.?firmaţia este ade!ărată dacă se are în !edere soiurile mai !echi precum şi o tehnologiedepăşită.

>n prezent, dintr-un studiu pe 9+ soiuri şi 7+ hibrizi, cele mai importante pentru pomicultura omâniei s-a auns la concluzia că 9Q7 dintre acestea au un indice de alternanţămic (*.?.O 9+ şi 'Q7 sunt practic fără alternanţă de rodire (*.?Z+-6, (*? Z ?-;Q?[; " '++.

 Productivitatea şi calitatea fructelor reprezintă caracteristici de soi şi portaltoi fiindinfluenţată de factorii ecologici şi tehnologici.

3unt considerate soiuri producti!e$ @rumos de =oineşti, olden delicious, Aonathan,3tarGrimson, @lorina, Pionier, omus 9, Belia, *dared, loria, etc. #e!a mai slab producti!esunt$ omus 7, #lose, ?uriu de ;istriţa, =oinea, etc.

Calitatea fructelor  este influenţată radical de soi. 3tudiile au demonstrat că şi portaltoiul poate influenţa calitatea fructelor. ?stfel portaltoii de !igoare mică (0<, 094 imprimăfructelor demensiuni mai mari, cu maturare mai timpurie şi capacitate de păstrare mai mică.

Portaltoii mai !iguroşi conduc la fructe mai mici, cu o coloraţie mai bună şi o capacitate de păstrare mai bună.

Bintre ramurile de rod, nuieluşele asigură fructe de calitate mai bună. amurile!iguroase, puternice, situate pe suport solid, asigură fructe de calitate superioară.

 !urata de viaţă a pomilor   este influenţată de portaltoi, soi, factorii ecologici şitehnologia de cultură. 3oiurile !iguroase altoite pe portaltoi !iguroşi trăiesc 6+-4+ ani şi dau

 producţii economice 7+-5+ ani. #ele de !igoare milocie altoite pe portaltoi milocii trăiesc5+-6+ ani şi dau producţii economice 9+-7+ ani, iar soiurile de !igoare mică altoite pe

 portaltoi de !igoare slabă trăiesc '6-9+ ani şi dau producţii economice '+-'6 ani.Ciclul anual al mărului 0ărul este o specie cu repausul relati! lung cu înflorire târzie,

după speciile drupaceae şi după păr. E"istă o !ariabilitate mare, între primele soiuri care

99

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 23/166

înfloresc (omus ', omus 7, 3aratom, #lar alb şi ultimele (eneros, =erzişoare, )eneş,etc., înregistrându-se un inter!al de cca. 9+-99 zile, cele din a doua grupă scapă de efectul

 brumelor şi îngheţurilor târzii. Particularizând, afirmăm că mărul culti!at în sudul şi !estulţării începe să înflorească în a doua umătate a lunii aprilie, iar în celelalte zone colinare sauînalte înflorirea are loc în prima şi a doua decadă a lunii mai.

 Polenizarea 3oiurile de măr sunt în general, autoincompatibile (autosterile la

 polenizare. ?utosterilitatea este de tip gametofit, particularitate ce determină oprirea creşteriituburilor polenice în treimea superioară a stilului. ?utopolenizarea are loc, totuşi, într-o foartemică măsură, fără asigurarea unor producţii de fructe şi nici măcar obţinerea unei generaţiimendeliene pentru studii genetice.

*nterfertilitatea este generală, soiurile polenizându-se reciproc. E"istă şi e"cepţii, în carecâte!a perechi de soiuri intersterile şi care trebuie e!itate la înfiinţarea plantaţiilor comerciale(3tarGind delicious cu #lar alb, Pătul cu Parmen auriu, ra!enstein cu #reţesc etc..

 @reditatea caracterelor- 0ărul este o specie cu un caracter heterozigot foarte pronunţatşi cu fecundare aproape în e"clusi!itate alogamă. ?cest fapt determină ca transmiterea îndescendenţă a caracterelor să fie haotică, aleatorie. Puritatea unui caracter în descendenţă esteaproape imposibil de regăsit.

#azurile de control monogamic sau oligogenic ale unor caractere, recent descoperiteinclud$ gena %f  (0alus floribunda :9' care controlează şi transmite rezistenţa la rapăn înraport de segregare de apro"imati! 'Q' (sensibilQrezistent sau  gena m-a-  care controleazăaciditatea fructelor, în stare homozigotă, aceasta conferind fructelor gustul dulce.

Căderea fiziologică a fructelor   are loc în două etape$ prima la '+-'9 zile de la polenizare şi a doua în luna iunie când fructele au diametrul de :-'9 mm. *ntensitatea decădere este influenţată de mai mulţi factori (ecologici şi tehnologici şi poate influenţa

 producţia.>n cazul unei tehnologii improprii sau a unui accident climatic căderea fructelor este

masi!ă influenţând negati! producţia. >n condiţii bune pomii reţin un număr mai mare defructe decât cele necesare unei producţii normale, necesitând în această situaţie rărirea

 fructelor , pentru a se obţine o producţie calitati! superioară.Căderea prematură N este un fenomen negati! şi are loc de la intrarea fructelor în pârgă

 până la recoltare. ?cest fenomen are cauze diferite$ seceta, e"cesul de apă, atacul unor bolisau dăunători, temperaturile scăzute sur!enite brusc, determinismul genetic etc.

Pentru a pre!eni căderea prematură este necesară o zonare corectă a soiurilor, e!itându-se zonele cu risc mare, protecţie fitosanitară corectă şi efectuarea unor tratamente cu substanţespecifice N au"ine (?*?, *;?, ?2? N 9+++ ppm cu cca. o lună înainte de recoltat.

Cerinţele mrului faţ #e factorii ecolo!ici

Cerinţele faţ #e lumin @aţă de acest factor, specia măr are pretenţii moderate, cu

e"cepţia zonelor premontane unde de!ine ce!a mai e"igent. Batorită poziţiei geografice a ţăriinoastre (57o7\ şi 5:o'6\ latitudine nordică se întrunesc condiţii normale din punct de !edere aliluminării. #u toate acestea, o bună iluminare a coroanelor realizată prin alegerea formeioptime, corelarea distanţelor de plantare cu habitusul pomului, amplasarea în teren a

 parcelelor şi a rândurilor, conduce la obţinerea unor fructe de calitate superioară, cu unsurplus de substanţe biochimice şi o colorare mai intensă.

#erinţele mai mari faţă de lumină ale mărului se înregistreză la înflorit şi în ultimile 7-5săptămâni înainte de recoltare.

>n condiţii de lumină insuficientă pomii sunt mai sensibili la atacul unor boli şidăunători, mai puţin rezistenţi la iernare, se degarnisesc iar fructele au o calitate inferioară.

97

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 24/166

*ndicele foliar al mărului este cuprins între 9,9 şi 4,' şi este considerat foarte mic,comparati! cu alte specii, în special cereale.

3istemul de plantaţie influenţează şi con!ersia luminii solare astfel$- în plantaţiile e"tensi!e de măr coeficientul de con!ersie a radiaţiei solare fotosintetic

acti!e este de ',94-',7', iar producţia de '8,4-':,6 tQha$- în plantaţiile intensi!e coeficientul radiaţiei solare (G este sub mediu ',45-',<+ iar

 producţia fiind de 97,8-7+ tQha%- în plantaţiile superintensi!e, GZ9,+:9 ceea ce corespunde unei !alori medii precumşi unei recolte de 74,7-78,6 tQha (=.*. ;abuc '<<9.

1 bună iluminare corespunde formelor de coroană z!elte cordon, fus etc. şi celoraplatizate. @ormele de conducere şi celelalte elemente tehnologice trebuie să asigure un ni!elde interceptare şi distribuire a luminii egal cu necesarul fiziologic al plantei (cca. 8++ Cmolm9s-' şi nu mai mare. ?cesta este punctul de saturaţie al speciei măr care se corelează cu celde compensare.

E"cesele de lumină la această apecie, pe lângă faptul că sunt inutile, pot a!ea chiarefecte negati!e, inducând în condiţii de deficit hidric închiderea stomatelor şi reducereaschimbului de gaze iar în caz de e"ces hidric intensificarea transpiraţiei.

E"perienţele proprii ne-au demonstrat că tăierile Kîn !erdeL influenţează poziti!receptarea luminii şi implicit calitatea fructelor.

Cerinţele faţ #e cl#ur N mărul are pretenţii moderate, faţă de temperatură, dândrezultate bune în zone în care temperatura medie anuală este cuprinsă între : şi <,6 o#, dar

 poate creşte şi fructifica satisfăcător şi în regiuni cu temperaturi medii de 8,6-8,<o#.#erinţele faţă de temperatură diferă de la soi la soi. 3oiurile din grupa 3tarGing delicious

au e"igenţe mai mari faţă de căldură, în timp ce soiurile @rumos de ;osGoop, Caltherer;ohmer, Aames rie!e, Pătul, #reţesc, 0c *ntash etc. sunt mai puţin pretenţioase.

Pragul biologic al mărului este de :o#, iar cel pentru deschiderea în masă al florilor estede ''o#.

&emperatura optimă de germinare a polenului este de 9'-98o# iar cea minimă de '+o#.3oiurile mai pretenţioase la temperatură au ne!oie pentru înflorire de '6-'8 o# temperaturămedie zilnică fapt cu o importanţă deosebită asupra zonării acestor soiuri. >n zonele în careaceste temperaturi nu se realizează, producţiile sunt mai mici atât calitati! cât mai alescantitati!.

0edia temperaturilor din timpul perioadei de !egetaţie a mărului terbuie să fie cuprinsăîntre '9 şi '<o#. 3oiurile de !ară au ne!oie de o temperatură medie de cca. '9 o# iar cele detoamnă şi iarnă de peste '6o#. nele soiuri (e". rann/ 3mith, ădăşeni au ne!oie de osumă a temperaturilor mai mare pentru a-şi matura fructele.

0ărul este o specie foarte rezistentă la ger, partea epigee suportând în perioada derepaus N77o# ... -76o# iar cea hipogee N8o# ... -'9o#.

ezistenţa la îngheţurile târzii de primă!ară depinde de stadiul fenologic$ ladezmugurire N6o# până la N4o#% la buton floral N7,<o#% la apariţia petalelor N7,7o#% în plină floare N9,9o# şi imediat după legarea fructelor N',8o#. 2ecesarul de frig al mărului (temperaturi poziti!e oase ']8o# se situează între 5++ ore

(Dinter ;onana, ?nna, Primicia şi '6++ ore (2orthern 3p/, @rumuseţea omei. 0aoritateasoiurilor se încadrează în necesarul de :++-'+++ ore.

?cest necesar de frig are importanţă în a acti!a unii biostimulatori care au rolul de ascoate mugurii din stadiul de repaus.

>n situaţia că nu se realizează necesarul de frig se decalează pornirea în !egetaţie a pomilor, înflorirea este eşalonată şi anormală, florile prezintă malformaţii, legarea este slabăetc.

95

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 25/166

 2ecesarul de frig constituie un factor restricti! în cultura mărului mai ales pentru zonelecalde ale globului. Bacă ne referim la omânia precizăm că soiurile cu o ne!oie mare de frignu sunt recomandate pentru cultura în ;ărăgan sau Bobrogea.

)a ni!el mondial au fost create soiuri cu pretenţii mici faţă de necesarul de frig(Primicia, alicia, #entenaria, ?dina, 0ar^uesa etc. făcând, astfel, posibilă culti!areamărului în zone mai calde (?frica de sud, ?ustralia, ;razilia, #hile etc..

1 importanţă deosebită pentru colorarea fructelor o are diferenţa de temperatură de la zila noapte din timpul maturării fructelor. 1ptim ar fi ca acest contrast să fie de :-'9 o# mai ales pentru soiurile care se colorează mai greu (eneros, Aonagold, ădăşeni etc..

&emperaturile mai ridicate din timpul maturării fructelor ce urmează după perioade maireci şi umede conduc la apariţi unor deranamente fiziologice cum ar fi$ sticlozotatea,

 brunificarea internă, arsuri etc..Cerinţele faţ #e ap - 0ărul este o specie cu pretenţii ridicate atât faţă de umiditatea

din sol cât şi faţă de cea atmosferică. ezultatele foarte bune în cultura mărului se obţin înzonele unde precipitaţiile depăşesc 46+-8++ mm bine distribuite în cadrul perioadei de!egetaţie. >n condiţii de irigare mărul se comportă bine şi în zona de stepă cu precipitaţii chiarsub 6++ mm.

Coeficientul de transpiraţie (cantitatea de apă necesară pentru ' Gg substanţă uscată almărului este de '8+-7++ Gg fiind influenţat de umiditatea relati!ă, lumină, temperatură şi !ânt.

Perioadele de secetă cât şi e"cesul de apă din sol, sunt greu suportate de măr, portaltoiifranc şi cei de !igoare mare comportându-se cel mai bine în aceste cazuri comparati! cu ceide !igoare slabă.

miditatea optimă a soiului pentru specia măr este de 8+-86 din capacitatea de câmp,iar cea relati!ă aerului de 8+-:+. 3oiurile din grupa ed Belicious necesitând !alori maiscăzute pentru umiditatea relati!ă (46-8+. 3oiurile au o comportare diferită faţă denecesarul de apă e"istând soiuri cu cerinţe mai mari (Pătul, #reţesc, @rumos de ;orGoop,enet de #anada, ;ohmer Caltherer, ădăşeni sau mai mici (olden, 3tarGrimson, Aonathancare pot suporta chiar perioade mici de secetă.

E"cesul de apă este greu de suportat de către măr şi nu trebuie să depăşească '+-'5 zileîn perioada de repaus relati! şi 5-6 zile în timpul perioadei de !egetaţie. Be asemenea,umiditatea atmosferică ridicată fa!orizează atacul unor boli foarte periculoase (rapăn,micşorează fotosinteza, prelungeşte perioada de !egetaţie împiedicând maturarea lemnului şifructelor etc.

3oiurile de !ară au ne!oie de mai puţină apă decât cele de toamnă şi iarnă.Perioadele critice pentru apă$ creşterea intensă a lăstarilor şi creşterea intensă a

fructelor. 2i!elul apei freatice trebuie să se situeze la ',9-',6 m în cazul soiurilor altoite pe

 portaltoi de !igoare slabă şi de 9,6-7,+ m în cazul portaltoilor !iguroşi cu înrădăcinare

 profundă.Cerinţele faţ #e sol7 #ultura mărului reuşeşte pe o gamă largă de soluri, atât ca te"tură(luto-argiloase, lutoase, luto-nisipoase, cât şi ca tip de sol (podzoluri, soluri de pădure,cernoziomuri, alu!iuni, negre de fâneaţă, datorită în special multitudinii şi di!ersităţii

 portaltoilor.3oiurile de măr altoite pe portaltoi !egetati!i cer soluri fertile şi profunde, iar în cazul

 portaltoilor franc pot fi folosite şi soluri mai sărace, dar bine drenate.n fenomen important, care influenţează reuşita culturii mărului este cel de Koboseala

 biologică a soluluiL mai ales în plantaţiile intensi!e şi superintensi!e.>n cazul plantării mărului după el însuşi se recomandă luarea tuturor măsurilor pentru a

e!ita efectul acestui fenomen !egetati!.

96

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 26/166

Tabelul 9-Parametrii c'imici şi fi&ici optimi ai solurilor pentru

cultura mrului (după Ba!idescu, '<<9

-imbol Parametrii c'imici şi fi&iciPK eacţia solului 6,6-8

V radul de saturaţie în baze R4+T #apacitatea totală de schimb cationic (meQ'++g '6-9+- 3alinitatea (ppm O9++

Na #onţinutul în 2a schimbabil ( din total O6K #onţinutul în humus ( 9-7

NaL'a ezer!a de humus(tQha '9+-':+Nt #onţinutul în 2 total ( +,96

CLN aportul #Q2 '+-'6In *ndicele de 2 7-5

N7 as ?zot asimilabil (ppm 6+P @osfor potenţial asimilabil (ppm ?l 4+-:+

  Potasiu potenţial asimilabil (ppm ?l 9++-7++Ca #onţinutul în calciu (-#a#17 7Ca a #onţinutul în calciu acti! ( :

$ ;or (91-ppm +,:-'Mn Xn (EB&?-ppm +,8-',9%e @e (@e25-ppm 9)s ?dâncimea profilului de sol (cm '++Ve =olumul edafic util ( <+-s 3cheletul solului ( 6-'+TJ &e"tura ( argilă 9+-7+TJ &e"tura ( praf '6-9+Da Bensitatea aparentă ',6-',5

Pt Porozitatea totală 5+-4+Pa Porozitatea de aeraţie ( din !olum '4-7+Pm Permeabilitatea (mmQh 9-7Cau #apacitatea de apă utilă (m7Qha 96++RK egimul hidric Percolati!

 2u sunt recomandate pentru cultura mărului solurile compacte, slab aerate, cu e"ces deumiditate.

?lţi factori ecologici deosebiţi de importanţi în cultura mărului sunt$ aerul, e"poziţiaterenului, relieful altitudinea şi latitudinea. &oate acestea au influenţe maore asuprametabolismului, producţiei şi calităţii fructelor (. rădinariu şi colab., '<<:.

EJpo&iţia terenului preferată de măr este cea sudică, sud-estică sau sud-!estică pentruzonele colinare şi înalte şi cea !estică, nord-!estică şi chiar nordică pentru zonele de stepă. Pe

 pante mărul se plantează în treimea inferioară sau medie.

Particularitţi te'nolo!ice

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Producerea portaltoilor la măr este relati! uşoară, fiind specia care beneficiază de ceamai largă gamă de portaltoi. Portaltoii folosiţi au fost descrişi în subcapitolul 9.9.

Pentru obţinerea de pomi cu !igoare milocie şi mare, mărul se altoieşte pe portaltoifranc sau !egetati! de !igoare mare care dau rezultate bune pe terenurile în pantă, slab fertile.

94

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 27/166

>nmulţirea portaltoilor franc se face prin sămânţă în şcolile de puieţi obţinându-se o producţie de peste 96+.+++ bucQha.

>nmulţirea portaltoilor !egetati!i se poate face prin marcota !ertical (0 94, 0< sauorizontal (00'+4, 096, ?9. 3e obţin cca. :+.+++ marcoteQha.

Portaltoii !egetati!i se pot obţine şi prin butăşire în uscat sau !erde cu randamentecuprinse între 4+ şi 8+.

0icropropagarea Kîn !itroL se face relati! bine la portaltoiul 00 '+4 mai slab la 094 şigreoi la 0<. )a noi în ţară această metodă se utilizează numai pentru a produce portaltoi liberide boli !irotice, necesari pentru înfiinţarea plantaţiilor mamă.

>n câmpul * al şcolii de pomi, mărul creşte încet, încât în unii ani puieţii portaltoi nuaung la grosimea necesară pentru altoire. >n aceste cazuri trebuie să ii se administrezeîngrăşăminte suplimentare cu azot.

#reşterea soiurilor de măr în pepinieră este în general uniformă cu e"cepţia unor soiurica olden spur, 0utsu, ed 0elba, 3tarGrimson care prezintă un material neuniform.>nălţimea pomilor în câmpul ** depăşeşte de obicei ',6 m cu e"epţia unor soiuri spur careating înălţimi doar de 86-:6 cm.

0aoritatea soiurilor dau lăstari anticipaţi pe toată lungimea !ergii, fapt ce uşurează

formarea coroanei încă din câmpul **. 3oiurile 0utsu, ed 0elba, 3tarGrimson dau lăstarianticipaţi puţini iar soiurile *dared şi Dagener dau lăstari anticipaţi scurţi.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor

0ărul !a fi plantat numai în sistem intensi! (6++-'96+ pomiQha sau superintensi! (peste '96+ pomiQha şi rar, în cazuri speciale, în sistem e"tensi! (7++-5++ pomiQha, pe aliniamente, pe terenuriaccidentate din zonele înalte când se utilizează soiuri şi portaltoi foarte !iguroşi.

Pentru plantaţiile superintensi!e se pretează soiurile de !igoare slabă-tip spur (olden spur,Dagener premiat, 3tarGrimson tipul columnar (DiciG, Dolz, ;olero etc. şi cele submilocii şimilocii, altoite pe portaltoi de !igoare foarte slabă. Pomii se conduc sub formă de fus subţire, cordon!ertical, tufă ameliorată, solen etc. Bistanţe de plantare$ 7-5 m între rânduri şi '-',6 m între plante perând. 3e plantează pe terenuri fertile, plane.

Pentru plantaţiile intensi!e se pot folosi maoritatea soiurilor aflate în cultură în special cele dintipurile de fructificare **, *** şi chiar *= altoite pe portaltoi de !igoare milocie. Pomii se conduc subforme aplatizate, piramidale cu !olum redus sau alte forme mai noi$ tatura, tesa, etc. Plantaţiile se potamplasa pe terenuri cu panta mică (O'6. Bistanţele de plantare$ 5 " 7m sau 5 " 9m.

Pentru plantaţiile e"tensi!e distanţele de plantare sunt de minim 6 " 5m.Pe terenurile cu pantă mare, se pot înfiinţa plantaţii cu alei de trafic tehnologic (3.#.P.P.

@ălticeni ş.a. e!itând astfel manipulările mari de sol foarte costisitoare şi neproducti!e.>n !ederea plantării terenul se !a pregăti prin$ desfundat sau scarificat, fertilizarea de bază (5+-

4+ t gunoi de grad [ îngrăşăminte chimice pe bază de fosofr şi potasiu, dezinfecţia terenului şiorganizarea interioară. rmează săpatul gropilor şi plantarea propriu-zisă. Pentru reuşita culturii este

 bine să se urmărească toţi parametrii incluşi în tabelul 6.Plantarea pomilor este bine să se facă toamna. Primă!ara se !a planta numai pe terenurile reci şigrele sau în zonele în care în urma îngheţului sur!ine toamna, foarte repede.

>ntrucât soiurile de măr sunt în marea lor maoritate autosterile în parcelă se plantează alternati!9-5 soiuri autofertile (tabelul 4. alternând câte 4-: rânduri din soiul de bază cu un rând din soiul

 polenizator.?legerea formei de coroană se face funcţie de particularităţile soiurilor folosite la

 plantare (!igoare, capacitate de ramificare, a portaltoiului (!igoare, înrădăcinare, a pretenţiilor faţă de lumină şi a fertilităţii soiului.

>n toată perioada de formare a coroanelor, trebuie să predomine operaţiile de modificareşi diriare a poziţiilor ramurilor de schelet şi semischelet, tăierile reducându-se la minimum.

98

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 28/166

*ndiferent de forma de coroană aleasă operaţiile în !erde trebuie să predomine faţă de celeefectuate în perioada de repaus.

Tabelul < Poleni&atorii principalelor soiuri #e mr

(după 2. ;ranişte

-oiul #e poleni&at Principalele soiuri poleni&atoare?ncuţa, ?rdelean, ?romat de !ară Aonathan, olden delicious, 3tarGrimsonBelicios de =oineşti Aonathan, *dared, 3tarGrimsonBelia Aonathan, olden delicious@lorina Aonathan, *dared, Prima, Pionier  @ălticeni 3tarGrimson, olden spur  @rumos de =oineşti Aonathan, *dared, Primaeneros Prima, Pionier, omus 7, Aonathanolden delicious @lorina, rann/ 3mith, *dared, Aonathanloria Aonathan, *dared, olden deliciousrann/ 3mith @lorina, olden delicious, *dared

*dared olden delicious, rann/ 3mith, Aames riF!e, AonathanAonathan olden delicious, *dared, Dagener  Aames riF!e *dared, @rumos de =oineşti0utsu ed delicious, rann/ 3mith, PrimaPionier *dared, @lorina, eneros, omus 7omus ', 9, 7 Prima, Pionier, Aonathan, 3tarG Earliest3tarGrimson @lorina, olden delicious, rann/ 3mith, *dared, AonathanDagener premiat 3tarGrimson, Aonathan, olden delicious

Tierile #e fructificare

&ăierea de fructificare !a fi diferenţiată în funcţie de particularităţile soiului, !ârsta şistarea fiziologică a pomilor, încărcătura pomilor cu muguri de rod şi este obligatoriu de a seefectua anual.

Prin tăierile efectuate se urmăresc mai multe aspecte$ menţinerea coroanelor în !olumul proiectat, rărirea coroanelor pentru a fa!oriza o iluminare corespunzătoare în toată coroana,normarea încărcăturii de rod şi eliminarea ramurilor rupte, bolna!e, lacome, concurente etc.

 La începutul perioadei de rodire, în condiţii fa!orabile de agrotehnică, pomiidiferenţiază un număr mai mic de muguri de rod, iar creşterile sunt !iguroase. >n această

 perioadă tăierile se !or limita la suprimarea ramurilor de prisos, e!itându-se scurtările care pro!oacă ramificarea, conducând la îndesirea coroanei.#reşterile anuale !or fi diriate prin înclinări şi arcuiri în !ederea garnisiri lor cu muguri de

rod.  În perioada de maimă produc!ie  pe măsură ce creşterile !egetati!e de!in din ce în cemai slabe şi încărcătura de rod este mare, intensitatea tăierilor creşte, predominând scurtareaelementelor de schelet, semischelet şi de rod. Prin aceste tăieri se stimulează apariţia de noiramuri, se restabileşte echilibrul între creştere şi rodire.

&ăierea de fructificare !a fi diferenţiată în funcţie de încărcătura pomilor cu mugurii derod. #ând aceştia sunt în e"ces, semischeletul se scurtează mai intens, !olumul coroanei poatefi redus mult. Bacă în anii fără fructe pomii se taie intens, ei !or forma lăstari !iguroşi, carediferenţiază puţin mugurii de rod. Pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate seconsideră că pomii aflaţi în plină producţie trebuie să formeze lăstari cu lungimea de 7+-

9:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 29/166

5+cm, la fiecare fruct să re!ină 7+-6+ frunze, iar ramurile de semischelet să fie tinere (în!ârstă de 9-5 ani.

&ăierile de fructificare la soiurile standard se efectuează ţinând seama de următoareleaspecte$

- se apreciază starea fiziologică a pomilor (lungimea creşterilor, încărcătura de rod,starea fitosanitară%

- ramurile de semischelet se tratează diferenţiat la ni!elul coroanei.Bin partea superioară a coroanei se elimină ramurile de semischelet !iguroase cuunghiuri de ramificare mai mici de 7+o, care fa!orizează creşterea, fiind reţinute numairamurile de !igoare mică şi milocie. >n partea bazală a coroanei se elimină ramurile desemischelet de !igoare mică şi se păstrează cele cu !igoare mare, oblice cu unghiuri de 7+-5+o. amurile de semischelet rămase în coroană !or fi scurtate corespunzător%

- creşterile anuale de prelungire, !iguroase (6+-4+ cm se reduc cu 'Q7 din lungime, iarîn cazul când pomii sunt supraîncărcaţi cu rod şi creşterile anuale de prelungire sunt slabe (9+-96 cm, acestea se scurtează cu 9Q7 din lungime. amurile anuale de prisos se suprimă la inel%

- ramurile de rod de pe semischelet se tratează diferenţiat în funcţie de tipul acestora şianume$ în anii cu încărcătura e"cesi!ă de muguri de rod nuieluşele şi smicele se răresc la '+-

'6 cm% mlădiţele cu puţini muguri de rod se răresc, iar cele cu mai mulţi muguri de rod sescurtează la 9-7 cm. =etrele de rod se simplifică, eliminând porţiunile cu coturi şi păstrând '-9 ramuri de rod%

- se suprimă ramurile concurente, cele cu poziţie epitonă, hipotonă şi o parte din celelaterale. amurile laterale care se reţin în !ederea transformării lor în ramuri de semischelettrebuie să fie distanţate la 7+-6+ cm%

- ramurile KlacomeL, care apar în perioada de ma"imă rodire, ca urmare a unor tăierigreşite sau datorate formării arcadelor de rodire (arcuirea ramurilor de semischelet sunttratate în funcţie de poziţia lor% cele care au o poziţie e"terioară şi dispun de spaţiu suficient sescurtează pentru ramificare, restul se suprimă de la inel.

ntreţinerea solului

3istemul de întreţinere a solului influenţează regimul hidric din sol, porozitatea stratuluisuperior al solului, dez!oltarea microorganismelor din sol etc. şi prin aceasta are un efectdirect asupra dez!oltării pomilor, producţiei şi calităţii acesteia (. rădinariu, '<<5.

#el mai ridicat şi eficient sistem de întreţinere a solului în plantaţiile intensi!e şisuperintensi!e, din zonele cu precipitaţii abundente, este înierbarea  intervalelor dintrer(nduri, combinată cu lucrarea pe r(ndul  de pomi. >n cazul înierbării inter!alelor se aplică 5-4 cosiri, iar iarba rezultată se lasă ca mulci.

3e mai foloseşte ogorul lucrat  întrerupt  pe terenurile fără pericol de eroziune, sistem încare mobilizarea solului se face prin lucrări superficiale până în luna august, după care se lasăsă se înierbeze inter!alele.

>n li!ezile clasice situate pe pante nemecanizabile solul se lucrează în copcă  la 9+-96cm adâncime toamna, iar în perioada de !egetaţie se aplică 9-7 praşile.

 @rbicidarea pe răndurile de pomi este o soluţie de perspecti!ă. 3e erbicidează o fâşielată de '-9 m, funcţie de !ârsta pomilor şi lăţimea gardului fructifer, fâşie care se lucreazăgreu mecanizat.

Pentru plantaţiile superintensi!e se poate folosi şi sistemul de mulcire a solului fie cumateriale organice (iarbă, paie, rumeguş neutru etc. sau sintetice (folii, ţesături etc..

Pentru maoritatea zonelor de cultură a mărului din ţara noastră se recomandă folosirea

 benzilor înierbate în alternanţă cu ogorul lucrat, chiar dacă cele mai moderne tehnologii din

9<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 30/166

ţări cu pomicultură a!ansată recomandă co!orul înierbat pe întreaga suprafaţă pentruobţinerea fructelor de calitate superioară.

/gorul lucrat,  pe lângă a!antaele cunoscute, prezintă multe deza!antae atâttehnologice, cât şi bio-pedologice şi fizico-mecanice. ?ceastă metodă se recomandă în zonelearide, neirigate etc.

%ertili&area plantaţiilor #e mr

@ertilizarea în plantaţiile de măr presupune şi o analiză a factorilor care condiţioneazăabsorbţia elementelor minerale de către rădăcini.

>n prezent, e"istă o serie de elemente care permit conceperea mai raţională a tehnicii defertilizare, luând în considerare !ariabilele pe care tehnicile de cultură şi irigaţia le introduc înactualele sisteme culturale

>n plantaţiile tinere de măr (9-7 ani dozele de îngrăşăminte ce se aplică trebuie să fiemoderate sau chiar pot lipsi, dacă fertilizarea de bază s-a efectuat corect şi solul este bineapro!izionat cu elemente nutriti!e. Bacă aceşti parametri nu sunt îndepliniţi, atunci se !a

fertiliza anual cu circa :+ Gg 2, 4+ Gg P 916  şi 5+ Gg C 91 s.aQha. 1dată la 9-7 ani se !aadministra 9+-7+ tQha gunoi de grad.

3e recomandă ca aplicarea acestor îngrăşăminte să se realizeze numai pe rândurile de pomi, în benzi a căror lăţime creşte progresi! cu !ârsta pomilor.

>n plantaţiile pe rod se !or administra 7+-5+ tQha gunoi de grad odată a 7-5 ani, iaranual '++-'6+ Gg 2, 4+-'++ Gg P916 şi 4+-:+ Gg C 91 la hectar, funcţie de fertilitatea solului,încărcătura de rod, !ârsta pomilor etc.

>n funcţie de momentul în care azotul este făcut disponibil se modifică în modconsiderabil comportamentul !egetati! şi producti! al mărului. ?zotul stimulează producţiatotală de substanţă uscată mai ales dacă este disponibil în perioada iunie-iulie, când substanţauscată produsă este orientată cu precădere spre structurile permanente ale pomilor (tulpină,

ramuri de schelet şi rădăcini. Bez!oltarea !egetati!ă superioară, astfel indusă, determină unmai mare consum hidric, de care depinde rata mai mare a absorbţiei calciului şi potasiului,îndeosebi în inter!alul iulie-august.

Biferenţierea mugurilor de rod este influenţată net de disponibilităţile de azot în perioada iunie-septembrie a anului precedent.

@orma de azot utilizată influenţează în mod considerabil reacţia plantelor la fertilizare,chiar şi în condiţiile aplicării unor doze egale. >n general, forma nitrică, stimulează acti!itatea!egetati!ă mai mult decât forma amoniacală.

&otodată, forma amoniacală fa!orizează acumularea azotului şi fosforului în frunzele demăr în timp ce forma nitrică conduce la acumularea unor cantităţi sporite de calciu.

>n general, elementele nutriti!e sunt furnizate pomilor prin intermediul solului, îndiferite moduri$ prin aplicare generalizată sau localizată, la suprafaţă sau încorporate.?legerea între un mod sau altul poate depinde de metodele de întreţinere a solului, metoda deirigare etc.

?plicarea îngrăşămintelor se mai poate realiza la ni!elul părţilor aeriene.>n toate cazurile, cantităţile de îngrăşăminte ce se !or aplica, !or fi calculate în urma

cartării agrochimce a solului, analizelor de fructe şi frunze etc. >n urma acestor analize, precum şi altora efectuate mai mulţi ani consecuti!i s-a auns la concluzia că pentru o plantaţie superintensi!ă de măr (9.6++ pomiQha, amplasată pe un sol cernoziom cambicîntreţinut ca ogor lucrat în zona de 2-E a omâniei se recomandă următoarea conduită defertilizare$ 29++, P':+, C7++, #a96+, 0g:+ Gg s.aQha, completată cu o normă de irigare de

'6++ m7

Qha (. rădinariu, '<<5.

7+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 31/166

Iri!area plantaţiilor

#ât pri!eşte aportul hidric, ţinând cont de condiţiile actuale şi pre!izibile, .s-a auns laconcluzia că irigarea mărului presupune aplicarea de udări frec!ente cu norme mici de apă,

 pentru asigurarea unei cantităţi optime în anumite zone ale sistemului radicular, care sunt înmăsură să susţină metabolismul pomilor la un ni!el ridicat. #a urmare este indicat să seutilizeze metode de irigare localizată, la suprafaţă sau subteran, în funcţie de tipul de sol şimai ales, de condiţiile climatice.

>n li!ezile tinere de măr situate în zonele de stepă şi sil!ostepă, pentru pomi şi portaltoi!egetati!i cu înrădăcinare superficială se folosesc 9++-96+ m7Qha apă la o udare, pentruumectarea solului până la adâncimea de 76-5+ cm. Pentru pomii cu înrădăcinare mai profundăse utilizează cantităţi mai mari de apă la o udare (7++-76+ m7Qha, pentru a se umecta solul peo adâncime de 6+-4+ cm. 2umărul de udări !ariază de la 9-7 până la 5-6 funcţie de perioadelede secetă.

>n li!ezile pe rod se aplică 5-6 udări cu cantităţi de apă cuprinse între 5++-8++ m 7Qha.

0omentele de aplicare a udărilor sunt$ înainte de dezmugurit (dacă iarna a fost secetoasă% la'6-9+ zile după legarea fructelor% după căderea fiziologică din iunie, în timpul creşteriiintense a lăstarilor% la 9+-96 zile înainte de recoltatul fructelor şi după recoltare pentruapro!izionarea solului.

>n condiţiile ecologice de 2E a omâniei, pentru optimizarea umidităţii din sol lacultura intensi!ă a mărului este necesară o normă de irigare de <++ m 7QapăQha pentru metodade irigare localizată (prin picurare şi de '6++ m7Qha pentru udarea prin aspersiune deasupracoroanei. Pentru celelalte metode (prin scurgere la suprafaţă este necesară o normă de irigarede 9+++ m7Qha administrate în minim 5 reprize mai ales în perioadele critice pentru pomi (.rădinariu, '<<5.

n!ri:irea recoltelor

Pentru obţinerea unor fructe de calitate şi cu capacitate bună de păstrare este necesar săse inter!ină prin anumite lucrări care să normeze încărcătura de rod, să pre!ină căderea

 prematură a fructelor şi să reducă apariţia unor deranamente fiziologice în perioada postrecoltă.

>n cultură e"istă soiuri care îşi autoreglează singure încărcătura de rod, prin cădereafiziologică şi la care nu trebuie inter!enit decât prin tăieri.

 'ărirea manuală se efectuează din faza de boboci florali sau flori scuturate până la ceade fructe legate (cu diametrul până la ' cm. ?ceastă rărire timpurie influenţează poziti!calitatea producţiei şi stimulează diferenţierea mugurilor. ărirea mai tardi!ă, când fructele au7-5 cm diametru, influenţează poziti! calitatea recoltei însă are efecte minime asupradiferenţierii mugurilor micşti. 3e mai poate efectua o rărire tardi!ă cu dublu efect$ obţinereade fructe cu calităţi superioare şi !alorificarea industrială a celor rărite.

&oate aceste metode de rărire manuală se practică din ce în ce mai puţin în plantaţiileindustriale, datorită consumului e"cesi! de forţă de muncă.

 'ărirea mecanică  constă în distrugerea unei părţi din flori sau fructe prin lo!iturimecanice succesi!e cu prăini căptuşite cu cauciuc, eturi de apă sub presiune, scuturătorul cuaer comprimat 3tormas, !ibratorul portati! omelite cu '+++-'6++ !ibraţii pe minut (la 7+-5+zile după înflorit N după #osta, '<85. Epoca optimă pentru această inter!enţie este când

7'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 32/166

fructele au diametrul de cca. 9+ mm. >naintea răririi mecanice se elimină ramurile pendentecare resimt mai slab !ibraţiile.

Prin această metodă se reduce timpul de lucru cu :-'+ (;aldini, '<:4. Mi aceastămetodă este greu de realizat, iar rezultatele nu sunt întotdeauna cele aşteptate ceea ce face săse folosească tot mai puţin.

 'ărirea chimică  este cea mai modernă, mai eficientă şi mai ieftină dintre toate

metodele. ?ceastă metodă se aplică la măr atât florilor cât şi fructelor şi constă în efectuarea a'-9 stropiri.Prima în timpul înfloritului iar următoarea la '5-9' zile. >n acest sens se utilizeazăsubstanţele B.2.1.#., 2?B sau #arbar/l. E"istă şi alte substanţe ce se folosesc tot în acestscop$ eramid, Etephan, Ethrel, ?na.

Bintre produsele româneşti, rezultate bune au dat 2orchim şi ?mid :+, sintetizate la*nstitutul de chimie #lu 2apoca de către cercetătoarea &eodora Panea. E"perienţele s-auefectuat cu mai multe soiuri de măr la 3.#.P.P. *aşi (. rădinariu, 0. *strate, '<<5, '<<6,aungându-se la câte!a concluzii importante$

- nu toate soiurile KrăspundL identic la răritul chimic (cel mai sensibil şi cu rezultatecontradictorii s-a do!edit a fi soiul 3tarGrimson%

- dozele aplicate trebuie să fie diferite, funcţie de soi şi încărcătura de fructe (tabelul 8%

- condiţiile climatice din momentul aplicării influenţează hotărâtor efectultratamentului%

- aplicarea răritului chimic se !a efectua numai după cercetări atente, cu multdiscernământ, deoarece s-a constatat o oarecare fitoto"icitate mai ales la pomii şi frunzeletinere.

Tabelul =-

Rrit c'imic#o&e recoman#ate(după . rădinariu, '<<6

-oiulNorc'im

1mlL399 l ap2

)mi# 69 1RareJ2

1!L399 l ap2olden Belicious '9+ :+

Dagener premiat '++ 4+*dared :+ 4+

3tarGrimson 4+ 7+

1 altă substanţă care a dat rezultate în răritul fructelor la specia măr este şi acidulalfanaftilacetic (odofi". ?cesta se aplică atunci când fructul central din inflorescenţă are undiametru de '+-'5 mm.

3e recomandă a se folosi acest produs numai atunci când naftilacetamida nu se poate

aplica din cauza timpului neprielnic, de e"emplu. Prevenirea căderii fructelor înainte de recoltare-

E"istă în pomicultură soiuri ale speciei măr, care datorită unor carcteristici genetice, darşi datorită unor condiţii ecologice şi tehnologice deficitare, prezintă fenomenul de cădere

 prematură. @uncţie de aceşti factori pot cădea cca. 9+-7+ din fructe cu 9-7 săptămâni înaintede maturitatea de recoltare. #ăderea fructelor se poate datora acumulării e"cesi!e de etilenăsau scăderii conţinutului fructelor în au"ină (Drieng şi Philips, '<87. Pentru e!itarea acestuifenomen negati! se efectuează tratamente cu diferite substanţe hormonale. n produsromânesc care a dat rezultate satisfăcătoare este 2orchimul. ?cesta se aplică la soiurile demăr cu cca. o lună înaintea recoltării în concentraţie de 9+++ ppm. ?lte substanţe care au dat

79

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 33/166

rezultate bune sunt$ naftilacetamida-'+ gQ'++ l apă, '+++-'9++ lQha soluţie, acidulnaphth/lacetamidă [ naftilacetamida-4+ gQ'++ l apă, '++ l soluţie la hectar. ?cest tratamentse efectuează când primele fructe încep să cadă şi trebuie să fie repetat la '+-'5 zile cu untimp de aşteptare de '+ zile.

 'ugozitatea la soiul de măr olden Belicious poate fi redusă sau chiar combătută printratamente cu preparatele$ olcla!c, egule" (#omerani, '<:+ sau acidul giberilic ?5[?8,96-

6+ mlQ'++ l apă. ?cest produs trebuie să fie utilizat după înflorit însă nu mai târziu de 7+ zilece urmează înfloritului.Biminuarea atacului de  8itterpit se relizează prin tratamente cu clorură de calciu

cristalină (+.4[un sol!ent în concentraţie de +.+6 sau sub formă lichidă ('. 3e !orefectua 9-5 tratamente cu 7+-5+ zile înainte de recoltat.

Combaterea bolilor şi #untorilor

0ărul este una din speciile cele mai atacate de boli şi dăunători. Bupă mai mulţicercetători (ParGer, '<8<, Da/, '<:: la măr s-au întâlnit :+ de boli, 45 specii de insecte şi

acarieni şi : specii de nematozi.?ceste cifre sunt într-o dinamică permanentă, din nefericire în creştere. >n acelaşi timp

trebuie să precizăm că nu toate aceste boli sau dăunători sunt prezente în maoritatea zonelorde cultură a mărului şi nici acolo unde e"istă nu toate pro!oacă pierderi economiceimportante.

Bintre bolile cele mai importante, pagube sunt pro!ocate de rapăn ( @ndostigmeinaeIualis şi făinare ( Podosphaera leucotricha, iar dintre dăunători$ păduchele de 3an AosF,afide, păianeni bruni sau roşii, !iermele merelor şi alţii.

#ombaterea bolilor şi dăunătorilor la măr se face prin aplicarea a două tratamente în perioada de repaus cu unul din produsele$ 1leoecalu" ',6, zeamă sulfocalcică 9+ sau polisulfură de bariu 4. >n perioada de !egetaţie se efectuează minim 4-< tratamente, din care

trei înainte de înflorit. Primul tratament se face la începutul dezmuguritului, contra gărgăriţeiflorilor ( nthonomus  pomorum+ cu Beto" 96-+,4, #arbeto" 78-+,5 sau @osfato" 76-+,'.

?l doilea tratament se face contra rapănului şi făinării, cu zeamă sulfocalcică 9 sau cuzeamă bordoleză +,6[sulf muiabil +,8, e!entual cu #aptan 6+-+,96 [ Carathane +,'.

?cest tratament se repetă în subfaza de răsfirare a inflorescenţelor până la deschiderea primelor flori. >n locul captanului se poate folosi Bithane 0 56-+,9 sau &opsin 0 8+-+,+8.

Bupă înflorit, începând din momentul când la '+-'6 din flori au căzut petalele, se maiefectuează încă 5-6 tratamente mi"te la a!ertizare.

Precizăm că produsele menţionate mai sus sunt din ce în ce mai mult înlocuite cu altelenoi, care se !or folosi conform recomandărilor producătorilor, însă momentul aplicării lorrămâne de regulă acelaşi.(tabelul :.

>n cazul soiurilor cu rezistenţă genetică la boli, de tip !ertical sau =f (omus ' şi 7,Prima, Pionier, =oinea, #iprian, @lorina, ?ura, omus 5 etc., se efectuează numai 4-:tratamente cu insecticide, eliminându-se complet stropirile cu fungicide.

?tunci când se culti!ă soiuri cu rezistenţă genetică la boli, de tip orizontal sau poligenic(eneros, ?uriu de ;istriţa etc., în cadrul celor 4-: tratamente cu insecticide, doar la '-7stropiri se introduc şi fungicide.

77

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 34/166

Tabelul E--CKE+) DE CO+$)TERE ) $O"I"OR I D/UN/TORI"OR +/RU"UI

Nr7crt7

%enofa&a 1luna2 $oli şi #untori #e combtut %un!ici#ul şiLsauinsectici#ul recoman#at

Observaţii

" 1 # $ %

' Bezmugurit (martie Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus ouăde afide, acarieni

1leoeGalu" (',6%1leocarbeto" 78 (7%Polisulfură de bariu (4

&ratamentul se !aefectua unde esterezer!ă biologică, petimp liniştit, fără !ântsau ploaie

9 >nfrunzireamugurilor florali(aprilie, decada **

apăn(%enturia inaeIualis@ocul bacterian( @rFinia am1lovora

&urdacupral (+,6%Xeamă bordeleză (+,6%#hampion 6+ DP (+,9

@ăinare( Podosphera leucotricha

3ulf muiabil (+,8%Cumulus :+ 3 (+,7%;umper 96+ E# (+,+7%0icrothiol (+,7

1uă de acarieni, afide 3 ' (',6% ?pollo(+,+5$

Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus% molia pieliţei fructelor% insecte minatoare

@astac (+,+9% Biazol 4+ E#(+,'6% #hinmi"6 3# (+,+7

7 >nfoierea corolei, buton roz (aprilie,decada ***

apăn(%enturia inaeIualis+

@olpan 6+ DP (+,9Bithane 0 56 (+,9Belan 86+ 3# (+,+6 % 0erpan6+ (+,96

@ungicidele sistemice(ubigan, 3/sthane,?n!il, =ectra, Punch,3core, etc au acţiuneimpotri!a rapănului şi afăinării, dar remanenţalor este de numai 8 zile.

3core 96+ E# (+,+'%3/sthane '9 E# (+,+5%?n!il 6 3# (+,+4%ubigan'9 E# (+,+5

@ăinare( Podosphera leucotricha

3ulf muiabil (+,8%Cumulus :+ 3 (+,7;umper 96+ E# (+,+7

*nsecte minatoare,Befoliatoare

Becis 9,6 E# (+,+7%#hinmi"6 3# (+,+7% Biazol4+ E# (+,'6% 3umi-alpha 9,6E# (+,+5 % @astac (+,+9

 2umai dacă în anul precedent a fost atacşi se înregistreazăcapturi în capcane.

5 >nceputulscuturării petalelor(aprilie-mai

apăn(%enturia inaeIualis+

@ungicide de contact (*dem &7%@ungicide sistemice[fungicidede contact3au fungicidele sistemicecomple"e$ ?temi # (+,'%3/sthane #P (+,'% 3ha!it8',6 @ (+,9% @olicur 0 6+DP (+,+86% 3trob/ B@(+,+'

Bacă regimul de precipitaţii este mai bogat şi condiţiilesunt fa!orabileinfecţiei.

@ăinare( Podosphera leucotricha ;umper 96+ E# (+,+7Carathane )# (+,' Cumulus :+ 3 (+,7 3ha!it 96+ E# (+,+6

*nsecte minatoare *- blancardella, - scitella+,Befoliatoare *imantria dispar, Kedia nubiferana+,=iespea fructelor *Kaplocampa testudinea+

Xolone 76 E# (+,96#hinmi"6 3# (+,+7Biazol 4+ E# (+,'63umi-alpha 9,6 E# (+,+5

*nsecticidul trebuiesă fie selecti! pentru albine şi cuto"icitate redusă.

75

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 35/166

Continuare Tabelul E-" 1 # $ %6 @ruct de mărimea

unei alune,diametrul de cca. 'cm (mai

apăn(%enturia inaeIualis+@ăinare( Podosphera leucotricha

%un!ici#e sistemice compleJe$?temi # (+,'% 3/sthane #P(+,'3trob/ B@ (+,+'

%un!ici#e sistemice$3/sthane '9 E# (+,+5=ectra '+ 3# (+,+73core 96+ E# (+,+'ubigan '9 E# (+,+5%un!ici#e #e contact$@olpan 6+ DP (+,9Bithane 0 56 (+,90erpan 6+ (+,96%un!ici#e antioi#ice$;umper 96+ E# (+,+7Carathane )# (+,'Cumulus :+ 3 (+,73ha!it 96+ E# (+,+6

Bacă plouă serecomandă un produs sistemic [unul de contact.

*nsecte minatoare,Befoliatoare,=iespea fructelor ( Kaplocampa testudinea

Xolone 76 E# (+,96@astac '+ E# (+,+'6#hinmi"6 3# (+,+7Biazol 4+ E# (+,'63umi-alpha 9,6 E# (+,+5

4 @ruct cu diametrulde 9-9,6 cm (iunie

apăn (%enturia inaeIualis+@ăinare( Podosphera leucotricha+

*dem, tratamentul 6

Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus!iermele merelor *C1dia pomonella+insecte minatoare,defoliatoare, afide

@astac '+ E# (+,+'63umi-alpha 9,6 E# (+,+5 3inorato" 76 (+,'6Biazol 4+ E# (+,'6#hinmi"6 3# (+,+7Becis 9,6 E# (+,+7

8-: @ruct cu diametrulde 9,6-7,6 cm(iunie

apăn(%enturia inaeIualis+ @olpan 6+ DP (+,9#aptadin 6+ P (+,960erpan 6+ (+,960ancozeb :+ DP (+,9Bithane 0 56 (+,9=ondozeb :+ DP (+,9

@ăinare( Podosphera leucotricha+

Carathane )# (+,'Cumulus :+ 3 (+,70icrothiol special (+,7;umper 96+ E# (+,+73ha!it 96+ E# (+,+6

Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus!iermele merelor *C1dia pomonella+

 păduchele lânos*@riosoma lanigerum

Ecalu" 3 (+,'#arbeto" 78 E# (+,6eldan 5+ E# (+,'6ltracid 9+ E# (+,9

Pirine" E# (+,9

 2umai dacă nu s-afăcut tratament cu1leoeGalu" şi esterezer!ă de păduchele

din 3an AosF sau păduchele lânos.<'+

@ruct la umătatedin mărimeanaturală normală(iulie

apăn(%enturia inaeIualis+

0erpan 6+ (+,96Bithane 0 56 (+,9@olpan 6+ DP (+,9Pol/ram B@ (+,963ancozeb :+ DP (+,9+%=ondozeb :+ DP (+,9 #aptadin 6+ P (+,96

&ratament pre!enti! pentru infecţiile pefructe sau stopareainfecţiilor secundare(prin conidii.

@ăinare( Podosphera leucotricha

;umper 96+ E# (+,+7Carathane )# (+,'?fugan #E (+,'Cumulus :+ 3 (+,7

 2umai la soiurilesensibile la făinare.

!iermele merelor, 9*C1dia pomonella+

@astac '+ E# (+,+'6Biazol 4+ E# (+,'6

Bacă este rezer!ă biologică

76

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 36/166

Continuare Tabelul E-" 1 # $ %

*nsecte minatoare*Ph1llonor1cter blancardella, Ph1llonor1cter con1lifoliella

3umi-alpha 9,6 E# (+,+5 %#hinmi"6 3# (+,+7Becis 9,6 E# (+,+7

?carieni

*Panon1chus ulmi, Tetran1chusurticae+

 2eoron 6++ Ec (+,'

Celthane ':,6 (+,91mite 68 E# (+,'0itac 9+ E# (+,7Banirum (+,+4

-dacă sunt numai

adulţi-dacă sunt prezentetoate formele (ouă,forme mobile

'+-'' @ructul la U dinmărimea normală(iulie-august

apăn(%enturia inaeIualis+

0erpan 6+ (+,96Bithane 0 56 (+,9@olpan 6+ DP (+,9Pol/ram B@ (+,963ancozeb :+ DP (+,9+=ondozeb :+ DP (+,9#aptadin 6+ P (+,96

@ăinare( Podosphera leucotricha+

;umper 96+ E# (+,+7Carathane )# (+,'?fugan #E (+,'

Cumulus :+ 3 (+,7Păduchele din 3an AosF, 9(Juadraspidiotus perniciosus% !iermelemerelor, 9 *C1dia pomonella+7 păduchele lânos *@riosoma lanigerum*nsecte minatoare *Ph1llonor1cterblancardella, Ph1llonor1ctercon1lifoliella defoliatoare

EGalu" 3 (+,'P/rine" 5: E# (+,9#arbeto" 78 E# (+,6 ltracid 9+ E# (+,9eldan 5+ E# (+,'6

?carieni*Panon1chus ulmi, Tetran1chusurticae+

 2eoron 6++ Ec (+,'Celthane ':,6 (+,91mite 68 E# (+,'0itac 9+ E# (+,7Banirum (+,+4

'9. )a '+-'5 zile de latratamentul '' (la

a!ertizare

-rapăn-făinare

-monilioză

Bithane 0 56 (+,90erpan 6+ DP (+,96

-cu respectareatimpului de pauză

-păduchele din 3an AosF-insecte minatoare-insecte defoliatoare

Pirine" 5: #E (+,9eldan 5+ E# (+,'6EGalu" 3 (+,'

-cu respectareatimpului de pauză

'7. )a '5 zilede la tratamentul '9(la a!ertizare

-rapăn-făinare-monilioză

0erpan 6+ DP (+,96Bithane 0 56 (+,9

-cu respectareatimpului de pauză

-păduchele din 3an AosF Becis 9,6 E# (+,+6'5. Bupă căderea

frunzelor -boli de scoarţă şi lemn Xeamă bordeleză (+,86-'%

&urdacupral 6+ P (+,6

Particularitţile maturrii şi recoltrii merelor

3pre deosebire de fructele altor specii, merele au însuşirea să-şi continue maturarea şisă-şi desă!ârşească însuşirile gustati!e în timpul păstrării.

3oiurile de mere de !ară şi de toamnă se recoltează în pârgă, cu 8-'+ zile înainte dematuritatea de consum, când au auns la mărimea şi coloraţia specifică. ecoltarea se face înmomentul optim, pentru a pre!eni căderea şi deprecierea fructelor. @iind mai perisabile,acestea se e"pediază la beneficiar imediat după recoltare, când rezistenţa lor la manipulare şitransport este mai mare.

Pentru soiurile de iarnă recoltarea merelor are loc la un grad de maturitate care asigură ocapacitate de păstrare cât mai bună şi care se stabileşte prin urmărirea unui grup de indicatoricum ar fi$

- mărimea specifică a soiului%

74

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 37/166

- culoarea de fond a pieliţei !irează de la !erde intens spre o culoare !erde-gălbui%- amidonul este prezent în secţiunea trans!ersală a fructelor în zona cuprinsă între partea

e"terioară a casei seminale şi partea fasciculelor libero-lemnoase mediene%- fermitatea fructelor%- intensitatea respiratorie%- uşurinţa desprinderii fructelor de pe ramură%

- conţinutul fructului în diferite componente chimice, cum ar fi$ zahăr, aciditate, s.u. etc.ecoltarea se face manual, producti!itatea la cules fiind influenţată de talia pomilor,densitatea şi mărimea fructelor.

Te'nica recoltrii

Prin această operaţiune tehnologică, se urmăreşte e!itarea deprecierilor calitati!e alefructelor, precum şi !ătămarea lor. Pentru a se obţine aceste desiderate trebuie să se respectecâte!a reguli generale de bază$

- starea !remii să fie corespunzătoare, e!itându-se orele cu rouă, arşiţă, ploaie etc.%- detaşarea fructelor pentru consumul în stare proaspătă se face cu peduncul

e"ercitându-se o presiune cât mai redusă asupra fructelor în momentul desprinderii de pe

 plantă%-să se e!ite lo!irea, zdrobirea sau ruperea de ţesuturi la aşezarea fructelor în ambalaele

de cules sau la de!ersarea lor în recipientele de transport sau păstrare îndelungată.#ând se utilizează recoltarea manuală sau semimecanizată, fructele se !or recolta de la

 periferie spre interiorul coroanei şi de la bază spre !ârful acesteia. 0erele se recoltează în sacide recoltat care se golesc în lăzi-containere aşezate direct pe milocul de transport. 3e e!ităastfel staţionarea fructelor în li!adă iar producti!itatea muncii creşte cu '9-'6.

CU"TUR) P/RU"UI

P/rus sati!a )am @am. osaceae3ubfam. Pomoideae

Importanţ. ori!ine şi aria #e rsp0n#ire

Importanţ culturii

Părul reprezintă una dintre principalele culturi pomicole de climat temperat, deşi sesituează la o distanţă considerabilă de măr atât ca real de e"tindere cât şi !olum al producţiei.Este o specie longe!i!ă, foarte producti!ă, precoce ce !alorifică foarte bine condiţiileecologice din zonele pomicole ale ţării. 3ortimentul de soiuri este bogat ceea ce face posibilca fructele să poată fi consumate în stare proaspătă o perioadă de :-'+ luni.

>n afară de consumul în stare proaspătă, perele sunt mult mai utilizate şi în industriaalimentară (în unele ţări, 3..?, @ranţa 8+-:+ sub formă de sucuri, compoturi, paste,marmelade, fructe deshidrate sau congelate.

Pentru industrializare au o !aloare deosebită soiurile cu pulpa albă, fără sclereide, custructura şi te"tura fină ca$ Dilliams, Păstră!ioare, #ontesa de Paris, @ondantă de pădure,;una )uiza de ?!ranche etc.

78

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 38/166

#ompoziţia chimică deosebit de comple"ă, suculenţa, aroma, gustul plăcut fac din pereun fruct de lu" pentru multe ţări.

Bin punct de !edere biochimic perele conţin$ zahăr N :,'+-'5,9, aciditate-+,'9-+,56,substanţe tanoide - +,+4-+,98, substanţe pectice - +,'5-+,8', proteine brute - +,95-+,8',!itamina # - +,'4-'',+ mgQ'++g. >n general perele sunt mult mai sărace în !itamine decâtmerele.

=aloarea energetică a perelor, e"primată în calorii la '++ g fructe proaspete, !ariază dela 6+,69 la soiul &orino şi :7,9+ la soiul ntoasă )u_on.Pe lângă !aloarea alimentară şi energetică a perelor, acestea au şi o !aloare terapeutică

în primul rând datorită predominanţei echi!alenţilor bazici asupra acelor acizi (4,'+mgQ',6:mg cu rol în echilibrarea rezer!elor din organism.

Be asemenea, perele conţin cantităţi importante de celuloză cu rol în regularizareaacti!ităţilor peristalice intestinale.

#onsumate în stare proaspătă, perele sunt la"ati!e, diuretice, reconfortante,mineralizante şi răcoritoare.

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

Părul este una din speciile cele mai !echi în cultură, e"istând documente scrise cu cca.7+++ ani î.#h. Beşi, mulţi autori consideră nesigură originea părului, =a!ilo! precizează treicentre de origine ale genului P/rus$ #hina, ?sia #entrală şi 1rientul ?propiat (?sia 0ică.

#u peste '+++ ani î.#h. cultura părului era destul de răspândită în epublica Elenă şi în*mperiul oman. Be aici, părul s-a răspândit mai întâi în @ranţa, ;elgia, ?nglia, apoi în toatăEuropa. Bacă în secolul al H=*-lea în @ranţa e"istau cca. 96+ soiuri în secolul al H*H-lea secunoşteau peste <++ soiuri.

>n ?sia 1rientală, cultura părului este foarte !eche în timp ce în ?merica a fostintrodusă de colonizatori în secolul al H=***-lea.

?ria culturii părului s-a e"tins succesi! şi în ?ustralia, dez!oltându-se apoi în toatălumea, în special, în ţările din zona temperată din ambele emisfere, cu precădere în ceanordică unde aunge până la 66-6:o latitudine (3uedia.

Producţia mondială de pere este de cca. '4 milioane tone (9+++ obţinută în cea maimare parte în ?sia, urmată de Europa şi ?merica de 2ord (tabelul <.

Tabelul ;

Pro#ucţia #e pere la nivel mon#ial 1tone2(?nuarul @?1, 9++'

Conţinutul 3445 3446 3444 8999TOT)" #7c '5.':6.8'' '6.'79.47+ '6.4'7.988 '6.85+.+++)sia :.75+.89' <.'<4.949 <.898.'+4 <.:45.+++Europa 7.7'6.9:< 7.66+.787 7.544.85< 7.4''.79+)merica #e Nor# <4'.7'' ::7.94+ :89.'4+ ::+.785)merica #e -u# :78.959 :'4.79: :''.89< :<+.:68)frica 58<.+<5 54+.588 5:5.++7 69+.++<

#ele peste 7.6++.+++ tone de pere ce se obţin în Europa sunt produse în cea mai mare parte în următoarele ţări$ *talia, 3pania, ermania, @ranţa, craina, Portugalia (tabelul '+.

7:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 39/166

Tabelul 2:Pro#ucţia #e pere *n Europa 1tone2

(?nuarul @?1, 9++'

Ţara 3445 3446 3444 8999TOT)" #7c7 7.7'6.9:< 7.66+.787 7.544.85< 7.4''.79+Italia 46+.':+ <7'.+'6 <7'.+'6 <47.'8:-pania 875.5++ 6<<.:++ 4+7.'++ 4'6.9++(ermania 987.6++ 59<.7++ 777.8++ 756.6++%ranţa 948.4++ 94+.7++ 989.+++ 986.'++Ucraina 95:.+++ '5<.+++ '5<.+++ '6'.7++Portu!alia '87.<58 '9+.+77 '9+.+++ '97.'++

#ondiţiile ecologice din omânia oferă speciei păr, condiţii foarte bune de creştere şidez!oltare în maoritatea bazinelor pomicole unde ocupă cca. 8+++ ha cu o producţie deapro"imati! 79.+++ t. produsă în cea mai mare parte în sectorul particular (cca. <:. Audeţelecu producţia cea mai mare de pere sunt$ ?rgeş, 2eamţ, ;acău, 3ucea!a, ;ihor, *aşi, =âlcea(tabelul ''.

Tabelul 22-Pro#ucţia #e pere #in principalele :u#eţe pro#uctoare 1t2

(?nuarul ştiinţific al omâniei, '<<<

;u#eţul 344B3446

TOT)" #7c7 -ector privat)r!eş :.56< 8.974 8.9+'

Neamţ 5.944 6.569 6.5+<$acu 7.678 5.86+ 5.4<9-uceava 7.'7< 5.+6< 5.+95$i'or 7.569 7.488 7.5<+Iaşi 7.995 7.797 7.9<8V0lcea 9.45+ 9.8:+ 9.888

-ortimentul #e soiuri

@onduri mari de germoplasmă se găsesc în colecţiile din )u"emburg (cca. 96++ soiuri,la rădina ;otanică 2ichitachi (peste '9++ soiuri etc, iar pe glob se întâlnesc peste 4+++ desoiuri.

)a noi în ţară, cultura părului este foarte !eche fiind cunoscută din !remea dacilor.Primele soiuri străine au fost introduse în omânia cu peste 5++ ani în urmă.

@ondul românesc de germoplasmă cuprinde cca. 4++ genotipuri din care 9< specii, '54soiuri autohtone, 76+ soiuri şi selecţii străine la care se adaugă încă multe biotipuri localenestudiate.

)ista oficială a soiurilor elaborată de *3&*3 (9+++ cuprinde 9< de soiuri dintre care '5româneşti şi '6 soiuri străine obţinute în @ranţa (8, 3? (7, *talia (7 şi ?nglia (9.

?cest grup de soiuri se caracterizează prin faptul că asigură un consum de fructe proaspete pe o perioadă de 94+-7++ zile respecti! din luna iulie până în aprilie-mai funcţie de

condiţiile de păstrare.

7<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 40/166

#a perioadă de recoltare şi consum a fructelor sortimentul cuprinde '' soiuri de !ară, '9soiuri de toamnă şi 4 soiuri de iarnă.

E"istă soiuri rezistente genetic la principalele boli şi dăunători care alături de soiurile cufructe mari, intens colorate în roşu, !or deţine o pondere importantă în sortiment.

-OIURI DE V)R/

37 $ella #e (iu!no, soi italian, introdus în omânia în '<<8, !iguros, producti!, precoce, tip KspurL rezistent la ger, secetă, mediu rezistent la boli, incompatibil cu gutuiul (cuintermediar. @ruct submilociu (4+-'++g, piriform, galben-!erzui pigmentat cu roz. Pulpaeste alb-gălbuie, cu suculenţă medie, semifondantă. ecoltarea$ prima umătate a lunii iulie.

87 Triumf , soi românesc ('<:6, de !igoare milocie spre mare, parţial autofertil, cufructificare pe formaţiuni scurte şi lungi, precoce, foarte producti! rezistent la rapăn şi pătareaalbă a frunzelor, incompatibil cu gutuiul. @ruct milociu ('9+-'7+g, piriform, !erde-gălbui,cu roşu pe partea însorită. Pulpa semifondantă plăcută la gust. Perioada de recoltare$ ultimadecadă a lunii iulie.

?7 Daciana, soi românesc ('<:<, de !igoare milocie, parţial autofertil, cu tendinţă de

 partenocarpie, relati! precoce, foarte producti! (99-94 tQha, rezistent la ger, tip de fructificarestandard, are afinitate cu gutuiul. @ructul milociu ('9+-'4+g, piriform-alungit, roşu-

 portocaliu. Pulpa este albă, fină, fondantă, plăcută la gust. ecoltarea$ decada a ***-a luniiiulie.

@7 Untoas precoce +orettini, soi italian, introdus în omânia în '<6:, !iguros, precoce, foarte producti!, rezistent la boli, sensibil la ger, compatibil cu gutuiul. @ructul mare, piriform, galben-pai cu roşu pe partea însorită. Pulpa este albă, fină, fondantă, intens aromată,cu gust foarte bun. ecoltarea$ prima umătate a lunii august.

A7 )r!essis, soi românesc ('<:6, de !igoare milocie, capacitate bună de ramificaresemitardi!, producti! (96-7+ tQha, rezistent la boli şi dăunători, compatibil cu gutuiul. @ructmilociu ('9+-'5+g, piriform, !erde-gălbui acoperit cu roşu-aprins peste 6+. Pulpa are

consistenţă medie, este suculentă, fondantă, cu gust foarte bun. ecoltarea$ decada a **-a alunii august.

B7 Carpica, soi românesc ('<:<, de !igoare milocie, standard, precoce, producti! (96-7+ tQha rezistent la ger, sensibil la secetă, compatibil cu gutuiul. @ruct milociu ('5+-'4+g,

 piriform, galben-pai, acoperit cu rugină. Pulpa albă fondantă, aromată şi cu gust plăcut.ecoltarea$ decada a ***-a a lunii august.

57 Timpurii #e D0mboviţa, soi românesc, ('<4:, !iguros, tardi!, înfloreşte semitârziu,foarte producti!, rezistent la ger, incompatibil cu gutuiul. @ruct milociu, scurt piriform,galben-!erzui, 9Q7 roşu aprins. Pulpa este albă, suculentă, fondantă, foarte bună la gust.ecoltarea$ decada a **-a a lunii august.

67 %avorita lui Clapp, soi american, foarte !echi (':4+ de !igoare mare, cufructificare pe ramuri scurte, parţial autofertil, precoce, producti!, rezistent la secetă şi ger,înflorire semitârzie, sensibil la afide. @ructul milociu spre mare ('7+-'4+g, scurt piriform,!erde-gălbui, cu roşu carmin dungat pe aproape toată suprafaţa. Pulpa este albă, foartesuculentă, fină, fondantă, intens aromată, gust dulce-!inuriu, răcoritor. @ruct bun pentruconsum în stare proaspătă. ecoltarea$ a **-a umătate a lunii august.

47 (etica, soi românesc ('<<5, de !igoare submilocie, precoce (anii 7-5 de la plantare, producti! ('9-9+ tQha, fructificare de tip KspurL, sensibil la Ps/lla sp. @ructul estede mărime medie ('7+-'4+g, piriform, uşor alungit, de culoare galben-pai, acoperit pe parteaînsorită cu rugină foarte slabă. Pulpa este albă, semifondantă, suculentă, de bună calitate.ecoltarea$ decada a **-a a lunii august.

5+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 41/166

397 Napoca, soi românesc ('<4<, !igoare milocie-mare, fructifică pe ramuri scurte, parţial autofertil, precoce, producti!, rezistent la ger, compatibil cu gutuiul. @ruct milociu('7+-'6+g, piriform, galben-!erzui, roşiatic pe partea însorită. Pulpă fondantă, cu gust plăcut.ecoltarea$ decada a ***-a a lunii august.

337 Hilliams, soi englezesc, foarte !echi ('88+, introdus în omânia în '<++ deţinândo pondere importantă în cultură, semi!iguros, precoce, producti!, parţial autofertil, înfloreşte

târziu. 3ensibil la ger şi secetă, incompatibil cu gutuiul. @ructul este milociu spre mare, piriform, cu conturul neregulat, galben-pai, cu rugină la ambele capete, foarte bun pentrumasă şi industrializare, cu pulpa albă, fondantă, fără sclereide, foarte suculentă, dulce-!inurie,

 puternic aromată. ecoltarea$ sfârşitul lunii august.

-OIURI DE TO)+N/

387 Hilliams roşu N este o mutaţie a soiului Dilliams obţinută în 3? ('<6:. 3oisemi!iguros, precoce, producti!, sensibil la ger şi secetă, incompatibil cu gutuiul.

@ructul este mare (':+-9++g, piriform, colorat în roşu-intens pe toată suprafaţa. Pulpaeste de calitate superioară, la fel ca la Dilliams. ecoltarea$ prima decadă a lunii septembrie.

3e păstrează '-9 luni.3?7 Doina, soi românesc ('<8:, semi!iguros, rezistent la ger, cu fructificare standard,

 precoce, producti!, compatibil cu gutuiul. @ructul milociu spre mare ('4+-':+g scurt- piriform, galben-!erzui acoperit cu roşu-!işiniu pe 'Q9 din suprafaţă. Pulpa este alb-!erzuie,fondantă, suculentă, plăcută la gust. Perioada de recoltare$ sfârşitul lunii septembrie, se

 păstrează 96-7+ zile.3@7 KaG#eea, soi românesc ('<<7, semi!iguros, precoce, producti! (98-77 GgQpom,

rezistent la ger şi boli, fructifică predominant pe ramuri de rod scurte. @ructul este milociuspre mare, scurt-piriform, fără ca!itate pedunculară, de culoare galbenă, uşor rumenită. Pulpaeste suculentă, dulce, plăcut acidulată, şi fin aromată. 3oi destinat consumului în stare

 proaspătă şi industrializării. ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie% păstrare 96-7+ zile.

3A7 Untoas Kar#G, soi francez (':7+, !iguros, cu trunchiul şi a"ul puternice, coroanaîngust conică, capacitate redusă de ramificare, fructifică preponderent pe formaţiuni scurte,intră târziu pe rod, sensibil la ger, produce mult şi constant. Este compatibil cu gutuiul şi

 poate fi folosit şi ca intermediar. @ructul este milociu ('9+-'5+g, scurt conic, cu !ârful larg,culoarea !erde-gălbuie acoperită integral sau parţial cu rugină grosieră. Pulpa este albă,semifondantă, foarte suculentă, dulce !inurie, de calitate foarte bună. ecoltarea$ sfârşitullunii septembrie% păstrarea 7+-4+ zile.

3B7 Untoas #e (eoa!iu, soi românesc ('<87, de !igoare mică-milocie, de tip spur, precoce, producti!, rezistent la boli, compatibil cu gutuiul. @ruct mare (9++-99+g, conic,galben-!erzui, uşor rumenit. Pulpa este fondantă, dulce acidulată, de calitate bună. ecoltarea$sfârşitul lunii septembrie% păstrare 7+-4+ zile.

357 Untoas $osc, soi francez (':7<, !igoare milocie-mare, precoce, incompatibil cugutuiul, înflorire târzie, sensibil la ger, Ps/lla sp. şi acarieni, tolerant la rapăn. @ructul estemare, piriform cu zona pedunculară brusc alungită, formând un KgâtL caracteristic lung şigros. #uloarea este galben-!erzuie, acoperită complet cu o rugină groasă, brun roşieticăspecifică. Pulpa este alb-gălbuie, foarte fină, fondantă, suculentă, foarte bună la gust.ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie% păstrarea 7+-4+ zile.

367 Ki!lan#, soi american ('<85, !iguros, foarte producti!, semiprecoce, cu înfloriresemitimpurie, compatibil cu gutuiul. @ructul este mare, conic, !erde-gălbui. Pulpa este albă,densă, foarte suculentă, cu gust plăcut. ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie% păstrarea 4+-:+zile.

5'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 42/166

347 )niversarea, soi românesc ('<87, !iguros, foarte producti! (96-7+ tQha, spur,compatibil cu gutuiul. @ructul este mare (9++g, piriform-alungit, galben-!erzui, pre!ăzut curugină ca şi ntoasă ;osc. Pulpa este semifondantă, cu gust taninos, dar plăcut. ecoltarea$sfârşitul lunii septembrie% păstrarea 5+-4+ zile.

897 Conference, soi englezesc (':<+, de !igoare milocie, precoce, foarte producti!,rodire partenocarpică, capacitate slabă de ramificare, compatibil cu gutuiul, rezistent la ger,

sensibil la secetă şi brume. @ructul este milociu spre mare, piriform, !erde-gălbui, uneori slabrumenit pe partea însorită şi cu o calotă de rugină în urul caliciului. Pulpa este alb-gălbuie,suculentă, dulce, puţin acidulată, cu aromă plăcută. ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie%

 perioada de consum$ octombrie-noiembrie.837 ;eanne #Q)rc, soi franţuzesc (':<7, semi!iguros, fructificare de tip KspurL,

 producti!, înfloreşte târziu, rezistent la ger şi boli, compatibil cu gutuiul. @ructul este mare(9+-99+g, tronconic, !erde-gălbui, cu pulpa albă, suculentă, slab acidulată, plăcută la gust.ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie% păstrarea 4+-<+ zile.

887 )batele %etel, soi italian, semi!iguros, de tip spur, precoce, producti!, darinconstant, rezistent la boli, compatibilitate medie cu gutuiul, pretenţios la temperatură în

 perioada polenizării şi fecundării. @ructul mare, piriform alungit, !erde-gălbui, uşor rumenit

 pe partea însorită. Pulpa este de culoare albă, fermă, dar la maturitatea de consum de!inefondantă, suculentă, aromată cu gust bun. ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie% păstrarea 4+-<+ zile.

8?7 +onica, soi românesc, ('<<5, semi!iguros, precoce (anul *= de la plantare, producti! ('6-7+ tQha, de tip KspurL, mediu rezistent la atacul bolilor şi dăunătorilor. @ructuleste milociu spre mare ('4+-':+g, piriform, de culoare galbenă-!erzuie, cu puncte şi pete derugină dungat roşu-aprins pe partea însorită, cu conturul uşor neregulat. Pedunculul este scurt,gros şi prins în prelungirea a"ului fructului. Pulpa este fondantă, cu sclereide fine şi gust uşorastrigent. ecoltarea$ sfârşitul lunii septembrie, începutul lui octombrie, păstrarea 4+-<+ zile.

-OIURI DE I)RN/8@7 Cur, soi framcez foarte !echi ('84+, !iguros, cu bună capacitate de ramificare,

compatibil cu gutuiul, foarte producti!, dar inconstant% sensibil la rapăn şi ger% soi triploid,fructifică în general partenocarpic. 3oi foarte răspândit şi la noi în ţară. @ructul este mare,

 piriform, alungit, asimetric, cu o dungă de rugină longitudinală şi un şanţ discret. Epidermaeste !erde-gălbuie la maturitate. Pulpa este albă-gălbuie, densă, slab parfumată şi potri!it dedulce cu sclereide fine şi gust uşor astrigent, plăcut, la maturitatea de consum. ecoltarea$începutul lunii octombrie% păstrarea$ '++-'6+ zile.

8A7 Passe Crassane, soi francez (':56, foarte răspândit pe plan mondial. 3oi de!igoare milocie-mică, cu capacitate bună de ramificare (se îndeseşte, sensibil la condiţiile demediu şi la ErTinia, mai ales în timpul polenizării, este precoce şi moderat producti!. @ructuleste mare, sferic sau scurt piriform, galben-!erzui cu pete mari de rugină, cu pulpa fermă,dulce-!inurie, aromată, suculentă, bună pentru masă. 3e recoltează în octombrie şi se

 păstrează '6+-':+ zile.8B7 Contesa #e Paris, soi francez ('<+:, de !igoare milocie, tardi!, foarte producti!,

înfloreşte timpuriu sau semitimpuriu, fiind afectat de brumele de primă!ară% este sensibil la boli, compatibilitate slabă cu gutuiul. @ructul este milociu spre mare, piriform, !erde-gălbuicu puncte mici de rugină, cu pulpa albă, fondantă, suculentă, de calitate foarte bună.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează '6+-':+ zile.857 Olivier #e -rres, soi francez (':6', semi!iguros, producti! dar inconstant,

înfloreşte semitârziu şi este sensibil la rapăn% compatibil cu gutuiul. @ructul de mărime medie,

59

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 43/166

maliform, cu epiderma galbenă-!erzuie, pulpa albă-gălbuie, fermă, cu gust foarte bun şiaromă distinctă.

ecoltarea$ începutul lunii octombrie% păstrarea '6+-':+ zile.867 Republica, soi românesc ('<87, de !igoare mică, foarte precoce şi producti!, de tip

KspurL, înfloreşte semitimpuriu, este incompatibil cu gutuiul. @ructul este mare (95+-94+g,maliform, cu ca!itate pedunculară, cu epiderma de culoare !erde-gălbuie cu pete de rugină.

Pulpa este albă, fondantă, suculentă, aromată, dar cu sclereide în urul casei seminale. 3erecoltează la începutul lui octombrie şi se păstrează '6+-':+ zile.847 Euras, soi românesc ('<<5, imun la rapăn, rezistent la Ps/lla sp. şi acarieni. Pomul

are !igoare milocie, formează o coroană globuloasă, fructifică preponderent pe ramuri scurte,este producti! (9+-96 tQha. @ructul este milociu ('9+-'5+g, o!oidal cu ca!itate peduncularăasimetrică, cu conturul neregulat, epiderma subţire, netedă, de culoare galbenă-!erzui, cu

 puncte de rugină, uşor rumenit. Pulpa albă, semifondantă, suculentă, fără sclereide şi cu gust bun.

3e recoltează în octombrie şi se păstrează ':+-9++ zile.

)lte soiuri<ErSinia, soi nou, rezistent la rapăn şi la ErTinia, cu fructe mari, sferic-alungite sauscurt conice, cu ca!itate pedunculară şi peduncul scurt şi gros. @ructele sunt acoperite integralcu rugină grosieră. Pulpa este fondantă, suculentă, fără sclereide şi gust echilibrat.

Pstrvioare, soi cu fructul mic-milociu, scurt conic, de culoare galbenă-!erzuie,acoperit pe 'Q9 -7Q5 cu roşu oran, cu puncte fine de rugină pe milocul fructului şi ruginăgrosieră în zona ca!ităţii caliciale. Pulpa este alb-gălbuie, fondantă, suculentă şi gustechilibrat, dulce.

Trivale, soi românesc, semi!iguros, capacitate mică de ramificare, fructifică pe ramuriscurte, incompatibil cu gutuiul, fructul mic (8+-'++g, conic, !erde-gălbui cu roşu pe parteaînsorită ('Q7. Pulpa este albă, fondantă, slab aromată, de calitate bună. 0aturarea$ prima

 umătate a lunii iulie.Untoas (iffar#, soi francez, !iguros, cu capacitate mare de ramificare cu ramuri

anuale lungi, fle"ibile, incompatibil cu gutuiul. ezistent la ger, producti!% sensibil la rapăn.@ruct milociu ('9+-'6+g, piriform, aspectuos, galben-pai suflat cu roşu.

>n palntaţiile mai !echi, sau izolat în grădini se mai întâlnesc soiurile$ ?romată de;istriţa, ntoasă #lairgeau, Bucesa de ?ngoulFme, ntoasă Biel, Becana #omisiei, Aoseffinade 0alines şi multe alte soiuri sau biotipuri locale.

Portaltoii prului

Bi!ersitatea condiţiilor ecologice din zonele de cultură ale părului a impus crearea şialegerea celor mai adec!aţi portaltoi care să !alorifice superior aceste condiţii cât şi

 potenţialul genetic al soiului. ?stfel, pe solurile superficiale şi sărace sunt recomandaţi portaltoii franc, cu sistemul radicular prfund şi puternic rezistenţi la secetă şi ger.

Pe terenurile plane, cu soluri adânci, fertile se recomandă portaltoii de !igoare milocieşi mică pro!eniţi din P1rus Communis, P1rus calloriana şi C1donia /blonga-

Portaltoii franc, indigeni sau din import, sunt mai rezistenţi la calcarul din sol, la boli şidăunători, sunt compatibili cu toate soiurile de păr, dar întârzie fructificarea şi fa!orizează

 periodicitatea de rodire.(utuiul, ca portaltoi pentru păr, reduce !igoarea pomilor, grăbeşte fructificarea, asigură

 producţii mari, constante şi de calitate.#u toate acestea mai e"istă reţineri în utilizarea acestuia ca portaltoi datorită

incompatibilităţii cu unele soiuri sau a unei compatibilităţi relati!e.

57

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 44/166

Portaltoii părului sunt mai puţin numeroşi decât ai mărului grupându-se în două$ cu!igoare mare şi milocie (părul sălbatic şi părul franc şi cu !igoare milocie-mică (gutui.

Prul franc (P/rus sati!a, prezintă o mare heterogenitate în special datorită înmulţiriigenerati!e. >n ţara noastră cei mai mulţi autori recomandă ca portaltoi franc pentru păr soiurileautohtone$ P.@. ?lămâi, P.@. arbuzeşti, P.@. Popeşti şi mai recent P.@. Pepenii deBărmăneşti, P.@. Pepenii de 2egreşti, P.@. #u miezul roşu şi P.@. Păstră!ioare. &oţi aceşti

 poraltoi au o înrădăcinare bună şi pot !alorifica solurile profunde şi mai sărace. ?u afinitate bună cu toate soiurile, imprimă !igoare mare şi tardi!itate.#u toate acestea, în prezent se mai altoieşte pe KfrancL, cca. '+ din numărul total al soiurilor

de păr #ercetările prezente au condus la crearea de selecţii de păr cu însuşiri superioare.-eria OK%  (;roGl/l, ;roGnol, pro!eniţi din P. communis, obţinuţi în #olumbia

(#anada cu mare rezistenţă la ger şi la ErTinia (;rooGs, '<:5.-eria retu&iere (;'6, 1'', C '6, 1bţinuţi în @ranţa din P. communis, sunt rezistenţi la

ger şi la asfi"ia radiculară. &oţi sunt obţinuţi prin libera polenizare a soiurilor respecti!e cualte soiuri de păr. *mprimă pomilor o !igoare mai mică decât ;? 9< şi o producţie mai mare(0ichelesi, '<:+.

-eria P  (P 9448, 9988 şi 998< obţinuţi din P. communis în @ranţa (?ngers, auafinitate bună, imprimă !igoare scăzută pomilor (0ichelesi, '<:+.-eria %ien#iere, portaltoi obţinuţi în @ranţa (?ngers din P. communis, imprimă

 pomilor omogenitate, rezistenţă la făinare şi !igoare milocie. 3unt folosiţi mai mult în @ranţa(i!alta, '<:4.

-eria $P  (;P', ;P9 N obţinuţi în ?frica de 3ud din P. communis, imprimă pomilor!igoare mică, precocitate şi producti!itate. 3unt rezistenţi la asfi"ia radiculară şi la calcar.

-elecţii la !utui au a!antae şi deza!antae dea precizate. &otuşi, în prezent pe gutui sealtoieşte peste :+ din soiurile de păr.

Prezentăm în continuare cele mai importante selecţii de gutui ca portaltoi$$) 84, portaltoi cu origine în #/donia oblounga, obţinut la ?ngers în @ranţa, ?re o

 bună ancorare în sol, rezistent la secetă şi calcar, creştere uniformă, bună afinitate cumaoritatea soiurilor inclusi! Dilliams, ?batel` @etel şi Caiser liber de !irusuri. *mprimă

 pomilor o intrare pe rod mai lentă.(utuiul -G#o N portaltoi obţinut în @ranţa (?ngers din #/donia oblonga, are o bună

înrădăcinare, se pretează la micropropagare Kin !itroL, însă şi la înmulţirea prin butaşi şimarcote. Este tolerant la !iroze şi la cloroze. *mprimă pomilor o !igoare milocie,omogenitate, producti!itate. Este sensibil la frig şi la ErTinia (;rossier :'. 3uperioară esteclona C E C--%-

(utuiul )#ams, pro!ine din ;elgia (u/sbroeG, are o înrădăcinare superficială. 3eînmulţeşte prin marcote şi butaşi, reduce !igoarea pomilor, imprimă product!itate ridicată şi

 precocitate soiurilor. 2ecesită terenuri fertile şi umede (autier :'(utuiul E+), portaltoi ce pro!ine din ?nglia, are înrădăcinare bună, rezistent la boli şi

afide, liber de !irusuri, reduce !igoarea pomilor, grăbeşte intrarea pe rod, asigură producţiimari şi de calitate. 2u este compatibil cu toate soiurile necesitând intermediar (#onference,ntoasă ard/ etc.. Este sensibil la calcarul din sol (ma"im 5-6 , sensibil la ger şi laErTinia.

Clona E7+C7 este obţinută tot în ?nglia şi reduce mult !igoarea pomilor.-eria Ct- obţinuţi în *talia (Pisa, cu o bună înrădăcinare, bună rezistenţă la calcar

(:, imprimă pomilor precocitate, producti!itate sporită şi bune calităţi fructelor. Binaceastă serie s-au remarcat clonele Ct) 020 şi Ct) 02? (#obionchi :4.

$N 59  N este o clonă românească de gutui ce imprimă pomilor !igoare milocie,

similară gutuiului de tip  de ?ngers, dar este mai rezistent la ger.

55

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 45/166

Pe plan mondial se desfăşoară ceretări, şi dea sunt rezultate, pentru obţinerea unor portaltoi din alte specii de păr cum ar fi$  P1rus calleriana, P- betuleafolia, P- nivalis, P- serotina etc.

Particularitţile #e creştere şi fructificare ale prului

)istemul radicular   este influenţat de portaltoi. >n general părul dez!oltă un sistem

radicular puternic mai ales când este altoit pe păr franc sau sălbatec ce depăşeşte de ',6-9 ori!olumul coroanei. >n acest caz marea masă a rădăcinilor acti!e se găsesc în stratul de solcuprins între 9+-'++ cm pe solurile argilo-lutoase şi 6+-'6+ cm pe solurile puternic podzolite.ădăcinile principale cu creştere !erticală pot pătrunde în sol până la 5-6 m adâncime. #ândeste altoit pe gutui, sistemul radicular al părului este mai redus, puternic ramificat, mai ales peorizontală. 0area masă a rădăcinilor acti!e situându-se în stratul de sol cuprins între 9+ şi 5+cm ceea ce necesită în cele mai multe cazuri, miloace de susţinere (spalieri, tutori pe toatădurata !ieţii. 0area masă a rădăcinilor acti!e se găsesc în primii 5 m 9 din urul trunchiului(?tGinson, '<:+.

 Partea epigee.&runchiul părului prezintă în tinereţe o scoarţă netedă de culoare galbenă până la brun închis, caracteristică soiului, iar odată cu înaintarea în !ârstă formează un ritidom

solzos care se e"foliază. nele soiuri formează un trunchi drept (Păstră!ioare, @a!orita lui#lapp, 1li!ier de 3erres, altele uşor răsucit (Br. Aules u/ot, altele strâmbe (#urF, ntoasă;osc.

Coroana-  Părul este o specie la care coroana se formează şi se modelează uşor.#oroanele naturale sunt foarte diferite, fiind influenţate de soi, cum ar fi$ piramidală (ntoasăard/, larg piramidală (Păstră!ioare, pletoasă (ntoasă iffard, îngust piramidală (Passe#rassane, sferică şi sferic turtită. =olumul coroanei este influenţat de portaltoi (părul francinduce coroane mari, gutuiul coroane mici. ?"ul părului este puternic şi domină celelalteramuri.

amurile de schelet sunt lungi şi cresc sub un unghi mic de ramificare. Pomii formeazăîn mod natural etae. nele soiuri (Dilliams, Passe #rassane, altoite pe gutui, au ramurile

aşezate în spirală pe a".Bupă specificul de ramificare deosebim două categorii de soiuri$ soiuri cu ramificare slabă şi coroană rarăD ntoasă ;osc, ntoasă ard/, ntoasă

ifford% soiuri cu ramificare puternică şi coroană bine garnisităD #urF/ Dilliams.

 ăstarii manifestă la maoritatea soiurilor o creştere ondulată şi geniculată, cu scoarţade culori foarte !ariate, de la brun-gălbui (Dilliams la !erde-cenuşiu (Passe #rassane.?ceştia pot fi$ lungi, subţiri şi ascuţiţi (ntoasă Biel şi ntoasă iffard, lungi, groşi şinoduroşi (@a!orita lui #lapp sau scurţi, groşi şi cu internodii mici (Passe #rassane.

>n pepinieră şi primii ani din li!adă, multe soiuri emit lăstari anticipaţi, lungi care pot fifolosiţi în proiectarea şi construcţia coroanei (Dilliams, 2apoca, scurţi (ntoasă ard/, saunumai la baza ramurilor (ntoasă ;osc, #ontesa de Paris.

 $ugurii vegetativi ai părului sunt mici, cu !ârful depărtat de ramură. $ugurii de rod  sunt situaţi către !ârful ramurilor lungi şi în !ârful lăstarilor scurţi.Tipul #e fructificare este o caracteristică de soi. nele soiuri rodesc predominant pe

formaţiuni lungi ca nueluşele, mlădiţele (#urF, Dilliams, &riumf, #arpica, altele peformaţiuni scurte (Passe #rassane, ?batel` @etel, 1li!ier de 3erres, Păstră!ioare, ntoasăard/, &ri!ale, 2apoca, &impurii de Bâmbo!iţa.

utuiul, ca portaltoi, amplifică fructificarea pe ramuri scurte comparati! cu părul franc.Vi!oarea pomilor este influenţată în primul rând de soi şi portaltoi dar şi de condiţiile

edafice, ecologice şi tehnologice.

Bupă !igoare soiurile de păr pot fi grupate în$

56

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 46/166

soiuri cu vigoare suprami.locie şi mareD #urF, ntoasă iffard, Păstră!ioare, ntoasăard/, #ontesa de Paris etc.%

soiuri cu vigoare mi.locieD Dilliams, ntoasă ;osc, 1li!ier de 3erres, ?batele de@etel%

soiuri cu vigoare micăD Aosephina de 0alines, Br. Aules u/ot, epublica, ntoasă deeoagiu.

V0rsta intrrii pe ro# este influenţată de soi şi portaltoi. ?stfel unele soiuri de păr(Dilliams, Passe #rassane etc. altoite pe gutui produc primele fructe în anii 9-7 de la

 plantare, iar începând cu anul 5 dau producţii economice. ?ltele (#urF, ntoasă ard/,@a!orita lui #lapp intră pe rod la 7-6 ani.

Compatibilitatea cu !utuiul este diferită funcţie de soi astfel$ soiuri compatibileD &ri!ale, Baciana, ?rgessis, #arpica, 2apoca, ntoasă precoce

0orettini, Boina, ntoasă ard/, ntoasă de eoagiu, ighland, ?ni!ersarea, #onference,Aeanne d?rc, ?batele @etel, #urF, Passe #rassane, 1li!ier de 3erres%

soiuri incompatibile cu gutuiul sau cu afinitate slabăD ;ella di iugno, &riumf,

&impurii de Bâmbo!iţa, @a!orita lui #lapp, Dilliams, Dilliams roşu, ntoasă ;osc,epublica%

soiuri folosite ca intermediarD #urF, ntoasă ard/, arbuzeşti, ?lămâi, 3intilieşti,Aaponeze, Passe #rassane.

nfloritul. poleni&area şi fecun#area. 3oiurile de păr înfloresc înaintea mărului după4'-48 zile consecuti!e cu temperaturi poziti!e totale de 775-5+5o#. >n cadrul soiului,înflorirea durează :-'+ zile funcţie de temperatură şi umiditatea aerului.

Bupă epoca înfloritului se deosebesc$ soiuri cu înflorire timpurieD #ontesa de Paris, &ri!ale, ;ella di iugno etc% soiuri cu înflorire mi.locieD ?romată de ;istriţa, #urF, ntoasă iffard, epublica% soiuri cu înflorire mediet(rzieD Dilliams, ntoasă ;osc, &impurii de Bâmbo!iţa etc% soiuri cu înflorire t(rzieD 2apoca, Aeanne d?rc.Bupă comportarea în procesul polenizării şi fecundării florilor sortimentul de păr

cuprinde$soiuri autosterileD maoritatea soiurilor necesită obligatoriu polenizatori% soiuri parţial autofertileD &riumf, 2apoca, Baciana% soiuri rele polenizatoareD #urF, 1li!ier de 3erres, ;ella di iugno, Aeanne d?rc. soiuri partenocarpiceD Dilliams, #urF, #onference, Baciana, Passe #rassane% combinaţii intersterileD ;ella di iugno " #urF, ;ella di iugno " epublica, ;ella di

iugno " Dilliams, Passe #rassane " Dilliams, ntoasă iffard " #urF, Dilliams " Dilliams

roşu. @rec!ent se manifestă fenomenul de înflorire târzie (secundară la '+-9+ zile de laînflorirea normală, dar din aceste flori se formează fructe partenocarpice, mici, atipicee.

Potenţialul pro#uctiv  este influenţat de soi, portaltoi, condiţiile ecologice şitehnologice. ?cesta !ariază de la '8 la 7+ tQha producţii medii. nele soiuri rodesc constantsau relati! constant (Dilliams, #urF, ntoasă ;osc, Passe #rassane altele, prezintă alternanţăde rodire (ntoasă ard/, ntoasă iffard.

Durata #e viaţ a pomilor este de 7+-76 ani în cazul altoirii pe gutui şi 5+-4+ ani încazul altoirii pe păr franc. Părul este în general mai longe!i! decât mărul.

Polenizatorii principalelor soiuri de păr sunt prezentate în tabelul '9.

54

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 47/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 48/166

)umina insuficientă influenţiază negati! asupra metabolismului pomului, pro!ocândcreşteri slabe şi producţii mici cantitati! dar mai ales calitati!.

*ndicele foliar este dintre cel mai scăzut, (+,6-+,< între speciile pomicole.1 iluminare fa!orabilă asigură obţinerea unor fructe de calitate, colorate, cu gust şi

aromă plăcută fără sclereide cu !aloare comercială ridicată.&oate acestea trebuie a!ute în !edere la alegerea e"poziţiei, a distanţelor optime de

 plantare în raport cu !igoarea şi caracterele biologice ale soiurilor, a formelor de conducere a pomilor etc.

Cerinţele faţ #e temperatur

#ăldura este un factor limitati! în cultura părului. 3pecie de regiuni temperate, părulcreşte şi rodeşte bine în zonele cu temperaturi medii anuale de <,6-''#. nele soiuri(?romată de ;istriţa, Dilliams, #urF, ntoasă ;osc, @a!orita lui #lapp etc. se pot culti!a înzone cu temperaturi medii anuale de :-:,6#. &emperatura medie în perioada de !egetaţie(aprilie N septembrie trebuie să fie de '4-'<#.

3oiurile de !ară au ne!oie de '76 N '5+ zile cu temperaturi medii poziti!e pentrucreşterea şi maturarea fructelor, iar cele de iarnă '46 N ':6 de zile, ceea ce echi!alează cu

9<6+ N 796+#. Pragul biologic al părului este de 8,6 N :,+#, iar pentru rădăcini de 9,6#.H&ecesarul de frigL pentru păr este destul de mare '9++ N '6++ ore de temperaturi

scăzute (sub 8# dar poziti!e, pentru ieşirea mugurilor din starea de repaus şi desă!ârşireamicrosporogenezei. Pentru climatul subtropical a fost creat soiul )e #ont ( P/rus Piraster "P/rus serotina cu cerinţe minime la frig şi cu o rezistenţă foarte mare la temperaturile ridicatedin timpul perioadei de !egetaţie (56#.

#ultura părului de!ine nesigură în zonele în care temperatura coboară sub N94 ... N 9:#. @lorile părului rezistă până la N7,7# în fază de boboc, -9,9# când sunt completdeschise, fructele tinere până la N',6#, iar cele mature până la N5,5#. >n condiţiile unor

 primă!eri răcoroase cu temperaturi de '-9# florile leagă slab şi sunt afectate maor dePseudomonas s/ringae.

3oiurile de păr nu se comportă asemănător faţă de temperaturile coborâte dar şi foarteridicate, fenomenul nefiind lămurit.

ezistenţa la temperaturi scăzute sau ridicate este influenţată alături de factorul genetic,de condiţiile ecologice şi tehnologice.

Cerinţele faţ #e ap

Pentru a creşte şi se dez!olta normal specia păr are ne!oie de 46+-86+ mm precipitaţiianuale bine repartizate pe întreaga perioadă de !egetaţie. >n cazul când nu sunt realizate acestecondiţii se impune irigarea culturii până la asigurarea a 46-8+ din capacitatea de câmp

 pentru apă a solului. 2ecesarul faţă de apă este influenţat în special de portaltoi. ?stfel, părulaltoit pe franc creşte şi fructifică normal în zonele colinare cu 4++-:++ mm precipitaţii anualeşi este rezistent la secetă, altoit pe gutui rezistă e"cesului temporar de umiditate dar e sensibilla secetă, iar pe portaltoii  P1rus amigdaliformis, P1rus eleagrifolia şi P1rus betulifoliasuportă seceta e"cesi!ă.

 2i!elul apei freatice trebuie să se afle la o adâncime de '-',6 m în cazul părului altoit pegutui, 9,+-9,6 m în cazul părului altoit pe franc.

miditatea relati!ă este bine să se situeze în limitele a 8+-:+.*nsuficienţa apei din sol şi aer conduce la fructe mici, slab suculente, cu multe sclereide,

iar e"cesul de apă fa!orizează atacul unor boli, iar fructele sunt slab aromate, au o capacitatemică de păstrare etc.

>n cloncluzie, apa este un factor limitati! în cultura părului, acesta suferind atât în

situaţii de e"ces cât şi de deficit.

5:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 49/166

Cerinţele faţ #e sol

Mi în acest caz portaltoiul este cel care imprimă pretenţiile pomului. ?stfel, dacă părulfranc este mai rustic şi cu pretenţii mai reduse faţă de sol gutuiul este mai e"igent. >n general,

 părul preferă soluri fertile, adânci, suficient de umede, cu reacţie neutră, caz în care dă

 producţii mari, cantitati! şi calitati!. Preferă solurile cu te"tură luto-nisipoasă până la luto-argiloasă şi mai puţin pe cele bălane uscate.?ltoit pe gutui rezistă până la : calcar acti! în sol, iar pe păr franc până la '9.

eacţia solului trebuie să fie de 4,:-8,9, conţinutul în 2a schimbabil de 6-'9 iar cel de ?lsub : ppm.

>n general zonele pomicole ale ţării noastre oferă condiţii bune de culturii părului.

Particularitţi te'nolo!ice ale prului

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Producerea materialului săditor la păr nu ridică probleme deosebite.>n câmpul * al şcolii de pomi portaltoii de păr franc, cresc lent dar uniform, asigurând un

 procent de prindere la altoire de :'-<9 (Parnia şi colab. '<:5. Puieţii de păr franc se altoiescîn iulie, deoarece circulaţia se!ei încetează de!reme. >n câmpurile de formare dau rezultatemai bune portaltoii generati!i pro!eniţi din puieţi produşi la ghi!ece, deoarece altoirea pelemn nou dă rezultate mai bune, iar pomii formează un sistem radicular ramificat (Parnia şicolab. '<<9. utuiul, ca portaltoi, are în pepinieră o creştere puternică, depăşind de multe origrosimea de altoire.

>n câmpul ** unele soiuri de păr (Păstră!ioare, 1li!ier de 3erres, 2apoca, Dilliams autendinţa să formeze lăstari anticipaţi, iar soiul #urF, Bucesa de ?ngouleme cresc neuniform şigeniculat.

Beosebit de importantă în producerea materialului săditor la păr este afinitatea soiuluicu portaltoiul care se manifestă sub două forme$

 finitatea de altoire N se referă la capacitatea soiurilor de a cuncreşte cu portaltoiul% finitatea de producţie  N se referă la comportarea pomilor altoiţi în plantaţie, la

capacitatea de producţie şi la longe!itate. E"istă situaţii când pomii foarte bine prinşi la altoireşi dez!oltaţi normal după câţi!a ani în li!adă se usucă sau se dezbină de la punctul de altoire(Dilliams, ntoasă ;osc, @a!orita lui #lapp etc. Pentru aceste soiuri precum şi altele care nuau afinitate cu gutuiul se foloseşte metoda de altoire cu intermediar, dar în această situaţie

 preţul de cost creşte şi de aceea, în practică se foloseşte destul de rar.ezultate bune s-au obţinut prin microînmulţirea, Kin !itroL a părului, dar în această

situaţie se controlează mai greu !igoarea pomilor.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor)a alegerea locului pentru înfiinţarea unei plantaţii de păr trebuie să se aibă în !edere

cerinţele acestei specii faţă de factorii ecologici, cerinţe prezentate în subcapitolele anterioare.Pregătirea terenului se face prin efectuarea corectă a lucrărilor$ desfundat, fertilizarea de

 bază, ni!elarea% urmează lucrările propriu-zise ca$ pichetatul, săpatul gropilor, repichetatul,alegerea materialului săditor şi plantarea pomilor.

Este recomandată plantarea din toamnă datorită a!antaelor pe care le prezintă$ prinderea mai bună, cicatrizarea rănilor de pe rădăcini, pornirea în !egetaţie primă!ara mairepede etc. Bacă se !a planta primă!ara acest lucru trebuie să se facă cât mai de!reme posibilimediat ce terenul permite accesul.

5<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 50/166

Bupă cum s-a mai precizat, la păr e"istă o gamă mare de soiuri şi portaltoi. ?ceste douăelemente corelate cu di!erse forme de coroane şi fertilitatea solului conduc la înfiinţarea adiferite sisteme de plantaţii$

)istemul clasic  pentru aliniamente, terenuri cu pantă mare, sistem gospodărescagropomicol etc.

 !istanţe de plantare$ 4-8 " 6-4m% soiuri !iguroase% portaltoi N păr franc% forme de

conducere N piramidale.-istemul semiintensiv N se !or înfiinţa în zonele colinare pe !ersanţi uniformi şi bineînsoriţi, cu soluri subţiri şi mai puţin fertile.

 !istanţe de plantare$ 5 " 5m% 6 " 5m (666-496 pomiQha care asigură un !olum decoroană de 6+++-:+++ m7Qha% soiuri de !igoare milocie sau mare altoite pe franc% formă decoroană$ tufă, piramide.

-istemul intensiv - se !a înfiinţa la baza pantelor sau pe terenuri terasate cu posibilităţide irigare. 3e utilizează soiuri şi portaltoi de !igoare milocie rezistente la factorii de stress.

Bistanţe de plantare$ 7,6-5 " 9-7m asigurând densităţi de :77-'96+ pomiQha% forme decoroană palmete, fusul, palmeta liberă.

-istemul superintesiv  N se înfiinţează pe terenuri plane sau cu panta foarte mică,

ameliorate şi irigate pretabile la mecanizare.3e folosesc soiuri foarte precoce, de !igoare mică, de tip spur, altoite pe portaltoi de

!igoare redusă (gutui.Bistanţe de plantare 7,6-5 " +,<-',6m rezultând '865-7'85 pomiQha asigurând un !olum

de coroană mai mic de 5+++ m7Qha% forme de coroană$ cordon !ertical, /psilon etc.

%ormarea coroanelor N este diferită funcţie de forma aleasă. ?stfel, în cazul când seoptează pentru o coroană piramidală, acesta se realizează în 7-5 ani prin alegerea şi diriarea!iitoarelor şarpante în paralel cu operaţii de formare a ramurilor de semischelet şi a celor derod.

>n timpul formării coroanei, în scopul temperării dominanţei apicale, ramura de prelungire a a"ului se scurtează mai se!er decât şarpanta, etaele superioare se formeazănumai după consolidarea celor inferioare, alungirea a"ului se substituie cu o ramură lateralăde !igoare mai slabă, ramurile de prelungire se scurtează mai puternic decât cele laterale. >ncazul soiurilor cu un unghi mic de ramificare, scoaterea ramurilor de prelungire aleşarpantelor se face la un mugure e"terior, sau se scurtează prin transferarea creşterii lor peramuri e"terioare.

)a soiurile cu ramificare slabă se impune o scurtare mai se!eră (h. #impoieş, 9+++.#ând pomii se conduc sub formă de palmetă se recomandă ca înclinarea şarpantelor să

se amâne până la sfârşitul anului **, iar a"ul se ciupeşte la înălţimea de proiectare a etauluiurmător. Particularitatea aceasta se impune mai ales soiurilor care au tendinţa de a forma a"

 puternic şi ramificaţii slabe.>n cazul când pomii se conduc ca fus subţire, pentru reglarea !igorii între a" şi şarpante,a"ul se substituie cu o ramură mai slabă, iar şarpantele mai !iguroase se înclină mai puternic.?ceastă formă este tot mai folosită în conducerea pomilor. Ea se realizează fără inter!enţii

 prin tăieri până în anii 7-5 de !egetaţie. Bupă aceea se inter!ine pentru corectarea coroanei pomilor, prin transfermarea a"ului şi a şarpantelor pe ramuri laterale de !igoare mai slabă,rărirea ramurilor de schelet rău plasate şi care îndesesc coroana.

1 altă formă de coroană pentru plantaţiile superintensi!e este cordonul vertical  care seformează într-un timp relati! scurt, prin ciupirea lăstarilor în primele faze de creştere la '+-'6cm.

Pentru culturile intensi!e şi superintensi!e de păr mai prezintă interes formele de

coroană$ palmetă anticipată, )olen şi Tesa-

6+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 51/166

 Palmeta anticipată este recomandată pentru soiurile de păr care au capacitatea de aforma lăstari anticipaţi, ntoasă precoce 0orettini, Dilliams ş.a.

@ormele de coroană )olen şi Tesa sunt indicate pentru soiurile cu ramificare bună, cufructificare pe ramuri lungi, altoite pe gutui.

Pentru grăbirea intrării pe rod, indeferent de coroana ce se proiectează, în tinereţea pomilor, nu se recomandă tăieri se!ere ci doar diriări ale ramurilor, urmând ca după intrarea

 pe rod să se efectueze operaţii de definiti!are a macrostructurii !egetati!e. )a soiurile cucapacitate slabă de ramificare se recomandă ciupirea repetată a lăstarilor pentru a stimularamificarea şi obţinerea unei coroane bine garnisite, iar la soiurile !iguroase, se suprimăramurile lacome sau concurente din partea superioară a coroanei pentru a determina ogarnisire a părţii inferioare a scheletului. Pentru temperarea creşterilor la unele soiuri se potface tratamente cu substanţe bioreglatoare (e". Paclobutrazol.

Tierile #e fructificare

abitusul pomului, rapiditatea intrării pe rod, cantitatea şi calitatea fructelor suntinfluenţate în primul rând de soi şi portaltoi dar şi de tehnologia de cultură, în special de tăieri,

 prin care se realizează un echilibru între creştere şi fructificare, o bună iluminare, etc.Pentru maoritatea soiurilor de păr, în cazul unei tehnologii recomandate şi a unor

condiţii ecologice normale, creşterile anuale în tinereţe sunt de 7+-5+ cm iar în plină producţiede '6-7+ cm.

1peraţiile de tăiere se !or realiza cu prudenţă pentru a nu diminua suprafaţa producti!ăşi !egetati!ă a pomilor. ?!ând în !edere poziţia apicală a mugurilor de rod se !a e!ita pe cât

 posibil scurtarea ramurilor folosindu-se mai mult rărirea celor necorespunzătoare ca poziţiesau desime.

>n cazul când ramurile de rod depăşesc ca număr pe cele !egetati!e acestea se !or rări până la realizarea unui echilibru între creştere şi fructificare.

>n general intensitatea tăierilor creşte cu !ârsta pomilor, accentuându-se în perioada de

intrare în declin. Pomii cu creşteri !egetati!e mai mici !or fi tăiaţi mai se!er prin scurtare iarla cei cu creşteri !egetati!e mari se !or e!ita scurtările efectuându-se tăieri de rărire. Pomiicare au fructificat mult şi au creşteri slabe !or fi tăiaţi mai se!er. Be asemenea, când aparsemne de declin (creşteri anuale reduse '6-9+ cm se !a proceda la scurtări pe lemn de 9 şi 7ani, tăind deasupra unor formaţiuni fructifere şi simplificând !etrele de rod pentru a stimula

 procesul de creştere.E"istă multe soiuri de păr care manifestă o tendinţă de diferenţiere e"agerată a

mugurilor de rod. 2ormarea unei astfel de încărcături se !a realiza prin rărire cât şi prinscurtarea mlădiţelor şi nuieluşelor. ărirea acestor ramuri se practică atunci când sunt preadese şi supraîncarcă pomii cu rod iar scurtarea atunci când producţia este asigurată integral decătre ţepuşe.

>n perioada de mare producţie, maoritatea soiurilor de păr şi în special cele cufructificare de tip standard au ramurile de rod înserate pe ramuri de 9-7 ani care sub greutateafructelor se arcuiesc. >n zonele de curbură apar noi lăstari !egetati!i şi apoi de rod iar

 porţiunea de ramură descendentă de regulă se usucă sau se degarniseşte complet. Pentru ae!ita acest fenomen, ramurile respecti!e se !or scurta cu 'Q9 din lungime sau de la punctul decurbură.

=or fi eliminaţi lăstarii lacomi şi ramurile cu creştere !erticală dacă sunt de prisos.>nainte de începerea tăierilor pomul se analizează din punct de !edere al creşterilor

anuale, gradul de încărcătură cu ramuri de rod, producţia din anul anterior, starea fitosanitarăetc. @uncţie de aceste elemente se !a stabili conduita de tăiere a fiecărui pom mergând chiar

 până la ni!el de şarpantă sau subşarpantă.

6'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 52/166

&ăierile de fructificare se e"ecută atât în perioada de repaus cât şi în perioada de!egetaţie (Kîn !erdeL. &ăierea Kîn !erdeL se poate aplica la toate soiurile dar mai ales la celede !ară. 0omentul aplicării acestor tăieri trebuie corect stabilit pentru a fa!oriza creşterileanuale, diferenţierea mai bună a mugurilor de rod, obţinerea de fructe de calitate. ?ceste tăierise !or efectua până la '+-'6 august. Părul se pretează şi la tăierea mecanizată.

ntreţinerea solului în plantaţiile de păr este una din !erigile importante ale creşterii

 producţiei cantitati! şi calitati!. ?legerea unui anumit sistem de lucrare a solului se facefuncţie de cantitatea de precipitaţii din zona respecti!ă, repartizarea lor în timpul anului,combaterea eroziunii solului, ni!elul şi destinaţia producţiei etc.

#a sisteme de întreţinere a solului sunt recomandate$ ogorul lucrat  pentru zonele cu precipitaţii sub 4++ mm anual, pe terenuri plane sau cu

 pantă foarte mică, în plantaţii intensi!e sau superintensi!e. culturi intercalate pentru zonele cu precipitaţii de 4++-86+ mmQan, în plantaţiile tinere,

terenuri plane sau uşor înclinate, semiintensi!e sau intensi!e, în

condiţia dublării necesarului de elemente nutriti!e şi apă. 3e pot culti!a$ cartofi, leguminoase,căpşun etc., în general plante cu talie mică.

benzile înierbate temporar , în zonele cu peste 86+ mm precipitaţii anuale, pe terenurileîn pantă până la '6.

benzile înierbate în alernanţă cu ogorul lucrat- ţelina permanentă  -cu e"cepţia proiecţiei coroanei unde se !a lucra şi fertiliza. 3e

recomandă pentru zonele umede (peste :++ mm pe pante mai mari de '6. înierbarea intervalelor  dintre rânduri şi cosirea repetată pentru mulcire. >n acest fel se

uşurează circulaţia maşinilor iar mulciul aduce un aport suplimentar de elemente minerale.>ntreţinerea solului pe rândul de pomi se realizează prin '-9 praşile manuale, completate

cu administrarea de ierbicide (oundup 6-4 lQha, ?rgezin 4-'+ GgQha, @unsilade 9 lQha, 2abu5-4 lQha etc..

1 importanţă deosebită la întreţinerea solului o reprezintă adâncimea de lucru care, pentru a nu distruge sistemul radicular acti!, nu trebuuie să depăşească '+-'9 cm în cazulcând portaltoiul este gutui şi '6-': cm în cazul portaltoiului franc.

%ertili&area plantaţiilor de păr se !a face funcţie de fertilitatea naturală a solului, !ârsta plantaţiei, densitatea, ni!elul şi destinaţia producţiei etc.

Pentru o producţie de 9+ tQha o plantaţie de păr cu '+++ pomiQha consumă 77 Gg 2, '9Gg P916, 5: Gg C şi 76 Gg #a, iar pentru o producţie de 5+ tQha aceeeaşi plantaţie consumă ''5Gg 2, <+ Gg P916, '78 Gg C 91, :+ Gg #a1 şi '6 Gg 0g1. (2. ;ranişte, P. Pâr!u, '<:4.

?!ând în !edere aceste consumuri ele se !or suplini în procesul de fertilizare prinaplicarea de îngrăşăminte.

#a doze orientati!e recomandăm$

Pentru plantaţiile tinere$ 9+ tQha gunoi de grad, '7+ GgQha 2, 86 GgQha P 916 şi :+ GgQhaC 91.>n plantaţiile pe rod$ '9+-':+ GgQha 2, :+-'9+ GgQha P916 şi '++-'9+ GgQha C 91 etc. 1

dată la 7-5 se fertilizează cu gunoi de grad 7+-5+ tQha iar în această situaţie dozele deîngrăşăminte chimice se înumătăţesc sau pot lipsi.

Pe solurile acide se aplică 6-4 tQha amendamente calcaroase odată la 5-6 ani toamna.Epoci de administrare a îngrăşămintelor$ gunoiul de grad, cele cu fosfor, potasiu,

amendamentele şi 'Q7 din doza de azot se aplică toamna şi se încorporează% restulîngrăşămintelor azotoase se aplică primă!ara înainte de pornirea ăn !egetaţie.

Iri!area plantaţiilor de păr este o lucrare necesară în zonele cu precipitaţii sub 6++ mmşi chiar 4++ mm anual, în cazul când acestea sunt repartizate neuniform şi nu satisfac cerinţele

69

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 53/166

speciei. Be asemenea, este importantă irigarea plantaţiilor tinere în !ederea unei bune porniri!iguroase în !egetaţie.

Prin irigare se urmăreşte menţinerea umidităţii necesare desfăşurării în condiţii optime afiecărei fenofaze, cu e!itarea influenţelor negati!e asupra creşterilor fructelor şi mai ales acalităţii acestora (la secetă se formează sclereide.

Pentru aceasta se recomandă aplicarea, în funcţie de tipul de sol şi indicii hidrofizici ai

acestuia, de !ârsta plantaţiei etc., a 9-7 udări cu o normă de 7++-6++ m7

Qha, mai ales în perioadele de mare consum ale pomilor (iulie-august. Perioadele cririce pentru apă ale părului sunt$ înainte de dezmugurit, la 9-7 săptămâni de la înflorit, după căderea fiziologică afructelor şi cu 9-7 săptămâni înainte de recoltare.

#a metode de irigare se poate folosi irigarea prin brazde în plantaţiile e"tensi!e şi prinmicroaspersiune în plantaţiile intensi!e şi superintensi!e.

Be asemenea, se poate folosi cu succes şi irigarea prin picurare.Re!larea pro#ucţiei este necesară la specia păr datorită tendinţei anumitor soiuri de a

se supraîncărca cu rod. Pentru ca fructele să fie de calitate bună, competiti!e, etc. pe lângănormarea producţiei prin tăieri corecte se impune şi o rărire a florilor sau fructelor. Pe lângăobiecti!ele precizate anterior aceste operaţii mai au şi rolul de a furniza şi o diferenţiere mai

 bună a mugurilor de rod şi implicit o diminuare a alternanţei de rodire. ărirea se poate facechimic sau mecanic pentru flori, chimic, manual sau mecanic pentru fructe.

#ea mai sigură şi eficientă metodă este cea chimică, efectuată prin stropiri cu substanţe bioacti!e la 9-7 săptămâni de la înflorirea deplină până când fructele au un diametru de <-'5mm.

P. 0ontali şi colab. ('<:5 au stabilit că sub influenţa regulare"ului ('+++ ppm la soiul#onference s-a intensificat căderea fiziologică a fructelor. )a soiul #urF corectareaîncărcăturii de rod a pomilor s-a făcut cu sarea sodică a acidului naftalenacetic (2a2?? :în concentraţii de '+++ ppm (3abina 3tan şi colab. '<:5. E"istă substanţe biostimulatoarecare stimulează legarea mai bună şi creşterea fructelor.

)a soiurile Dilliams şi Bucesa de ?ngoulFme s-a îmbunătăţit calitatea fructelor printratamente cu ?7 şi 9.5.6& (0ustafa şi colab. '<:9.

*nhibarea creşterii şi fa!orizarea fructificării perilor tineri se poate realiza prin douătratamente cu #icocel-E"tra (###[##, 9+++ mlQ'++ l apă, primul aplicat în stadiul de treifrunze, următorul la '+-'5 zile.

&ratamentele se e"ecută numai pomilor tineri, !iguroşi, care nu au intrat încă pe rod (D.Pfammetter, '<<5.

@ormarea fructelor partenocarpice la soiurile predispuse la acest fenomen (e". Dilliamsetc, poate fi stimulată prin efectuarea unor tratamente cu acid giberilic (? 7, '+gQ'++ l apă,'6++ lQha soluţie la începutul înfloritului.

Be asemenea, prin tratamente cu biostimulatori poate fi diminuată şi căderea prematură

a fructelor.Pentru toate aceste tratamente e"istă şi substanţe romăneşti produse în special de*nstitutul de #himie #lu-2apoca şi de laboratorul ;*13 din acelaşi oraş.

Combaterea bolilor şi #untorilor

Bintre bolile şi dăunătorii care produc pagube economice mai însemnate sunt$ rapănul(produs de %enturia pirina sau #usicladium pirinum, pătarea albă ( $1cosphaerella sentina,rugina părului (61mnosporangium sabinae, monilioza ( $onilinia fructigena, cancerulrădăcinii ( grobacterium tumefaciens, arsura bacteriană ( @rFinia am1lovora, îngălbenireaner!urilor părului (4ien 1elloFs%%% , cancerul pustulos al perelor ( Pear ston1 pit .

67

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 54/166

Bintre dăunătorii cei mai periculoşi pentru păr menţionăm$ Păduchele din 3an Aose(Juadraspidiotus perniciosus, puricele părului ( Ps1lla piricola, !iermele fructelor (C1dia

 pomonella, gărgăriţa mugurilor (?nthonomus p/ri şi !iespia părului ( Kaplocampa brevis.>n ultimii ani, în mai multe zone din ţară, mai ales în plantaţiile comerciale, producţia de

 pere a fost compromisă parţial sau total de către puricele părului (Ps/lla piricola, aceasta şidatorită folosirii neraţionale a unor substanţe cu spectru larg de combatere care au distrus

 prădătorii naturali ai purecelui.&ratamentele recomandate în plantaţiile de păr sunt prezentate în tabelul '7.

Tabelul 23--CKE+) DE CO+$)TERE ) $O"I"OR I D/UN/TORI"OR 

N P")NT)ŢII"E DE P/R PE ROD

Nr7crt

%enofa&a $oli şi #untori #ecombtut

Pesticide folosite Observaţii

" 1 # $ %

'.epaus!egetati!

-#occidae-ouă de$ acarieni, insectedefoliatoare, afide

1leoeGalu" 7 #E (',61leocarbeto" (7,+

-se aplică după măsurările deigenă culturală şi agrotehnice%-se asigură o îmbăiere a pomului

(temp.R 5-6o

#

9.'+-'6 dinmuguri floralidezmuguriţi

-purici meliferi *Ps1lla sp.-gărgăriţa florilor( nthonomus pomorums+

0itac #E (+,7EGalu" 96 E# (+,'

-PEB Z 7+ de adulţi la '++ deramuri

-rapăn (=enturia pirina+-focul bacterian ( @rFiniaam1lovora+

&urdacupral 6+ P(+,6#hampion 6+ DP (+,7

-dacă a fost în anul precedent.

7.

?pariţia butonilor florali Nînălţimeainflorescenţelor 

-rapăn *%enturia pirina-focul bacterian( @rFinia am1lovora+-ouă hibernante de acarieini( Panon1chus ulmi% afide etc.

&urdacupral 6+ P (+,6#hampion 6+ DP (+,73-' <9 (',6

-tratament obligatoriu pentruambele boli-dacă e"istă rezer!ă biologică

5.

ăsfirareainflorescenţei, până ladeschiderea a+,6 din totalulflorilor 

-rapăn *%enturia pirina+ pătarea albă a frunzelor

( $1cosphaerella sentina &-pătarea brună a frunzelor*!iplocarpon soraFeri+-focul bacterian*@rFinia am1lovora+

&urdacupral 6+ P (+,6Bithane 056 (+,9

#hampion 6+ DP (+,7

-tratament de siguranţă

-insecte defoliatoare-insecte minatoare-ps/llide

Becis 9,6 E# (+,+7%Biazol 4+ E# (+,'6%@astac '+ E# (+,+5

-dacă e"istă rezer!ă biologică

6.

'6 din totalulflorilor auînceput să-şiscuture petalele

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor-monilioză

ubigan '9 E# (+,+5%@olpan 6+DP (+,9%0erpan 6+DP (+,9

-tratament de siguranţă

-!iespea perelor*Kaplocampa brevis+-ps/llide-insecte minatoare-insecte defoliatoare etc.

3umi-?lpha 9,6 E#(+,+5% 0itac 9+ E#(+,7% Bimilin 96 DP(+,+7-#onsult '+ E# (+,+6

-PEB Z prezenţa adulţilor pecapcane

4.

@ructele au ∅ deapro"imati! +,6 N ' cm (laa!ertizare

-rapăn -pătarea albă şi brunăa frunzelor-monilioza

Bithane 056 (+,9%@olpan 6+DP (+,90erpan 6+ DP (+,9

- !iermele merelor (C1dia pomonella+ '&'% -insecte minatoare%-insecte defoliatoare etc.

Biazol 4+ E# (+,'6%0eotrin 9+ E# (+,+7%@astac '+ E# (+,+5%@ur/ '+ E# (+,+86

8.@ructele au ∅ de',6 N 9 cm (laa!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor

Belan 86 DP (+,+86%;ra!o 6++ 3# (+,96@olpan 6+ DP (+,9

65

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 55/166

Continuare Tabelul 23-

" 1 # $ %-ps/llide-!iemele perelor ('&9-insecte minatoare-insecte defoliatoare etc.

0itac 9+ E# (+,7%=ertimec (+,'% 3umi N?lpha 9,6 E# (+,+7%3umithion 9,6 6+ E#(+,'

PEB Z '+ lăstari infestaţiPEB Z 9-6 fluturiQcapcanăQsăptămână

:.@ructele au ∅ de9',6 N 7 cm (laa!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor

3ha!it (+,9Bithane 0 56 (+,9%@olpan 6+ D (+,9

-păduchele din 3an AosF*Juadraspidiotus perniciosus+ '&'

EGalu" 3 (+,'P/rine" 5: E# (+,9

PEB Z prezenţa dăunătorului

-ps/llide-afide

Becis 9,6 E# (+,+7 PEB Z '6 lăstari infestaţi

<.@ructele au ∅ de7 cm (laa!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor

Bithane 0 56 (+,9%0erpan 6+ DP (+,96

-acarieni 0itac 9+ E# (+,7%Pennst/l 96 DP (+,+6Bemitan 9++ 3# (+,+8

PEB Z 5-6 forme mobile pefrunze

-!iermele perelor -păduchele din 3an AosF('&9

Becis 9,6 E# (+,+6%EGalu" 3 (+,'% eldan 5+E# (+,'6

PEB R 9-7 fructe atacate

'+@ructele au ∅ de5 cm (laa!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor

;ra!o 6++ 3# (+,96%Bithane 0 56 (+,9

-păduchele din 3an AosF'&7-insecte minatoare-insecte defoliatoare

?ctellic 6+ E# (+,9EGalu" 3 (+,'

'')a '+-'5 zilede la tratamentul

'+ (la a!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor -monilioză

0erpan 6+ DP (+,96#aptadin 6+ DP (+,96

-păduchele din 3an AosF

9&'-insecte minatoare-insecte defoliatoare

Becis 9,6 E# (+,+6

eldan 5+ E# (+,'6

'9)a '+-'5 zilede la tratamentul'' (la a!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor% -monilioză

Bithane 0 56 (+,9%0erpan 6+ DP (+,96

-cu respectarea timpului de pauză

-păduchele din 3an AosF-insecte minatoare-insecte defoliatoare

Pirine" 5: #E (+,9%eldan 5+ E# (+,'6EGalu" 3 (+,'

-cu respectarea timpului de pauză

'7)a '5 zilede la tratamentul'9 (la a!ertizare

-rapăn-pătarea albă şi brună afrunzelor% -monilioză

0erpan 6+ DP (+,96%Bithane 0 56 (+,9

-cu respectarea timpului de pauză

-păduchele din 3an AosF Becis 9,6 E# (+,+6

'5

Bupă căderea

frunzelor  -boli de scoarţă şi lemn

Xeamă bordeleză (+,86-

' &urdacupral 6+ P(+,6

Recoltarea. pstrarea şi valorificarea fructelor

3tabilirea momentului optim de recoltare a perelor constituie un element determinant pentru calitatea !iitoare a fructelor, capacitatea de păstrare şi modul de !alorificare. 3oiurilede !ară şi cele de toamnă se recoltează Kmai în pârgăL adică cu :-'9 zile înainte dematuritatea de consum.

Batele bibliografice (0illim C, '<:' arată că recoltarea perelor în !ederea păstrării seface când se ating următorii parametri$

- fructele îşi încetează creşterea în mărime%

66

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 56/166

- culoarea de fond a pieliţei !irează de la !erde-spre !erde gălbui%- amidonul a început să se hidrolizeze în zona camerei seminale pe o suprafaţă de 7+-

5+, funcţie de soi%- fermitatea pulpei scade (e". Dilliams 4,:-:,+ Gg f., #urF 4.6-8.7 Gg f. etc.%- !ârsta fructelor (numărul de zile de la înflorit la recoltare caracteristică soiurilor şi

zonei de cultură% e". @a!orita lui #lapp '+8-''+ zile, Dilliams ''6-'95 zile, ntoasă ;osc

'76-'78 zile, #urF '64-'4+ zile, 1li!ier de 3`rres '8'-'86 zile.)a pere, maturarea decurge mai intens decât la mere, iar dacă se întârzie recoltarea,fructele de!in sensibilie la manipulări şi transport.

Pstrarea perelor este mai dificilă decât a merelor. 3oiurile de !ară se pot păstra încondiţii frigorifice '+-'6 zile, iar cele de toamnă 7+-5+ zile. )a temperaturi de - ' # ... [ '#durata de păstrare a soiurilor de iarnă este de '6+-9++ zile.

Păstrarea în condiţii frigorifice a perelor este diferită funcţie de soi sau grupe de soiuri.Bupă scoaterea din celulele frigorifice perele !or fi supuse unui proces de postmaturare

la temperatură de '4-':# timp de 7-6 zile, timp în care aung la un ma"imum de însuşiriorganoleptice.

=aloarea comercială a fructelor depinde de calitatea acestora cât şi de modul cum sunt

ambalate şi prezentate cumpărătorului.0odul de prezentare a perelor pentru comercializare este diferit funcţie de soi, cerinţe

etc.

CU"TUR) (UTUIU"UI

#/donia oblonga @am. osaceae3ubfam. Pomoideae

Importanţ. ori!ine si arie #e rsp0n#ire

Importanţ

utuiul este una din speciile cele mai !echi aflate în cultură, fiind semnalat în documente decca. 5+++ ani.

@ructele sale erau foarte apreciate la greci, romani şi alte popoare antice, atât pentru consumulîn stare proaspată, cât şi prelucrate.

utuia N Kmărul de aurL N era considerată simbolul fertilităţii. *mportanţa acestei specii a scăzuttreptat pe masura dez!oltării altor specii pomicole, în principal mărul şi părul.

>n prezent, deşi cultura acestei specii s-a restrâns mult, fructele se consumă atât în stare proaspată, cât, mai ales, prelucrate şi industrializate. @ructele au un grad ridicat de gelificare, îşimenţin aroma, aciditatea şi fermitatea şi după fierbere.

#ompoziţia biochimică a gutuilor este destul de comple"ă$ zaharuri 4,4-'7,7% acizi +,4-',84%substanţe tanoide +,'<-+,6+ % substanţe proteice +,77-+,<6% pectine +,4<-','7% lipide +,6+%săruri de potasiu 9+' mg % calciu '+ mg % magneziu : mg % fier +,4+ mg % !itamina # '+-5+mgQ'++ g (?. herghi, '<:7.

@ructele se pastrează bine o perioadă lungă de timp, permiţând prelungirea perioadei de prelucrare industrială. Be la gutui, în scopuri terapeutice se folosesc seminţele, frunzele şi florile.

64

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 57/166

utuiul este un bun portaltoi (generati! şi !egetati! pentru plantaţiile intensi!e şisuperintensi!e de păr şi gutui. 3ub aspect agrobiologic, cultura gutuiului este mai puţin pretenţioasădecât a altor specii pomicole.

Pomul este în general rustic, robust, cu plasticitate ecologică bună. 3pecia !alorifică bineterenurile cu e"ces temporar de umiditate sau cu apa freatică la suprafaţă chiar sub ' m.

?!ând cea mai tardi!ă înflorire, nu este e"pus îngheţurilor târzii de primă!ară. @ructificăregulat, dând producţii sigure şi constante.

Preţul de cost al gutuilor este mai redus cu 9+-96 faţă de cel al merelor, perelor, la o producţiecel puţin egală.

-ortimentul #e soiuri

>n fondul de germoplasmă organizat în omânia e"istă cca 8+ genotipuri de gutui, reprezentatede soiuri şi selecţii autohtone şi străine. Bintre acestea, în lista oficială pentru anul 9+++ sunt propusela înmulţire : soiuri care aparţin speciei #. oblonga şi se încadrează în primele trei !arietăţi.

37 De Constantinopol N soi cu origine incertă, probabil turcesc, mult răspândit în ţara noastrămai ales în sud şi sud-est. Pomul este de !igoare milocie, cu coroană rară, sferic turtită, foarte

 producti!, însă sensibil la ger, boli şi dăunători. @ructul este milociu spre mare, (9++-5++g, galben-auriu,maliform, cu  coaste e!idente şi ca!itate pedunculară caracteristică. Pulpa este potri!it de  suculentă,aromată, slab astringentă, bună pentru consum în stare propaspătă şi  industrializare. @ructele cad uşor din pomîncă din prepârgă şi se păstrează puţin (7+-4+ zile.

87 +ol#oveneşti  N soi românesc ('<:9, de !igoare mică-milocie, cu coroană globuloasă-turtită, rezistent la ger, boli şi secetă, sensibil la monilioză, comportare bună la cloroză. @ruct milociu(77+ g, maliform, puţin alungit spre zona calicială, galben-portocaliu, cu suprafaţa uşor ondulată princoaste largi. Pulpa este galbenă-portocalie, cu puţine sclereide, potri!it de suculentă, bun pentruindustrializare. Perioada de consum$ octombrie-noiembrie.

?7 )urii N soi românesc ('<:9, de !igoare milocie, cu coroană globuloasă, precoce, foarte producti!, rezistent la ger (-98o# şi la boli. @ructul este mare (56+-6++ g, piriform-rotunit, galben- portocaliu, cu pieliţa netedă lucioasă. Pulpa este densă, suculentă, dulce, puţin acidulată şi plăcutaromată. Perioada de consum$ octombrie-decembrie.

@7 $erec&,i N soi de origine maghiară, foarte răspândit în sudul şi !estul ţării. Pomul are !igoare

mare, cu coroana in!ers piramidală, cu plasticitate ecologică ridicată, produce abundent, rezistent la0onilinia, sensibil la ger. @ructul este mare spre foarte mare (4++-:++ g, larg-piriform cu proeminenţe, cu un mamelon peduncular brun-cenuşiu şi suprafaţa neuniform costată, de culoaregălbuie. Pulpa este gălbuie, intens aromată, dulce acidulată, plăcută la gust, de calitate foarte bună

 pentru consum şi industrializare. Perioada de consum$ octombrie-noiembrie.A7 C'ampion N soi american (':8+, mult răspândit în estul şi sud-estul ţării noastre. Pomul este

!iguros, producti!, longe!i!, formează o coroană globuloasă, rezistent la ger, sensibil la 0onilinia.@ructul este mare sau foarte mare (5++-:++ g, scurt-piriform, uneori aproape cilindric, cu suprafaţaaproape netedă, de culoare galben-!erzui la recoltare şi galben la maturitatea de consum. Pulpa estealb-aurie, fină, slab astringentă, intens aromată, cu puţine sclereide şi gust plăcut. Perioada de consum$octombrie-decembrie.

B7 De Portu!alia N soi !echi, răspândit mult în sud-estul ţării noastre. Pomul este de !igoare

milocie, cu coroana larg-piramidală, producti!, pretenţios la condiţiile edafice şi climatice, sensibil la boli şi dăunători.@ructul este milociu spre mare (9++-5++ g, piriform-alungit spre peduncul, cu un gât mic

asimetric, uneori puţin curbat, cu suprafaţa netedă, uşor costată spre e"tremităţi. Pulpa este gălbuie, cugust plăcut uşor astringent. Perioada de consum$ octombrie-ianuarie.

57 )romate  N soi românesc ('<:9, de !igoare milocie, cu coroană globuloasă, precoce, producti!, rezistent la ger (-98o# şi la boli. @ructul este milociu spre mare (76+-5++ g, piriform-alungit, cu suprafaţa netedă, galben-limonie, fără coaste. Pulpa este fermă, suculentă, intens aromată,

 plăcută la gust. Perioada de consum$ octombrie-ianuarie.67 De Kuşi N soi românesc, !iguros, producti!, cu coroana globuloasă, rezistent la ger şi secetă.

@ructul este milociu (7++ g, maliform, cu coaste largi, rotunite, epiderma galbenă-aurie. Pulpa este

68

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 58/166

lipsită de sclereide, cu gust astringent la recoltare, dar care de!ine dulce, uşor acidulată la maturitateade consum. Perioada de consum$ octombrie-februarie.

47 De +oşna N soi românesc, neînscris în lista oficială din anul '<<<. Pom !iguros, longe!i!, cucoroana in!ers-piramidală, precoce, producti!, rezistent la ger şi secetă. @ructele sunt neuniforme, dela milocii la foarte mari ('4+-68+ g, piriforme, slab costate, cu epiderma mată, !erde-gălbuie larecoltare, galbenă la maturitatea deplină. Pulpa este fermă, mediu acidulată, galbenă-aurie, plăcutaromată dar cu sclereide. Perioada de consum$ noiembrie-martie.

397 De "escoSat&  N soi !iguros, rezistent la ger şi secetă, cu fructe mari, maliforme, slabcostate, moderat suculente, slab acidulate cu multe sclereide.

?lte soiuri mai puţin răspândite$ 'e (rani)a* Turce+ti* Tălpă+e+ti ,$* Târii de 'eltă* ălăie!eetc-

Portaltoii !utuiului

 Portaltoii gutuiului sunt$ gutuiul franc, gutuiul !egetati! şi păducelul.Portaltoiul de gutui franc este obţinut pe cale generati!ă din soiurile şi biotipurile locale (Be

0oşna, Be uşi etc., a!ând afinitate bună cu toate soiurile. *mprimă soiurilor !igoare mare, dar au o bună ancorare în sol, rezistenţă bună la secetă şi !ânt.

6utuiul vegetativ este reprezentat de mai multe selecţii (;? 9<, 3/do, ?dams, E0?, E0#. #tsetc., descrise la subcapitolul 7.9.5. ?cestea imprimă gutuiului !igoare mică, precocitate şi

 producti!itate bună. Păducelul  (#rataegus monog/na Aac^. se poate folosi mai ales pentru solurile uscate, granitice

sau şistoase. >n ţara noastră nu se utilizează acest portaltoi care, printre altele, este şi foarte sensibil laErTinia am/lo!ora.

Particularitţile #e creştere şi fructificare ale !utuiului

-istemul ra#icular al gutuiului este în general trasant, dispus superficial în sol. 0areamaoritate a rădăcinilor acti!e se află situate în stratul de sol cuprins între '+-4+ cm. Până la'+ cm şi peste 4+ cm gutuiul formează doar câte!a rădăcini de schelet.

Batorită acestor caracteristici, pomii trebuie palisaţi pe toată durata !ieţii pentru a nu fi

răsturnaţi de !ânturi. Bez!oltarea sistemului radicular pe orizontală depăşeşte de peste douăori proiecţia coroanei. #reşterea rădăcinilor este aproape continuă în timpul anului, însăde!ine e!identă primă!ara, când temperatura solului depăşeşte 7o# şi se continuă toamnatârziu, până când temperatura solului scade la 9o#. 3istemul radicular are două !aluri decreştere$ în mai-iunie şi septembrie-octombrie.

>n mod natural, gutuiul creşte sub formă de tufă cu mai multe tulpini ce pornesc dinzona coletului, aungând la 7-6 m înălţime. >n plantaţii industriale, pomii se conduc de regulăcu un singur trunchi de 7+-4+ cm, care de regulă se torsionează puternic. Pomii pot aunge laînălţimi de 7-: m.

Coroana gutuiului  este deasă, în general neregulată, formată din ramuri groase,acoperite cu o scoarţă netedă de culoare brună-roşiatică cu nuanţă !erzuie şi cu lenticelecenuşii-deschis sau castanii. )ăstarii sunt tomentoşi, iar frunzele sunt mari, o!at-alungite cumarginile întregi. @lorile sunt mari, tipice rozaceelor, terminale, solitare şi se formează în!ârful unor lăstari scurţi (:-'9 cm, crescuţi în aceeaşi primă!ară din muguri micşti. >nflorireaeste tardi!ă (ultima specie pomicolă, în mai-iunie, după formarea frunzelor, când seacumulează 95:o# temperatură şi durează '+-'6 zile (Boina &oma, '<84. Bupă legareafructelor, creşterea în lungime a lăstarilor de rod se opreşte. Bacă nu are loc procesulfecundării şi, deci, nu se formează fructe, atunci dintr-un mugure a"ilar de pe lăstarii de rodapare un lăstar anticipat.

 'amurile de rod  sunt$ ramura mi"tă, măciulia, coarnele de melc şi ramificaţia fructiferă.Pe fiecare măciulie, în treimea superioară, se formează câte '-7 muguri micşti, din care, în

anul următor, se !or forma doi lăstari fertili. 0ugurii micşti se mai pot forma şi pe unii lăstari

6:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 59/166

lungi, în treimea milocie şi superioară. 0ugurii din treimea inferioară a lăstarilor lungi rămândorminzi.

Biferenţierea mugurilor floriferi începe la sfârşitul lunii august-începutul luniiseptembrie.

 #ructul , de mărimi şi forme diferite (conform descrierii la 5.9.7., este inserat direct peramură, fără peduncul, prezintă sclereide şi seminţe multe.

>n perioada de tinereţe gutuiul creşte !iguros, dar după intrarea pe rod intensitateacreşterii se reduce foarte mult.utuiul este o specie foarte precoce. El produce primele fructe în anul al **-lea de la

 plantare, rodeşte economic începând cu anul al *=-lea, timp de 96-76 ani. nele e"emplare pot trăi chiar 56-6+ ani.

0aoritatea soiurilor de gutui sunt autofertile sau parţial autofertile. Procentul de florifecundate este mai mare decât la alte specii pomicole, deoarece înfloritul are loc dupăformarea completă a aparatului foliar.

>n perioada de fructificare ma"imă, un gutui produce 7+-:+ Gg de fructe, în funcţie de!ârsta şi !igoarea soiului, condiţiile ecologice şi tehnologice, dar s-au întâlnit e"emplare careau produs şi '++-'8+ Gg. utuiul nu prezintă periodicitate de rodire.

Cerinţele !utuiului faţ #e factorii ecolo!ici

Cerinţele faţ #e lumin7 utuiul este o specie pretenţioasă faţă de lumină, de aceea se!a amplasa pe terenuri plane sau cu pante mici, bine e"puse. >n cazul plantării pe terenuri în

 pantă se !or folosi numai e"poziţiile sudice sau sud-!estice. Be acest considerent se !a a!eaîn !edere şi la strabilirea distanţelor de plantare. >n cazul unei iluminări insuficiente, gutuiulcontinuă să crească !egetati!, coroana se îndeseşte, intră târziu pe rod, fructifică puţin şi apoiintră într-o entropie accelerată.

Cerinţele faţ #e temperatur7 #ăldura este un factor limitati! în cultura gutuiului,acesta fiind o specie termofilă care necesită 776+-76'+o#, în perioada de !egetaţie fiind cea

mai sensibilă specie dintre pomaceae. *arna pomii rezistă la temperaturi de N98J-7+o

# dacăau !egetat normal şi au intrat bine pregătiţi în iarnă. @lorile rezistă până la N',6o#, iar fructele,toamna, până la N9,9o#. 3istemul radicular rezistă până la N'9J-'7o#. >n general, soiurileautohtone sunt mai rezistente la temperaturi scăzute decât cele introduse din sortimentulmondial. Pragul biologic al gutuiului este de :,6o#. Bin punct de !edere al temperaturii,gutuiul suportă mai bine căldura e"cesi!ă decât temperaturile foarte scăzute.

Cerinţele faţ #e ap  sunt relati! mari, mai ales datorită sistemului radicular trasant.euşeşte bine în zone cu precipitaţii de 4++-46+ mm, dar dă rezultate bune şi în zone cu 6++-66+ mm precipitaţii (e".$ #âmpia Bunării şi Bobrogea. 3e comportă bine şi la precipitaţii maimari de 46+-:++ mm, dacă temperatura este corespunzătoare şi solurile sunt uşoare. Poatesuporta destul de bine lipsa apei din sol, cât şi umiditatea e"cesi!ă, chiar şi băltirea temporară

(96-7+ zile. #erinţele mari faţă de apă se înregistrează în lunile august şi septembrie.Cerinţele faţ #e sol sunt modeste, dar preferă solurile uşoare, calde, fertile, umede, cu

carbonaţii situaţi la mare adâncime, iar în zona rădăcinilor acti!e să nu depăşească : %salinitatea să fie sub ' . ?ceste condiţii corespund solurilor luto-argiloase sau argilo-nisipoase de pe cursurile şi albiile râurilor, precum şi cele de la baza pantelor.

Particularitţi te'nolo!ice

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

>n plantaţiile intensi!e se foloseşte portaltoiul !egetati! de gutui E0? (;. 0arangoli,'<:+. Pentru o mai bună ancorare în sol se poate folosi şi portaltoiul de gutui franc, obţinut

6<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 60/166

din soiurile locale. >n acest sens s-a altoit soiul K#hampionL pe portaltoiul franc KBe 0oşnaL,obţinându-se rezultate foarte bune (?. )iacu şi colab., '<86. ?ltoirea se face pe marcote sau

 puieţi care cresc bine în câmpul *, aung la grosimea de altoire, au se!a acti!ă pe toatăcampania de altoire. 1 parte din soiuri se înmulţesc şi prin marcota.

n alt portaltoi recomandat pentru solurile uscate este  păducelul , cu incon!enientele prezentate anterior.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor

 !istanţele de plantare ale gutuiului se corelează cu soiul, portaltoiul, fertilitatea soluluişi zona de cultură.

?stfel, pentru zona dealurilor mici şi milocii şi în zonele de şes, soiurile !iguroasealtoite pe gutui se plantează la 5 × 9 m, iar cele de !igoare milocie şi mari la 7,6 × ',96 m. >nzona inundabilă a Bunării, soiurile !iguroase altoite pe gutui se plantează la 7 × ',6 m, iarcele de !igoare milocie şi mică altoite pe acelaşi portaltoi la 7 × ' m (2. #epoiu, '<<5.

Bin e"perienţele proprii putem preciza că pentru o bună iluminare a pomilor trebuiemărite distanţele prezentate cu cel puţin ' m şi alegerea udicioasă a formei de coroană.

Beşi maoritatea soiurilor de gutui sunt autofertile, pentru obţinerea unei producţiiridicate calitati! şi cantitati!, într-o parcelă se !or planta 9 sau 7 soiuri într-un raport de '$',9$' sau 7$'.

Con#ucerea pomilor  &radiţional, gutuiul se conduce în formă de !as ameliorat sautufă cu 7-5 tulpini crescute din zona coletului, însă mai poate fi condus şi sub formă de

 piramidă mi"tă întreruptă, palmetă neetaată cu braţe oblice etc. Batorită creşterilor foartemari din perioada de tinereţe, pentru o bună garnisire, în special cu ramuri de rod, serecomandă ciupirea repetată a lăstarilor.

Tierile #e *ntreţinere şi fructificare

utuiul formează ramuri de rod puţine şi scurte, de aceea coroana lui române suficient

de luminată. 0ăciuliile cele mai !iguroase, apte să asigure suficientă hrană fructelor, segăsesc pe ramurile de semischelet groase, în !ârstă de 7-5 ani. 3emischeletul subţire, fiindgarnisit cu măciulii debile, care nu-şi menţin rodul, trebuie scurtat sau suprimat total.0ăciuliile !iguroase, grupate sub formă de coarne de melc sau ramificaţii fructifere, se !orreţine în coroană iar cele debile se suprimă sau se simplifică.

amurile anuale periferice, care depăşesc lungimea de 4+ cm, se !or scurta cu cca 'Q7 pentru pro!ocarea ramificării şi reducerea lungimii zonei cu muguri dorminzi.

3emischeletul gutuiului se întinereşte (simplifică la inter!ale de 56 ani. >n perioadade bătrâneţe, tăierile !or fi mai se!ere în lemn de 6-4 ani pentru reîntinerire şi e!itareadegarnisirii.

Epoca cea mai bună pentru tăierea gutuiului este primă!ara de!reme sau toamna.ntreţinerea solului - în plantaţiile de gutui este diferită, în funcţie de !ârsta plantaţiei,

 panta terenului, cantitatea de precipitaţii, densitate etc.?stfel, în plantaţiile tinere (primii 9-7 ani de la plantare, se pot folosi culturile

intercalate în cazul unei umidităţi a solului asigurate.?lte sisteme de întreţinere a solului$ ogorul lucrat asociat cu îngrăşăminte verzi, ogorul

lucrat, benzi înierbate în alternanţă cu ogorul lucrat  etc.%ertili&area plantaţiilor - de gutui trebuie să fie mai intensă decât cea a mărului şi

 părului. ?stfel, în plantaţiile tinere (până la 4 ani, se recomandă următoarele doze$ '+-9+ tQhagunoi de grad, o dată la 7 ani, iar anual 5+, 7+, 7+ Gg substanţă acti!ă 2, P, C% în plantaţiilede 4-'+ ani 2.P.C.$ 4+, 4+, 5+ Gg s.a.Qha% în plantaţiile de '+-9+ ani 2.P.C.$ <+, <+, 4+ Gg

s.a.Qha% în plantaţiile de peste 9+ ani 2.P.C.$ '9+, '9+, <+ Gg s.a.Qha.

4+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 61/166

Be menţionat este importanţa fertilizării cu microelemente$ ;, #a, 0g.Iri!area plantaţiilor - este obligatorie în zonele cu precipitaţii sub 4++ mm. #antitatea

de apă ce se administrează este corelată cu !ârsta pomilor şi deficitul hidric. ?stfel, în plantaţiile tinere se !or aplica anual 9-7 udări cu 96+-7++ m7 apăQha, iar în cele mature normade udare !a creşte la 5++-56+ m7Qha. >n general se !or aplica udări mai multe, cu cantităţi maimici de apă.

Combaterea bolilor şi #untorilor - Beşi gutuiul are mai puţine boli şi dăunători,totuşi unii dintre aceştia pot compromite producţia dintr-un an sau chiar cultura în întregime.Bintre boli, cele mai frec!ente sunt $onilinia (mumifierea fructelor şi !iplocarpon (pătarea

 brună a fructelor. @oarte periculoasă pentru plantaţiile de gutui este arsura bacteriană( @rFinia am1lovora care atacă întreaga parte epigee a pomilor, distrugând în scurt timpîntreaga plantaţie. #ombarea acestei bacterioze este aproape imposibilă.

Bintre dăunători, cei mai periculoşi sunt$ !iermele fructelor, păduchele din 3an Aose,afidele şi păianenii roşii.

#ombaterea bolilor şi dăunătorilor se face prin tratamente la a!ertizare cu produselerecomandate pentru măr şi păr, conform tabelului '5.

Tabelul 2?-

-CKE+) DE CO+$)TERE ) $O"I"OR I D/UN/TORI"OR ") (UTUI

Nr7Crt7

%enofa&a$oli şi #untori

#e combtutPestici#e folosite Observaţii

" 1 # $ %' Bezmugurit,

>nfrunzire (apo".'6-9+ aprilieBeschiderea primelor flori

@ocul bacterian*@rFinia am1lovora+0onilioză*$onilinialinharthiana+

&urdacupral P.. (+,6 Xeamă bordeleză (+,6#hampion 6+ DP (+,9

&ratamentul are acţiune pre!enti!ă, proteând rănile făcutecu ocazia tăierilor, de posibileinfecţii (îndeosebi în zonele încare au fost infecţii în anii precedenţi.

9 #ând '+-'6dintre flori şi-au

scuturat petalele(apro". '+.'6 mai

@ocul bacterian*@rFinia

am1lovora+

#hampion 6+ DP (+,+5 %@unguran 1 (+,+5 %

Cocide '+' (+,+5

Bacă a fost sau s-a depistat inocul bacterian% tratamentul se face

după igienizare culturii.

0onilioză*$onilinialinharthiana+

onilan 6+ DP (+,+6-+,+8% o!ral 6+ DP (+,' %3umile" 6+ DP (+,'

Bacă perioada este ploioasătratamentul este obligatoriu, pentru protearea fructelor abiaformate.

?fide, insecteminatoare,defoliatoare

Becis 9,6 E# (+,+7 %@astac '+ E# (+,+'6%#hinmi" 6 E# (+,+7%Biazol 4+ E# (+,'6%Xolone 76 E# (+,93umi-alpha 9,6 E# (+,+5

 2umai dacă este rezer!ă biologicăsau sunt semnalate focare.

7 &ratament postfloral

('+-'5 zile de la &99+-95 mai

Pătarea brună*!iplocarpon

 soraFeri

@olpan 6+ DP (+,9 %Bithane 0 56 (+,9

0onilioză*$onilinialinharthiana+

onilan 6+ DP (+,+6-+,+8% o!ral 6+ DP(+,'% 3umile" 6+ DP(+,'

 2umai dacă timpul este ploios şieste rezer!ă biologică.

=iermele fructelor *C1dia pomonella+

Becis 9,6 E# (+,+7 %@astac '+ E# (+,+'6%#hinmi" 6 E# (+,+7%Biazol 4+ E# (+,'6

Bacă este rezer!ă biologică.

4'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 62/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 63/166

CU"TUR) PRUNU"UI

Prunus domestica ). @am. osaceae3ubfam. Prunoideae

Importanţ. ori!ine şi arie #e rsp0n#ire

Importanţ

Prunul este una din cele mai importante specii de climat temperat, iar prin specia Prunussalicina şi pentru zonele de climat mediteranean.

>n multe ţări cu tradiţie în cultura prunului, fructele acestei specii constituie o sursăimportant de !enituri, un produs alimentar şi industrial deosebit de !aloros.@ructele pot fi consumate în stare proaspătă, industrializate sub diferite forme (compot,

dulceaţă, gem, magiun, băuturi nealcoolice şi alcoolice etc., fructe deshidratate, etc. Beasemenea, fructele se pot folosi la prepararea diferitelor mâncăruri. #ompoziţia prunelor estefoarte comple"ă$ substanţă uscată totală Z '6,'-99,5% zahăr total Z 8,'<-'4,7% aciditate Z+,68-',4:% substanţe tanoide Z +,+5<-+,964% substanţe pectice Z +,5:-',95% !itamina # Z5,5-':,: mg (oman ., )iliana ;ulgaru, '<<5, toate acestea conducând la o !aloareenergetică mare, de 49 Gcal. &otodată, prunele mai conţin$ albumină +,6% celuloză 4%!itaminele ?, ;% săruri minerale de @e, #a, P, 0g, C, 2a, 0n etc.

*mportanţa deosebită a acestei specii se datorează şi altor însuşiri$ plasticitate ecologică

mare% înmulţire uşoară atât pe cale generati!ă, cât şi !egetati!ă% precocitate, producţii mari şiconstante% perioadă lungă de !alorificare a fructelor (peste <+ zile datorită e"istenţei anumeroase soiuri cu epoci foarte diferite de maturare, de la sfârşitul lunii iunie până înoctombrie% proporţia edibilă a fructelor este foarte mare, comparati! cu a altor fructe (<5%

 posibilităţi multiple de !alorificare a fructelor, inclusi! la e"port% din acest punct de !edereţara noastră este fa!orizată, a!ând posibilităţi de e"port în perioada iulie-august, când în ţărileoccidentale e"istă o mare cerere pentru aceste fructe.

)emnul de prun este deosebit de apreciat în industria chimică pentru obţinereacărbunelui acti!, în industria mobilei, la fabricarea creioanelor etc. Bin seminţe se e"trag oserie de substanţe cu utilizări în industrie etc.

nele soiuri, prin durata lungă a perioadei de înflorire, bogăţia, coloritul (alb, roz, roşu,al florilor sauQşi frunzelor au un aspect decorati! foarte atrăgător şi sunt folosite în consecinţă.

#onţinutul ridicat în substanţe minerale şi !itamine a prunelor proaspete, căt şideshidratate, fac din aceste fructe ade!ărate surse de menţinere a sănătăţii şi de !indecare aunor boli.

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

3ortimentul de prun a cunoscut o dinamică importantă atât sub aspectul numeric, cât şicalitati! al soiurilor. El cuprinde 9< soiuri, dintre care 4 străine şi 95 autohtone (9+++.ezultatele cercetărilor din omânia arată posibilitatea sporirii numărului de soiuri la 79-76.din care 97-96 soiuri româneşti. Be perspecti!ă sunt soiurile timpurii şi foarte timpurii,

datorită cererii mari pe piaţa internaţională.

47

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 64/166

1. Ri/ers timpuriu - soi englezesc, de !igoare milocie, autofertil, dar bun polenizator,coroană globuloasă rară, ramuri de schelet !iguroase, bine garnisite cu buchete de mai. Este

 precoce, moderat producti! (:-'+ tQha, rezistent la ger, sensibil la secetă, tolerant la !iroze, pretenţios la sol. @ructul este milociu, sferic sau sferic-alungit, !ânăt-!iolaceu, cu pruinăalbastră. Pulpa este galben-!erzuie, semiconsistentă, suculentă, dulce, slab aromată,semiaderentă. Perioada de recoltare$ prima umătate a lunii iulie. 0aturare eşalonată.

#. 'iana  - soi românesc ('<:7, de !igoare milocie, coroană globuloasă, fructifică predominant pe ramuri de rod milocii. >nfloreşte semitârziu, este parţial autofertil, precoce,mediu producti!, rezistent la ger şi boli, sensibil la Plum-po". @ructul este mare (6+-4+ g, detip KrenclodL, sferic turtit, colorat în albastru deschis cu multă pruină grosieră cenuşiu-albăstruie. Pulpa este !erde-gălbuie, consistentă, suculentă, cu gust plăcut, neaderentă lasâmbure. Prezintă uniformitate în maturare. Perioada de maturare$ începutul lunii iulie.

$. Renclod de Caransebe+  N soi românesc ('<4+ de !igoare milocie spre mare, cucoroana semisferică spre conic-răsturnată, cu ramuri de schelet solide, bine garnisite cuformaţiuni de rod scurte şi milocii, recomandat pentru zona de câmpie din sud şi subcolinarădin sud-!estul ţării, rezistent la boli şi dăunători.

@ructul este supramilociu sau mare (5+-4+ g, sferic, uşor turtit la capete cu şanţul

!entral pronunţat, de culoare !ânăt-închis cu puncte subcutanate cafenii, acoperit cu pruină bogată, cenuşie. Pulpa este galben-portocalie, suculentă, cu gust foarte plăcut, dulce-aromat.3oi autofertil, se !or folosi totuşi polenizatori. Este precoce, producti! ('6-99 tQha, cu bunărezistenţă la păstrare şi transport. 0aturare$ sfârşitul lunii iulie N începutul lunii august.

%. 0alomi!a  N soi românesc ('<:' de !igoare milocie spre mare, cu coroanasemisferică sau piramidală, cu fructificare pe ramuri milocii şi buchete de mai, tolerant laPlum-po", timpuriu şi foarte producti! ('6-': tQhaQ6++ pomi. ecomandat pentru zonele desud şi sud-!est ale ţării. @ructul este milociu (76-56 g, sferic, uşor asimetric, !ânăt închis,rezistent, acoperit cu multă pruină cenuşie. Pulpa este !erde-gălbuie, de consistenţă medie,suculentă, cu gust bun. Perioada de maturare$ sfârşitul lunii iulie N începutul lunii august.

. (âlcean  N soi românesc ('<48, de !igoare mulocie spre mare, cu coroana in!ers piramidală, uşor lărgită în partea superioară, cu ramurile de schelet solide, cu unghiuri deramificare mari, bine garnisite cu ramuri fructifere scurte şi milocii. @ructul este mare sprefoarte mare (46-86 g, sferic, uşor turtit la capete, !ânăt închis, uniform, cu pruină puţină,albicioasă, persistentă. Pulpa este portocalie, crocantă, suculentă, dulce, plăcută, neaderentă.3oi autosteril, precoce, producti! ('6-': tQha. Perioada de maturare$ '6 iulie-6 august.

,. 2ărăgan 13   N soi românesc ('<4+, de !igoare mică spre milocie, cu coroana conic-răsturnată sau cilindrică, relati! rară, cu ramuri de schelet drepte, garnisite cu numeroase

 buchete de mai, autosteril, rezistent la ger, secetă, precoce, foarte producti! (9+-99 tQha.@ructul este mare (5+-6+ g, o!oid, albastru închis, cu multă pruină cenuşiu-!ioletă. Pulpa estegalben-!erzuie, crocantă, plăcută la gust, neaderentă. @ructul este destinat pentru consum în

stare proaspătă sau industrializată (deshidratare. 0aturarea$ '-'+ august.3. Carpatin  N soi românesc ('<46, de !igoare mică-milocie, cu coroana piramidală,fructifică atât pe formaţiuni scurte, cât şi medii şi lungi, precoce (anii ***-*= de la plantare,foarte producti! (9+-96 tQha, recomandat mai ales pentru sudul ţării, partea colinară% mediurezistent la boli şi !iroze. @ructul este de mărime medie (5+-6+ g, sferic-alungit, albastruînchis, cu pruină cenuşie. Pulpa este de culoare galben-!erzuie, mediu consistentă, suculentă,cu gust fin, neaderentă la sâmbure. 3e pretează pentru consum în stare proaspătă şi pentruindustrializare. Perioada de maturare$ sfârşitul lunii iulie Nînceputul lunii august.

4. iner/a  N soi românesc ('<4+-obţinut, '<:5-omologat, de !igoare mică spremilocie, cu coroana piramidală, ramuri de schelet bine garnisite cu buchete de mai şi ramurimi"te. Este precoce (*= şi foarte producti! (peste 98 tQha, rezistent la ger şi secetă, tolerant

la !iroze, autosteril, puţin pretenţios la tehnologia de cultură. @ructele sunt milocii spre mari

45

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 65/166

(7:-5+ g. o!oide, uşor asimetrice, de culoare !ânăt-!iolacee, acoperite cu pruină abundentă,albăstruie. Pulpa este galben-!erzuie, potri!it de consistentă, suculentă, cu gust foarte plăcut,neaderentă la sâmbure. Este destinat în primul rând consumului în stare proaspătă. 0aturarea$sfârşitul lunii iulie N începutul lunii august.

5. 6ite+tean  >   soi românesc ('<:8-obţinut, '<:'-omologat, semi!iguros, cu coroanaconică, ramuri de schelet bine garnisite, cu formaţiuni de rod scurte şi milocii, rezistent la

ger, secetă şi boli, tolerant la !iroze, precoce (*= şi producti! (95 tQha, autosteril. @ructuleste mare (56-6+ g, o!oid, uşor asimetric, !ânăt-închis, acoperit cu multă pruină albastră.Pulpa este !erde-gălbuie, crocantă, suculentă, cu gust foarte plăcut, neaderentă la sâmbure.0aturarea$ 96 iulie-6 august.

1". Renclod 7lt8an  N soi !echi, obţinut în ;oemia, pe cale generati!ă din soiul eine#laude, este !iguros, cu coroana in!ers-conică, ramuri de schelet solide, garnisite cuformaţiuni de rod scurte% este precoce şi mediu producti! ('6 tQha, rezistent la boli, secetă şiger, autosteril, bun genitor şi polenizator. @ructul este mare (56-4+ g, rotund, uşor aplatizat la

 poli, roşu-!iolaceu, cu pruină gri. Pulpa este galbenă-!erzuie cu uşoare dungi roze subepidermă, fermă, suculentă, gust bun, taninos, aromă specifică, neaderentă. 3e pretează pentruconsum în stare proaspătă sau industrializare. 0aturarea$ 96 iulie N 6 august.

11. Tita  N soi românesc ('<46Q'<<+, de !igoare mică spre mare, cu coroana conicrăsturnată, ramuri de schelet groase, bine garnisite cu buchete de mai, este precoce, producemoderat ('9-'5 tQha, dar constant, este rezistent la ger, secetă şi îngheţurile târzii de

 primă!ară, autosteril. @ructul mare Q6+-4+ g, o!oid, uşor alungit la !ârf, albastru ultramarin,cu multă pruină gri. Pulpa galben-!erzuie, crocantă, mediu suculentă, cu gust armonios. Esteunul din cele mai apreciate soiuri, însă are un mic defect$ !ârful sâmburelui se rupe uşor şirămâne în pulpă. 0aturarea$ 96 iulie-'+ august.

1#. Flora >  soi românesc ('<4+, !iguros, cu coroana conic răsturnată, cu fructificaremi"tă, rezistent la secetă, boli şi ger, semiprecoce, dar foarte producti! (peste 9+ tQhaQ6++

 pomi, autosteril. @ructul este mare (5:-4+ g, o!oidal spre sferic, uşor turtit, de culoarealbastru ultramarin, acoperit cu pruină albastră-cenuşie. Pulpa este alb-!erzuie, crocantă,mediu suculentă, cu gust plăcut armonios. 0aturarea% '-'6 august.

1$. Tuleu timpuriu  N soi românesc ('<44, semi!iguros spre !iguros, cu coroana piramidală uşor neregulată, cu unghiuri mari de ramificare, cu fructificare pe buchete de maişi ramuri milocii% nu este pretenţios la sol dar este mai sensibil la temperatură, semiprecoce şisemiproducti! (8-'9 tQha. @ructul este mediu (76-56 g, o!oid, asimetric, cu baza lărgită,!ânăt-!iolaceu, cu pruină cenuşiu-albăstruie. Pulpa este !erde-gălbuie, crocantă şi suculentă,se desface în fascicole, cu gust dulce-acrişor, plăcut. 0aturarea$ 96 iulie-6 august.

1%. 7lina  >  soi românesc (obţinut în '<46, omologat în '<<+, de !igoare mică spremilocie, cu coroana conică răsturnată, relati! rară, ramurile de schelt groase, bine garnisite cu

 buchete de mai. Este precoce (anul *=, foarte producti! şi constant, rezistent la ger, tolerant

la secetă şi boli !irotice, sensibil la monilioză, autosteril.@ructul este mare (56-66 g, o!oid, albastru deschis cu nuanţe maronii, acoperit cumultă pruină cenuşie. Pulpa este galbenă-!erzuie, crocantă, potri!it de suculentă, consistentă,neaderentă. Epoca de maturare$ prima decadă a lunii august.

1. Centenar  N soi românesc (obţinut în '<4+, omologat în '<8:(&uleu gras " i!erstimpuriu, de !igoare milocie sau submilocie, coroană globuloasă cu ramuri fructifere de tipspur, este autosteril. Practic este cel mai producti! soi din omânia (79 tQha, rezistent la ger,secetă şi boli% tolerant la Plum-po". @ructul este mare (69 g, in!ers o!oid, albastruultramarin, acoperit cu pruină multă, cenuşie. Pulpa este alb-!erzuie, potri!it de consistentă,suculentă, cu gust plăcut, neaderentă. 0aturarea$ prima umătate a lunii august, la '9+ zile dela înflorire.

46

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 66/166

1,. 9armatic  N soi românesc (obţinut în '<4+, omologat în '<:<, de !igoare milociespre mare, cu coroana conic răsturnată, uşor neregulată, ramuri de schelet drepte, garnisite curamuri de rod milocii. Este autosteril, producti! ('6-'8 tQha. ezistă bine la ger, secetă şi

 boli, cu e"cepţia Plum-po"-ului. @ruct milociu (5+ g, o!al alungit, albastru cu punctesubcutanante roşietice, acoperit cu pruină fină. Pulpa este galben-!erzuie, crocantă şisuculentă, cu gust dulce-acidulat, armonios, neaderentă. 0aturarea$ prima umătate a lunii

august.13. 9il/ia  N soi românesc (obţinut în '<4+ - enclod ?lthan " i!ers timpuriu,omologat în '<8<, de !igoare medie, cu coroană piramidală, rară, cu fructificare peformaţiuni scurte, precoce, producti! ('8-9+ tQha, parţial autofertil, bun polenizator, tolerantla !iroze, boli şi dăunători. @ructul este mare (66 g, elipsoidal, !ânăt-!iolaceu, acoperit cu

 pruină cenuşie-albăstruie. Pulpa este alb-gălbuie, crocantă, suculentă, cu gust foarte plăcut,neaderentă. 0aturarea$ prima umătate a lunii august.

14. 6escăru+ >  soi românesc (obţinut în '<64 N enclod ?lthan " Dilhelmina 3pIth,omologat în '<8<, semi!iguros, cu coroană in!ers-conică, ramuri de schelet solide, binegarnisite cu formaţiuni de rod scurte, precoce, producti! (9+-97 tQha, rezistent la ger şi brumetârzii, boli şi !iroze. Beşi autofertil, se !or asigura polenizatori. @ructul este supramilociu (57

g, o!oidal, asimetric, !ânăt-negricios, acoperit cu pruină cenuşie. Pulpa este galben-!erzuie,mediu consistentă, semisuculentă, cu gust plăcut, uşor acidulat, neaderentă la sâmbure.0aturarea$ a doua umătate a lunii august.

15. 7lbatros  N soi românesc (obţinut în '<46, omologat în '<8<, !iguros, cu coroanaconic-răsturnată, cu ramuri de schelet groase şi fructificare pe ramuri milocii şi lungi,rezistent la ger şi secetă, tolerant la !iroze, incompatibil cu corcoduşul, autosteril. @ructul estemare (56 g, o!oidal-alungit, de culoare bordo-!iolet, acoperit cu multă pruină cenuşie. Pulpaeste !erde-gălbuie, fermă, potri!it de suculentă, cu gust armonios, neaderentă. 0aturarea$sfârşitul lunii august N începutul lunii septembrie, la '96-'5+ zile de la înflorire.

#". '  7gen  - soi franţuzesc ('<45, de !igoare milocie, cu coroana globuloasă, cufructificare pe ramuri scurte şi milocii, rezistent la ger şi secetă, tolerant la !iroze, autofertil,

 precoce, producti! (9+-95 tQha. @ructul este mic (':-76 g, in!ers-o!oid, uşor asimetric, roşu-!iolaceu, acoperit cu pruină !iolacee. Pulpa este galben-!erzuie, suculentă, semicrocantă,foarte dulce, semiaderentă la sâmbure, pretabilă la industrializare, perioada de maturare$sfârşitul lunii august N începutul lunii septembrie, la '96-'76 zile de la înflorit.

#1. 'âmbo/i!a  N soi românesc (obţinut în '<46 N &uleu gras " ?nna 3pIth, omologat în'<:', de !igoare mare, cu coroana conic-răsturnată, cu ramuri de schelet solide şi fructificare

 pe ramuri scurte şi milocii, semiprecoce, foarte producti! (98-7+ tQha, autosteril, rezistent lager şi !iroze. @ructul este mare (6' g, o!oidal, uşor asimetric, !ânăt închis, acoperit cu multă

 pruină cenuşie, foarte atrăgător. Pulpa este de culoare galben-!erzuie, crocantă, suculentă, cugust plăcut, neaderentă. 0aturarea$ sfârşitul lunii august.

##. Tuleu gras  > soi românesc foarte !echi ('<9+, semi!iguros, cu coroana in!ers-conică, cu ramuri de schelet fragile, unghiuri mici de ramificare, se deformează sub greutatearodului. @ructifică pe formaţiuni scurte şi milocii, este precoce, producti! (9+-96 tQha, darinconstant. Este androsteril şi incompatibil cu corcoduşul. Este tolerant la !iroze, sensibil laafide, monilinia şi ger. @ructul este milociu (7+-76 g, elipsoidal, cu !ârful rotunit, deculoare !ânăt-închis, cu pruină albăstruie şi cu rugină spre bază. Pulpa este galben-!erzuie,aşchiată, consistentă, crocantă, neaderentă, cu gust foarte bun, dulce-amărui. 3unt consideratefructe de calitate superioară. Epoca de maturare$ milocul lunii august.

#$. 9tanle:  N soi american, foarte !echi ('<94, de !igoare medie, cu coroană conic-răsturnată, ramuri de schelet semi!iguroase, garnisite în special cu buchete de mai. Este

 precoce, producti! (96 tQha, tolerant la Plum-po", autofertil şi foarte bun polenizator. @ructul

44

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 67/166

este mediu (7+-5+ g, elipsoidal, asimetric, cu sudură capelară e!identă !ânăt-închis, acoperitcu pruină albăstruie. @ructele se colorează cu mult înainte de maturitatea deplină. Bin punctde !edere organoleptic, fructul este de calitate medie, mai ales dacă este recoltat în a!ans.Pulpa este gălbuie, consistentă. dulceagă, slab aromată, neaderentă. 0aturarea$ prima

 umătate a lunii septembrie, la '7+-'5+ zile de la înflorire.#%. (ânăt de 0talia N soi italian (probabil, !iguros, cu coroana largă, răsfirată, fructifică

 pe buchete de mai, ramuri milocii şi lungi, este precoce, mediu producti! şi inconstant,sensibil la !iroze, pretenţios la căldură şi umiditate. @ructul este mediu spre mare (76-5+ g,rotunit, uşor alungit, uneori asimetric, !ânăt închis, acoperit cu pruină albăstruie. Pulpa estegalbenă, de consistenţă medie, gust bun, aromă plăcut moderată, neaderentă. 0aturarea$

 prima umătate a lunii septembrie, la cca '7+-'5+ zile de la înflorire.#. 7nna 9p;t8  >  soi !echi (':4+, de origine germană, de !igoare submilocie, cu

coroana in!ers piramidală, ramuri de schelet puternice, garnisite cu formaţiuni fructifere predominant scurte.

3oi rustic, precoce, producti! (97 tQha, autofertil, bun polenizator, rezistent la ger şisecetă, pretenţios la căldură, rezistent la !iroze, sensibil la monilioză. @ructul este mare (94-59g, globulos, roşu-!ineţiu, acoperit cu pruină albăstruie, cu brazda !entrală largă. Pulpa este

galbenă-!erzuie, suculentă, moale, dulce, slab acidulată, neaderentă, bună pentru masă şiindustrializare. 0aturarea$ ultima decadă a lunii septembrie N prima decadă a lunii octombrie,la cca '7+-'5+ zile de la înflorire.

#,. <ras ameliorat   >  soi românesc, obţinut din ras românesc ('<6+, este !iguros%fructifică pe ramuri milocii şi lungi% semiprecoce, producti! (96-7+ tQha, autofertil şi bun

 polenizator% rezistent la ger şi secetă, tolerant la !iroze. @ructul este mare (56 g, globulos,uşor alungit la capete, de culoare !ânăt-roşcată cu striaţiuni neregulate, castaniu-deschis, cu

 pruină groasă !iolacee, peduncul bine prins de ramură şi fruct. Pulpa este crocantă sausemicrocantă, suculentă, de culoare galben-!erzui, neaderentă la sâmbure, gust dulce, slabacidulat, aromă fină, plăcută. )a supramaturare fructele de!in sensibile la manipulări şitransport. 0aturare$prima umătate a lunii septembrie, cu 9 săptămâni înaintea soiului rasromânesc, la cca '76-'5+ zile de la înflorire.

#3. (inete române+ti N soi !echi românesc, !iguros, rodeşte pe ramuri milocii, lungi,dar şi pe buchete de mai inserate pe ramuri de semischelet lungi, elastice, ce formează ocoroană piramidală. Este rezistent la ger, sensibil la boli şi !iroze, autofertil. Prezintă maimulte clone @x-%inete rom(neşti3::. @ructul este submilociu (':-76 g, elipsoidal, !ânăt-deschis, cu multă pruină albăstruie-albicioasă. Pulpa este galben !erzuie, elastică, dulce,mediu suculentă, neaderentă. @ructele sunt rezistente la cădere din pom şi manipulare, bune

 pentru industrializare dar şi pentru consum în stare proaspătă. 0aturare$ decada a **-a a luniiseptembrie, la '76-'5+ zile de la înflorire.

#4. Record   N soi românesc (obţinut în '<6:, omologat în '<:9, semi!iguros, cu

coroana conic-răsturnată, ramuri de rod puternice şi formaţiuni de rod preponderent scurte,semiprecoce (*=-= şi foarte producti! (9+-96 tQha, autofertil. @ructul este foarte mare (86 g,sferic, alungit, !ânăt-închis, cu pruină grosieră, albăstruie. Pulpa este galben-!erzuie,consistentă, mediu suculentă, cu gust armonios şi aromă fină, neaderentă, cu destinaţie mi"tă.0aturarea$ prima umătate a lunii septembrie, la cca '5+ zile de la înflorit.

#5. <ras românesc >  soi românesc, !iguros, cu coroana sferică, deasă, cu fructificare preponderentă pe formaţiuni milocii şi lungi. Este semiprecoce, foarte producti! (98 tQha,autofertil, rezistent la ger, sensibil la secetă, tolerant la !iroze. @ructul este mic (9+-96 g,sferic, !ânăt-închis, cu pruină albăstruie. Pulpa este galben-!erzuie, suculentă, moale, foartedulce, cu aciditate scăzută, aderentă la sâmbure, bună în special pentru industrializare.0aturarea$ sfârşitul lunii septembrie N începutul lunii octombrie, la '76-'5+ zile de la înflorit,

fructele menţinându-se pe pom până toamna târziu.

48

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 68/166

>n cultură sau în câmpurile e"perimentale se mai întâlnesc şi alte soiuri sau clone alecelor prezentate, care completează fondul de germoplasmă românesc. Be asemenea, au fostintroduse de peste hotare o serie de soiuri !aloroase, dar care mai trebuie studiate din punct de!edere ecologic, biologic şi tehnologic. Bintre acestea, cele mai reprezentati!e sunt$  'uth

 gerstetter *'egina precoce+, 8lue #ree, "roIuois, President, @dFards, 8lue 8ell, %alor,%erit1, %ision etc-

1 largă răspândire !or a!ea soiurile producti!e autofertile cu fructe de calitatesuperioară şi destinaţie mi"tă, cu conţinut ridicat în substanţă uscată, zahăr şi !itamine.

PORT)"TOII PRUNU"UI

)ista oficială a soiurilor (9+++ admite la înmulţire un număr de '9 portaltoi, dintre care< sunt generati!i şi 7 !egetati!i. ?tât în ţara noastră, cât şi pe plan mondial, lista portaltoilor

 pentru prun este mult mai mare şi într-o dinamică accentuată.Corcoduşul sau mirobolanul N este unul dintre cei mai !echi şi mai utilizaţi portaltoi

 pentru prun% aceasta pentru că materialul semincer se produce uşor, are procent ridicat degerminare şi producţii ridicate de puieţi care se prind şi cresc bine în câmpul *, asigură procentmare de prindere la altoire şi este compatibil cu maoritatea soiurilor% nu draonează cu

e"cepţia unor biotipori. >n plantaţie, pomii altoiţi pe acest portaltoi au o mare plasticitateecologică, imprimă pomilor !igoare mare, precocitate medie, longe!itate (7+-5+ ani,

 producti!itate şi fructe de calitate. #a incon!eniente precizăm$ !igoare mare, neuniformitateîn li!adă, incompatibilitate sau compatibilitate slabă cu unele soiuri$ &uleu gras, rasromânesc, ecord, Peche, ?nna 3pIth, 3il!ia etc.

#orcoduşul se înmulţeşte de regulă pe cale generati!ă, cu procente de răsărire de 6:-:6,dar şi !egetati!ă, prin butaşi, cu procente de înrădăcinare cuprinsă între 6+ şi <+ ()iacu, '<64,;otu, '<8:, Buţu, '<:7. nii autori (aTard şi eppner, '<9<% ;ordeianu ş.a., '<45 auarătat că mirobolanul cu fructe galbene şi !erzi prezintă o compatibilitate mai bună şi orezistenţă superioară la ger, comparati! cu biotipurile cu fructe roşii.

#u toate calităţile acestui portaltoi, se recomandă a nu se folosi populaţiile naturale de

mirobolan ci anumite clone selecţionate.Bintre clonele de corcoduş, cele mai !aloroase şi mai utilizate sunt$Corcoduş 2<3  N portaltoi românesc ce se înmulţeşte pe cale !egetati!ă prin butaşi

lignificaţi. Procentul de înrădăcinare este de 8+. Este !iguros, cu bun ancora în sol, nudraonează, este rezistent la temperaturi scăzute, dar sensibil la secetă. Este incompatibil cusoiurile din grupa &uleu şi enclod. 3e foloseşte foarte puţin.

 $irobolan 8 *P- cerasifera+ N face parte dintr-o serie mai numeroasă (?.#.B., obţinutîn ?nglia, este !iguros, se înmulţeşte uşor prin butaşi, mai greu prin marcota, are un ancora

 bun în sol şi draonează puţin. 3oiurile altoite au producti!itate ridicată, dar intră târziu perod.

Este sensibil la ger şi nu are compatibilitate cu soiurile de tip enclod şi 0irabelle(lenn, '<4'. 2u se foloseşte în omânia.

 $irobolanul de esdain  N portaltoi belgian, se înmulţeşte generati!, dar şi !egetati! prin butaşi. 3olicită soluri uşoare şi umede. Este incompatibil cu enclod ?lthan şi alte soiuri.

 $irobolan 0; C   N portaltoi american ('<'6, de !igoare mare, se înmulţeşte prin butaşi.?re un ancora în sol slab. Braonează puţin. ?re compatibilitate bună cu soiuri europene şiasiatice, are rezistenţă la cancerul rădăcinilor şi al coletului, dar este sensibil la nematozi. 2use foloseşte în omânia.

 $iroval >  portaltoi românesc, se înmulţeşte prin butaşi lignificaţi. ?re bun ancora însol, nu draonează. *mprimă soiurilor precocitate, producti!itate şi calitate superioarăfructelor. Este rezistent la temperaturi scăzute, are compatibilitate bună cu maoritatea

soiurilor şi este liber de !iroze.

4:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 69/166

 Prunul franc  N se obţine din sâmburii unor soiuri locale sau străine. ?ceşti portaltoi au o bună compatibilitate cu toate soiurile, imprimă o !igoare de creştere mai redusă, pomii suntmai precoce şi uneori mai producti!i. ?u o înrădăcinare mai superficială, sunt mai sensibili lager şi secetă, în schimb !alorifică mai bine solurile subţiri, umede şi cu e"ces de umiditate.>n

 pepinieră, procentul de răsărire este mai scăzut, creşterea puieţilor este mai lentă iar prindereala altoire şi producţia de pomi 3&?3 este mai mică.

 P-#- 'oşior văratec >  portaltoi românesc ('<<:, de !igoare medie, cu bun ancora însol, bună adaptabilitate la sol, draonare redusă, compatibilitate bună cu toate soiurile. Estesensibil la Pol/stigma rubrum şi tolerant la 3harGa. 3e înmulţeşte pe cale generati!ă.

 P-#- 6ălbior N portaltoi românesc ('<:5 N *aşi, de !igoare medie, cu bună înrădăcinareşi bună compatibilitate. 3e înmulţeşte generati!.

 P-#- 'enclod verde #-  N portaltoi românesc ('<84, cu înmulţire generati!ă,semi!iguros, cu bun ancora, compatibil cu toate soiurile europene, nu draonează.

/teşani E >  portaltoi românesc ('<:+, cu înmulţire generati!ă, dar şi prin butaşi (*.;otu şi ?chim, '<<7, precum şi prin micropropagare Kin !itroL (*. &udor, '<<9. *mprimă

 pomilor !igoare redusă, ancora bun în sol, dar draonează puternic. Este un portaltoi de perspecti!ă pentru omânia şi chiar Europa.

/teşani 22  N portaltoi românesc ('<68, cu înmulţire !egetati!ă (butaşi, dar şi prinmeristeme, semi!iguros, cu bun ancora, cu draonare slabă. Prezintă importanţă mai ales peterenurile cu conţinut ridicat de argilă (până la 7+ şi pe cele cu te"tură medie.

 P-#- 8uburuz N portaltoi românesc ('<4:, cu înmulţire generati!ă, de !igoare medie,ancora bun şi draonare redusă, sensibil la acarieni, tolerant la 3harGa.

 P-#- )coldus N portaltoi românesc ('<:5, cu înmulţire generati!ă, de !igoare medie,rezistent la boli, la temperaturi scăzute% creşte pe soluri subţiri, cu grad ridicat de argilă. ?remai multe clone, cea mai bună fiind )colduş l , care se foloseşte în programele de amelioraredin omânia şi @ranţa. 3e foloseşte în cultură foarte puţin.

 P-#- %oineşti 8  N portaltoi românesc ('<84, se înmulţeşte pe cale genertati!ă, de!igoare mică spre milocie (semidTarf pe care o imprimă şi soiurilor altoite. Este compatibilcu toate soiurile europene% acestea sunt precoce şi producti!e. 2u este înmulţit în producţie.

 8rompton  N portaltoi englezesc de !igoare mare, cu bun ancora şi cu tendinţă dedraonare. #ompatibil cu soiurile europene, rezistent la ger dar sensibil la cancerul bacterianal rădăcinilor şi la Plum-po". Este folosit pe scară redusă pe solurile mai grele şi mai umedefără e"ces de umezeală (*acob, '<:'.

 Pix1  N portaltoi englezesc ('<4<, se înmulţeşte !egetati! (butaşi şi marcota, soiurilealtoite au o !igoare mică (semidTarf, sunt precoce şi producti!e. ?ncoraul în sol este destulde bun, dar sistemul radicular este redus. Prezintă compatibilitate bună cu soiurile europene,nu draonează.

)aint Aulien  N portaltoi obţinut în ?nglia ('<9:, se înmulţeşte prin butaşi lignificaţi şi

chiar marcota. *mprimă soiurilor altoite !igoare mică (semidTarf, precocitate şi producti!itate. ?re compatibilitate bună cu soiurile europene, este rezistent la temperaturiscăzute.

?lţi portaltoi din  P- domestica şi P- insititiaD )aint Aulien Kibrid 2, c5erman, )aint Aulien 6-#- <990, )aint Aulien M etc-

PORT)"TOI INTER-PECI%ICI<

 "shtara  ('<6+-@ranţa Z  ;elsiana (Prun diploid " (P. cerasifera " P.persica N seînmulţeşte prin butaşi.

 $1ran Z (P. cerasifera " P. saliciana " P. persica (@ranţa.Citation  (3? Z (P. mume " P. cerasus " P. ?m/gdalus " (2emaguard " . ed

lobe. 3e înmulţeşte prin butaşi.

4<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 70/166

6-#- <== şi 6-#- 99=  Z P. persica " P. am/gdalus (@ranţa. $arianna 6-#- E-27 Z P. cerasifera " P. munsoniana (@ranţa, de !igoare foarte mare, se

înmulţeşte prin butaşi. $arianna 0<0? Z P. cerasifera " P. munsoniana ('<5+, 3?.0arianna 5++' Z P.cerasifera " P. munsoniana, este de !igoare foarte mare. #a portaltoi

 pentru prun se mai poate folosi  piersicul şi zarzărul   pentru anumite soiuri şi condiţii

ecologice.Be asemenea, mai sunt folosite ca portaltoi speciile americane destinate în special unorsoiuri americane. Bintre acestea, cele mai importante specii sunt$  Prunus hortulana, P-americana, P- maritima, P- tomentosa *%işinul de &an5ing+, P- besse1i *%işinul de nisip+-

P)RTICU")RIT/ŢI"E DE CRETERE I %RUCTI%IC)RE )"E PRUNU"UI

-istemul ra#icular

#reşterea sistemului radicular este influenţată de portaltoi, soi, tipul de sol şi sistemul deîntreţinere.

?stfel, la prunii pe rădăcini proprii sistemul radicular este bine dez!oltat. 0aoritatea

rădăcinilor se găsesc în stratul de sol cuprins între '9 şi 74 cm. ădăcinile constituie 98-56 din greutatea pomului, acestea a!ând direcţie orizontală şi oblică, maoritatea fiind de ordinul**-*=. Bez!oltarea rădăcinilor în plan orizontal este influenţată de soi şi densitate. 0ulţi

 portaltoi de prun franc au proprietatea de a emite draoni, fenomen dăunător în plantaţie.3ituarea rădăcinilor în stratul superior al solului permite cultura prunului şi pe soluri maisubţiri, cu conţinut ridicat de argilă şi cu drena aerohidric deficitar.

>nrădăcinarea superficială prezintă deza!antaul că reduce rezistenţa pomilor la ger şisecetă.

)a pomii altoiţi pe corcoduş, rădăcinile sunt lungi şi subţiri, pătrund mai adânc în sol,chiar până la '9+-'7+ cm, dar marea masă a lor se află în stratul de sol cuprins între 7+ şi 4+cm. >n plan orizontal, acestea depăşesc de 9-7 ori proiecţia coroanei.

Partea epi!ee 

Partea epigee este determinată genetic, !ariind în funcţie de soi.Trunc'iul  este în general drept, mai rar torsionat (oşior !ăratec, 0ontfort, cu

ritidomul neted (?nna 3path, enclod !erde sau crăpat sub formă de plăci poliedrice (?gen,i!ers timpuriu. #a înălţime, maoritatea soiurilor formează un trunchi milociu, cudiametrul în medie de 96-76 cm.

Coroana naturală !ariază mult în funcţie de unghiul de ramificare a ramurilor, precumşi de !igoarea lor. ?stfel, aceasta poate fi$ fusiformă (*zium, Eric, 3imon, piramidală (&uleugras, &uleu timpuriu, ras româneasc, Be ;istriţa, in!ers piramidală (?nna 3pIth, Peche,riaşe, globuloasă (?gen, enclod negru, 1ntaria, =inete de *talia, turtită (enclod !erde,

0ontfort etc. Be asemenea, după capacitatea de ramificare şi tipul de fructificare, soiurile pota!ea coroane dese (?gen, 0iner!a sau rare (2ectarina roşie, 3tanle/ care fructifică înspecial pe buchete de mai. ?lte soiuri (&uleu gras, =inete româneşti, rase româneştifructifică pe ramuri milocii şi lungi. Biametrul coroanei în perioada de rodire ma"imă poateatinge 5-8 m. >n mod natural prunul poate aunge la :-'+ m înălţime, dar în plantaţii nudepăşeşte 5-6 m.

Prunul are o creştere puternică mai ales în perioada de tinereţe, lungimea ramuriloranuale atingând frec!ent '-',6 m, fapt ce permite formarea rapidă a coroanelor prin operaţiuniîn !erde.

8+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 71/166

)a aceste soiuri coroana se îndeseşte uşor (#entenar, ?gen, necesitând lucrări deformare mai deosebite, în timp ce la cele de tip KspurL capacitatea de ramificare şi de formarea lăstarilor anticipaţi este redusă.

>n afară de specificul biologic al soiurilor şi portaltoilor, !igoarea pomilor mai esteinfluenţată de condiţiile ecologice şi în special tehnologice.

 'amurile fructifere ale prunului se pot clasifica în$ ramuri preflorifere (pintenul, spinul

şi smiceaua şi ramuri florifere (buchetul de mai, ramura milocie şi ramura lungă. >n condiţiiecologice şi tehnologice fa!orabile, ramurile preflorifere e!oluează în ramuri florifere.;uchetele de mai au inseraţi mai mulţi muguri floriferi şi puţini !egetati!i şi trăiesc 7-4

ani. amurile milocii au 6-7+ cm lungime şi au inserate pe ele atât muguri floriferi în treimeamilocie, cât şi !egetati!i către !ârf. amurile lungi întâlnite cu preponderenţă la anumitesoiuri (3uperb, =inete româneşti prezintă la bază '-7 muguri !egetati!i, apoi muguri!egetati!i şi floriferi în grupuri, iar spre !ârf din nou muguri !egetati!i. #unoaşterea acestorramuri are importanţă la efectuarea tăierilor de fructificare spre a nu îndepărta porţiunile cumuguri floriferi.

 #lorile  prunului sunt hermafrodite, cu petale albe sau albe-!erzui, de dimensiunidiferite. >nflorirea are loc înainte de înfrunzire (2ectarina roşie, 3tanle/, 3il!ia, simultan cu

înfrunzirea (=inete de *talia sau după înfrunzire (#entenar, =inete româneşti. #ructele sunt drupe de dimensiuni, forme, gust, aromă şi culori foarte diferite, după cum

au fost prezentate la 8.9.7., acestea fiind caractere de soi. Be asemenea, fructele pot fi grupatedupă destinaţie$ pentru consum în starea proaspătă, pentru semiindustrializare sauindustrializare sub diferite forme.

Ciclul anual- Prunul porneşte în !egetaţie primă!ara timpuriu (umătatea lunii martie şitrece prin următoarele fenofaze$ umflarea mugurilor !egetati!i, începutul creşterii lăstarilor,umflarea mugurilor floriferi, înfloritul, legarea şi creşterea fructelor.

mflarea mugurilor floriferi este influenţată de e!oluţia temperaturii şi poate dura 5-'9zile. >nflorirea are loc primă!ara după celelalte specii drupacee (aprilie, florile nefiindafectate decât foarte rar de brumele târzii de primă!ară. Epoca de înflorire este diferită,soiurile grupându-se astfel$ cu înflorire timpurie  (3il!ia, 3imionis, Sar, =ictoria, rasromânesc, cu înflorire mi.locie (2ectarina roşie, 3tanle/ şi cu înflorire t(rzie  (&uleu gras,=inete româneşti, ?gen, =inete de *talia, ?nna 3path.

#ea mai importantă fenofază este cea a înfloritului, deoarece are un rol determinant înasigurarea recoltelor. ?ceasta este determinată genetic, dari !ariază de la soi la soi, dar înlimite relati! restrânse în cadrul speciei. Bata declanşării înfloritului poate !aria de la o zonăla alta, dar soiurile îşi păstrează ordinea conform determinismului lor genetic. Biferenţa poate!aria de la '-9 zile până la 8-'6 zile.

eferitor la biologia înfloritului, iar în cadrul acesteia la procesul  polenizării şi fecundării,  soiurile de prun se grupează astfel$ autofertile  (autocompatibile, autosterile

(autoincompatibile, interfertile  (intercompatibile sau intersterile, în funcţie de natura polenului.)oiuri autofertileD ?nna 3path, ?gen, 3tanle/, =inete româneşti, enclod !erde, 3ugar,

=ictoria, ;osniace, =inete de *talia, ras românesc, ras ameliorat, 1ntaria, ecord.)oiuri autosterile$ &uleu gras, 0ontfort, enclod negru, enclod ?ltham, &uleu

timpuriu, &uleu dulce, #entenar, Bâmbo!iţa, 3uperb, Peche, Sar.)oiuri parţial autofertile$ 3il!ia, i!ers timpuriu, Dilhelmina 3pIth. >n funcţie de

 procentul de grăunciori de polen germinat, soiurile se pot clasifica astfel$ rele polenizatoare (sub 7+$ =ision (9, 3il!ia ('7,7, ?lthan ('<,8, rand

Prize ('6,8%-  bune polenizatoare (7+-4+$ i!ers timpuriu (7+,7, ;lue free (75,9, 3tanle/

(57,5, Peche (56,7%

8'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 72/166

-  foarte bune polenizatoare  (peste 4+$ =alor (4+,<, *ra^uois (4:,8, rasameliorat (:',', ?nna 3path (:',5.

3tabilirea celor mai buni polenizatori şi, deci, asigurarea fecundării cu polencorespunzător naturii ereditare a fiecărui soi poate să dubleze sau chiar să tripleze producţia,chiar în afara sporului ce se poate obţine printr-o agrotehnică superioară.

?utosterilitatea se datorează în special androsterilităţii. 2u se cunosc perechi de soiuri

intersterile.>n concluzie, precizăm că pentru o producţie bună, într-o parcelă trebuie să e"iste soiuri polenizatoare care să aibă apro"imati! aceeaşi perioadă de înflorire cu soiurile de bază.

Pentru o producţie normală este suficientă polenizarea a cca 9+-7+ din flori, iar procentul de legare să fie de cca 56. >n urma căderii fiziologice ('<-7+ rămân în pom până la maturitate cca 9+-7+ fructe.

Creşterea lăstarilor  la prun are loc, de regulă, într-un singur !al, în mai-iulie la pomiitineri şi mai-iunie la pomii maturi.

 $aturarea  fructelor  la prun are loc în perioada '6.=*-'.H*, fiind influenţată de soi şi decondiţiile tehnice din anul respecti!. 2umărul zilelor parcurse de la sfârşitul înfloritului pânăla maturitatea de recoltare la soiurile de prun !ariază de la <9,5 pentru cel mai timpuriu soi

(i!ers timpuriu până la '78-'5+ zile pentru soiurile cele mai târzii (ecord, ras românesc,?nna 3path, =inete româneşti. Bin acest punct de !edere, soiurile de prun se pot grupa în$

- foarte timpurii ('6.=*-'6.=**$ i!ers timpuriu, Biana, 2ectarina roşie, Sar, enclodullins%

timpurii ('6.=**-'6.=***$ *alomiţa, 0iner!a, ?bundenţa, &uleu timpuriu, &uleu gras,1ntario, 3uperb, oşioare !ăratice, ?lina, &ita, #entenar, 3il!ia%

mi.locii ('6.=***-'6.*H$ 3tanle/, ;ărăgan '8, enclod de #aransebeş, Bâmbo!iţa,0ontfort, enclod !erde, =ictoria, riaşe, ras ameliorat, ?nna 3pIth%

t(rzii (după '6.*H$ =inete româneşti, ;usuioace, =inete de *talia, ras românesc,ecord, enclod ;a!a/.

Batele de mai sus sunt semnificati! influenţate de di!ersitatea condiţiilor ecologice dindiferite zone, putând e"ista diferenţe de maturare pentru acelaşi soi de 8-9+ de zile.

Prunul intră în perioada de repaus în a **-a umătate a lunii octombrie şi prima umătatea lunii noiembrie.

?lternanţa de rodire este mai redusă la soiurile de prun decât la măr, aceasta fiindfa!orizată de o supraproducţie dintr-un an (nereglată, de condiţiile ecologice improprii sau denerespectarea tehnologiei de cultură.

 2u toate soiurile prezintă alternanţă de fructificare.%(rsta intrării pe rod  a prunilor este influenţată de soi, portaltoi, agrotehnica aplicată.

?stfel, unele soiuri (?gen, 3tanle/, #entenar fructifică încă din anul 7-5 de la plantare, altelela 6-4 ani (&uleu gras, ?nna 3pIth.

 Productivitatea la prun este, în general mare, cu !ariaţii semnificati!e de la soi la soi, cudiferenţe între zone, în funcţie de tehnologia de cultură etc.P. Parnia şi 3teliana Popescu ('<<7 arată că producţia medie pe primii 4 ani de la

 plantare a fost mult inferioară la prunii pe rădăcini proprii faţă de cei altoiţi. @ace e"cepţiesoiul &uleu timpuriu, care se comportă mult mai bine nealtoit.

Bin analiza mai multor soiuri, 0arilena ăduc ('<<7 constată că în condiţiile de la3atu 0are producţia medie pe 8 ani a !ariat de la 5,4 tQha la soiul =inete româneşti la peste ':tQha la soiurile &ita şi #entenar. ?lte '+ soiuri au dat producţii între aceste !alori (:77

 pomiQha. >n plantaţiile cu densitate medie, producţiile la soiurile de prun se situează între '9şi '6 tQha.

Batele din literatură arată un potenţial al prunului foarte mare. ?stfel, în '<::, la

3.#.P.P. =âlcea s-au obţinut producţii de peste 4+ tQha la soiul #entenar, iar în '<47 la

89

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 73/166

3.#.P.P. =oineşti s-au obţinut producţii de 64,: tQha la soiul &uleu gras şi 66 tQha la soiul?nna 3pIth. @oarte producti!e sunt soiurile 3tanle/, #entenar, 3il!ia, &uleu gras, omâneşti,?nna 3pIth. @oarte slab producti!e s-au do!edit soiurile$ =inete româneşti, =inete de *talia,

 2ectarina roşie, ;osniace, 0ontfort.>n cadrul aceluiaşi soi producţia creşte treptat până la '+-'9 ani, rămâne relati!

constantă încă :-'+ ani, după care scade treptat.

 Longe/itatea prunului   este mai scurtă comparati! cu cea a mărului şi părului şi sedatorează unei dez!oltări ontogenetice mai rapide, intrarea pe rod mai de!reme, sensibilitateala anumiţi factori de stress etc. 0aoritatea soiurilor de prun altoite pe corcoduş trăiesc înmedie 96-7+ ani, dar pot aunge la 5+-6+ ani şi chiar mai mult.

Perioada de creştere durează 7-8 ani, cea de început a rodirii 5-4 ani, iar cea de rodire'+-'5 ani. Bupă 96-7+ ani intră, de regulă, în perioada de declin.

Cerinţele prunului faţ #e factorii ecolo!ici

Cerinţele faţ #e temperatur ale prunului sunt moderate, această specie reuşind bineîn zonele în care temperatura medie anuală este de :,6-'' o#. ezistenţa la ger a soiurilor de

 prun depinde de specia din care pro!in şi locul de origine, de durata repausului şi dinamicatemperaturilor în cursul iernii, de gradul de călire a plantelor, de tehnologia aplicată, de stareafitosanitară etc.

#ele mai rezistente soiuri sunt cele pro!enite din prunul canadian, din cel din ssuria şicel american, care au ca limită de rezistenţă până la N6+J-66o#. 3oiurile pro!enite din P.domestica rezistă până la N79J-74o# şi chiar N7:o# în condiţiile călirii corespunzătoare şi adescreşterii treptate a temperaturilor. ?mplitudinile mari de temperatură sunt dăunătoare

 pomilor.>n faza de boboc, florile rezistă până la N7 o#J-5,5o#, florile deschise de la N+,6 la N 

9,9o#, iar fructele legate la N+,6J-','o#. #el mai sensibil organ al florilor este pistilul, apoio!arul.

#ea mai critică fenofază faţă de temperatură este înflorirea, când temperatura trebuie săfie între '+ şi '9o#, iar temperaturile diurne e"treme să depăşească 9o#, respecti! 96o#, altfelflorile cad în masă sau fecundarea este deficitară.

 2ecesarul de temperatură acti!ă pentru declanşarea înfloritului este în medie de 79'o#, pentru maturarea fructelor 9+++-99++o# la soiurile timpurii şi de 79++-76++o# pentru soiuriletârzii. 0edia anuală a ma"imelor să fie cuprinsă între '4 o# şi '8o#, iar media minimelor de[7,<J[5,5o# (h. ?nzar, '<:5. >n toate zonele de cultură a prunului se asigură necesarul defrig pentru ieşirea din repausul biologic.

E"cesul de căldură, însoţit de secetă şi !ânturi uscate, este dăunător culturii prunului.&emperaturi mai mari de 76o# determină blocarea creşterilor şi arsuri pe frunze, ramuri şifructe.

Cerinţele faţ #e ap7 Prunul şi, în special, soiurile europene sunt pretenţioase faţă deregimul hidric. ?ceste pretenţii sunt satisfăcute în zonele în care cad annual 4++-8++ mm, dincare 9++-96+mm în lunile mai, iunie şi iulie. miditatea relati!ă optimă este de 4:-89, iar îniulie de 64-45 . >n celelalte zone, cu precipitaţii sub aceste limite, reuşita deplină a culturii

 prunului este posibilă numai în condiţii de irigare. Portaltoiul este cel care imprimă cerinţelefaţă de apă. ?stfel, prunul franc are pretenţiile cele mai mari, urmat de corcoduş şi minimesoiurile altoite pe zarzăr sau piersic. Pe acelaşi portaltoi şi în aceeaşi zonă soiurile târziinecesită cantităţi mai mari de apă, comparati! cu cele timpurii.

E"cesul de umiditate din sol este dăunător soiurilor altoite pe portaltoi zarzăr şi piersicşi mai puţin dăunător celor altoite pe prun franc. Be asemenea, precipitaţiile abundente şi reci

87

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 74/166

din timpul înfloritului împiedică polenizarea, iar cele din timpul maturării fructelorfa!orizează atacul unor boli criptogamice (0onilinia, Pol/stigma şi deprecierea fructelor.

eferitor la rezistenţa la secetă, cercetările au demonstrat că în afară de portaltoi oinfluenţă semnificati!ă o au şi soiurile. 3ensibilitatea soiurilor la secetă s-a manifestat princăderea frunzelor, încetarea creşterii lăstarilor, diferenţiere slabă sau incompletă a mugurilorfloriferi şi chiar uscarea pomilor. 3oiuri sensibile$ ras românesc, )incoln, enclod de iulie,

Sar, =inete de *talia. 3oiuri rezistente la secetă s-au do!edit$ ?bundenţa, ?nna 3pIth, CirGe,0irabelle de 2anc/, enclod !erde, oşioare, *alomiţa, Prunul negru, Pruna de &urţ etc. (=.#ociu şi colab., '<<8.

3-a constatat că prunul reuşeşte cu rezultate bune şi în zonele de stepă unde precipitaţiile coboară chiar sub 66+ mm, dacă celelalte măsuri agrotehnice sunt respectate,inclusi! normarea încărcăturii de rod.

Cerinţele faţ #e lumin - ale prunului sunt moderate, dar producţiile cele mai maricantitati! şi calitati! s-au obţinut atunci când a fost plantat pe !ersanţii bine e"puşi. >n condiţiide iluminare deficitară pomii de!in mai sensibili la ger, produc mai puţin, iar fructele sunt maimici, slab colorate şi cu un conţinut mai scăzut în zahăr. )umina poate de!eni insuficientă şiîn plantaţiile prea dese, mai ales la soiurile cu capacitate mare de ramificare. )a acestea

zonele umbrite se degarnisesc şi chiar se usucă. Pentru asigurarea unor condiţii normale deiluminare trebuie corelate e"poziţia, distanţa de plantare cu !igoarea pomilor şi alegereaformei de coroană optimă.

Cerinţele faţ #e sol ale prunului sunt modeste, acesta creşte şi fructifică bine aproape pe toate tipurile de sol dacă ceilalţi factori nu sunt limitati!i. 0aoritatea portaltoilor prunuluiau o capacitate mare de adaptare la diferite tipuri de sol.

>n general, prunul poate da rezultate bune şi pe solurile argilo-nisipoase şi chiar pe celenisipoase cu suport argilos, dar sunt recomandate solurile mai calde şi mai ra!ene de tipcernoziom. 2u sunt recomandate solurile sărăturate. Prunul este specia care poate suporta celmai larg inter!al al p-ului$ 6,6-:,5 (optim 6,:-8,9. Be asemenea, această specie rezistă pânăla un conţinut de '6-'4 #a#17  în sol (optim până la '+, 7+-6+ argilă în zonele cusuficiente precipitaţii. Prunul este sensibil la scăderea conţinutului de o"igen, a!ând pretenţiimari faţă de porozitatea de aeraţie ('6-9+ şi nu rezistă la e"cesul de umezeală timpîndelungat. ?ceastă specie creşte bine numai pe solurile în care !olumul de sol neafectat de

 procese de gleizare, la dispoziţia sistemului radicular, este de minim 7+. Este o condiţieobligatorie pe toate tipurile de sol, indiferent dacă celelalte însuşiri fizico-chimice suntnormale.

P)RTICU")RIT/ŢI TEKNO"O(ICE

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Beşi are o tehnologie de cultură relati! facilă, producerea materialului săditor a pus probleme pepinieriştilor şi pomicultorilor.Principalii portaltoi ai prunului sunt prezentaţi în subcap. 8.9.5. Bin multitudinea

 portaltoilor, cei mai folosiţi sunt corcoduşul sau clone ale acestuia şi prunul comun.*mportanţă deosebită pentru înmulţirea prunului au căpătat-o în ultimul timp formeleinterspecifice prezentate.

Problemele maore ale înmulţirii prunului sunt bolile !irotice, în special plum-po" şicompatibilitatea dintre portaltoi şi soi.

?tât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră, marea maoritate a pomilor ce se planteazăsunt altoiţi. E"istă puţine e"cepţii, mai ales pentru soiurile autohtone ce draonează şi alecăror producţii sunt destinate industrializării.

85

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 75/166

#orcoduşul creşte rapid, puieţii se pot obţine atât în şcoala de puieţi, cât şi prinsemănare direct în câmpul *. >n cazul semănării în câmpul *, pentru a obţine pomi cu sistemulradicular mai ramificat, în luna iunie este necesară scurtarea pi!otului puietului la adâncimeade '6-9+ cm. >n şcoala de puieţi, corcoduşul trebuie semănat mai des, pentru a nu depăşigrosimea optimă de altoire. >n câmpul * se altoieşte mai întâi prunul franc şi apoi corcoduşul(P. Parnia, '<<9, )a noi în ţară se practică altoirea cu mugure dormind, iar în caz de

neprindere sau degerare peste iarnă se !a utiliza realtoirea cu mugure în placa, altoirea cumugure crescând sau cu ramură detaşată. 0aoritatea soiurilor de prun formează lăstarianticipaţi !iguroşi încă din câmpul **, ceea ce permite proiectarea primului eta al coroanei.

Portaltoiul franc asigură o mai bună uniformitate a pomilor în plantaţie, dar creşte maigreu în pepinieră, unii puieţi nu aung la grosimea standard de altoire în câmpul *, spredeosebire de corcoduş care depăşeşte această grosime. Be aceea, prunului i se !a lăsa la rărireun spaţiu mai mare, iar corcoduşul !a fi lăsat mai des.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor

1rganizarea teritoriului şi lucrările premergătoare sunt asemănătoare cu a celorlaltespecii. Prunul se poate culti!a în mai multe sisteme cum ar fi$

HPruni în f(neaţăL de regulă pe pantă mare (peste 7+ şi chiar pe mici platouri. 3efolosesc soiuri locale, de regulă pe rădăcini proprii, conduşi cu trunchi înalt şi coroanănaturală liberă. Este sistemul cel mai !echi practicat în cultura prunului. Producţiile sunt micişi calitati! inferioare, destinate mai ales industrializării.

-  )istemul agropomicol se practică în gospodăriile indi!iduale din zona colinară şiconstă în culti!area unor fâşii mici de teren (+,'-',+ ha cu plante anuale intercalate de prunişi alte specii de pomi sau arbuşti fructiferi. 3e recomandă mai ales în zonele agroturistice.

- )istemul familial N reprezentat de grădinile familiale, cu suprafeţe de +,9-' ha. 3untdestinate consumului propriu, semiindustrializării şi, într-o mică parte, comerţului local sauzonal.

- )istemul de culturi pure N este cel mai predominant în omânia şi pe plan mondial.

3copul acestor culturi este comercializarea. Prunul se culti!ă în cultură pură în toate cele treisisteme$ e"tensi! (clasic, intensi! şi superintensi!.

- )istemul extensiv este cel mai răspândit la noi în ţară, dar şi pe plan mondial. Pomiifolosiţi sunt de !igoare mare, altoiţi pe corcoduş. Bistanţele de plantare sunt mari$ 4-8 m " 6-4m, realizând densităţi de 97+-95+ pomiQha. Be asemenea, distanţe mai mari (8 " 8 m se

 practică şi în cazul recoltării mecanizate a fructelor. >n acest sistem pomii nu acoperă totspaţiul destinat, in!estiţiile sunt relati! reduse, iar capacitatea de producţie mică (6-: tQha.E"istă tendinţa de renunţare la acest sistem.

- )istemul intensiv   a apărut ce!a mai târziu ('<8+. *ndiferent de forma de coroanăaleasă, distanţele de plantare pentru acest sistem sunt de 5,6-6 m " 7,6-5 m, chiar 6 " 6 m.@olosirea acestui sistem de cultură la prun implică soiuri şi portaltoi specifici, iar aceştia să fieîn corelaţie cu factorii de mediu.

- )istemul superintensiv Nse află în faza de cercetare. ?cest sistem este diferit de cel dela măr. 3oiurile şi portaltoii de prun nu au încă o !igoare foarte redusă, în plus au şi altecaracteristici de creştere şi fructificare. 3e pot obţine densităţi de ''''-9999 pomiQha, ceea cecorespund următoarelor distanţe de plantare$ ',6 " 4,+ m% ',6-6,+ m sau 9"7% 9"5% 9"6 m etc.

3istemul de cultură cu densităţi mari de '+++-'6++ pomiQha include obligatoriu !erigitehnologice specifice, cum ar fi tăierile în !erde, realizarea unei anumite structuri a coroanelor

 prin tăieri, fertilizare, combaterea bolilor şi dăunătorilor.?mplasarea prunului în teren se face ţinând seama de cerinţele acestei specii faţă de

factorii ecologici. Pe terenurile cu pantă medie, prunul se amplasează pe tot !ersantul,

e!itându-se !ăile reci şi e"cesi! de umede. Pe terenurile cu pantă mare ('6-96 , prunul se

86

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 76/166

amplasează în treimea milocie a pantei, pe e"poziţii sudice, sud-!estice sau sud-estice. >nzonele deficitare în precipitaţii puternic iluminate se amplasează la baza pantei pe e"poziţienordică, estică sau !estică, unde deficitul hidric este mai redus.

 @poca optimă de plantare a prunului este toamna, după căderea frunzelor, până la!enirea îngheţului. >n situaţii deosebite, prunul se poate planta şi primă!ara foarte de!reme,imediat ce se poate intra în câmp. Beşi e"istă posibilitatea de a se planta şi în ferestrele iernii,

când temperatura este de peste 9-7o

#, nu recomandăm această epocă datorită riscurilor foartemari. Batorită faptului că multe soiuri de prun sunt autosterile, iar cele autofertile dau producţii mai mari în cazul polenizării încrucişate, se recomandă plantarea în aceeaşi parcelăa 7-5 soiuri cu înflorire apropiată, apro"imati! aceeaşi epocă de maturare şi necesită aceeaşiagrotehnică.

aportul între soiurile de bază şi cele polenizatoare poate fi de '$'% '$9% '$7 sau '$5.3oiurile polenizatoare se !or amplasa în aşa fel încât să nu e"iste o distanţă mai mare de 96-7+ m faţă de cele de bază.

Este important de reţinut faptul că la acelaşi soi diferiţi polenizatori au o influenţădiferită nu numai asupra producţiei, dar şi asupra raportului pulpăQsâmbure, conţinutului însubstanţă uscată, coloraţiei, a epocii de maturare şi duratei de păstrare a fructelor.

>n acest conte"t recomandăm pentru practică următorii polenizatori pentru prun (tabelul'6..

Tabelul 29-Poleni&atorii principalelor soiuri #e prun

(după . oman

-oiul #e poleni&at Principalele soiuri poleni&atoare)!en ?nna 3pIth, =inete româneşti, ras ameliorat, 3tanle/, i!ers timpuriu.)nna -pat' =inete româneşti, ras ameliorat, =inete de *talia, ?gen, 3tanle/, =alor, i!ers timpuriu(ras ameliorat ?nna 3pIth, =inete româneşti, =inete de *taliaRivers timpuriu ?nna 3pIth, ?gen, ras ameliorat,3tanle/Tuleu !ras 3tanle/, i!ers timpuriu, ?gen, ras ameliorat, ?nna 3pIth, =alor Tuleu timpuriu ras ameliorat, =alor, ?gen, 3tanle/, Earl/ ri!ers, enclod ?lthan

Vinete rom0neşti ?nna 3pIth, ?gen, enclod ?lthan-ilvia enclod ?lthan, Earl/ i!ers, ?gen, ras ameliorat, 3tanle/, ?nna 3pIthCentenar ?gen, ras ameliorat, ?nna 3pIth, encod ?lthan, 3tanle/Diana i!ers timpuriu, ?gen, ras ameliorat, 3tanle/, ?nna 3pIth, =alor Ialomiţa i!ers timpuriu, 3il!ia, ?gen, ras ameliorat, enclod ?lthan, ?nna 3pIth, =alor Piteştean ?gen, ras ameliorat, 3tanle/, ?nna 3pIth, =alorCarpatin i!ers timpuriu, ?gen, 3tanle/, ras ameliorat, ?nna 3pIth+inerva i!ers timpuriu, ?gen, 3tanle/, ras ameliorat, ?nna 3pIthD0mboviţa i!ers timpuriu, 3il!ia, ?gen, 3tanle/, ras ameliorat, ?nna 3pIth, enclod ?lthanPescruş ?nna 3pIth, enclod ?lthan, 3tanle/

Tierile la prun reprezintă una din !erigile tehnologice esenţiale în obţinerea

 producţiei. &ăierile se grupează în două$ de formare şi fructificare, fără a e"ista o barieră netăîntre ele.Tăierile de formare  încep odată cu plantarea pomilor şi au ca obiecti!e de bază

următoarele$- formarea unui schelet !iguros şi armonios repartizat%- garnisirea cât mai rapidă a ramurilor de schelet şi semischelet cu ramuri de rod%- facilitarea lucrărilor mecanizate etc.#ele mai răspândite forme de coroană la prun sunt$ vasul ameliorat, vasul suprapus,

vasul aplatizat, piramida întreruptă, piramida eta.ată rărită, piramida mixtă, palmeta cubraţe oblice şi fusul subţire- Pentru formarea cât mai rapidă a coroanelor la prun, trebuie!alorificată creşterea rapidă din primii ani şi capacitatea de emitere a lăstarilor anticipaţi.

84

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 77/166

@ormarea corectă şi rapidă a coroanei se realizează foarte bine dacă se îmbină tăierile din perioada de repaus cu inter!enţiile din perioada de !egetaţie care sunt şi cele mairecomandate. ?stfel, perioada de formare a coroanei se poate reduce cu ' chiar 9 ani.

&ăierile, chiar de formare, în perioadele de tinereţe !or fi foarte reduse, limitându-se lastrictul necesar. >ncă din primii ani după plantare multe soiuri încep să fructifice, iar greutateafructelor curbează ramurile, mărind unghiul de inserţie, chiar şi la soiurile cu tendinţă de

creştere !erticală. Be asemenea, la aceste soiuri se ciupesc lăstarii de prelungire la distanţa deramificare proiectată, iar dacă acest lucru nu s-a realizat ramura anuală se !a scurta în primă!ară.

@ormarea unei coroane implică efectuarea câtor!a lucrări succesi!e$ alegerea ramurilorde schelet, proiectarea acestora şi a ramurilor de semischelet. Pentru aceasta se !or reţineramurile plasate în poziţiile cele mai corespunzătoare pentru forma de coroană aleasă. ?cesteramuri se !or scurta cu '+-'9 cm, mai sus de locul în care dorim să se formeze !iitoareleramuri de schelet. #elelalte ramuri, cu poziţii incorecte, se !or suprima la inel, iar cele desemischelet se scurtează cu 'Q7 sau 'Q9 din lungimea lor.

Bupă pornirea în !egetaţie se !or pli!i toţi lăstarii de prisos, când aceştia au 9-5 cm. )asfârşitul primă!erii Nînceputul !erii, când lăstarii au '6-96 cm, se !or alege alte ramuri de

schelet, precum şi ramurile de semischelet formate pe ramurile alese anterior. #eilalţi lăstarise ciupesc sau se răresc lăsând numai pe cei dispuşi bilateral altern-e"terior, cu punctele deinserţie la '6-9+ cm. 1peraţiile se continuă până la formarea completă a coroanei.

)a soiurile din grupa &uleu cu lemnul fragil, unghiurile de ramificare !or fi de 56-66o

 pentru a e!ita dezbinarea ramurilor sub greutatea fructelor. Braonii sau lăstarii din coletformaţi se !or elimina cât mai de!reme, pentru a nu concura pomul.

Tăierile de întreţinere şi fructificare  se bazează pe reducţia şi simplificareasemischeletului, în scopul stabilirii unui echilibru între formaţiunile de rod şi cele !egetati!e,a păstrării !olumului iniţial al coroanei, pentru asigurarea de noi creşteri, pentru o mai bunăiluminare a coroanei, pentru e!itarea alternanţei de rodire etc.

&ăierile se !or face diferenţiat, în raport cu !ârsta pomilor, starea lor fiziologică, speciaşi soiurile. Prin tăieri se !or îndepărta ramurile uscate şi rău plasate. amurile roditoare se !orrări numai în anumite situaţii. )a pomii intraţi în prima perioadă de rodire, unde se manifestăscăderea potenţialului de creştere, este necesar ca la 7-5 ani să se efectueze tăieri uşoare dereducţie, prin scurtarea ramurilor de schelet în lemn de 9-7 ani, deasupra unei ramuri degarnisire.

#u prileul acestor tăieri se !or păstra ramurile buchet şi ramurile de garnisire care nudepăşesc lungimea de 7+ cm. Bacă sunt prea dese, se înlătură cele mai slabe. amurile degarnisire care nu depăşesc 4+ cm şi au unghiul de ramificare 6+-66 o  se scurtează la :-'+muguri, iar cele mai lungi cu unghi de ramificare mic se palisează în poziţie orizontală sau sescurtează la :-'+ muguri, de asemenea, cele de prelungire se scurtează la 'Q7-'Q9 din

lungimea lor. )a prun se aplică tăieri de corecţie în cazul când pomii nu au fost tăiaţi anualsau la cei tăiaţi necorespunzător. Be asemenea, în perioada de declin se efectuează tăieri dereîntinerire mai se!ere la ni!elul scheletului.

ntreţinerea solului7 >n plantaţiile tinere, până la intrarea pe rod solul se poate culti!acu legume, mazăre, fasole, cartofi, căpşuni etc., realizându-se culturi intercalate-  Beasemenea, un alt mod de întreţinere a solului este cel cu îngrăşăminte verzi. Pe rândul de

 pomi, obligatoriu, solul se !a menţine ca ogor lucrat pe o bandă lată de ',6-9,+ m.>n plantaţiile pe rod solul se !a întreţine în funcţie de ni!elul precipitaţiilor şi de panta

terenului. ?stfel, în zonele de stepă este recomandat ogorul lucrat , în timp ce în zonelecolinare cu precipitaţii suficiente intervalele dintre rânduri pot fi înierbate, iar iarba cosită de9-7 ori şi folosită ca mulci. )ucrările solului (arătura se !a efectua la '9-'6 cm, iar discuirea

sau culti!area la :-'+ cm. n sistem care a dat rezultate în cultura prunului este erbicidarea

88

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 78/166

 pe rândul de pomi. >n această situaţie se !or elimina în prealabil toţi draonii sau lăstarii dincolet. Erbicide folosite în cultura prunului sunt$ esatop 6+ DP Z 4['+ GgQha, #aragard 56+Z4-: GgQha, ramo"one Z 7-6 lQha, Be!rinol 6+ D Z 8-: GgQha, 3tarone 96+ Z 6 GgQha,oundup 7-5 GgQha, @usilade 5 lQha, 2abu E# Z 5-6 lQha, @ocus ultra 7-5 GgQha, alant 5-6GgQha, &arga '+ ;# Z 5-6 GgQha etc.

%ertili&area plantaţiilor #e prun reprezintă o !erigă tehnologică importantă dacă se

are în !edere faptul că această specie se amplasează pe terenuri mai puţin fertile, subţiri, chiarerodate. 2i!elul fertilizării se stabileşte în funcţie de gradul de apro!izionare a solului cuelemente nutriti!e, te"tură, regimul de precipitaţii, producţia planificată etc. ?naliza de sol şidiagnoza foliară sunt principalele determinări ce conduc la date certe pri!ind fertilizarea.

)a un hectar de prun cu 6++ pomi şi o producţie de '6 tone anual se e"trage din sol$ 58Gg 2, '9 Gg P916, 89 Gg C 91, 45 Gg #a1, '7 Gg 0g1. Bin aceste cantităţi e"trase definiti!din sol se regăsesc numai o parte în substanţele minerale conţinute în fructe şi lemnul nou, şianume de$ ': Gg 2, 4 Gg P916, 5+ Gg C 91, 77 Gg #a1 şi 4 Gg 0g1 la hectar. Biferenţa dintrecele două grupe de cifre aunge din nou în sol prin frunzele şi fructele căzute.

Bupă 0. autier, conţinutul optim al frunzelor în elemente nutriti!e este de$ 2 Z 9,'7-9,5+ % C 91 Z ',<:-9,:9 % #a1 Z ',8<-9,96 % 0g Z +,78-+,57 % 0n Z 66-:+ ppm% ; Z

77-74 ppm% Xn Z '8-9' ppm. Pentru a compensa aceste cosumuri, o plantaţie matură de prunare ne!oie anual de '++-'9+ Gg 2Qha, 4+-8+ Gg PQha, '++-'9+ Gg CQha şi odată la 7-5 ani 7+-5+ t gunoi de grad. ?ceste doze se corelează cu elementele prezentate anterior.>n plantaţiiletinere aceste doze se reduc cu 'Q7 până la 'Q5

*ntensitatea ma"imă a absorbţiei rădăcinilor prunului are loc când temperatura soluluieste de '4-':o#. )a temperaturi mai mici absorbţia se reduce şi se opreşte sub 9o#. Beasemenea, acti!itatea rădăcinilor scade şi pe măsura creşterii temperaturii solului peste ':-9+o#. miditatea optimă a solului pentru acti!itatea rădăcinilor prunului este de 4+-:+ dincapacitatea de câmp.

>ngrăşămintele organice şi chimice cu fosfor şi potasiu se aplică într-o singură repriză,toamna, şi se încorporează în sol. ?ceste îngrăşăminte pot fi administrate şi iarna sau

 primă!ara înainte de pornirea în !egetaţie, dar efectul lor este mult diminuat.>ngrăşămintele cu azot se !or aplica în 9-7 reprize, în funcţie de permeabilitatea pentru

apă a solului şi regimul plu!iometric. Pe solurile greu permeabile, cu capacitate mare dereţinere a apei, cu un conţinut mai mare de 76 argilă, 9Q7 din îngrăşămintele cu azot seaplică toamna şi 'Q7 primă!ara înainte de pornirea în !egetaţie. Pe solurile uşor permeabile,'Q7 din doza de azot se aplică toamna, iar restul primă!ara în două reprize$ 'Q7 înainte de

 pornirea în !egetaţie şi 'Q7 la începutul creşterii intense a lăstarilor.Pe solurile nisipoase se pot folosi cu succes îngrăşămintele !erzi semănate toamna şi

încorporate în luna mai.>n plantaţiile clasice menţinute înţelenite, în care îngrăşămintele pentru pomi se aplică

local, inter!alele dintre pomi care rămân nelucrate se fertilizează suplimentar cu 6+ Gg 2Qhadupă fiecare coasă.Iri!area plantaţiilor #e prun este obligatorie în zonele de stepă şi sil!ostepă cu mai

 puţin de 66+ mm precipitaţii anuale, precum şi în regiunile moderat umede (66+-46+ mmannual, dacă din acestea cel puţin 9++-96+ mm nu cad în lunile mai, iunie şi iulie. >n acestesituaţii se !or aplica 7-5 udări cu 9+-7+ l apă la fiecare pom sau 7-5 udări cu 76+-56+ m 7Qha

 pentru ca apa să aungă la 9+-4+ cm, zona de creştere a maorităţii rădăcinilor absorbante şi săasigure 4+-:+ din capacitatea de câmp.

Perioadele critice în apro!izionarea prunului cu apă sunt$ după înflorit, în faza deîntărire a sâmburilor, la intrarea fructelor în pârgă% după recoltare se face udarea deapro!izionare. Prin irigare creşte cantitatea şi calitatea producţiei şi pre!ine debilitarea

 pomilor.

8:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 79/166

 sigurarea agentului polenizator  este o măsură eficientă mai ales în condiţiile în care prin aplicarea tratamentelor fitosanitare o mare parte din entomofauna naturală polenizatoareeste distrusă.

>n aceste condiţii, chiar dacă pomii diferenţiază muguri de rod, înfloresc abundent, suntinterfertile% însă nu are loc polenizarea din lipsa agentului polenizator nici fecundarea nu areloc, iar producţiile sunt mici. ?sigurarea agentului polenizator se face prin introducerea în

 plantaţie a 9-7 stupi cu albine la hectar.Normarea pro#ucţiei7 Bin descrierea soiurilor de prun s-a putut constata că multedintre acestea au tendinţa de a se supraîncărca cu rod. ?cest fenomen conduce la obţinereaunor producţii foarte mari cantitati!, dar slabe calitati!, cu efecte negati!e asupra !alorificării.>n plus, în anul respecti!, pomii !or diferenţia puţini muguri de rod pentru anul următorinstalându-se astfel periodicitatea de rodire. Be asemenea, la soiurile din grupa &uleu curamuri fragile, acestea N adesea se rup sub greutatea fructelor compromiţând !iitorul pomului.

E!itarea supraîncărcării cu fructe a pomului se poate realiza prin două măsuri maiimportante$ efectuarea ritmică şi corectă a tăierilor şi rărirea fructelor. eferitor la primamăsură precizăm că în anii în care pomii sunt supraîncărcaţi cu rod se !or efectua tăierise!ere, dominate în primul rând de scurtări, iar în anii cu puţini muguri floriferi tăierile !or fi

mai reduse, acestea realizându-se prin răriri.Bacă şi după aplicarea corectă a tăierilor de fructificare pomii rămân cu o producţie

foarte mare, atunci aceste măsuri !or fi completate cu răritul fructelor. E"istă mai multemetode de rărit a fructelor, dar singura care se ustifică economic este cea chimică.

Combaterea bolilor şi #untorilor

Combaterea bolilor şi dăunătorilor   - reprezintă un segment !ital în tehnologia decultură a prunului. 2erespectarea acestei !erigi tehnologice poate compromite total producţiadin anul respecti!, dar şi din anii următori.

Bintre bolile care afectează prunului cele mai importante sunt$ deformarea fructelor sauhurlupii, pătarea roşie, monilioza, ciuruirea bacteriană etc-,   iar dintre dăunătoriD viespea

 fructelor, viespea s(mburilor, viermele prunelor, afidele >  care sunt şi !ectori ai !irozelor etc.#ombaterea acestora se face prin 9-7 tratamente în perioada de repaus şi :-'+ tratamente în

 perioada de !egetaţie conform tabelului '4.Tabelul 2< 

-c'ema #e combatere a bolilor şi #untorilor prunului

Nr7crt7

%enofa&a $oli şi #untori #e combtut Pestici#ele folosite Observaţii

" 1 # $ %' epaus

!egetati!Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus$Păduchii testoşi ai prunului%1uă de păianeni,

#arbeto" 78#E (+,:-',+ ,Polisulfură de bariu (4,+

9 mflareamugurilor(aprilie *-**

Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus,1uă de acarieni

3 ' (',6

0onilioză ( $onilinia laxa, $onilinia fructigena+,#iuruirea frunzelor *)tigminacarpophila+

&urdacupral (+,6 #aptadin 6+ P (+,96 Polibar (',+

7 >nfoiereacorolei, buton alb(aprilie **-***

*nsecte defoliatoare (1rg/a sp.,cotari% 0onilioză% ( $onilinialaxa, $onilinia fructigena+,#iuruirea frunzelor *)tigminacarpophila bacterioze

&urdacupral (+,6 #aptadin 6+ P (+,96 Polibar (',+

8<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 80/166

Continuare Tabelul 2<-" 1 # $ %

5 >nceputulscuturării petalelor(aprilie ***-mai *

0onilioză ( $onilinia laxa, $onilinia fructigena#iuruirea frunzelor *)tigmina carpophila+Pătarea roşie a fructelor 

*Pol1stigma rubrum+

@olpan 6+ DP (+,9 % 0erpan 6+DP (+,9 ,% Bithane 0 56 (+,9 %#aptadin 6+ P (+,96

  insecte defoliatoare (/rg1aantiIua, $alocosoma neustria,Chematobia brumata,K1berniadefoliaria+?carieni, păduchi de frunză,!iespea sâmburilor de prun*@ur1toma schreineri+

Xolone 76 E# (+,9 % 1nefon :+(+,'6% 3into" 96 E# (+,96% 2urelle B (+,+86 % @astac (+,+9%Carate (+,+9 sau &alstar (+,+5

6 @ructul cudiametrul de+,6-',+ cm(mai Q **-***

#iuruirea frunzelor *)tigmina carpophila+

@olpan 6+ DP (+,9 % 0erpan 6+DP (+,9% Bithane 0 56 (+,9%#aptadin 6+ P (+,96Pătarea roşie a fructelor 

*Pol1stigma rubrum+!iespea sâmburilor de prun*@ur1toma schreineri+

#hinmi" 6 E# (+,+7 % Biazol 4+E# (+,'6% 3umi- alpha 9,6 E#

(+,+5,Becis 9,6 E# (+,+7 % 3into" 96 E#(+,9% #arbeto" 78 E# (+,6

=iermele prunelor, '*C1dia funebrana+

4 @ructul cudiametrul',+-',6 cm('6-9+ iunie

Pătarea roşie a fructelor *Pol1stigma rubrum+

@olpan 6+ DP (+,9 % 0erpan 6+DP (+,9% Bithane 0 56 (+,9%#aptadin 6+ P (+,96% 0ancozeb:+ DP (+,9% Pol/ram B@ (+,9%=ondozeb :+ DP (+,9

#iuruirea frunzelor *)tigmina carpophila+

Păduchele din 3an AosF(Juadraspidiotus perniciosus,

Ecalu" 3 (+,', eldan 5+ E# (+,'6% #arbeto" 78 E# (+,6% ltracid9+ E# (+,9

8 @ructul cudiametrul9,+-9,6 cm

(iulie Q *

Pătarea roşie a fructelor *Pol1stigma rubrum+

Bithane 056 (+,9 ,@olpan 6+ DP (+,9 , 3ancozeb :+DP (+,9 #iuruirea frunzelor *)tigmina

carpophila+0onilioză( $onilinia laxa, $onilinia fructigena

3umile" 6+ DP (+,' % o!ral 6+DP (+,'% &opsin 0 8+ (+,'%Bithane 0 56 (+,9

=iermele prunelor, 9*C1dia funebrana+,omizi defoliatoare

#hinmi" 6 E# (+,+7 % Biazol 4+E# (+,'6% 3umi- alpha 9,6 E#(+,+5%Becis 9,6 E# (+,+7 % @astac '+ E#(+,+'6

?carieni*Panon1chus ulmi, Tetran1chusurticae, 8- rubrioculus+

 2eoron 6++ E# (+,' % Celthane ':E# (+,9% 1mite 6+ DP (+,9%3anmite 9+ DP (+,+6

: @ructul cudiametrul7,+-7,6 cm(iulieQ**-***

0onilioză( $onilinia laxa, $onilinia fructigena

3umile" 6+ DP (+,' % o!ral 6+DP (+,'% &opsin 0 8+ (+,'%Bithane 0 56 (+,9

=iermele prunelor, 9*C1dia funebrana+,omizi defoliatoare

#hinmi" 6 E# (+,+7 % Biazol 4+E# (+,'6 % 3umi- alpha 9,6 E#(+,+5 % Becis 9,6 E# (+,+7 %@astac '+ E# (+,+'6, &alstar '+E# (+,+5

< @ructe intrateîn pârgă (9+-95 august

0onilioză( $onilinia laxa, $onilinia fructigena

3umile" 6+ DP (+,' % o!ral 6+DP (+,'% onilan 6+ DP (+,+8

Păduchele din 3an AosF, 9(Juadraspidiotus perniciosus,

Ecalu" 3 (+,'%eldan 5+ E# (+,'6% #arbeto" 78E# (+,6% ltracid 9+ E# (+,9%Pirine" 5: E# (+,9 % *midan 6+DP (+,9

 2umai la soiuriletimpurii

:+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 81/166

Particularitţile maturrii şi recoltrii prunelor

0aturarea prunelor reprezintă faza de dez!oltare în care procesele de creştere, biochimice şi fiziologice% aung la un ni!el caracteristic care le fac edibile în momentulrecoltării sau după aceea. >n această fenofază au loc modificări ale culorii, fermităţii, gustului

şi aromei prunelor.#a şi la alte fructe, şi la prune e"istă mai multe grade de maturare$ prepârga, pârga,

maturitatea de recoltare, maturitatea de consum, maturitatea fiziologică, postmaturarea.0aturitatea de recoltare reprezintă momentul î n care fructele desprinse de pe plantă îşi

continuă maturarea până la atingerea calităţilor organoleptice ma"ime. ?cum fructele au aunsla mărimea, forma, pigmentaţia, culoarea şi gustul caracteristic soiului. )a prune, acestmoment trebuie să fie cât mai apropiat de momentul optim de consum. >n această fază serecoltează soiurile destinate e"portului sau transportului la mari distanţe.

3oiurile de prun destinate consumului în stare proaspătă au maturitatea de recoltare cucel mult 7-5 zile înainte de maturitatea de consum. Bacă sunt recoltate mai de!reme, prunelenu-şi mai desă!ârşesc maturarea, iar gustul lor rămâne deficitar. ecoltate mai târziu prunelede!in sensibile la manipulare şi transport, îşi pierd fermitatea structo-te"turală şi sunt uşoratacate de boli sau deranamente fiziologice.

0aturitatea de consum reprezintă momentul în care prunele realizează un echilibru biochimic optim, cu un gust, structură, te"tură şi arome corespunzăătoare calităţilor gustati!ema"ime. )a maturitatea de consum se recoltează soiurile de prune destinate consumului

 proaspăt local, precum şi cele destinate deshidratării şi industrializării inclusi! sub formă dealcool.

Pentru consumul în stare proaspătă, prunele se recoltează manual cu tot cu peduncul,fără a îndepărta pruina. @ructele se aşază în ambalae cu capacităţi mici de 6-4 Gg, care se !oraşeza în locuri umbrite. 3ortatul se face direct din pom. Pentru industrializare, prunele se pot

recolta şi mecanizat prin scuturarea cu autorul !ibratoarelor şi preluare pe prelate. Pentruaceasta, distanţele de plantare !or fi mărite (8 " 8 m, !or fi alese soiurile cu desprindereauşoară a fructelor, e!entual se !or aplica tratamente cu produse care să fa!orizezedesprinderea.

:'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 82/166

CU"TUR) CIREU"UI

#erasus a!ium ). 0onch, @am. osaceae3ubfam. Prunoideae

Importanţa. ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

Importanţ

#ireşul este o specie pomicolă cu deosebită importanţă economică, dată de însuşirile

nutriti!e, tehnologice şi comerciale ale fructelor, care găseşte în omânia condiţii optime demanifestare a potenţialului său agrobiologic.#ireşele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin conţinutul ridicat în !itamine,

săruri minerale, zaharuri, aspect atrăgător, fac obiectul uneia dintre cele mai eficienteacti!ităţi comerciale.

@ructele sunt destinate atât consumului în stare proaspătă, cât şi prelucrării industrialesub formă de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceţuri, băuturi alcoolice, produse decofetărie, patiserie etc.

#ireşele depăşesc toate speciile pomicole în ceea ce pri!eşte conţinutul mediu în zahărtotal (glucoză, le!uloză, zaharoză, iar ca aciditate şi alte componente ocupă o poziţieintermediară$ substanţă uscată '+,8<-95,8+, zahăr total 8,8-'4,:, aciditate totală +,5<-

',74, substanţe tanoide +,4-',7, substanţe pectice +,+4-+,74 , substanţe proteice +,64-',47, substanţe minerale +,'<-+,49 (după Pomologia omâniei, '<46, !itaminele$ #(4,6' mg , ? (+,6 mg , ;' +,+6 mg , E 9,95 mg % săruri minerale$ #a '+,+ mg , C'8+,+ mg , P 9+,+ mg , @e +,6 mg .

Este o specie relati! precoce (6-4 ani de la plantare, are o tehnologie relati! simplă, produce mult şi constant.

3e poate culti!a masi!, pe aliniamente sau izolat, începând cu zona litorală şi până la peste :++ m altitudine.

Este un apreciat element decorati! prin portul înalt, abundenţa şi gingăşia florilor,longe!itate etc., )emnul de cireş este foarte apreciat în industria mobilei.

Bin pedunculul fructelor se prepară un ceai cu efect puternic depurati!, fiind folosit cu

succes la tratarea unor boli renale, ca preparat fitofarmaceutic etc.Pe piaţa de fructe proaspete sunt preferate soiurile cu fructe de tip KbigarreauL, de

culoare roşie-strălucitoare sau bicolore, cu peduncul gros, !erde, rezistente la crăpare,transport şi depozitare temporară, cu masa de peste 8-: g.

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

#ele mai multe soiuri culti!ate aparţin speciei Cerasus avium - (9n Z9"Z'4. ?ceastăspecie este originară din zona cuprinsă între 0area 2eagră şi 0area #aspică, de unde s-arăspândit în Europa şi ?sia. >n stare sălbatică se mai întâlneşte în *ran, #hina, usia, ?sia0ică, ?sia #entrală, ?frica de 2ord, sudul şi estul Europei. Bupă alţi autori (1lden, '<48%Datims, '<84, forma diploidă a genului Prunus a apărut spontan în ?sia #entrală, iar din

:9

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 83/166

această specie ancestrală au deri!at ulterior cireşul şi !işinul. =a!ilo! ('<6< susţine căcireşul şi !işinul s-au format în zonele înalte ale 1rientului ?propiat. edricG ('<'6 şiColesniGo! ('<6< consideră că !arietatea italică a cireşului prezintă o arie mai largă derăspândire, a!ând condiţii optime de formare atât în Europa, cât şi în ?sia şi chiar ?frica de

 2ord, cu un ma"im de fa!orabilitate între 0area 2eagră şi 0area #aspică, respecti! ;alcani,?sia 0ică şi &ranscaucazia.

3e apreciază că cireşele erau folosite în alimentaţia omului cu cca 5+++-4+++ de aniî.r., iar cireşul era culti!at cu apro"imati! 96++ de ani în urmă.?stfel, &eofrast, cu 5++ de ani î.r., relatează despre această specie, iar Plinius (97-8<

d.r., în Kistoria naturalisL, descrie '+ soiuri dintre cele mai reprezentati!e$ Auniana (cumaturare timpurie, Buriana (fructe pietroase, Auliana, &ricolor etc.

>n prezent, cireşul se culti!ă între paralelele de 5+-4+o latitudine nordică, dar izolat seîntâlneşte pe toate continentele. Bintre acestea, Europa produce cca 46 din producţiamondială, urmată de ?sia, ?merica de 2ord, 1ceania, ?frica şi ?merica #entrală (tabelul'4..

Tabelul 2<-Pro#ucţia #e cireşe la nivel mon#ial 1t2

(;uletin @.?.1., '<<<Continentul 3445 3446 3444

&1&?) d.c. '.4'4.++4 '.4+6.659 '.447.968Europa 85+.599 849.9'9 :'4.645?sia 4':.+75 6<8.545 4++.<<7?merica de 2ord 9+<.'++ '<5.8++ '<5.8++1ceania <.+++ :.76+ :.5++?frica 8.5<8 '+.5<4 '+.9:+?merica #entrală '.'+< 4++ 4++

Bupă cum se constată, producţia mondială de cireşe depăşeşte ',4 milioane tone,aceasta obţinându-se de pe cca 7++.+++ ha.

>n Europa, mari producătoare de cireşe sunt$ ermania, *talia, @ranţa, omânia, 3pania,recia ş.a. (tabelul '8..

Tabelul 2=-Pro#ucţia #e cireşe la nivel european 1t2

(;uletin @.?.1., '<<<

Ţara 3445 3446 3444&1&?) d.c. 85+.599 849.9'9 :'4.645ermania 45.7++ '99.+67 '74.:++*talia ''5.979 ''8.':5 ''8.':5

@ranţa 44.+++ 76.7++ 84.6++omânia 87.:76 88.<9+ 47.7873pania 45.5++ 69.<++ 69.6++recia 57.+5: 58.9:5 58.9:5

>n omânia se culti!ă cca 8.'6+ ha, cea mai mare parte în sectorul particular, de pe carese obţine o producţie de 47 mii tone (tabelul ':..

Principalele udeţe producătoare sunt$ *aşi, alaţi, =rancea, =aslui, ;otoşani, ;acău, 2eamţ, ?rad. Binamica producţiei este descrescătoare datorită reducerii suprafeţelor,îmbătrânirii plantaţiilor, replantări puţine, tehnologii deficitare.

:7

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 84/166

Tabelul 2E-Principalele :u#eţe pro#uctoare #e cireşe #in Rom0nia

(;ranişte şi Brăgoi, '<<<

;u#eţul 3443344B

Tone =

&1&?) d.c. 5<.4++ 6+.7++ '++*aşi 6.'<< 8.:+9 '6,6alaţi '.:65 4.9+7 '9,7=rancea 5.467 6.'+' '+,'=aslui 7.6+4 5.785 :,8;otoşani 4.:84 5.49+ :,9;acău 7.'55 5.+9' :,+

 2eamţ 7.9'' 7.:88 8,8?rad 5.+99 7.':7 4.7

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

#ireşul este o specie cu o mare !ariabilitate genetică, ceea ce a condus la formarea saucrearea multor soiuri atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră. Be altfel, la cireş, soiul este

 principalul factor de progres al culturii, deoarece soluţiile tehnologice cu ade!ărat noi careimprimă o agroproducti!itate superioară sunt puţine.

Beşi în lume e"istă un număr impresionant de soiuri, ''56 dintre acestea fiindin!entariate de edriG încă din anul '<'6, puţine dintre ele au o reală !aloare economică şi unlarg areal de răspândire.

?nalizând sortimentul, se poate constata că alături de soiurile !aloroase ca =an, 3tella,;igarreau, 2apoleon, lster ş.a., fiecare stat culti!ă soiuri specifice condiţiilor agroecologice

şi tradiţiei locale.Pri!it în ansamblu, sortimentul din ţările mari producătoare este dominat de soiuri cu

fructe de tip K;igarreauL, destinate consumului în stare proaspătă şi de tip K2apoleonL pentru prelucrare industrială (3annier, '<:<. ?nalizând soiurile nou pătrunse în sortiment, remarcămorientarea către soiuri cu fructe mari, de culoare roşie-strălucitoare, cu impact !izual asupraconsumatorului.

3e remarcă, de asemenea, soiurile autocompatibile (3tella, 2eTstar, )apins, 3unburst pentru care e"istă un mare interes.

?bsenţa din sortimentul recomandat a soiurilor de tip KcompactL, cu !olum mic decoroană, !ine să confirme, o dată în plus, că cele obţinute până acum au deficienţe maricomerciale, chiar dacă pomii au !igoare mică.

>n omânia, până în anul '<46, maoritatea soiurilor erau autohtone, foarte !echi sau de pro!enineţă germană. >n prezent, sortimentul cuprinde 76 soiuri, maoritatea noi, din care 99sunt româneşti şi '7 sunt străine, maoritatea cu fructe dulci, dar şi amare, destinateindustrializării.

3oiurile din sortimentul actual îşi eşalonează maturarea fructelor pe o perioadă de 4+-8+zile, din prima decadă a lunii mai până la milocul lunii iulie.

3oiul ideal, care să satisfacă interesele culti!atorilor, tehnologilor, comercianţilor şiconsumatorilor, deopotri!ă şi de-a-ntregul, nu a fost creat şi continuă să fie dezideratul tuturor

 programelor de ameliorare genetică (XTintscher, '<87, =. #ociu, '<<+.

:5

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 85/166

-OIURI CU %RUCTE DU"CI

37 Rivan N soi suedez ('<<', obţinut din Earl/ i!ers " =an, de !igoare medie spremare, coroană larg piramidală, bine garnisită cu buchete de mai şi ramuri milocii mai alesspre e"terior, mediu rezistent la ger, recomandat mai ales pentru zonele sudice ale ţării.

@ructele sunt mari pentru un soi timpuriu (9+Q9'Q': mm şi 6,6-4,+ g, cordiforme, roşii-deschis, cu pieliţa subţire şi sensibilă la crăpare. Pulpa este semipietroasă, dulce-acidulată, deculoare roz-deschis, plăcută la gust. 0aturitatea$ prima decadă a lunii iunie. 3e pretează şi

 pentru recoltarea în pârgă, pentru a e!ita pierderile prin crăpare.87 -corospel,a N soi ucrainean, obţinut în '<75 prin hibridarea soiurilor @ranz Aoseph şi

@urheste der 0arG, inclus în sortimentul românesc în '<<'. Pomul este de !igoare medie spremare, cu coroana globuloasă, rodeşte pe buchete de mai preponderent, este producti!,rezistent la secetă, ger, boli şi dăunători. @ructul este de mărime medie spre mare pentru unsoi timpuriu (6,6-4,+ g, dulce-acidulat, cordiform-alungit, roşu-deschis, sensibil la crăpare încondiţii de precipitaţii în perioada de pârgă. Pulpa este roză, de consistenţă medie, suculentă.0aturarea$ ultima decadă din luna mai.

?7 $i!arreau $urlat  N soi francez ('<76, de !igoare medie, cu coroana largă,globuloasă, cu fructificare preponderent pe buchete de mai, sensibil la #ocom/ces şi 0onilia.@ructul este mare pentru un soi timpuriu (4-8 g, roşu-închis, sferic, pulpa pietroasă, cu suculcolorat, foarte plăcută la gust, neaderentă. Este un soi foarte cunoscut şi considerat în multeţări europene soi de reper. 0aturarea$ ultima decadă a lunii mai.

@7 Ponoare N soi românesc ('<:<, obţinut din Pietroase negre de 1dessa şi amon1li!a, de !igoare milocie-mare, cu coroana larg piramidală. Produce abundent şi constant.@ructul de mărime submedie (6,+-4,5 g, de culoare roşie, pulpa semipietroasă, suculentă, gustdulce, uşor acidulat. 3e recomandă pentru zonele nordice şi !estice ale ţării. 0aturarea$ primadecadă a lunii iunie.

A7 Roşii #e $istriţa N soi românesc (edelfinger " amon 1li!a, '<8:, semi!iguros,

cu fructificare pe ramuri milocii şi buchete de mai, cu coroană piramidală până la globuloasă.@ructul este o!oid, de greutate medie (6,9 g, roşu închis, lucios. Pulpa este semipietroasă, deculoare roz-roşie, dulce, plăcut acidulată, cu sucul slab colorat, semiaderentă. Este rezistent lager, tolerant la antracnoză şi 0onilia. ?re o mare plasticitate ecologică. 0aturarea$ prima

 umătate a lunii iunie.B7 Ne!re #e $istriţa N soi românesc ('<4:, obţinut din edelfinger şi ermersdorf, de

!igoare milocie spre mare, cu coroana globuloasă până la larg piramidală, cu fructificare pe buchete de mai şi ramuri milocii. ?re o bună plasticitate ecologică şi este tolerant laantracnoză şi monilioză. @ructul este mediu (6,+ g, o!oid, roşu, turtit lateral, de culoareneagră, peduncul scurt. Pulpa semipietroasă, suculentă, dulce, roşie-închis. 0aturarea$ prima

 umătate a lunii iunie.57 Iva N soi românesc (edelfinger " amon 1li!a, omologat în '<<5, semi!iguros, cu

coroana piramidală până la globuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, curezistenţă ecologică şi toleranţă la antracnoză şi monilioză. @ructul este mediu spre mare (4,<g, aplatizat, de culoare roşie purpurie. Pulpa este semipietroasă, roşie, mediu suculentă, cusucul colorat în roz. ?re afinitate bună la altoire cu cireşul şi !işinul. 0aturarea$ prima

 umătate a lunii iunie.67 I&verna  N soi românesc (amon 1li!a " ermersdorf, '<:<, de !igoare medie,

coroana piramidală, producti!, intră pe rod în anul =-=* de la plantare. @ructul este demărime mare (4,+-8,6 g, sferic, roşu închis. Pulpa este pietroasă, dulce, slab acidulată,rezistentă la crăpare. 3e recomandă mai ales în sudul şi !estul ţării. 0aturarea$ decada a doua

a lunii iunie.

:6

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 86/166

47 Cerna  N soi românesc, obţinut prin hibridarea liberă a soiului &hurn und &a"is,omologat în '<:5, de !igoare mică, coroana globuloasă, unghiuri de ramificare mari, pletoasă,cu fructificare predominantă pe buchete de mai, cu frunziş !erde deschis, bogat, seautoumbreşte. @ructul este mare, 8,6-: g în primii ani şi 4,6-8 g în plină rodire, tronconic,roşu-aprins, peduncul submilociu, pulpa pietroasă, dulce acidulată.

Este foarte sensibil la crăpare, produce moderat dar constant. 0aturarea$ prima decadă a

lunii iunie.397 Colina N soi românesc (Pietroase negre de 1dessa " ermersdorf, '<:<, de !igoaremedie, cu coroana larg piramidală, produce abundent şi constant. @ructul de mărime medie(4,+-4,6 g, este sferic, roşu-închis, pulpa pietroasă, dulce acidulată. *ntră pe rod începând cuanul = de la plantare, se recomandă pentru zonele de !est şi sud ale ţării. 0aturarea$ după '6iunie.

337 ;ubileu ?9 N soi românesc (edelfinger " amon 1li!a, '<8:, de !igoare medie,coroană globuloasă, cu fructificare predominantă pe ramuri milocii şi buchete de mai, cu

 bună rezistenţă ecologică, tolerant la antracnoză şi monilioză. @ructul este mare (8,5 g, sferic,roşu închis, cu pulpa semipietroasă, suculentă, cu gust dulce, puţin acidulată, neaderentă.0aturarea$ ultima decadă a lunii iunie.

387 -everin  N soi românesc (&hurn und &a"is " ermersdorf, '<<7, de !igoaremilocie, cu coroana piramidală, fructificare predominantă pe buchete de mai, tolerant laatacul bolilor (#ocom/ces, 0onilinia. @ructul este mare (:-'+ g, sferic, uşor alungit, roşu-

 purpuriu, cu pieliţa elastică. Pulpa este pietroasă, suculentă, cu gust dulce, plăcută, cu suculcolorat. Produce mult şi constant. 3e recomandă în toate zonele de cultură a cireşului.0aturarea$ sfârşitul lunii iunie N începutul lunii iulie.

3?7 Van N soi canadian, obţinut prin polenizare liberă a soiului >mpărăteasa Eugenia înanul '<74, de !igoare medie spre mare, cu coroana larg piramidală, cu creşteri moderate,

 permeabilă pentru lumină, cu fructificare pe buchete de mai, cu mare plasticitate ecologică.Este precoce şi producti!. @ructele sunt mari (8-: g, globuloase, uşor aplatizate, roşiistrălucitoare. Pulpa este pietroasă, roz-roşiatică, cu sucul slab colorat, gust dulce-acidulat defoarte bună calitate. Peduncului este scurt (7 cm şi gros. @ructul este mediu rezistent lacrăpare. 0aturarea$ decada a doua a lunii iunie.

3@7 Ro&e N soi românesc (edelfinger " ;igarreau Bonissen, '<<5, de !igoare medie,cu coroana globuloasă, cu fructificare preponderentă pe ramuri milocii şi buchete de mai, curezistenţă ecologică bună, tolerant la antracnoză şi monilioză. Este precoce şi producti!.@ructul este mediu (6,: g, o!oidal-aplatizat, roşu-orange. Pulpa este gălbuie, suculentă, cusucul incolor, fermitate medie. 3e recomandă a se culti!a în 2-E şi centrul &ransil!aniei.0aturarea$ decada a **-a a lunii iunie.

3A7 $in! N soi american, obţinut prin polenizarea liberă a soiului epublican în anul':86, de !igoare medie spre mare, cu coroana larg piramidală, bine garnisită cu buchete de

mai. Este sensibil la ger iar fructele sensibile la crăpare.Produce moderat dar constant. @ructuleste mare (8,+-:,6 g, larg cordiform, armonios, dulce-acidulat. Pedunculul este de lungime şigrosime medie. 0aturitatea de recoltare$ decada a doua a lunii iunie.

3B7 Clasic N soi românesc (;igarreau Bonissen " edelfinger, '<<4, de !igoare medie,cu coroana globuloasă şi fructificare predominantă pe buchete de mai şi ramuri milocii.Produce abundent şi constant. @ructul este de mărime medie (6,6 g, galben, pulpa pietroasă,dulce, destinat în e"clusi!itate industriei alimentare pentru compot. 0aturarea$ decada a douaa lunii iunie.

357 -am  - soi canadian, obţinut prin polenizare liberă a soiului Dindsor, '<67, de!igoare medie spre mare, cu coroana larg piramidală, relati! bine luminată în interior, binegarnisită cu buchete de mai. Este mediu rezistent la ger. @ructul este mare (8-: g, globulos,

uşor aplatizat, de culoare roşie, cu rezistenţă bună la crăpare. Pulpa este pietroasă, roşie,

:4

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 87/166

suculentă, foarte plăcută la gust. Pedunculul este de lungime şi grosime medie. 0aturarea$ adoua decadă a lunii iunie.

367 -omeşan  N soi românesc (edelfinger " amon 1li!a, '<<5, semi!iguros, cucoroana larg piramidală, cu fructificare predominantă pe ramuri milocii şi buchete de mai.?re rezistenţă ecologică bună la factorii de stress climatic, este tolerant la antracnoză şimonilioză. @ructul are greutate medie (4,6 g, alungit, aplatizat !entral, de culoare purpurie,

cu puncte subcutanate rare, puţin !izibile. Pulpa este semipietroasă, roşie, suculentă, dulce, plăcută la gust şi cu sucul roz. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.347 -imbol  N soi românesc (;igarreau Bonissen " ermersdorf, '<<4, de !igoare

medie, cu coroana piramidală şi ramuri de schelet groase. Produce abundent şi constant.@ructul este de mărime medie (4,8 g, galben, pulpa pietroasă, dulce-acidulat. 3e recomandă

 pentru compot. 0aturarea$ decada a ***-a a lunii iunie.897 -tella N soi canadian ()ambert " Aohn Aunes 3eedling 959+, '<64% primul soi

autofertil cu largă răspândire în toate ţările culti!atoare. Pomul este !iguros. @ormează ocoroană largă, ramificată, bine garnisită cu ramuri de rod. Este rezistent la ger. @ructul estemare (8-: g, cordiform, roşu strălucitor, cu pulpa de fermitate medie. Este sensibil la crăpare.Pulpa este pietroasă, crocantă, roşie, dulce-amăruie, plăcută la gust. 0aturarea$ a **-a decadă a

lunii iunie.837 Compact -tella N soi canadian obţinut prin mutageneză din soiul 3tella. Pomul este

semi!iguros, de tip  spur, precoce, producti! şi autofertil. @ructul este mare (8,4 g, roşu-închis, cu pulpa pietroasă, foarte bună organoleptic, neaderentă, cu suc roşu-închis şi sâmburemic (6 din greutatea fructului. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.

887 Tentant N soi românesc (ermersdorf " 3chneider 3path, '<<4, semi!iguros, cucoroana globuloasă, fructificare predominantă pe buchete de mai şi ramuri milocii. @ructuleste mediu (4,6 g, cordiform, cu un mucron în punctul stilar, de culoare roşie-închis, pulpa

 pietroasă, crocantă, dulce, sâmburele de mărime medie. 0aturarea$ umătatea lunii iunie.8?7 Ulster N soi american (3chmidt " )ambert, '<45, de !igoare mare, cu coroana larg

 piramidală, mediu ramificată, cu fructificare predominantă pe buchete de mai. Este rezistent lager şi boli, produce mult şi constant.

@ructul este mare (8-: g, roşu-închis, cordiform-obtuz, cu o teşitură pronunţată spre!ârf pe partea !entrală. Pulpa este fermă, gust dulce, uşor acidulat, plăcută. 0aturarea$ decadaa **-a a lunii iunie.

8@7 $oambe #e Cotnari N soi românesc, !aloros, răspândit în toată ţara dar mai ales în0oldo!a, de !igoare milocie spre mare, cu coroana larg piramidală, creşteri moderate,luminoasă, bine garnisită cu buchete de mai în interior şi ramuri milocii la periferie. Esterezistent la ger şi tolerant la principalele boli. *ntră mai târziu pe rod, dar produce mult şiconstant. @ructul este mare (4,6-: g, scurt cordiform, bicolor (galben cu roşu. Pulpa este albgălbuie, pietroasă, dulce, uşor acidulată, foarte bună la gust. 3e pretează atât pentru consum în

stare proaspătă cât şi pentru industrializare. @ructele sunt rezistente la transport şi păstrare, cuo sensibilitate medie la crăpare. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.8A7 Daria - soi românesc (;oambe de #otnari " &hurn und &a"is, '<<7, de !igoare

medie, cu fructificare predominantă pe buchete de mai, coroana larg piramidală, înfloreştetârziu timp de '+-'9 zile. @ructul este milociu spre mare (4,86 g, roşu închis, cu pieliţasubţire şi rezistentă. Pulpa este roz, pietroasă cu suculenţă medie şi gust bun. 3âmburelemilociu (:, neaderent la pulpă. Este destinat consumului în stare proaspătă dar şi pentruindustrializare. Epoca de maturare semitardi!ă (sfârşitul lunii iunie.

8B7 (ermers#orf N soi !echi german, cu cea mai largă răspândire în toate zonele decultură a cireşului. Pomul este !iguros, cu coroana înalt piramidală, cu fructificare pe buchetede mai. >nfloreşte târziu şi cu intensitate moderată. @ructul este mare (8,6 g, cordiform-obtuz,

uşor turtit dorso-!entral, de culoare roşie, cu pulpa pietroasă, gust dulce, uşor acidulat.

:8

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 88/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 89/166

?A7 )mara N soi românesc ('<:7, selecţie din populaţiile locale, de !igoare medie,drept, cu coroana globuloasă, rară. @ructul mare (5,+-5,6 g pentru un soi cu fruct amar, deculoare neagră, sucul şi pulpa intens colorate, peduncul de lungime medie. Este autosteril.0aturarea$ a **-a decadă a lunii iunie.

?B7 )mar #e +aJut N soi românesc ('<<5, pro!enit dintr-o selecţie locală, pom de tipstandard şi !igoare milocie, cu coroana globuloasă, cu fructificare predominantă pe buchete

de mai şi înflorire timpurie. @ructul este mediu spre mare (5,6 g, cordiform, de culoareneagră, cu pulpa intens colorată, sucul roşu închis, fermitate medie, cu gust intens amar.Epoca de maturare târzie, prima umătate a lunii iulie.

 lte soiuriDamon 1li!a, ?lămâi, ;ăşicate, Brăgănele de Piteşti, #răieşti, 2egrezaharoase, Pietroase negre mari, =ârtoase negre, oşii de Bobra, 0ari de &răinei etc. ?cestesoiuri precum şi multe altele formează un bogat fond de germoplasmă pentru omânia.

Portaltoii cireşului utili&aţi *n Rom0nia

>n omânia, cireşul se înmulţeşte în proporţie de cca :+ pe portaltoi generati!i şinumai 9+ pe portaltoi !egetati!i, creaţii autohtone relati! recente (#ireaşă, '<8<% Parnia,

'<:5, '<:6, '<:4. 6rincipalii portaltoi folosi!i sunt=Cireşul sălbatic  ( Prunus avium  )., !ar.  silvestris - puieţi din biotipuri din flora

spontană, cu bună răsărire, !iguroşi% au o bună afinitate cu toate soiurile de cireş şi cu unelesoiuri de !işin. 3e recomandă pentru zone cu precipitaţii de peste 6++ mmQan, fiind rezistent la

 putregaiuri şi  grobacterium tumefaciens. *mprimă o !igoare mare şi neuniformă soiuriloraltoite şi întârzie intrarea pe rod. 3e foloseşte în pepiniere în proporţie de cca 7+ .

Cireşul franc ( Prunus avium ). - puieţi din soiurile ;igarreau BYnissen, edelfinger,;oambe de #otnari şi alte soiuri cu maturare târzie şi !igoare mare% se altoiesc uşor şi serecomandă pentru aceleaşi zone ca şi cireşul sălbatic.

*mprimă !igoare mare şi neuniformitate soiurilor altoite. 3e foloseşte în proporţie de cca5+. $ahalebul   ( Prunus mahaleb ). - puieţii !iguroşi au afinitate bună cu maoritatea

soiurilor de cireş. Este rezistent la păduchii de frunze şi Coccom1ces hiemalis. 3e recomandă pentru zonele cu precipitaţii sub 4++ mmQan, fiind sensibil la asfi"ia radiculară. Este rezistentla cancerul bacterian şi !alorifică bine terenurile uscate, calcaroase, cu procent mare deschelet. *mprimă o înflorire şi maturare a fructelor mai timpurie cu 4-: zile pentru acelaşi soi,comparati! cu pomii altoiţi pe cireş sălbatic, şi o !igoare mai redusă a pomilor (cuapro"imati! 9+ . >n practica pepinieristică se foloseşte în proporţie de cca '+ , datorităcolectării mai dificile a sâmburilor şi a unui procent mai slab de răsărire, comparati! cucireşul.

%işinul franc  ( Prunus cerasus ). - puieţii din populaţii locale cu maturare târzie sausoiuri ca 3chattemorelle, Bropia, 0ocăneşti '4. 3e folosesc în mică măsură ca portaltoi

 pentru soiurile de cireş, în special pentru solurile grele, reci şi umede. *mprimă o !igoare maimică de creştere, precocitate de rodire şi longe!itate redusă pomilor. ?re o pondere de cca6.

 "PC 2 - portaltoi !egetati! cu origine interspecifică, creat la *#PP Piteşti-0ărăcineni. 3eînmulţeşte prin butăşire în !erde sau marcota, şi are o bună înrădăcinare. 3e altoieşte uşor şiimprimă soiurilor o !igoare medie şi uniformă, fiind compatibil cu maoritatea soiurilor decireş şi !işin. Este rezistent la  scospora  sp. şi cancerul bacterian. 3e recomandă pentrusolurile grele, cu regim aerohidric deficitar. >n producţia pepinieristică deţine o pondere decca 6 .

:<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 90/166

C 20 - portaltoi !egetati! creat la 3#PP Bol prin selecţie clonală indi!iduală dintr-o populaţie locală de cireş. 3e înmulţeşte prin marcota orizontal şi are o bună înrădăcinare. 3ealtoieşte uşor şi este compatibil cu maoritatea soiurilor de cireş% imprimă altoiului o !igoaremedie şi uniformă de creştere.

3e recomandă să fie folosit în aceleaşi zone şi condiţii ca şi cireşul sălbatic, pe care îlînlocuieşte treptat, fiind rapid înmulţit. ?re o pondere în producţie de cca '+ .

Particularitţi #e creştere şi fructificare ale cireşului

)istemul radicular  - #reşterea şi dez!oltarea sa este influenţată de mai mulţi factori, printre care precizăm$ portaltoiul, caracteristicile solului, tehnologia de cultură etc. ?stfel, la pomii altoiţi pe cireş sălbatic sau franc, maoritatea rădăcinilor se află între 9+-6+ cmadâncime, dar unele rădăcini cu creştere !erticală pot pătrunde până la 7-5 m. ?ltoit pe

 portaltoi !egetati! sau !işin, pomii formează un sistem radicular mai puţin dez!oltat şi mai puţin e"tins, de '6-5+ cm adâncime.

>n ambele situaţii, raza sistemului radicular depăşeşte de ',6-7 ori proiecţia coroanei. Pesolurile fertile şi echilibrate hidric, rădăcinile au o ramificare mai puternică în detrimentulcreşterilor în lungime, în timp ce pe soluri

sărace rădăcinile cresc în lungime mai mult dar au o ramificare mai slabă. #reşterea intensă arădăcinilor are loc în două !aluri, unul primă!ara, în aprilie-mai şi celălalt toamna, înainteacăderii frunzelor.

 Partea epigee- #ireşul este un pom !iguros, care în primii ani creşte mai lent. &runchiuleste de regulă drept, scoarţa prezintă un ritidom concentric, foarte rezistent, care adeseaîmpiedică creşterea în grosime a trunchiului. #oroana este piramidală în tinereţe şi in!ers

 piramidală la maturitate. #apacitatea de ramificare şi formarea lăstarilor este în general slabă,rezultând coroane rare, bine luminate şi cu o !ădită tendinţă de etaare. ?"ul principal altulpinii şi ramurile de schelet se îngroaşă mult şi se degarnisesc spre bază, iar după '+-'6 aniformaţiunile de fructificare migrează către e"teriorul coroanei. amurile de rod la cireş seformează din muguri a"ilari sau terminali !egetati!i. ?cestea sunt$ pintenul, buchetul de mai,

ramura milocie, ramura lungă şi ramura pleată.Tipuri de fructificare. - Bupă tipul de fructificare, soiurile de cireş pot fi grupate în$- soiuri de tip spur, fructifică numai pe buchete de mai (soiul @erro!ia%- soiuri de tip standard , care rodesc pe ramuri milocii, ramuri lungi şi buchete de mai

(#epoiu 2., 9++' şi care, la rândul lor, se pot grupa astfel$a.-soiuri cu fructificare predominantă pe buchete de mai (3tella, ;ing, =an,

ermersdorf, lster, #erna, 3e!erin, ;igarreau ;urlat, ;igarreau 0oreau etc.% b7-soiuri cu fructificare predominantă pe ramuri milocii (edelfinger, ;oambe de

#otnari, 3omeşan, oze, Aubileu 7+, oşii de ;istriţa etc.%c.-soiuri care rodesc pe ramuri plete$ amon 1li!a.%(rsta intrării pe rod  a soiurilor este corelată cu formarea ramurilor de rod care poate

fi$- precoce N începând cu anul ** de la plantare$ =an%-  semiprecoce N fructifică în anul *** de la plantare$ 2egre de ;istriţa, *!a, 3omeşan,

#lasic, 3imbol, &entant etc.%-  semitardive  N fructifică începând cu anul *= de la plantare (lster, ;igarreau

Bonissen, ubin, Aubileu 7+, #olina şi Ponoare%- tardive N fructifică începând cu anul = (ermersdorf, Baria, ;igarreau 0oreau.Biferenţierea mugurilor floriferi are loc în condiţiile din sudul ţării la sfârşitul lunii

iunie, iar în nord la începutul lunii iulie.Ciclul anual-  #ireşul porneşte în !egetaţie şi înfloreşte timpuriu, concomitent cu

 piersicul, cu unele soiuri de !işin şi prun. @lorile sunt de tip rozaceu, cu petale mari, albe,

<+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 91/166

 bogate în nectar. Bin mugurii floriferi se formează inflorescenţe cu 9-5 flori. >nfloritul poate fitimpuriu  (#ea mai timpurie, &impurie de 0ai, amon 1li!a, ermersdorf, PietroaseBYnissen şi durează '+-'5 zile.

>nfloritul se suprapune parţial la toate soiurile, ceea ce fa!orizează polenizareaîncrucişată. Polenizarea este entomofilă, iar maoritatea soiurilor sunt autosterile, cu unelee"cepţii (3tella, 3tella #ompact şi unii hibrizi nou creaţi care sunt autofertili şi au ne!oie de

 polenizatori.@rec!ent apare şi fenomenul de intersterilitate între soiuri. #ând 96-7+ din florileunui pom sunt fecundate se obţine o producţie normală. @ructele legate au trei !aluri decădere fiziologică, din care primele două sunt mai importante (hena şi colab., '<88.

Be la înflorire la maturarea fructelor sunt necesare 76-7: zile pentru soiurile timpurii şi4+-46 zile pentru cele târzii.

 Potenţialul productiv al cireşului este de 8-'' tQha şi este influenţat de soi, tehnologia decultură şi condiţiile ecologice.

 !urata de viaţă a pomilor  este influenţată de tehnologia de cultură, condiţiile ecologice, portaltoi etc. ?stfel, în condiţii normale tehnologice şi ecologice, longe!itatea economică acireşului altoit pe cireş sălbatec sau franc este de 76-5+ ani, iar a celui altoit pe mahaleb este

mai scurtă de 96-7+ ani.

%actori care influenţea& #iferenţierea. repartiţia şi calitatea ro#ului< #actorul varietal N soiul influenţează numărul, poziţia şi calitatea mugurilor de rod.%(rsta şi vigoarea pomilor influenţează dez!oltarea ramurilor de rod, ceea ce face ca

!olumul de recoltă să fie proporţional cu numărul de muguri floriferi raportaţi la metrul liniarde ramură.

 Nnclinarea ramurilor N orizontală sau oblică N fa!orizează fructificarea. #olia.ul - bogat cu frunze mai mari stimulează diferenţierea şi creşterea fructelor. Portaltoiul - modifică parametrii de creştere, ramificare, precocitate de rodire,

diferenţiere florală, distribuţia mugurilor şi calitatea fructelor la acelaşi soi. 'ezervele stocate - influenţează în prima parte a perioadei de !egetaţie procesele de

creştere şi fructificare.6radul de interceptare a energiei solare  - influenţează direct şi poziti! intensitatea

fotosintezei şi inducţia florală.

Cerinţele cireşului faţ #e factorii ecolo!ici<

Cerinţele faţ #e lumin*ntensitatea luminii, cu componentele ei N directă şi difuză N depinde de factori ca$

latitudinea, altitudinea, relieful, nebulozitatea, proprietăţile suprafeţei solului, !egetaţia etc.#ireşul este o specie heliofilă, fapt do!edit de răspânderea lui în stare sălbatică numai în

locuri bine luminate, niciodată în locuri umbrite. Producţia de fructe este determinată degradul de pătrundere a luminii în interiorul coroanei pomilor şi crearea pe această cale a unorcondiţii optime de creştere şi dez!oltare a ramurilor fructifere şi a mugurilor florali situaţi înaceastă zonă (autier, '<8+.

Pentru o bună creştere şi dez!oltare, cireşului îi sunt necesare 9'++-97++ ore destrălucire a soareluiQan, repartizate astfel încât în perioada de primă!ară să fie cât mai mare,iar în perioada de !ară şi toamnă să nu depăşească anumite limite. Pomii tineri, în perioada decreştere cer mai multă lumină decât în perioada de rodire ma"imă, precum şi în timpulcreşterii intense a lăstarilor şi maturării fructelor, în comparaţie cu perioada dezmuguritului.*ndicele foliar al cireşului este de +,6-9,4 mai mic decât al mărului, dar mai mare decât al

 prunului.

<'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 92/166

Plantarea în masi! a cireşului !a a!ea succes numai în condiţii de iluminare suficientă,realizată prin schema de plantare, densitate, tăieri, forme de coroană etc.

Cerinţele faţ #e temperatur&emperatura este un factor limitati! pentru cultura cireşului. 2e!oile de căldură ale

cireşului sunt !ariate şi corespund soiului, stadiului de dez!oltare, fazei de !egetaţie, ni!eluluide nutriţie şi sănătate a pomilor etc. (;reton, '<:+. 1scilaţiile destul de mari se înregistreazăîn interiorul speciei, în funcţie de originea geografică a soiului. #ele mai fa!orabile pentrucultura cireşului sunt zonele cu temperaturi medii anuale de <-'+,6o# şi cu temperatura mediea lunii mai de ['7J['5o#. 3oiurile timpurii sunt mai pretenţioase la căldură, necesitând '5-'4o# în luna mai. ezultate bune se onţin şi în zone cu temperatura media anuală de :-:,6 o#(;istriţa, @ălticeni etc.. )imitele rezistenţei la ger ale cireşului sunt mai scăzute decât ale!işinului şi prunului. ?stfel, mugurii de rod degeră în masă sub N95 o#, însă lemnul rezistă

 până la N7+o#. 0ugurii floriferi în stadiul de butoni florali rezistă până la -7,<o#, iar floriledeschise până la N9,9o#.

&emperaturile critice pentru cultura cireşului sunt prezentate în tabelul 2;.@oarte sensibil este pistilul şi o!arul recent fecundat. Bistrugerea acestora, în timp ce

celelalte părţi ale florii rămân intacte, se întâmplă destul de frec!ent. ezistenţa rădăcinilor lager depinde de fenofază, grosimea acestora, adâncimea la care se găsesc în pământ, te"turasolului, conţinutul în apă, stratul acoperitor etc. şi este cuprinsă între N'' şi N'7 o#, mairidicate toamna târziu şi mai coborâte la sfârşitul iernii. ădăcinile de mahaleb degeră la N '5J-':o# (autier, '<8'. #ireşul nu suportă temperaturile ridicate şi arşiţa din timpul !erii.

Pentru maturarea fructelor, la soiurile timpurii este necesară o sumă de temperatură de58+-48+o# de la înflorit, în timp ce la soiurile cu maturare târzie sunt necesare ''++-''6+ o#.#ireşul este o specie la care necesarul de frig este mare, între '+++ şi '8++ ore, ceea ce face caacesta să aibă un repaus profund mai mare. Pragul biologic al cireşului este de < o# (2egrilă,'<8'.

Cerinţele faţ #e ap#ireşul este o specie cu pretenţii moderate faţă de apă. 2e!oia de precipitaţii este de cca

8++ mmQan, iar coeficientul de transpiraţie este cuprins între 96++-76+'. ?ltoit pe mahaleb,cireşul reuşeşte în zonele de stepă şi sil!ostepă, cu precipitaţii anuale sub 66+ mm. #ireşul nusuportă perioadele lungi de secetă, de aceea în zonele respecti!e se impune irigaţia culturii.

Tabelul 2;-Temperaturi critice pentru mu!urii floriferi la cireş 1C2

-pecificare

- t a # i u l # e # e & v o l t a r e

   +  u  !  u  r  e   #  o  r  m   i  n   #

    N  n  c  e  p  u   t  u   l   #  e  &  m  u  !  u  r   i   t  u  O

   l  u   i

   D  e  &  m  u  !  u  r   i   t

   )  p  a  r   i   ţ   i  a   b  u   t  o  n   i   l  o  r

   f   l  o  r  a   l   i

   D  e  s  c   '   i   #  e  r  e  a  c  o  m  p

   l  e   t     a

  m  u  !  u  r   i   l  o  r

   D  e  s  c   '   i   #  e  r  e  a   b  u   t  o

  n   i   l  o  r

   f   l  o  r  a   l   i

   D  e  s  c   '   i   #  e  r  e  a   f   l  o  r

   i   l  o  r

    N  n   f   l  o  r   i  r  e  a  c  o  m  p   l  e   t   

   %  r  u  c   t  e   l  e  !  a   t  e

3tandarde !echi - 6.+ - 6.+ - 7.< - 9.9 - 9.9 - '.8 - '.8 - '.8 - '.'&emperatura la caremor '+ din muguri

- :.5 - 6.4 - 7.< - 7.5 - 9.: - 9.: - 9.9 - 99 - 9.9

&emperatura la caremor <+ din muguri

- '6.' - '9.< - '+.' - :.5 - 4.9 - 5.6 - 7.< - 7.< - 7.<

<9

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 93/166

* - temperaturi în °C după “Critical temperatures for blossom buds of cherries”, 1971, Etensioncircular !71, "ashin#ton $tate %ni&ersit'(

&otodată, acestă specie, mai mult decât oarecare altă specie pomicolă, nu suportăe"cesul prelungit de umiditate în sol, în special când este altoit pe mahaleb. )imita derezistenţă la asfi"ia radiculară este de câte!a zile în perioada de !egetaţie, până la <6-'++ zileîn timpul repausului !egetati! pentru Prunus a!ium şi de 8+-86 zile pentru Prunus mahaleb(3annier, '<8+. miditatea relati!ă anuală a aerului trebuie să se menţină în urul !alorii de86 şi să nu scadă sub 4+-46 în perioada martie-august. )a umiditate ridicată, fructele şiramurile sunt atacate de 0onilinia, mai ales pe fondul crăpării epidermei.

?pa freatică influenţează prin adâncime oscilaţia multianuală şi sezonieră a ni!elului,mobilitatea şi gradul de mineralizare. ?ceasta trebuie să fie la adâncimi mai mici de ',6-9 m

 pentru zonele cu mai puţin de 4++ mm şi la 9,6-6 m în zone cu peste 4++ mm precipitaţii. >naceastă situaţie ea poate suplini deficitul de precipitaţii, dacă are un ni!el constant la o astfelde adâncime cum se întâmplă de fapt în zona *aşi, unde precipitaţiile sunt în ur de 6++ mm.

*mportanţa apei pentru cireş creşte începând cu luna aprilie şi de!ine ma"imă în

 perioada creşterii intense a lăstarilor şi fructelor (o!ersi, '<<7.

Cerinţele faţ #e con#iţiile e#afice

@ertilitatea potenţială a solului se poate determina în funcţie de caracteristicilemorfologice, fizice, chimice şi biologice ale acestuia (0uller, '<47. Pentru fiecare dintreacestea, cireşul are e"igenţe specifice, a căror satisfacere este obligatorie pentru reuşita unor

 plantaţii comerciale (?ldea, '<:<. #ireşul este o specie cu pretenţii relati! mari faţă de sol,cele mai fa!orabile fiind solurile milocii sau uşoare, nisipo-lutoase sau nisipo-argiloase,

 permeabile, profunde. 2u suportă terenurile argiloase, grele,umede şi reci. #erinţele suntdependente foarte mult de portaltoi.

Parametrii fizici şi chimici optimi ai solurilor pentru cultura cireşului sunt$ adâncimea profilului de sol Z '++ cm% te"tura$ argilăZ'6-96, prafZ'6-9+, permeabilitateaZ9-7mmQoră% reacţia solului (p Z6,6-8,9% conţinutul în 2a schimbabil mai mic de '9% humus Z'4+-9++ tQha% indicele de 2 Z 5-6% calcar acti! ma"im 4 pentru portaltoiul mahaleb şi 7-5

 pentru ceilalţi portaltoi.#ireşul este o specie la care se menaifestă cu destulă pregnanţă fenomenul de Koboseală

 biologică a soluluiL atât la plantarea cireşului după cireş, cât şi la plantarea după piersic. Beaceea, în această situaţie se !or lua măsurile dea cunoscute.

#apacitatea de producţie a terenurilor pentru cultura cireşului poate fi îmbunătăţită prinaplicarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi a altor tehnologii ameliorati!e.

Cerinţele faţ #e aer

#ireşul este o specie puţin adaptată la e"cesul de apă şi slabă aeraţie a solului, acestecondiţii determinând diminuări de creştere şi fructificare. eglarea regimului de aer în sol serealizează în principal prin sisteme adec!ate de lucrare şi întreţinere, precum şi prin fertilizăricu îngrăşăminte organice. >n ceea ce pri!eşte pulberile din aer, atunci când nu intră în reacţiechimică cu alte componente, indiferent că sunt în suspensie sau se depun pe părţile aeriene ale

 pomilor şi sol, ecranează radiaţia solară, schimbă proprietăţile fizico-chimicie ale solului,intră în compoziţia chimică a fructelor cu efecte periculoase pentru sănătatea oamenilor. 1situaţie şi mai agra!antă este atunci când pulberile sau alte gaze poluante (o"izi de sulf, azot,

 plumb, amoniacul, hidrogenul sulfurat etc. intră în reacţie cu apa dând naştere la soluţii

<7

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 94/166

fitoto"ice. #ireşul este o specie cu o pronunţată sensibilitate faţă de agenţi cu efect to"ic dinaer, în special la ni!elul frunzelor, datorită probabil !ulnerabilităţii sporite a cuticulei.

=ânturile puternice sunt defa!orabile, pe când cele uşoare au un efect benefic deoareceîmprăştie aerul îngheţat, usucă fructele şi frunzişul după ploaie, micşorează efectul dăunătoral arşiţelor, primenesc aerul în coroana pomilor. Beşi este o specie cu înrădăcinare puternică,nee"istând practic pericolul dezrădăcinării, totuşi dominanţa accentuată a unei direcţii din

care bate !ântul pro!oacă creşteri !egetati!e cu pronunţată asimetrie către direcţia mişcăriiaerului, fenomen frec!ent întâlnit pe culmile dealurilor, defilee, !ăile apelor curgătoare etc.

CO+$)TERE) $O"I"OR I D/UN/TORI"OR 

1bţinerea de recolte mari şi fructe de bună calitate, este corelată cu o bună stare desănătate a pomilor. >n condiţiile din omânia, prin negliarea protecţiei fitosanitare, se poate

 pierde sau deprecia calitati! între 56-'++ din recolta soiurilor cu epoca milocie şi târzie dematurare, (=ictoria Muta, '<84.

#a toate speciile pomicole, cireşul este atacat (în special când este culti!at în masi! de

un mare număr de boli şi dăunători, care afectează fructele, frunzele, lăstarii, florile, trunchiul,ramurile şi sistemul radicular.

?cest lucru determină o proastă stare de !egetaţie a pomilor, calamitează parţial sautotal producţia de fructe ori depreciază calitatea acestora (făcându-le impropriicomercializării, iar în cazuri se!ere şi repetate, pune în primedie însăşi !iaţa plantelor.

1 simplă consultare a literaturii de specialitate, rele!a că cireşul este afectat de bolispecifice şi nespecifice, cum ar fi !irozele şi micoplasmele (pătarea inelară -  Prunus necroticring spot % pătarea ruginie N  'ust1 mottle groun7 răsucirea frunzelor N Cherr1 leaf roll7nanismul cireşelor N ittle Cherr17 compactarea cireşului N )pur cherr1 virus7 Odisease+7

 bacteriozele  (ulceraţia bacteriană a cireşului  Pseudomonas s1ringae p-v- morsprunorum,7cancerul pomilor N  grobacterium tumefaciens+ şi micozele (antracnoza frunzelor N

Coccom1ces hiemalis7 răsucirea frunzelor N 6nomonia er1trostoma, ciuruirea frunzelor N scospora bei.erinc5ii% putrezirea şi mumificarea fructelor N  $onilinia laxa şi $onilinia fructigena7  băşicarea frunzelor N Taphrina cerasi7 boala plumbului - )tereum purpureumi7 pătarea roşie a frunzelor N  $1cospherella cerasella7 rapănul cireşului - %enturia cerasi7uscarea micotică a ramurilor N  !ermateia cerasi ş-a-. >n ceea ce pri!eşte dăunătorii, aceştia

 pot fi nematozi (familiile )ongidarodae şi #ricomematidae, paianeni bruni şi roşii (;r/obiarubioculus şi Panon/chus ulmi şi insecte ca$ păduchele din 3an Aose (uadraspidiotus

 perniciosus, păduchele negru (0/zus cerasi, musca sau !iermele cireşelor (hagoletiscerasi, !iespea frunzelor de cireş (#aliroua limacina, omida stearului ()/mantria dispar,omida păroasă a dudului (/phantria cunea, gândacul păros (Epicomites hirta, gărgăriţacireşului (h/chites cupreus, cotarii (1peropthera brumata şi ibernia defoliaria,sfredelitorii tulpinilor şi a ramurilor (#osus cosus şi Xeuzera p/rina, carii (#apnodistenebrioides şi 3cor/lus rugulosus, molia florilor (?gG/restia pruniella şi minatoarele(#aloeaphares nigricela, #. hemerobiella, #. #. anatipennella s.a. (Bustan şi Ba!idson, '<:6%Parnia şi colab., '<:6% 3imeria, '<<6.

1 schemă de combatere a bolilor şi dăunătorilor la cireş şi !işin este prezentată întabelul 9+.

<5

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 95/166

Tabelul 0:-

-c'ema #e combatere a bolilor şi #untorilor *n plantaţiile #e cireş şi vişinNr7crt7

%enofa&a $oli şi #untori #e combtut Pestici#e folosite Observaţii

'.epaus!egetati!

-păduchele din 3an AosF şi alţi păduchi ţestoşi% -ouă hibernante deafide *$1zus cerasi+% -ouă hibernantede acarieni *8r1obia rubrioculus şi P- ulmi+% -forme de rezistenţă lamaoritatea bolilor 

1leoecalu" 7 #E (',61leocarbeto" 78 #E (7

3e asigură o îmbăiere a pomului.&emp. R 5-61#.0ăsuri de igienă culturalăşi agrotehnice.

9. Bezmugurit

-monilioze *$onilinia laxa şi $- fructigena+% -ciuruirea micotică*)tigmina carpophilla+- ulceraţia şi ciuruirea bacteriană*Pseudomonas spp-+7 -antracnoză*Coccom1ces hiemalis+

&urdacupral 6+ P(+,7Xeamă bordeleză ('

7. ;uton alb

-monilioze-ciuruirea micotică-ulceraţia şi ciuruirea bacteriană-antracnoză

#uprozis 6+ P (+,7&urdacupral 6+ P(+,7

5.>nceputulscuturării petalelor 

-monilioze-antracnoză-ciuruirea micotică şi bacteriană

3umile" 6+ DP (+,'%onilan 6+ DP (+,'%o!ral 6+ DP (+,'%&opsin 0 8+ (+,+8

&ratament obligatoriu.

-afide, acarieni, gărgăriţele fructelor,omizi defoliatoare, etc.

#ascade 6 E# (+,+6%&alstar '+ #E (+,+'%3into" 96 E# (+,9

6. @ructul cu +,6 cm

-antracnoză-ciuruirea frunzelor 

-monilioze

Berosal 6+ DP (+,+8%0erpan 6+ DP (+,9%

3aprol '< E# (+,'96

)a a!ertizare

-afide% -insecte defoliatoare,minatoare etc.

3umialpha 9,6 #E(+,+'6% Biazol 4+ E#(+,'6

PEB Z '+ lăstari infestaţi

4.

@ructul cu ' cm(laa!ertizare

-monilioze-antracnoză-ciuruirea frunzelor 

3umile" 6+ P (+,'%onilan 6+ DP (+,+8&opsin 0 8+ (+,'

#u respectarea timpului de pauză

-musca cireşelor ( 'hagoletis cerasi%-afide N PEB Z '+, lăstari infestaţi%-insecte minatoare, defoliatoare

Becis 9,6 E# (+,+7%3umicidin 9+ E# (+,+9EGalu" 3 (+,+86

8.

Bupărecoltat(la

a!ertizare

-monilioze-ciuruirea bacteriană şi micotică etc.

Bithane 0 56 (+,9%0erpan 6+ DP (+,9%3aprol '< E# (+,'96

-păduchele din 3an AosF

-acrieni

eldan 5+ #E (+,'6%

Bemitan 9++ 3# (+,+8

PEB R 6 forme mobile pe

frunză.

:.

Bupătăierile în!erde (laa!ertizare

-antracnoză-ciuruirea frunzelor 

@olpan 6+ DP (+,9%&urdacupral 6+ P(+,7

0ăsuri de igienă culturală

-păduchele din 3an AosF, afide, etc. Bursban 5:+ E# (+,9%P/rine" 5: E# (+,9

<.86frunzecăzute

-ulceraţia şi ciuruirea bacteriană%-boli de scoarţă şi lemn% -ciuruireamicotică

&urdacupral 6+ P(+,6% Xeamă bordeleză('

3e asigură o îmbăiere a pomului.&emp. R 6+#.

Particularitţi ale maturrii. recoltrii. pstrrii şi valorificrii fructelor

<6

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 96/166

>n perioada de pârgă şi în zilele premergătoare recoltatului, cireşele au o creştereaccentuată atât în !olum, cât şi în greutate, desă!ârşindu-şi totodată şi însuşirile gustati!e.Bupă desprinderea de pe pom, cireşele nu-şi mai continuă maturarea, rămânând cu un gustamărui, ierbos şi se depreciază în scurt timp. Be aceea stabilirea momentului optim derecoltare trebuie făcut cu mult discernământ, ţinând cont de mai mulţi indicatori, cum ar fi$mărimea, culoarea, fermitatea, !ârsta fructelor (6+-4+ zile de la înflorirea deplină la recoltare,

suma gradelor de temperatură pentru acelaşi inter!al (<++-'7<+ # etc.#ireşele sunt considerate fructe foarte perisabile alăruti de caise, !işine, piersici, pruneetc. (?. herghi, '<<7.

ecoltarea industrială a cireşelor se face la o singură trecere, deşi maturarea are loceşalonat în 6-4 zile. )ucrarea de recoltare este foarte costisitoare şi reprezintă 8+-:+ dinnecesarul anual de forţă de muncă.

ecoltatul propriu-zis constă în prinderea fructelor dintr-o inflorescenţă între degetulmare şi arătător, cât mai aproape de ramură, imprimându-i o mişcare de torsionare,concomitent cu aplecarea în sens in!ers prinderii de ramură. 2u se !a trage de pedunculiifructelor pentru că odată cu aceştia se !or rupe şi buchetele de mai.Pentru consum în stare

 proaspătă, fructele se !or recolta numai cu peduncul şi numai manual.

?mbalaele cele mai adec!ate pentru cireşe sunt cele de capacitate mică, 6-4 Gg ma"im'+-'9 Gg.

Pentru industrializare fructele se pot recolta şi mecanizat sau semimecanizat. Problema păstrării cireşelor se pune, în special, în !ederea transportului la distanţe mari. Pierderile şideprecierile sunt minime la +o# şi :6 umiditate relati!ă, păstrarea putând fi '5-'4 zile. )a'9o# păstrarea se reduce la '9 zile, iar la ':o# la 5 zile. >n condiţii de atmosferă controlată (7 19 şi 6 #19, +o#, :6 .., păstrarea se poate face până la 7+ zile.

&ehnologia K=ieT @reshL patentată de &homas ;aile/ la 1rchard =ieT @arms, 1regan,3? şi comercializată de &eGnoterm, 2or!egia în Europa, permite păstrarea cireşelor în stare

 proaspătă (fără alterări timp de <+ zile. ?ceastă tehnică constă în ambalarea fructelor în pungi speciale din material plastic într-o compoziţie de gaze total modificată.(3. ;udan, .radinariu, 9+++.

<4

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 97/166

CU"TUR) VIINU"UI

Cerasus vul!aris +ill7. %am7 Rosaceae-ubfam7 Prunoi#eae

Importanţa. ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

Importanţ

=işinul este o specie pomicolă deosebit de importantă, de aceea şi producţia mondialăreprezintă cca 5+ din cea de !işine şi cireşe la un loc. @ructele se folosesc în special pentruindustrializare, dar şi pentru consum în stare proaspătă, a!ând un conţinut comple", echilibrat,

 bogat în elemente nutriti!e, săruri minerale şi !itamine cum ar fi$ substanţă uscată '7,<-97,9% zaharuri 6-'<,5% acizi organici +,<-',< mg% proteine o,:-',' mg% pectine +,5-',+mg% substanţe tanoide +,'9-9,76 mg% C 54-<9,6% P 9'-94 mg% 0g 8-9+ mg% #a 7,:-'<,7 mg% !itamina PP +,+4-+,69 mg% E +,9'-',79 mg% ;', ;9% caroten +,'6-+,<6 mg%acid folic etc. #ura de !işine are efect tonic, contribuind la ameliorarea afecţiunilor renale,

hepatice, cardio!asculare, a anemiei şi stressului. Pedunculii fructelor sunt foarte bogaţi în potasiu şi se folosesc sub formă de ceai sau infuzie. #elelalte organe, ramurile tinere,frunzele, florile, fructele au însuşiri antiseptice şi se folosesc la conser!area produseloralimentare şi în medicina populară.

=işinul este o specie pomicolă cu o mare plasticitate ecologică, ce poate !alorifica cusucces terenurile în pantă, erodate. Be asemenea, această specie se poate culti!a în zonele decâmpie, cât şi în cele colinare şi premontane. 0ulte soiuri au o rezistenţă mare la ger, ceea ceface ca specia să fie culti!ată la altitudini superioare celor destinate culturii cireşului.

Este o specie decorati!ă, dar şi bună meliferă (88-:: Gg miereQha.

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

=işinul este o specie tetraploidă (9n Z 79 cromozomi, pro!enită probabil din hibridareanaturală dintre #erasus a!ium şi #erasus fructicosa.

*storia culturii !işinului este strâns legată de cea a cireşului, deşi unele date dinliteratură sunt contradictorii. =işinul comun nu se întâlneşte în stare sălbatică, însă creştesemispontan în urul 0ării #aspice, în #aucaz, *ndia, *ran, ?sia 0ică şi Peninsula ;alcanică,care ar fi şi originile sale.

3pre deosebire de cireş, cultura !işinului depăşeşte paralela de 4+ o  latitudine nordicăde!ansând chiar şi cultura mărului.

Producţia mondială de !işine la ni!elul anului '<<: a fost de 64+.+++ t. Sări mari producătoare de !işine sunt$ ermania, *talia, 3pania, recia, 3?, &urcia, omânia.

<8

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 98/166

>n omânia, !işinul ocupă cca 4+++ ha, cu o producţie de apro"imati! 5++++ t anual(?nuarul statistic, '<<<. Producţia de !işine şi repartiţia ei pe principalele zone ale omânieieste prezentată în tabelul 9'.

=işinul este întâlnit în maoritatea zonelor ţării, cu precădere în zona colinară atât în plantaţii industriale, cât şi în suprafeţe mici în urul gospodăriilor.

Tabelul 02-Pro#ucţia #e vişine *n principalele :u#eţe ale Rom0niei(după 2. ;ranişte şi B. Brăgoi, '<<<. tone

;u#eţulLanul 3443 344B =Total. #7c7 9.6++ 7<.+++ '++Iaşi 7.'<< 4.97< 9+,:$otoşani 7.:84 5.74' '5,6$acu <'5 7.'4' '+,6)r!eş 56+ '.<56 4,6$u&u 556 '.845 6,<

Clu: '.+++ '.6+4 6,++ureş 8++ '.'4' 7,:Dol: 976 <78 7,'V0lcea 976 85' 7,+

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

Bin lista oficială (9+++ fac parte 9' de soiuri care se pot clasifica astfel$ '6 soiuriromâneşti şi 4 soiuri străine (3?, Polonia, ?nglia, *ugosla!ia.

Perioada de maturare a fructelor are o amplitudine de 4+-8+ zile din prima decadă alunii iunie până în prima decadă a lunii august.

Bupă comportarea în procesul polenizării, soiurile de !işin pot fi$

autofertileD  *l!a, 2ana, 3chattenmorelle, Bropia% 1blacinsGa, 2efris, 0eteor,=râncean, 2orthstar, ;uco!ina, Pitic de *aşi%

parţial autofertile$ &impurii de 1soi, 0ocăneşti '4, &impurii de #lu, 3cuturător% autosterileD &impurii de Piteşti, Engleze timpurii, Sarina, #rişana etc.% perechi intersterile$ #rişane " 0ocăneşti, #rişane " AosiGa abor.37 Timpurii #e Osoi N soi românesc ('<:<, obţinut la 3#PP *aşi prin selecţie naturală

dintr-o populaţie locală de !işin. Este !iguros, cu coroana globuloasă, precoce, producti!,rezistent la ger şi secetă, parţial autofertil, cu fructificare predominantă pe buchete de mai.@ructul este milociu (6,7 g, sferic-turtit, roşu-închis cu epiderma rezistentă şi pulpa dulce-acidulată. 0aturitatea$ prima decadă a lunii iunie.

87 Timpuriu #e Piteşti N soi românesc ('<:9, de !igoare supramilocie, cu coroanaglobuloasă, precoce, semiproducti!, rezistent la ger, autosteril. @ructul este milociu (5,6 g,roşu până la roşu închis, pulpa suculentă, roşie, dulce-acidulată. 0aturitatea de recoltare$

 prima decadă a lunii iunie.?7 Ţarina  N soi românesc, '<:5 (Engleze timpurii " !işin arbustoid, de !igoare

submilocie, cu coroana piramidală, semiprecoce, cu producţii moderate, rezistent la ger,fructifică cu preponderenţă pe ramuri scurte. @ructul este milociu Q5,9 g, sferic-alungit,!işiniu-închis, cu pulpa colorată, suculentă, bună pentru consum în stare proaspătă.0aturarea$ a doua decadă a lunii iunie.

@7 -tmrean N soi românesc, '<<5 (Engleze timpurii " !işin arbustoid, semi!iguros,cu rezistenţă medie la ger şi bună la 0onilinia, cu coroană piramidală, rodeşte atât pe buchete

de mai, cât şi pe ramuri milocii. @ructul este milociu (5,:-6,9 g, sferic-turtit, !işiniu, negru

<:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 99/166

la supramaturare, pulpa colorată, mediu consistentă, sucul roz. 0aturarea$ decada a doua alunii iunie.

A7 En!le&e timpurii  N soi !echi, englezesc, interspecific (cireş " !işin, cu caractereintermediare, de !igoare milocie, cu coroana in!ers-piramidală, semiproducti!, precoce, cufructificare predominantă pe buchete de mai. @ructul este milociu (7,6-6,6 g, sferic-alungit,de culoare roşie, cu pulpa roz, fin aromată. 0aturitatea de recoltare$ eşalonată în decada a **-a

şi a ***-a a lunii iunie.B7 De $otoşani N soi românesc, '<<5, obţinut la 3#PP *aşi din selecţia unui biotip local,de !igoare medie, cu coroana globuloasă şi fructificare preponderentă pe buchete de mai.@ructul este milociu (6,6-4 g spre mare, turtit la bază, roşu-!işiniu, lucios. Pulpa este roşie-!işinie, suculentă, mediu consistentă, cu sucul colorat. Este asemănător cu soiul#rişane.0aturarea$ decada a doua a lunii iunie.

57 Timpurii #e Clu: N soi românesc, '<4< (3paniole " Prunus fructicosa " (Englezetimpurii " Prunus fructicosa, de !igoare milocie, coroana piramidală în tinereţe, apoiglobuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, mediu rezistent la boli şi secetă,autosteril, bun polenizator, cu intermitenţe de rodire. @ructul este milociu spre mare (6,9 g,sferic turtit, roşu !işiniu, lucios, cu pulpa colorată, de consistenţă medie, sucul colorat,

 peduncul lung. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.67 Crişana 8 N soi românesc, '<86 (#rişana " selecţie locală, de !igoare mare, coroana

 piramidală, foarte producti!, înflorire târzie, autosteril, mediu rezistent la secetă şi boli.@ructul este mare (4,7 g, sferic, roşu-!işiniu, cu pulpa şi sucul colorate, gust plăcut.0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.

47 Ilva N soi românesc, '<:9, de !igoare submilocie, cu coroana semiglobuloasă, cufructificare preponderentă pe ramuri lungi, semiprecoce, autofertil, producti!, rezistent la gerşi mediu rezistent la secetă. 3ensibil la #occom/ces. @ructul este milociu (6,: g, sferic, roşu-lucios, cu pulpa colorată, suculentă, acidulată. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.

397 Nana N soi românesc, '<88, obţinut prin polenizarea liberă a soiului #rişana, de!igoare mică, autofertil şi cu mare plasticitate ecologică. @ructifică preponderent pe ramuri

 plete, este precoce, producti!, rezistent la ger şi secetă, sensibil la #occom/ces şi 0onilinia.@ructul este milociu (6 g, sferic, roşu-!işiniu, pulpa şi sucul colorate. 0aturarea$ sfârşitullunii iunie.

337 -c'attenmorelle N soi german, cu mare plasticitate ecologică, de !igoare mică, cucoroana sferic-turtită, cu fructificare preponderentă pe ramuri milocii% este autofertil, foarte

 producti!, rezistent la ger, sensibil la boli. @ructul este milociu (5,6-6 g, o!osferic sau largcordiform, !işiniu-închis până spre negru la supramaturare, cu pulpa şi sucul colorate.Pedunculul este bine prins de fruct. 0aturitatea de recoltare$ decada a doua a lunii iulie.

387 Dropia  N soi românesc, '<:9, obţinut din polenizarea liberă de soiului=ladimirsGaia, de !igoare submilocie, cu coroana larg-globuloasă, semiprecoce, producti!,

rezistent la ger şi secetă, autofertil, sensibil la #occom/ces. @ructul este milociu ca mărime(7,6-5 g, sferic, !işiniu-închis cu pulpa şi sucul colorate, bun pentru industrializare.0aturarea$ sfârşitul lunii iunie N începutul lunii iulie.

3?7 +ocneşti 3B  N soi românesc, '<86, foarte producti!, de !igoare milocie spremare, cu coroana piramidală, cu fructificare predominantă pe ramuri scurte şi milocii,semiprecoce, rezistent la ger, mediu rezistent la secetă. Este bun polenizator. @ructul estemilociu, sferic sau sferic-turtit, roşu-cărămiziu, cu pulpa roşie, gust plăcut. 0aturarea$sfârşitul lunii iulie.

3@7 -cuturtor  N soi românesc, '<:6, semi!iguros, precoce, producti!, cu coroanaglobuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, rezistent la ger şi secetă,autofertil. @ructul este mare (4,6 g, globulos, turtit dorso-!entral, roşu-închis, pulpa şi sucul

<<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 100/166

colorate. @ructul se desprinde uşor de peduncul. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie-începutul luniiiulie.

3A7 Oblacins,a N soi iugosla!, '<8<, de !igoare mică, cu coroana piramidală, deasă,foarte producti!, precoce, autofertil, rezistent la ger şi #occom/ces, draonează foarte

 puternic. @ructul este mic (7,6 g, sferic-turtit, !işiniu-închis, cu pulpa şi sucul intens colorate.3e !alorifică prin industrializare, în special pentru sucuri. 3e pretează la recoltarea

mecanizată. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.3B7 Nefris N soi polonez, '<<', de !igoare mică spre milocie, cu coroana sferică, este precoce, producti!, autofertil, rezistent la ger dar sensibil la boli. @ructul este mare (4 g,sferic, !işiniu-închis, cu pulpa intens colorată, acidulată. 3e !alorifică pentru consum în stare

 proaspătă şi industrializare. 0aturarea$ prima umătate a lunii iunie.357 +eteor  N soi american, '<8<, de !igoare milocie, coroana larg-piramidală, cu

fructificare preponderentă pe buchete de mai, precoce, producti!, autofertil, rezistent la ger şisecetă. @ructul este milociu spre mare (6,6 g, sferic, uşor cordiform, roşu-aprins, cu pulparoşie şi sucul slab colorat. 0aturarea$a doua decadă a lunii iulie.

367 Vr0ncean N soi românesc, '<:6, de !igoare mică, cu coroana piramidală, producti!,autofertil, rezistent la ger şi secetă, sensibil la #occom/ces. @ructul este milociu (5,6 g,

globulos, uşor alungit, cu pulpa roşie, plăcută la gust, cu destinaţie mi"tă. 0aturarea$ sfârşitullunii iulie.

347 Nort'star N soi american, '<<' (English 0orelle " 3erbien, de !igoare mică, cucoroana globuloasă, cu fructificare preponderentă pe ramuri milocii, este precoce, producti!,rezistent la ger şi boli, autofertil. @ructul este milociu spre mare (6,6 g, sferic, uşor alungit,!işiniu-închis, cu pulpa intens colorată şi gust astringent. 0aturarea$ decada a doua şi a treia alunii iulie.

897 $ucovina N soi românesc, '<:5, de !igoare redusă, coroana globuloasă, fructificare pe buchete de mai şi ramuri milocii, precoce, producti!, autofertil, rezistent la ger şi#occom/ces. @ructul este milociu (5-5,6 g, sferic-turtit, roşu-închis, lucios, cu pulpa şi suculcolorate, plăcut la gust, cu !alorificare mi"tă. 0aturarea$ sfârşitul lunii iulie.

837 Pitic #e Iaşi  N soi românesc, '<:6, obţinut prin polenizare liberă a soiuluiPlodorodnaia 0iciurina, de !igoare foarte redusă, cu coroana globuloasă, pletoasă, cu ramuride schelet subţiri, cu fructificare preponderentă pe ramuri plete, este precoce, producti!,autofertil. Este rezistent la ger, mediu sensibil la boli. Este pretenţios faţă de tehnologie.@ructul este milociu (5,: g, sferic, uşor alungit, !işiniu, cu pulpa roşie, suculentă, pronunţatacidă. 3e !alorifică prin industrializare. 0aturarea$ prima decadă a lunii august.

3oiuri din !echiul sortiment întâlnite încă în plantaţii$ 0ari &impurii, 3paniole,&urceşti, #rişana, 0ocăneşti, AosiGa abor etc.

Portaltoii vişinului

Portaltoii !işinului se pot grupa astfel$- generativi$ !işinul franc, mahalebul, 9%- vegetativi$ #olt, 3)45, @'9Q', 3elecţiile #?;, selecţiile germane Deihroot (D'+, D'',

D'7, selecţiile româneşti *P#', ==', ='.Vişinul franc  *Cerasus acida+ - se utilizează ca portaltoi în regiunea dealurilor şi în

zona de sil!ostepă cu peste 56+ mm precipitaţii. 3e folosesc unele soiuri cu maturare târzie afructelor$ 3chattenmorelle, Bropia, 0ocăneşti '4, 0eteor. >n şcoala de puieţi răsare slab (9+-7+ .

+a'alebul *Cerasus mahaleb+ - este recomandat pentru zona dealurilor oase din zonade stepă şi sil!ostepă. Betermină o creştere moderată a soiurilor altoite.

Vişinul ve!etativ *%-%-2+  - obţinut de 0. 0o!ileanu la 3#PP @ălticeni ('<:+. 3e

înmulţeşte prin marcota şi draona.

'++

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 101/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 102/166

suprapune cu înfloritul şi fecundarea au o proporţie mai scăzută de flori fecundate ('9-':.)a cele mai multe soiuri de !işin cad fiziologic '+-7+ din fructe (r. 0ihăescu şi #alipeiţiu, '<8+. Pentru a se realiza o recoltă normală la !işin, este necesar să fie fecundate cel

 puţin 9+-96 din flori la soiurile care rodesc în principal pe buchete de mai şi 56-6+ la celecare fructifică pe ramuri plete, iar căderea fiziologică să nu afecteze mai mult de 9+-96 dinfructe.

)a !işin, polenizarea este entomofilă şi încrucişată. Polenizarea trebuie să aibă loc în primele trei zile de la deschiderea florilor, întrucât stigmatul se ofileşte repede şi de!inenerecepti! pentru polen.

Beşi !işinul înfloreşte abundent, legarea florilor este de multe ori nesatisfăcătoare,căderea fiziologică a fructelor depăşeşte normalul, şi în consecinţă, fructificarea este slabă.Principalele cauze ar fi următoarele$ lipsa polenizatorilor sau amplasarea necorespunzătoare aacestora, nutriţie deficitară a pomilor, afecţiuni produse de !irusul 3tecGlenberg, precum şi de#occom/ces hiemalis% condiţiile climatice deficitare în perioada înfloritului, temperaturiscăzute în timpul iernii care au produs îngheţarea mugurilor de rod etc.

V0rsta intrrii pe ro# a soiurilor este diferită şi poate fi$- precoce N începând cu anul ** de la plantare%

- semiprecoce N fructifică în anul *** de la plantare$ maoritatea soiurilor%- tardivă N după anul *** de la plantare.Pro#uctivitatea este foarte diferită de la un soi la altul, !ariind de la 9+ la 76 GgQpom."on!evitatea economic N este influenţată de portaltoi şi soi. )a soiurile cu pomi

 propriu-zişi este de 96-7+ ani, iar la cele arbustoide de ':-9+ ani.

Cerinţele vişinului faţ #e factorii ecolo!ici"umina7  - @aţă de acest factor, !işinul are pretenţii mai mici decât cireşul, dând

rezultate bune chiar pe e"poziţii nord-estice sau nord-!estice, mai ales în zonele cu deficit deumiditate. )ipsa luminii conduce la formarea unor ramuri debile, slab garnisite, cu muguri derod, cu tendinţă accentuată la degarnisire. Bintre !işini, sunt mai pretenţioşi la lumină hibriziinaturali cireş-!işin şi mai puţin pretenţioşi !işinii arbustoizi. =işinul se situează în grupaspeciilor cu pretenţii moderate faţă de lumină împreună cu părul, mărul şi prunul. *ndicelefoliar este cuprins între +,4-',6.

Cl#ura - =işinul este o specie cu pretenţii modeste faţă de temperatură. #ultura luireuşeşte bine atât în zonele de stepă, cât şi în zonele colinare şi chiar înalte. ezultate bune seobţin în zone în care temperatura medie anuală este cuprinsă între :-'+,6o#, cu un optimcaloric în perioada de !egetaţie de '6-'8o# şi un necesar de zile cu optim caloric de 66-<7.Pentru dezmugurit, are ne!oie de '76-'6+o#, pentru înflorit de 9<6-7'6o#, iar pentrumaturarea fructelor de ''4+-'7'6o#.

Perioada de !egetaţie a !işinului este lungă, depăşeşte 9'+ zile, perioadă în care suma

gradelor de temperatură trebuie să depăşească 74++

o

#.Este o specie rezistentă la temperaturi scăzute. )a -7+ o#, lemnul rezistă bine, darmugurii în faza de umflare îngheaţă la temperaturi mai coborâte de -'9o#, bobocii florali la-6o#, iar florile şi fructele abia legate la -9,9o#.

ezistenţa la temperaturi scăzute diferă de la un soi la altul şi este corelată cuagrotehnica aplicată. Pragul biologic al !işinului este de :o#.

)pa7 - =işinul reuşeşte bine atât în zonele secetoase cu mai puţin de 6++ mm apă anual,cât şi în regiunile umede cu peste 8++-<++ mm anual. Portaltoiul are o mare importanţă.0ahalebul are o rezistenţă mai mare la secetă comparati! cu !işinul comun. E"cesul de apădin sol şi, în special băltirea sunt dăunătoare pro!ocând asfi"ierea rădăcinilor.

-olul7  - #u un sistem radicular superficial, !işinul !alorifică bine solurile subţiri, slab

erodate şi chiar uşor alcaline. Plantaţiile intensi!e, comerciale trebuie amplasate pe soluri

'+9

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 103/166

fertile, bine drenate, mecanizabile. #ele mai bune terenuri pentru cultura intensi!ă a !işinuluisunt cele plane sau cu panta mică ('+-'9 , însă în condiţii de amenaare a terenului se potfolosi şi pantele până la 9+-96 . =işinul este una dintre speciile pomicole care !alorifică curezultate bune nisipurile şi solurile nisipoase din sudul 1lteniei, în condiţii de irigare şi înnord-!estul &ransil!aniei. #ultura comercială a !işinului se poate practica până la altitudineade 6++-46+ m.

Particularitţile te'nolo!ice ale vişinului

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Portaltoii folosiţi pentru !işin au fost prezentaţi în subcapitolul <.9.5., iar obţinereaacestora este în general asemănătoare cu cea de la cireş. )a înfiinţarea plantaţiilor comercialese !or folosi numai pomi altoiţi.?ltoirea se face la începutul campaniei, deoarece !işinul îşiîncetează de!reme circulaţia se!ei.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor

?legerea terenului în !ederea plantării se !a face în funcţie de cerinţele speciei, iar pregătirea acestuia este asemănătoare cu cea de la cireş.

Plantarea de toamnă este preferabilă celei de primă!ară. Pe pantă !işinul se amplaseazăîn treimea milocie sau superioară. @iind o specie cu probleme la polenizare este recomandatca într-o parcelă să se planteze 7-5 soiuri interfertile, chiar în combinaţie cu cireşul. Bistanţadintre soiul polenizator şi cel polenizat trebuie să nu fie mai mare de 9+-96 m. Polenizatorii

 principalelor soiuri de !işin e"istente în cultură sunt prezentate în tabelul 99.)a stabilirea distanţelor de plantare se !a a!ea în !edere faptul că !işinul necesită un

 bun drena aerian, în consecinţă se !a e!ita plantarea prea deasă. Be asemenea, se !a ţineseama de !igoarea soiului şi de portaltoiul pe care este altoit. ?stfel, soiurile de !igoare micăse conduc sub formă de tufă, fus subţire şi cordon !ertical, cu distanţe de plantare de 5 " ',6 "9 m, cele de !igoare milocie şi chiar mare în palmetă etaată cu braţe oblice la distanţe de

 plantare de 5 " 7-7,6 m.Pentru soiurile !iguroase se mai folosesc piramida mi"tă şi !asul ameliorat, iar distanţa

de plantare este de 6 " 5 m. #hiar unii autori recomandă plantarea !işinului în benzi de câte 9-7 rânduri.

*mediat după plantare se urmăreşte formarea coroanelor. ?cest obiecti! se realizează înspecial prin operaţii în !erde, pentru a nu întârzia intrarea pe rod a pomilor şi constă în

 poziţionarea corectă a !iitoarelor ramuri de schelet şi semischelet, înlăturarea celor cu poziţiiincorecte, a celor rupte etc.

Tabelul 00-Poleni&atorii soiurilor #e vişin

-oiul #e poleni&at -oiuri bune poleni&atoare

&impuriu de 1soi Engleze timpurii, Sarina&impurii de Piteşti Engleze timpurii, 0ari timpurii, 0ocăneşti '4Sarina &impurii de #lu, 2ana, #rişanaEngleze timpurii &impurii de Piteşti, &impurii de #lu, 0ocăneşti '4, #rişana 9&impurii de #lu Engleze timpurii, 0ocăneşti '4, 2ana, #rişana 9#rişana 9 2ana, 0ocăneşti '4. Engleze timpurii, 0eteor, Bropia, 1blacinsGa*l!a 2ana, #rişana 9, 3chattenmorelle 2ana #rişana 9, 0eteor, 0ocăneşti '4, 1blacinsGa, 3chattenmorelle3chattenmorelle 0eteor, 0ocăneşti '4, #rişana 9, Bropia, 2anaBropia 2ana, #rişana 9, 3chattenmorelle, 1blacinsGa, 0ocăneşti '43cuturător 0ocăneşti '

0ocăneşti '4 2ana, #rişana 9, &impurii de #lu, Engleze timpurii

'+7

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 104/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 105/166

terenului, de !ârsta plantaţiei etc. >n plantaţiile tinere se pot folosi culturile intercalate peinter!alele dintre rânduri, iar pe rând se lucrează. #a specii folosite sunt$ căpşunii,leguminoasele, cartofii etc. >n plantaţiile mature, în zonele cu precipitaţii suficiente, peterenurile în pantă, inter!alele dintre rânduri se pot înierba, iar pe rând se întreţin ca ogorlucrat. >n zonele de stepă cu deficit de apă, solul se !a întreţine ca ogor lucrat. >n zonele denisipuri, inter!alele dintre rânduri se !or semăna cu îngrăşăminte !erzi care de !or încorpora

în sol cu cca o săptămână înainte de începerea creşterii intense a lăstarilor. Plantaţiile maturede !işin se pot erbicida însă cu discernământ, mai ales acolo unde portaltoii draonează.

%ertili&area@ertilizarea suplimentară dă rezultate foarte bune, mai ales în ceea ce pri!eşte calitatea

fructelor. ?ceasta trebuie făcută după efectuarea analizelor de sol şi plantă. 1rientati!, serecomandă ca într-o plantaţie tânără să se aplice la 9-7 ani 9+-96 tQha gunoi de grad, 4+-:+ Ggfosfor şi annual 5+-6+ Gg azotQha. >ntr-o plantaţie pe rod se !a dubla cantitatea de azot. >n

 plantaţiile tinere, îngrăşămintele se !or aplica localizat sub coroană. 1 soluţie complementarăeste şi fertilizarea foliară. &erenurile cu reacţie acidă se !or corecta cu amendamentecalcaroase (9-5 tQha la 9-7 ani.

Iri!area plantaţiilor

*rigarea plantaţiilor - de !işin se impune în zonele deficitare în precipitaţii şi în zonelenisipoase. 0omentele critice pentru apă ale !işinului sunt$ la înflorire, în faza creşterii intensea lăstarilor şi fructelor şi la diferenţierea mugurilor de rod. Be asemenea, dacă toamna estefoarte secetoasă, se recomandă o udare de apro!izionare.

Combaterea bolilor şi #untorilor

=işinul are în general aceleaşi boli şi aceiaşi dăunători ca şi cireşul, de aceea şicombaterea este în general asemănătoare (vezi capitolul E-3-.

-pecificul maturrii şi recoltrii vişinelor=işinele sunt fructe perisabile, care se maturează eşalonat în cadrul aceluiaşi pom, însă

se menţin pe ramuri până la maturitatea deplină. Be aceea, în plantaţiile comerciale serecoltează la o singură trecere, iar în cele gospodăreşti în 9-7 reprize. =işinele crescconsiderabil în !olum şi greutate până la maturitatea deplină, de aceea se !or recolta în acestmoment sau cu ma"im 9-7 zile înainte, deoarece fructele de !işin nu îşi mai continuămaturarea după recoltare.

Pe măsură ce fructele a!ansează în maturare, forţa lor de reţinere pe pedunculi semicşorează. şurinţa desprinderii de peduncul şi apariţia sucului în cantitatea peduncularăeste o caracteristică de soi.

Pentru consum în stare proaspătă, !işinele se recoltează manual cu tot cu peduncul, înambalae de capacităţi mici (5-6 Gg. *mediat după recoltare se !or transporta din li!adă şi se!or introduce la prerăcire şi apoi la răcire.

Pentru industrializare, unele soiuri se pot recolta şi mecanizat prin scuturare cu!ibratorul şi preluare pe prelate şi recipienţi speciali cu apă la '+-'9 o#. şurarea desprinderiide peduncul se poate face aplicând unele tratamente cu substanţe stimulatoare (acid 9-cloretilfosforic 6++ ppm cu o săptămână înainte de recoltare.

Mi la !işin se întâlneşte fenomenul de crăpare a fructelor, însă mult mai restrâns decât lacireş.

'+6

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 106/166

CU"TUR) C)I-U"UI

?rmeniaca !ulgaris ). am, @am. osaceae,3ubfam. Prunoideae

Importanţ. ori!ine şi arie #e rsp0n#ire

Importanţ7

#aisele sunt considerate fructe Kde lu"L, mult solicitate de consumatori, mai ales cafructe proaspete, dar şi prelucrate. >n prezent e"istă o cerere neacoperită de caise înmaoritatea ţărilor. 0ai mult decât atât, în zonele cu climat rece sunt considerate fructee"otice. &oate acestea sunt determinate de însuşirile lor calitati!e şi tehnologice$ gustul

 plăcut, fineţea pulpei, aroma specifică, conţinutul ridicat în diferite componente biochimice,!itamine etc., foarte utile organismului uman. Principalele componente ale fructelor sunt$substanţa uscată '+,4-9',8' % zahăr 4-'6,4: % aciditate totală +,75-9,4' % proteine brute

',+<-',45 % pectine +,66-','+ % substanţe minerale$ C Z86,5-''9,+ mg % P Z 9',7-79,+mg % #a Z 4,4-'4,5 mg % !itamina ? (caroten Z +,5'-7,9 mg % !itamina # Z :,6-78,+ mg% !itamina P Z 76-7: mg % !itamina E Z +,89-',: mg .

=aloarea energetică este de 9'-88 caloriiQ'++ g. #aisele au efect benefic asupradigestiei, contribuie la formarea hemoglobinei etc.

#aisele au o !aloare ridicată chiar şi prelucrate. ?stfel, compoziţia chimică a nectaruluide caise este foarte apropiată de a fructelor proaspete. Be asemenea, sâmburii de caise au o!aloare nutriti!ă ridicată$ 9: substanţe pectice% 9<,6-68,8 grăsimi% 7,' săruri mineraleetc., fiind folosiţi pentru e"tragerea amigdalinei sau în cofetărie ca înlocuitori ai migdalelor.n alt a!anta al caisului este acela că intră repede pe rod în anul 9-5 de la plantare, producemult şi relati! constant. #a deza!anta este acela că se adaptează mai greu la condiţiile

ecologice, a!ând o rezistenţă scăzută în special la temperaturi scăzute.>n acest sens cercetătorii depun eforturi pentru crearea de noi soiuri, pentrumodernizarea tehnologiilor de cultură, obiecti!e ce !or permite lărgirea ariei de răspândire aacestei specii.

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

)ista oficială a soiurilor elaborată de *3&*3 pentru anul 9+++ cuprinde un număr de 98soiuri din care '< soiuri româneşti şi : străine. ?cestea acoperă cu fructe proaspete o perioadăde 6+-4+ zile, începând cu prima decadă a lunii iunie până în a doua parte a lunii august.

'+4

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 107/166

?lte caracteristici importante$ calitate superioară a fructelor, producţie mare şi constantă('6-9+ tQha, rezistenţă mare la ger (-9:o#, inclusi! a mugurilor floriferi la gerurile dere!enire, rezistenţă la pieirea prematură, toleranţă la boli etc.

37 N;) @8 - soi american, e"tratimpuriu, semi!iguros, cu coroana conică, autosteril, cuînflorire timpurie, mediu producti!, rezistent la gerurile de re!enire din primă!ară. @ructuleste milociu (46 g, o!oidal, portocaliu, cu roşu pe partea însorită, pulpa consistentă, plăcută.

0aturarea$ prima decadă a lunii iunie N cel mai timpuriu soi.87 N;) 34  N soi american, e"tratimpuriu, !iguros, coroana conică, cu fructificare preponderentă pe ramuri buchet, înflorire timpurie, producti! ('4-9+ tQha, autosteril. @ructuleste mare (8+-:+ g, o!oid, portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpa portocalie, fadă.0aturarea$ decada a ***-a a lunii iunie.

?7 Traian N soi românesc, '<<7 (=icero/ " 2A? 9, 3#PP #onstanţa, de !igoare mică,coroana in!ers piramidală, înflorire timpurie, cu fructificare predominantă pe ramuri buchet,

 producti!, rezistent la boli. @ruct milociu spre mic (5+ g, portocaliu cu roşu pe parteaînsorită, pulpa portocalie, consistentă, suculentă, foarte bună la gust, neaderentă. 0aturarea$decada **-*** a lunii iunie.

@7 C7R7 8B? - soi american, !iguros, precoce, producti!, timpuriu şi ca înflorire şi ca

maturare, rezistent la ger şi tolerant la 0onilinia. @ructifică cu preponderenţă pe buchete demai. @ructul este mare (8+-:+ g, portocaliu, cu pulpa uniform colorată în galben-limoniu, cugust plăcut. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie.

A7 Karcot  N soi canadian, !iguros, coroana globuloasă, producti!, cu mare plasticitateecologică. @ructifică preponderent pe ramuri milocii şi scurte. @ructul este mare (4+-8+ g,o!oid-turtit, portocaliu deschis cu roşu, pulpa fermă, puţin aromată. 0aturarea$ sfârşitul luniiiunie N începutul lunii iulie.

B7 Tu#or N soi românesc, obţinut la 3#PP #onstanţa, '<<7 (=icero/ 2A? 9, !iguros,coroana in!ers-piramidală, înflorire timpurie, mediu producti!, rezistent la ger, sensibil la

 boli, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai. @ructul este mic spre milociu (5+-59g, sferic, uşor aplatizat, porotocaliu cu roşu-carmin pe partea însorită, pulpa este portocalie,cu gust dulce-acrişor, fermă, suculentă, neaderentă. 0aturarea$ sfârşitul lunii iunie N începutullunii iulie.

57 Dana  N soi american, de !igoare mică, cu coroana piramidală, cu ramuri de schelet!iguroase dar fructificare predominantă pe buchete de mai. @ructul este milociu (5+-46 g,globulos, puţin alungit, brăzdat de la !ârf la bază, cu epiderma pubescentă, galbenă-portocaliecu roşu-carmin pe partea însorită. Pulpa este de culoare portocalie-deschisă, aromată, dulce-acidulată, neaderentă. 0aturarea$ prima decadă a lunii iulie.

67 Dacia 1$ 84L@2 N soi românesc, '<:<, ;ăneasa, de !igoare medie, precoce, foarte producti!, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, rezistent la 0onilinia şi#lasterosporium. @ructul este mare (8+-<+ g, sferic, galben-portocaliu cu roşu pe partea

însorită, pulpa fermă cu gust plăcut. 0aturarea$ prima umătate a lunii iulie.47 Neptun 1+rculeşti @8L8@2  N soi românesc, '<:+, de !igoare mică, coroanaglobuloasă, producti!, rezistent la ger. @ructul este milociu (56-5: g, sferic, galben-

 portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpa portocalie, fermă, plăcută la gust. 0aturarea$ prima umătate a lunii iulie.

397 (ol#ric'  N soi american, !iguros, producti!, cu fructificare preponderentă peramuri milocii, parţial autofertil, mediu rezistent la 0onilinia. @ructul este mare spre foartemare (:+-<+ g, oblong-eliptic, portocaliu cu roz pe partea însorită, pulpa portocalie, decalitate mediocră. 0aturarea$ prima umătate a lunii iulie.

337 -aturn 1+rculeşti 8?L@2 N soi românesc, hibrid între 0ărculeşti 5+ şi zarzăr, de!igoare mică, coroana globuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, producti!,

rezistent la ger şi boli. @ructul este milociu spre mare (5:-:+ g, sferic, uşor asimetric,

'+8

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 108/166

 portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpa fermă, slab aromată, cu gust plăcut. 0aturarea$decada a **-a a lunii iulie.

387 Cea mai bun #e Un!aria  N soi !echi cu origine incertă, semi!iguros, cu coroanasferic-turtită, producti!, sensibil la boli, rezistent la ger, cu plasticitate ecologică bună. @ructuleste milociu spre mare (56-:+ g, o!oid-rotunit, galben-portocaliu cu roşu pe partea însorită,

 pulpa portocaliu-deschis, fermă, cu gust bun. 0aturarea$ umătatea lunii iulie.

3?7 Venus 1+rculeşti 34L82  N soi românesc, '<8<, de !igoare mică, cu coroanaglobuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, producti!, rezistent la ger.@ructul este mare (:+ g, sferic-turtit, uşor asimetric, portocaliu, cu roşu pe partea însorită,

 pulpa fermă, slab aromată, cu gust plăcut. 0aturarea$ a doua umătate a lunii iulie.3@7 Calatis 1+rculeşti ALA2 N soi românesc, '<:9, de !igoare milocie spre mică, cu

 plasticitate ecologică ridicată, fructificare pe buchete de mai, producti!, rezistent la ger.@ructul este mare (8+-:+ g, o!oidal, galben-portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpafermă, uşor aromată, mediu suculentă. 0aturarea$ sfârşitul lunii iulie N începutul lunii august.

3A7 -ulina  N soi românesc (0ărculeşti '<:+, de !igoare mică spre milocie, coroanain!ers-piramidală, precoce, producti!, sensibil la boli, rezistent la ger. @ructul milociu (6+-4+g, sferic-alungit, galben-portocaliu, pulpa fină, fermă, cu gust plăcut. 0aturarea$ sfârşitul

lunii iulie.3B7 +amaia 1K 43L62 >   soi românesc (0ărculeşti '<86, de !igoare milocie, cu

coroana globuloasă-răsfirată, rezistent la ger şi la !ariaţiile de temperatură, mediu rezistent la0onilinia, sensibil la Plum-po".

@ructul este milociu spre mare (6+-46 g, o!oidal spre tronconic, portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpa consistentă, fin aromată, dulce, uşor acidulată. 0aturarea$ sfârşitul luniiiulie.

357 Roşii #e $neasa 1$ 3L?2  N soi românesc, '<:9 (#ea mai bună de ngaria "Pa!iot, de !igoare milocie, cu coroana globuloasă, producti!, rezistent la ger, la 0onilinia şila #lasterosporium. @ructul este mare (8+-:+ g, o!oidal, portocaliu cu roşu-aprins pe parteaînsorită, cu pulpa fermă şi de calitate foarte bună. 0aturarea$ sfârşitul lunii iulie N începutullunii august.

367 EJcelsior 1$ ??L3?2 N soi românesc (;ăneasa, '<:8, de !igoare mică spre milocie,coroana sferică, cu înflorire târzie, producti!, rezistent la ger şi boli. @ructul este mare (8+-86g, sferic-alungit, turtit lateral, galben-portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpa galbenă,consistentă, slab aromată, cu gust plăcut. 0aturarea$ sfârşitul lunii iulie N începutul luniiaugust.

347 Umberto  N soi italian, de !igoare milocie, coroană globuloasă, înflorire târzie, producti!, cu plasticitate ecologică bună, sensibil la #lasterosporium. @ructul este mare (8+-86 g, o!oidal, galben-auriu cu roşu pe partea însorită, pulpa galbenă, mediu consistentă, fadă.0aturarea$ sfârşitul lunii iulie N începutul lunii august.

897 %avorit 1+rculeşti 88L@2  Nsoi românesc, '<:8 (0ărculeşti 97-69-6+ " J "mberto, semi!iguros, cu coroana globuloasă, producti!, rezistent la ger, mediu rezistent la0onilinia şi #lasterosporium. @ructul milociu (66-4+ g, o!oid, de culoare oran cu roşu,

 pulpa consistentă cu gust plăcut. 0aturarea$ sfârşitul lunii iulie N începutul lunii august.837 -elena 1+rculeşti 38L62 >   soi românesc, '<8<, de !igoare mică, cu coroana

sferică, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, precoce, foarte producti!, rezistent la boli şi ger. @ructul este milociu (6+-4+ g, o!oidal, roşu-turtit lateral, galben-portocaliu cu puncte şi pete roşii pe partea însorită, pulpa fină, plăcută la gust, cu aromă de busuioc.0aturarea$ umătatea lunii august.

887 -ilvana 1+rculeşti 3BL52 N soi românesc, '<:9, de !igoare milocie, cu fructificare pe buchete de mai, precoce, foarte producti!, rezistent la ger şi #lasterosporium. @ructul este

'+:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 109/166

milociu (5+-6+ g, o!oidal, galben-portocaliu, roşu pe partea însorită, cu pulpa fermă,crocantă, suculentă, plăcută la gust. 0aturarea$ prima umătate a lunii august.

8?7 -irena 1+rculeşti 36L@2 N soi românesc, '<8<, de !igoare milocie, cu coroanaglobuloasă, producti!, rezistent la ger şi boli. @ructul este milociu (4+-8+ g, globulos spreo!oidal, uşor asimetric, portocaliu, cu roşu pe partea însorită, pulpa portocalie, fermă, bună lagust. 0aturarea$ prima umătate a lunii august.

8@7 -ulmona 1+rculeşti 6L32  N soi românesc, '<8<, de !igoare mică, cu coroanain!ers piramidală, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, foarte producti!, rezistentla boli şi ger. @ructul este milociu spre mare (46-86 g, o!oid, uşor turtit, galben-portocaliucu roşu pe partea însorită, pulpa portocalie, fermă, cu gust plăcut. 0aturarea$ prima umătate alunii august.

8A7 Olimp 1+rculeşti 35L82  N soi românesc, '<:5, de !igoare mică, coroanaglobuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, producti!, rezistent la ger, parţialautofertil. @ructul milociu (4+-8+ g, o!oid, portocaliu, cu roşu pe partea însorită, pulpagalben-portocalie, aromată, plăcută la gust. 0aturarea$ prima umătate a lunii august.

8B7 Coman#or 1+rculeşti 36LB2  N soi românesc, '<:7, de !igoare submilocie, cucoroana globuloasă, precoce, producti!, rezistent la ger şi boli. @ructul este mare (8+-:+ g,

sferic, uşor alungit, galben-portocaliu cu roşu pe partea însorită, pulpa portocalie-deschis,fermă, suculentă, dulce şi aromată. 0aturarea$ a doua umătate a lunii august.

857 "itoral 1+rculeşti 89LB2  N soi românesc, '<:7, de !igoare mică, coroanăglobuloasă, precoce, producti!, rezistent la ger. @ructul este milociu (4+-8+ g, o!oidal-alungit, galben-limoniu, cu roşu pe partea însorită, pulpa galbenă, fermă, aromată. 0aturarea$a doua umătate a lunii august.

Portaltoii caisului

>n prezent, caisul se altoieşte pe portaltoi ce pro!in din 4 specii ale genului Prunus$ P.armeniaca, P. cerasifera, P. domestica, P. insitiţia, P. piersica şi P. am/gdalus.

?legerea unui portaltoi se face în funcţie de mai mulţi factori, printre care cei mai

importanţi sunt compatibilitatea cu soiul respecti!, condiţiile edafice şi ecologice.Mar&rul *rmeniaca vulgaris+  - are afinitate bună cu toate soiurile de cais, fiind

recomandat pentru solurile nisipoase, calcaroase, din zonele secetoase. Este sensibil laPh/tophtora, ?rmillaria şi =erticillium, dar rezistent la nematozii galicoli (0eloidog/ne,?grobacterium tumefaciens. 2u suportă solurile grele, umede. răbeşte pornirea în !egetaţiecu consecinţe negati!e cunoscute.

Caisul franc  Neste unul din cei mai utilizaţi portaltoi datorită afinităţii bune şidi!ersităţii genotipurilor. )a noi în ţară se folosesc biotipurile locale sau chiar soiuri(&randafirii târzii, iar pe plan mondial o serie de selecţii cum ar fi$

+anicot (7%7 38?B N este obţinut în @ranţa, creşte uniform, are afinitate cu toatesoiurile, grăbeşte intrarea pe rod, asigură producţii mari însă este sensibil la asfi"iere, la!erticilioză, la putrezirea rădăcinilor şi la cancer.

Ka!!it' N portaltoi canadian, rezistent la ger, producti!, autofertil, tolerant la !iroze,are afinitate bună cu toate soiurile e"ceptând cazurile de infecţie cu !irusul #)3=.

+irobolanul sau Corco#uşul  *P- cerasifera+ N portaltoi cu multe biotipuri, ceea ceconduce la diferite grade de compatibilitate, moduri de creştere etc. Bintre acestea cele maiimportante sunt$

+irobolanul $ N este obţinut în ?nglia, se înmulţeşte !egetati! relati! uşor, însă nu arecompatibilitate cu toate soiurile.

+irobolan (% ?3 N portaltoi obţinut în @ranţa, cu o compatibilitate mai bună decât precedentul. Este sensibil la bacterioze, la !iroze şi la !erticilioză. 3e poate folosi pe

terenurile fertile şi mai umede.

'+<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 110/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 111/166

- prunul oşior de =oineşti are maoritatea rădăcinilor (:+,5 situate în stratul de solcuprins între 7+-4+ cm% tot la această adâncime se găsesc 89,6 rădăcini de zarzăr şi 47,5 de piersic, în schimb cele de corcoduş (44,' se găsesc în stratul de sol de +-7+ cm.

#el mai mare număr de rădăcini se găsesc în apropierea trunchiului pe o rază de ' m.>n cazul înţelenirii solului, se constată o deplasare a rădăcinilor spre suprafaţa solului,

cu consecinţe de cele mai multe ori nefaste.

Mi partea epigee influenţează dez!oltarea sistemului radicular. #u cât aceasta este maidez!oltată, cu atât imprimă o creştere mai puternică şi sistemului radicular.Partea epi!ee7 >n primii ani de !iaţă, tulpina caisului are o creştere foarte !iguroasă,

greu de diriat. amurile anuale depăşesc frec!ent '-',6 m, au 9-7 !aluri de creştere, formândmulte ramuri anticipate.

#aisul formează la maturitate un trunchi destul de puternic, cu scoarţa de culoare brun-închisă, crăpată longitudinal, uneori şi trans!ersal.

amurile de schelet sunt solide, relati! groase% acestea sunt garnisite cu ramuri deordinul 9, iar acestea cu ramuri fructifere, care dau coroanei un aspect compact, îndesat.

amurile de rod ale caisului sunt$ buchetul de mai, ramura milocie, ramura lungă şiramura anticipată. ?cestea se formează începând cu anul 9-7 de la plantare, mai întâi cele

lungi, milocii şi anticipate, apoi buchetele ramificate şi alte ramuri milocii.)ăstarii la început au culoarea !erde, iar la sfârşitul !egetaţiei au o culoare roşie-

sângerie.)a pomii maturi intensitatea creşterilor se reduce, coroana pomilor se deschide iar

creşterile de!in mai mici începând totodată şi fenomenul de entropie. #apacitatea deregenerare a caişilor din mugurii dorminzi este foarte mare, ceea ce permite refacerea

 plantaţiilor prematur îmbătrânite, prin tăieri de regenerare.Burata de !iaţă a ramurilor de rod este de 5-6 ani.0ugurii sunt grupaţi câte 9-: la subsuoara unei frunze, mai rar sunt solitari. >n fiecare

grup, mugurul central este !egetati!, iar ceilalţi florali. Bintr-un mugure floral apare o singurăfloare de tip rozaceu, mare, cu petale albe sau roz, ce se deschide înaintea înfrunzitului.

Biferenţierea mugurilor floriferi începe odată cu încetinirea şi încetarea creşteriilăstarilor (iulie-august şi durează 59-:6 zile.

>nceputul procesului de microsporogeneză corespunde cu fenofaza de preumflare amugurilor, adică de îndepărtare uşoară a solzilor de !ârf. @ormarea polenului în anterecorespunde cu faza umflării mugurilor floriferi, care se înregistrează din a doua umătate alunii februarie până în a doua decadă a lunii martie. ?cest fenomen are loc după acumularea a5+o# peste pragul biologic (4,6o#, iar înflorirea după acumularea a '8+-9++o# temperaturăacti!ă.

#unoaşterea dinamicii de diferenţiere a mugurilor floriferi de cais, precum şi a particularităţilor biologice ale acestora în cursul microsporogenezei şi îndeosebi aceea a

mugurilor floriferi formaţi pe lăstari din !alul al doilea de creştere, care înfloresc cu câte!azile mai târziu decât aceia din !alul unu de creştere, are o importanţă practică deosebită. prindiferite măsuri agrotehnice (tăieri în !erde se poate întârzia formarea mugurilor floriferi.0ugurii formaţi mai târziu, pe lăstari crescuţi în a doua umătate a !erii, înfloresc primă!aracu 7-5 zile mai târziu, uneori după trecerea pericolului brumelor.

Burata înfloritului, în cadrul soiului, este de 9-6 zile, iar între soiuri de 9-: zile.0aoritatea soiurilor europene de cais sunt autofertile, însă polenizarea încrucişată

influenţează poziti! procentul de legare uneori până la 6+ .E"istă şi soiuri parţial autofertile sau chiar autosterile. #auza procentului scăzut de

fructe legate, la unele soiuri, este determinată de numărul mare de flori cu pistilul defect sauincomplet dez!oltat. Beşi florile par normale, iar înflorirea este bogată, fructele nou legate

cad repede.

'''

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 112/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 113/166

dar o slabă pătrundere în coroană. Penetrarea slabă a luminii în coroană se datorează şidispunerii frunzelor pe !erticală, la cais fiind aproape perpendicular. Batorită acestorelemente, autoumbrirea la cais este mare, în mod deosebit pe durata de timp cât soarele estemai sus de 56o faţă de orizont.

>n concluzie, precizăm că orice încercare de îndesire a plantaţiilor de cais a condus larezultate slabe, chiar la pieirea acestuia.

Cerinţele faţ #e umi#itate

#aisul este o specie cu cerinţe mici faţă de apă, rezistent la secetă, deoarece s-a formatîn zone secetoase şi este mai bine adaptat la zonele de climat uscat. &otuşi, cerinţele faţă deapă !ariază destul de mult de la o grupă de soiuri la alta. ?stfel, soiurile originare din ?siacentrală sunt mai rezistente la secetă comparati! cu cele din Europa şi ?merica de 2ord.

ezultate bune se obţin în zone cu 56+-66+ mm precipitaţii anuale. #u toate acestea, precizăm că secetele prelungite din !ară (iulie-septembrie sunt suportate greu de cais, a!ândconsecinţe negati!e asupra creşterii şi fructificării acestuia.

?ceastă specie reacţionează bine la irigaţie, formând lăstari noi, care de cele mai multeori diferenţiază muguri de rod. Be asemenea, cantitatea şi calitatea producţiei este influenţată poziti! de un regim optim de umiditate.

miditatea ridicată din sol şi aer din primă!ară, precum şi în perioada de maturare afructelor, are implicaţii negati!e asupra producţiei, a calităţii fructelor etc. #aisul nu suportăe"cesul de umiditate din sol nici chiar temporar (9-7 zile, acestea conducând la pieirea înmasă a pomilor datorită asfi"ierii rădăcinilor.

Cerinţele faţ #e sol

#aisul are pretenţii moderate faţă de sol, reuşind bine pe solurile adânci, ferile, bineapro!izionate cu fosfor şi potasiu, permeabile pentru aer şi apă, cum ar fi solurile bălane şi

cernoziomurile. 3unt fa!orabile terenurile fără schelet sau cu până la 6 schelet, !olumedafic de '++ , cu p de 8,7-:,5. 1rizontul de carbonaţi să fie sub '++ cm, cu un conţinutde calciu acti! de până la : . Preferă solurile nesalinizate, nealcalizate şi fără caractere!ertice. &erenurile să fie neinundabile şi să aibă un !olum de sol negleizat de minimum <' ,cu o porozitate de 97-7+ .

Pentru cais sunt preferate terenurile plane sau înclinate, dar nu mai mult de '6 ,uniforme, fără deni!elări, cu e"poziţie 3=, 3E sau =, neerodate la suprafaţă sau în

 profunzime. &rebuie e"cluse de la cultura caisului solurile grele, reci, cu slabă permeabilitate pentru aer şi apă, precum şi cele pietroase, sărăturoase, cu pânza de apă freatică la mai puţinde 9-7 m adâncime.

Monarea a!roclimatic a culturii caisului *n Rom0nia

>n funcţie de cerinţele acestei specii faţă de factorii ecologici, diferiţi cercetători(oman ?na 0aria, '<:9% *chim 0., '<:'% =. #ociu, '<8:, '<<7 etc. au stabilit şi delimitatcinci zone de cultură pe grade de fa!orabilitate, astfel$

Mona I #e favorabilitate  N cuprinde terenurile din imediata apropiere a Bunării, precum şi pe litoralul 0ării 2egre, la o distanţă mai mare de 7-6 Gm.

Mona a II a #e favorabilitate N cuprinde terasele mai depărtate ale Bunării, fâşia de 7-6Gm de litoral în !ecinătatea 0ării 2egre şi o parte a #âmpiei &imişului din !estul ţării.

Mona a III a #e favorabilitate N cuprinde sudul #âmpiei 0oldo!ei, Podişul #entral0oldo!enesc, !estul #âmpiei 3iretului, #âmpia âmnicului, latura e"terioară a 3ubcarpaţilorde #urbură, partea centrală şi sudică a Podişului Bobrogean, arealul limitrof, cea mai mare

''7

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 114/166

 parte a #âmpiei omâne şi a Podişului etic. >n !estul ţării, această zonă include parteacentrală a #âmpiei #rişurilor, o mare parte a #âmpiei &ransil!aniei şi #uluarului 0ureşului.

Mona a IV a #e favorabilitate  N cuprinde =alea 3iretului cu latura interioară a3ubcarpaţilor de #urbură, nordul #âmpiei omâne şi al Podişului getic. Be asemenea, maicuprinde #âmpia 3omeşului şi pantele domoale ale piemontului !estic, precum şi e"tremitatea!estică a #âmpiei #rişurilor şi a ?radului.

Mona a V a #e favorabilitate N se situează în afara celor precizate, dar în cadrulcerinţelor minime cerute de cais. >n general, această zonă se reduce din sud înspre nord.

Particularitţi te'nolo!ice

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Principalii portaltoi ai caisului au fost prezentaţi la cap. '+.9.5.. ?ceştia se înmulţesc înspecial pe cale generati!ă, dar şi !egetati!ă. )a noi în ţară se folosesc în procent foarte mare

 portaltoii generati!i, dar în lucrările de cercetare se folosesc şi cei !egetati!i.#âmpul * se poate înfiinţa cu puieţi portaltoi sau prin semănare direct în câmp. Puieţii

au o tendinţă de creştere e"agerată, peste limita de altoire, de aceea fertilizarea şi irigarea !or

fi moderate. #aisul se altoieşte de!reme, la începutul epocii de altoire, deoarece îşi reducede!reme circulaţia intensă a se!ei. Bupă prinderea altoilor, irigarea se !a sista pentru a nustimula pornirea mugurilor altoi în !egetaţie. >n cazul când înfiinţarea câmpului * s-a făcut

 prin semănare directă, se !a tăia pi!otul rădăcinii în luna octombrie pentru a stimularamificarea.

#reşterea pomilor în pepinieră este în general !iguroasă, indiferent de portaltoi, pomii prezintă mulţi lăstari anticipaţi încât se poate proiecta coroana în câmpul ** (P. Parnia şicolab., '<<9.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor

>nfiinţarea plantaţiilor de cais se face după o pregătire corectă a terenului prin lucrări de$

alegerea terenului, ni!elarea, parcelarea, amplasarea perdelelor de protecţie, desfundarea,fertilizarea de bază, săpatul gropilor, lucrări, de altfel, specifice oricărei specii de pomi.)a alegerea terenului, factorul esenţial este e"poziţia, a!ând în !edere pretenţiile

deosebite ale acestei specii faţă de lumină. &rebuie respectate şi celelalte cerinţe faţă decăldură, umiditate, sol, prezentate anterior.

Bistanţele de plantare sunt influenţate de portaltoi, soi, formă de coroană şi fertilitateasolului.

?stfel, pentru coroanele de tip !as, distanţele dintre rânduri !or fi de 6-4 m, iar pe rândde 5-6 m. Pentru formele de coroană aplatizate, pomii se !or planta la 5-6 m între rânduri şi la7-5 m pe rând. Pentru suprafeţe mici, bine e"puse, pentru aliniamente etc., distanţele de

 plantare se pot reduce. 2u este recomandată reducerea distanţei dintre rânduri sub 5 m.

)a densităţi mai mari, sporuri de producţie comparati! cu li!ezile clasice se constatănumai în primii ani. >ncepând cu anul al **-lea de la plantare, producţii mai mari se obţin în

 plantaţiile e"tensi!e sau semiintensi!e.#a forme de coroană recomandate precizăm$ !asul ameliorat, !asul întârziat, !asul

întârziat aplatizat, !asul californian, fusul tufă ameliorat, piramida neetaată modificată, palmeta etaată, palmeta neetaată, palmeta liberă.

1 formă de coroană care a dat rezultate bune la cais este tufa liberă (spindelbuch,deoarece se formează uşor.

@iecare din formele de coroană enumerate se !or aplica în funcţie de !igoarea soiului.Plantarea de toamnă este recomandată celei de primă!ară. Bacă se !a planta primă!ara,

aceasta se !a face foarte de!reme.

''5

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 115/166

)a plantare se !a ţine seama de comportarea soiurilor în procesul polenizării şifecundării, ştiind faptul că nu toate soiurile sunt autofertile. >ntr-o parcelă se !or planta 9-7soiuri interfertile şi cu o perioadă de maturare a fructelor apropiată. Pentru suprafeţe mari serecomandă o eşalonare a soiurilor în funcţie de perioada de maturare.

Tăierile de formare - la cais încep chiar din pepinieră şi se continuă în primii 7-5 anidupă plantare. ?cestea se recomandă a fi făcute mai ales în perioada de !egetaţie şi se !or

limita la ma"im pentru a nu întârzia intrarea pe rod. )a soiurile cu creşteri !iguroase şiunghiuri mici de ramificare, se !or efectua tăieri de transfer pe ramificaţiile laterale. #elelaltemăsuri de formare a coroanelor sunt specifice fiecărei forme.

Tăierile din timpul perioadei productive au mai multe scopuri$- întreţinerea coroanei formate%- tăieri de fructificare în perioada de repaus şi în !erde%- tăieri de reîntinerire%- tăieri de corectare.Tăierile de întreţinere au ca scop asigurarea unei bune luminări şi aerisiri a coroanei,

 prin menţinerea elementelor structurale ale coroanei la caracteristicile formate. ?ceasta serealizează prin$

- reechilibrarea şarpantelor şi subşarpantelor prin scurtări sau transferuri de creştere%- subordonarea subşarpantelor cu '+-'6 cm faţă de şarpante%- substituirea a"ului precum şi a ramurilor cu tendinţă de creştere !erticală cu o ramură

subterminală la soiurile !iguroase%- suprimarea ramurilor concurente, lacome, deficitar plasate, bolna!e etc.Tierile #e fructificare  le completează pe cele de întreţinere şi se aplică în special

ramurilor de rod şi a celor de semischelet.)a începutul perioadei de rodire, la soiurile cu fructificare dominantă pe ramuri mi"te-

milocii, tăierile constau în$- rărirea acestor ramuri la '9-'6 cm prin îndepărtarea celor prea !iguroase de pe partea

superioară sau prea slabe de pe partea inferioară a ramurei de semischelet%- scurtarea ramurilor mi"te la 4+-46 cm.)a soiurile ce fructifică preponderent pe buchete, ramurile mi"te se !or scurta la 5+-56

cm dacă sunt mai lungi pentru ramificare şi se !or rări la '6-9+ cm% buchetele de mai se !orrărări la :-'+ cm.

>n perioada de mare producţie, la ambele categorii de soiuri se includ la tăiere şiramurile de semischelet, astfel$

- cele de 5-6 ani se !or scurta cu 'Q7 până la lemn de 9-7 ani%- 'Q7 din ramurile de semischelet de 5-6 ani se !or suprima, înlocuindu-se cu altele

tinere%- ramurile mi"te-milocii se !or rări la '9-'6 cm şi se !or scurta dacă depăşesc 8+ cm la

4+-46 cm%- buchetele se !or scurta la primele ramificaţii şi se !or rări la '+-'9 cm.Pentru soiurile cu fructificare dominantă pe buchete$- 'Q6 din ramurile de peste 6-4 ani se suprimă înlocuindu-se cu creşteri tinere%- buchetele de mai ramificate se scurtează la prima ramificaţie şi se !or rări la :-'+ cm%- ramurile mi"te de 7+-6+ cm se !or rări la '6-9+ cm.Bacă tăierile nu s-au realizat în perioada de !egetaţie, atunci acestea se !or efectua la

 pornirea în !egetaţie pentru a permite eliminarea ramurilor afectate de îngheţ.Tăierile Hîn verde *perioada de vegetaţie+ pot înlocui într-o mare măsură tăierile din

 perioada de repaus. 3e utilizează foarte mult în timpul formării coroanelor, dar şi în perioadade rodire.

''6

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 116/166

Tăierile în perioada de vegetaţie se pot efectua înainte de recoltarea fructelor şi dupărecoltarea acestora.

&ăierile în !erde înainte de recoltatul fructelor conduc la formarea a două chiar trei!aluri de creştere. 0ugurii de rod de pe lăstarii anticipaţi, diferenţiaţi mai târziu, !or înflori cu6-4 zile în urma celorlalţi, scăpând de brumele târzii.)ăstarii se !or scurta la 76-5+ cm, cândau 5+-56 cm.>n urma scurtării !or rezulta 5-6 lăstari ce !or creşte 6+-4+ cm şi !or diferenţia

muguri de rod.&ăierea se poate efectua şi asupra ramurilor de semischelet, imediat după legatulfructelor, când se scurtează cu 'Q9-'Q7 din lungime, 6+ din ramurile de semischelet, darnepurtătoare de rod. #ele 6+ din ramurile de semischelet purtătoare de rod se !or scurtadupă recoltarea fructelor (2. #epoiu, '<:+.

Tăierile în verde după recoltatul fructelor  tind să înlocuiască tăierile din perioada derepaus. ?u, în general, aceleaşi scopuri şi se realizează după aceleaşi metode. >n schimb, aumulte a!antae dea cunoscute. #a perioadă de e"ecutare, cercetările au demonstrat că cea maifa!orabilă este prima decadă a lunii august.

Pentru o bună reuşită a tăierilor în timpul perioadei de !egetaţie, este necesar ca dupăfiecare inter!enţie să se fertilizeze şi să se irige, iar !olumul tăierilor să nu depăşească 7+

din cel al coroanei.Tăierile de reîntinerire sunt necesare în perioada de declin a pomilor, când creşterile

!egetati!e sunt sub '6-9+ cm iar producţia în scădere. ?ceste tăieri trebuie corelate cu măsuriagrotehnice suplimentare (fertilizări, irigări etc.. &ăierile se efectuează prin scurtări energiceîn lemn bătrân şi transfer pe lemn de 5-6 ani, chiar pe lăstari lacomi, diametrul ramurilorscurtate să nu depăşească 6-4 cm.

Efectul tăierilor de reîntinerire este şi mai e!ident când se reîntinereşte şi sistemulradicular (#ornelia Parnia, Mt. #oman, 2iculina ;urlui, '<:<.

Tăierile de corectare se efectuează la pomii negliaţi sau la cei la care s-au aplicat tăieridefectuoase. Ele au ca scop aducerea formelor de coroană e"istente la cele corespunzătoareunui echilibru între creştere şi rodire, precum şi a unei bune luminări (=. #ociu, '<<7.

ntreţinerea solului

3istemul de întreţinere a solului poate influenţa producţia, calitatea acesteia şilonge!itatea plantaţiei de cais. #el mai bun sistem de întreţinere a solului în ţara noastră

 pentru cultura caisului este ogorul lucrat , fertilizat cu îngrăşăminte organo-minerale (2iculina;urlui, '<6:% ?. ;unea, '<:<% Pr. *onescu, '<86. ?cest sistem are multe a!antae dar şideza!antae.

>n plantaţiile tinere, terenul poate fi culti!at prin alternarea intervalelor  lucrate cu celecultivate cu legume (ceapă, mazăre, morco!, pepeni etc. şi căpşuni.

n alt sistem de întreţinere a solului este sub formă de  ţelină, cu precizarea că trebuiefertilizat şi irigat suplimentar. *arba dintre rânduri se !a cosi repetat şi se !a folosi ca mulci.Producţia de fructe este mai scăzută decât în cazul ogorului lucrat.

ezultate bune s-au obţinut şi în cazul folosirii îngrăşămintelor verzi  (lupin, mazăreetc., care s-au încorporat în sol în perioada înfloririi plantelor respecti!e, după care solul semenţine ca ogor lucrat.

1 metodă eficientă şi economică de întreţinere a solului este şi erbicidarea. >n acestsistem, producţiile şi calitatea acestora au fost sensibil egale cu !ariantele martor întreţinuteca ogor lucrat.

%ertili&area plantaţiilor

''4

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 117/166

Este o !erigă tehnologică foarte importantă pentru cais, a!ând în !edere pretenţiileridicate ale acestei specii faţă de minerale.

1 formulă de fertilizare cât mai apropiată de optim se realizează funcţie de fertilitateasolului, de portaltoi, soi, !ârstă, sistemul de întreţinere a solului etc.

Batele din literatura de specialitate arată că un hectar plantat cu cais pe rod consumă încursul perioadei de !egetaţie următoarele cantităţi de elemente$ 2Z58-'58 Gg, PZ'9-7' Gg,

CZ89-'9' Gg, precum şi importante cantităţi de calciu, magneziu, sulf, microelemente etc.@uncţie de conţinutul macroelementelor din trunchi, şarpante, ramuri şi fructe, la pomiide 6 ani, #. uget ('<:+ a stabilit consumul de îngrăşăminte la hectar, respecti!$ 974,6 Ggazot% 95,6 Gg fosfor% ':9,5 Gg potasiu% '75,8 Gg calciu% '5,+ Gg magneziu% ',5 Gg fier% +,9 Ggmangan% +,: Gg zinc% +,7 Gg bor.

@eGete ('<8', citat de 2/uto-3uran/i ('<:', consideră că pentru fiecare '++ Gg defructe se e"trag din sol +,5+ Gg 2% +,'7 Gg P 916 şi +,4+ Gg C 91, date apropiate şi în literaturaitaliană.

Pe un sol mediu apro!izionat cu elemente nutriti!e se recomandă încorporarea anuală a'9+ GgQha 2% :+-'++ GgQha P şi :+-'++ GgQha C, la care ase adaugă o dată la 7-5 ani 5+ tQhagunoi de grad.

Pe terenurile cu un conţinut redus de humus şi slab apro!izionate cu fosfor şi potasiumobil, dozele recomandate sunt de '4+ Gg azot, '++ Gg fosfor şi 9++ Gg potasiu substanţăacti!ă la hectar (=. #ociu şi colab., '<<7.

@ertilizarea cu azot trebuie făcută moderat deoarece acest element prelungeştematurarea fructelor şi a lemnului, cu consecinţe negati!e.

>ngrăşămintele cu fosfor, potasiu şi 'Q7 din azot se administrează după recoltat. #elelalte9Q7 de azot se aplică înainte de înflorit ('Q7 şi după căderea fiziologică a fructelor ('Q7.

Iri!area plantaţiilor

@iind o specie rezistentă la secetă, dar pretenţioasă faţă de căldură şi lumină, caisul seculti!ă cu predilecţie în zone de stepă deficitare în apă.

3e constată că în zonele recomandate culturii caisului, precipitaţiile medii anuale suntreduse, înregistrându-se deficite de umiditate atât în sol cât şi în aer, mai ales în perioada de!egetaţie acti!ă.

1 consecinţă a lipsei apei este fructificarea neregulată şi nesatisfăcătoare, uneori chiaroprirea proceselor de creştere şi diferenţiere (Boce!, '<4:. >n cazul unui deficit accentuat deumiditate, frunzele de cais acumulează o serie de inhibitori ai creşterii (Pusto!oito!a, '<:'.)ipsa de umiditate din perioada de !egetaţie afectează pomii şi în afara acestei perioade,reducând-le rezistenţa la ger.

?!ând în !edere toate aceste considerente şi pentru a se obţine producţii mari, constanteşi de calitate, se impune irigarea caisului mai ales în fazele critice$ înainte de înflorit, laîntărirea endocarpului, la creşterea intensă a lăstarilor, la diferenţierea mugurilor, dupărecoltarea fructelor.

 2ormele de udare !or fi de 5++-6++ m7 apă la hectar în plantaţiile tinere şi pe soluriuşoare (nisipuri, respecti! până la 4++-8++ m7 la hectar în cazul plantaţiilor pe rod. 3e poateutiliza orice metodă de irigat.

Combaterea bolilor şi #untorilor

Principalele boli specifice caisului sunt$ ciuruirea frunzelor (#or/neum beerincGii,0onilioza (0onilinia la"a, 0. fructigena, făinarea (Phodosphaera tridact/la, cancerul

 bacterian (?grobacterium tumefaciens, boala plumbului (3tereum purpureum etc.

''8

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 118/166

Bintre dăunători, cei mai reprezentati!i sunt$ gândacul negru al puieţilor (#opnodistenebroides, Păduchele din 3an-Aose (uadraspidiotus perniciosus, gărgăriţa fructelor(h/nchites bacchus, acarianul roşu al pomilor (Panon/chus ulmi etc.

&ratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se efectuează la a!ertizare,conform tabelului 97.

Tabelul 03--c'ema #e combatere a bolilor şi #untorilor la cais

Nr7tr7

%enofa&a $olile şi #untorii #e combtutPro#usul recoman#at şi

concentraţiaObservaţii

'. epaus!egetati!

#occideae% 1uă de afide, acarieni, insectedefoliatoare etc. @orme de rezistenţă lamaoritatea bolilor 

1leoecalu" 7 #E (',61leocarboto" (7Polibar 56 P (4

3e asigură o îmbăierea pomului temp R4#

9. mflareamugurilor 

-0onilioze ( $onilinia laxa+7 -#iuruirerafrunzelor *)tigmina carpophilla% -scarearamurilor (C1tospora cincta+7 -#iuruirea bacteriană a frunzelor ( Oanthomonas pruni+

#uprazin 6+ P (+,7&urdacupral 6+ P (+,5

7. ;uton alb -0onilioze (0onilinia la"a-#iuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor*)tigmina carpophilla-scarea ramurilor% -apăn

#aptadin 6+ P (+,960erpan 6+ DP (+,9&opsin 08+ (+,+8

5. '+ N '6 din flori auînceput să-şi scuture petalele

-0onilioze% -#iuruirea micotică şi bacterianăa frunzelor *)tigmina carpophilla% -scarearamurilor 

3umile" 6+ DP (+,'o!ral 6+DP (+,'onilan 6+ DP (+,'ConGer (+,'96

-*nsecte defoliatoare, minatoare-0olia piersicului*narsia lineatella+

Conate 9,6 E# (+,+9@astac '+ E# (+,+'6Xolone 76 E# (+,93umi N ?lpha 9,6 E#(+,+5

6. @ructul cu∅  de 'cm(laa!ertizare

-#iuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor*)tigmina carpophilla-0onilioze% -scarea ramurilor -apăn etc.

0erpan 6+DP (+,9%#aptadin 6+ P (+,96%3/stane '9,6 #E (+,+5%&rifmine 7+ DP (+,+7

-?fide% *nsecte defoliatoare şi minatoare etc. @astac '+ E# (+,+'6 2urelle B (+,+86

4. @ructul cu∅ de ',6 N9 cm (laa!ertizare

#iuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor,*)tigmina carpophilla% scarea ramurilor%?lternaria, rapăn etc.

Bitahane 056 (+,9@olpan 6+ DP (+,9Perozin 86 (+,6=ondozeb :+ P (+,9

0olia orientală a fructelor *6rapholitamolesta+,0olia piersicului ( narsia lineatella, ?fideetc.

Becis 9,6 E# (+,+7&alstar '+E# (+,+5eldanm 5+ E# (+,'#arbeto" 78 E# (+,6

8. @ructul demărimenormală (laa!ertizare

0onilioze,#iuruirea micotică şi bacteriană a frunzeloretc.

3umile" 6+ DP (+,'&opsin 0 8+ (+,+8onilan 6+ DP (+,'

Păduchele din 3an AosF,molii, insecte defoliatoare etc.

EGalu" 3 (+,+86 2urell B (+,+86

3e respectă timpulde pauză

:. Bupărecoltareafructelor şităierea în!erde

#iuruirea frunzelor% scarea ramurilor%;oala petelor de plumb *)tereum purpureum ugina, ?lternaria etc.

0erpan 6+ DP (+,96Xiram 86 P (+,9;efran 96 E# (+,5

0ăsuri de igienăculturală şiagrotehnică

Păduchele din 3an AosF, 0olii, afide etc. Bursban 5:+ E# (+,9#arbeto" 78 E# (+,6

<. 86 dinfrunze aucăzut

#iuruirea frunzelor% scarea ramurilor,0onilioze%;oala de plumb *)tereum purpureum+

#uprozin 6+ P (+,7&urdacupral 6+ P (+,6%Xeama bordoleză ('

3e asigură oîmbăiere a pomului.&emp. R 6#

'':

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 119/166

Pieirea prematur a caisului

Pieirea prematură a caisului sau apople"ia caisului sau declinul caisului etc. este unfenomen comple" ce se manifestă la început printr-o !egetaţie mai slabă, frunzele şi fructelesunt mai mici, pe ramuri se obser!ă brunificări sub formă de fâşii. &oate acestea conduc înfinal la o uscare bruscă a pomilor (6-8 zile sau mai lentă (câte!a săptămâni.

#auzele care fa!orizează apariţia acestui fenomen nu sunt încă pe deplin elucidate. 3ecunosc însă unii factori fa!orizanţi$

- acţiunea unor fitoparaziţi care produc cancerul şi necrozarea%- factorii de natură biologică$ portaltoiul, soiul, incompatibilitatea etc.%- factorii de natură agropedologică$ solul, fertilizarea, irigarea etc.%- factorii de natură climatică$ temperatura, precipitaţiile, grindina etc.- suprarecoltele etc.+surile #e prevenire sunt singura cale pentru e!itarea apariţiei apople"iei caisului, deoarece

odată declanşat acest fenomen nu mai poate fi oprit. )a aplicarea măsurilor de profila"ie trebuie a!utîn !edere înlăturarea tuturor condiţiilor care fa!orizează declinul pomilor.

0ăsurile pre!enti!e se referă la$- amplasarea plantaţiilor de cais pe terenuri uşoare, drenate şi în zone cu microclimat fa!orabil%

- folosirea unui material săditor garantat din punct de !edere fitosanitar%- asigurarea unei compatibilităţi cât mai aproape de optim între portaltoi şi altoi şi plantarea

acestor soiuri în zonele cele mai fa!orabile%- asigurarea unui regim optim de fertilizare şi irigare%- efectuarea tăierilor în perioada de minimă acţiune a unor patogeni şi dezinfecţia rănilor şi a

uneltelor%- e!itarea rănirii rădăcinilor prin lucrările mecanice%- protearea trunchiului de orice !ătămări mecanice%- metode chimice care au totuşi un efect destul de redus şi numai la anumite boli (0onilinia%- tratamente biologice etc.%- distrugerea prin ardere a pomilor atacaţi, precum şi a plantelor-gazdă pentru boli şi dăunători.

Particularitţile maturrii caiselor şi recoltarea#aisele fac parte din categoria fructelor perisabile, a!ând la maturitatea deplină epicarpul

subţire şi fermitatea pulpei foarte mică. n alt aspect este acela că fructele de cais nu-şi mai continuămaturarea după recoltare, ci doar o înmuiere a pulpei.

#aisele au un ritm destul de rapid şi grupat de maturare în cadrul aceluiaşi soi.0aturareadurează apro"imati! 4-8 zile. n alt fapt de care trebuie ţinut cont este acela că la multe soiuri fructelecad din pom când aung la maturitate. Be aceea stabilirea momentului optim de recoltare trebuie făcutcu mult discernământ, în funcţie de destinaţia producţiei.

>n plantaţiile mici sau în grădinile populaţiei, recoltarea se face în 9-7 reprize la inter!ale de 9-7zile, dar în cele industriale recoltatul se !a face printr-o singură trecere.

Pentru consumul în stare proaspătă, compoturi şi dulceţuri, fructele se recoltează manual în faza

de pârgă a!ansată, când pulpa este încă fermă, iar nuanţa !erde !irează către galben sau roz, specificăsoiului.#aisele destinate deshidratării, preparării gemului, pastei, nectarului sau marmeladei se

recoltează la maturitatea deplină, manual sau mecanizat.Burata menţinerii calităţii caiselor depinde de condiţiile de păstrare, parametrii optimi

realizându-se la +J+,6o# şi umiditatea relati!ă de <+ . ?ceste !alori !ariază în funcţie de soi,condiţii ecologice şi tehnologice sau a celor premergătoare recoltării.

>n general, durata de păstrare a caiselor este de două săptămâni, perioadă în care pierderile totaleaung la 7,6-6 .

>n cazul soiurilor tardi!e, cu capacitate de păstrare mai mare şi prin respectarea tehnologiei de!alorificare, durata de păstrare se poate prelungi la cca 5 săptămâni.

''<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 120/166

ecoltarea se face în ambalae de capacităţi mici, 4-'+ Gg, iar transportul se efectuează cumiloace auto frigorifice.

Pentru a se e!ita formarea condensului şi accelerarea deprecierilor calitati!e, după scoaterea dinspaţiile frigorifice fructele se reîncălzesc pregresi!. >n acest caz, se are în !edere ca între temperaturafructelor şi temperatura aerului e"terior să nu fie o diferenţă mai mare de 4-:o# (=. #ociu, '<<7.

CU"TUR) PIER-ICU"UI

Piersica !ulgaris, @am. osaceae,

3ubfam. Prunoideae

Importanţ. ori!ine şi arie #e rsp0n#ire

Importanţ

#ultura piersicului are o deosebită importanţă în economia pomicolă mondială, undeocupă locul al ***-lea după măr şi păr, dar şi în economia românească, unde ocupă locul =*după măr, prun, cireş, cais şi păr. ?ceastă importanţă deosebită reiese din calitatea fructelor,rentabilităţii culturii în zonele fa!orabile, precocităţii speciei, producti!ităţii ridicate etc.

=aloarea alimentară a piersicelor rezultă din compoziţia lor comple"ă şi echilibrată$ apă:9,4-<',5 g% substanţă uscată '+,+-9',6 g% zahăr total 4,7:-'5,8 g% aciditate +,99-+,<6 g%taninuri +,+'6-+,75 g% substanţe proteice +,76-',78 g% substanţe pectice +,94-',94 g% substanţeminerale (P, C, 0g, @e, etc. +,7-+,46% celuloză +,79-+,:4 g% !itamina # 6,9:-79,+ g şi alte!itamine$ P, PP, E, ;', ;9, ;< etc., !alori raportate la '++ g substanţă proaspătă (=. #ociu,'<<7.

=aloarea energetică a fructelor este de 75-84 , mai redusă decât a prunelor saucaiselor. >n stare proaspătă, piersicile stimulează secreţia gastrică, uşurează digestia,normalizează peristaltismul intestinal şi reglează tranzitul alimentelor. =aloarea terapeutică a

 piersicilor mai reiese şi din faptul că sunt indicate în bolile infecţioase acute, hipertensi!e şiarteroscleroză, în litiaza renală etc. Be asemenea, piersicile au rolul de a reduce conţinutul de

colesterol din sânge, facilitează eliminarea lichidelor din organism, sunt folosite în profila"ia bolilor cardio!asculare, renale şi a anemiilor.

@ructele sunt foarte apreciate de către consumatori, atât pentru consum în stare proaspătă, dar şi industrializate sub formă de dulceaţă, gem, compot, nectar, suc, fructedeshidratate, congelate, distilate etc.

Batorită sortimentului bogat de soiuri e"istent, consumul de fructe proaspete seeşalonează pe o perioadă lungă de cca 5 luni (iunie-octombrie.

eferitor la precocitate, precizăm că piersicul intră pe rod în anii 9-7 de la plantare, iarca producti!itate piersicul produce mult, 9+-7+ tQha.

Sara noastră se situează aproape de limita nordică de cultură eficientă a piersicului,a!ând totuşi şi zone fa!orabile pentru această cultură. &otuşi, e"tinderea trebuie să se facă cu

'9+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 121/166

 prudenţă datorită cerinţelor mari faţă de temperatură, însă calităţile acestei specii moti!eazăe"tinderea ei în mai multe zone din omânia.

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

Pe plan mondial e"istă peste 5+++ de soiuri maoritatea aparţinând speciei P. !ulgaris

0ill. >n ţara noastră *3&*3 a aprobat pentru înmulţire în anul 9+++ un număr de 9< de soiuridintre care$ < sunt româneşti, '< americane şi unul italian.

Bintre acestea cele mai multe sunt destinate consumului în stare proaspătă ('4, unele(< sunt nectarine şi pot a!ea utilizare mi"tă, iar celelalte (5 sunt pa!ii şi sunt destinate înspecial industrializării.

?ceste soiuri asigură un consum în stare proaspătă de cca :+-<+ zile, de la umătatealunii iunie până la umătatea lunii septembrie.

Bupă tipul florilor e"istă două !arietăţi, precizate anterior cu flori de tip rozaceu, cu petale mari din care fac parte soiurile$ &riumf, 2ectared 5, 3pringold, 3pringcrest, 3outhland,#ongres, 3uncrest, edsGin, *ndependence, @la!ortop, @antasia etc% cea de a doua !arietate o

reprezintă soiurile cu flori de tip campanulat , cu petale mici, roze cum ar fi$ =ictoria, @lacăra,#ardinal, 3uperbă de toamnă, #ollins, Aerse/land, edha!en etc.

&oate soiurile din sortiment au pulpa galbenă însă în cultură se mai întâlnesc şi soiuri cu pulpa albă (0adeleine Pou/et, 3pringtime, 0a/ @laTer, Aohn i!ers, 3il!er )ade etc.

Pe plan mondial se culti!ă patru grupe de soiuri de piersic$- piersici propriuzise *freestone+  - fin pubescente, cu pulpa neaderentă cu e"cepţia

soiurilor e"tratimpurii care au pulpa semiaderentă%- pavii *clingstone+ - pubescente, cu pulpa aderentă%-nectarine - fructe glabre cu pulpa neaderentă%- piersici brugnone - fructe glabre, cu pulpa aderentă. 2u se culti!ă în ţara noastră.

)7 -oiuri #e piersic propriu&is37 -prin!ol# - soi american, !iguros, producti!, de tip rosaceu, sensibil la &aphrina şi

@usicladium% fructul este milociu ('9+ g, sferic, simetric, galben-oran, acoperit 8+-:+ curoşu, cu pulpa galbenă, suculentă, fermă semiaderentă la sâmbure, dulce, aromată. 3âmburelecrapă uşor. 0aturarea$ =*Q9-=**Q'.

87 -prin!crest  - soi american, !iguros, rustic, producti!, de tip rosaceu, sensibil la&aphrina% fructul este milociu ('9+ g, sferic, roşu, striat pe partea însorită, pulpa galbenă,fină, suculentă uşor aderentă. 0aturarea$ =*Q7-=**Q9.

?7 Car#inal  - soi american (autopolenizator soiului aleha!en, cu plasticitateecologică, semi!iguros, producti!, cu flori campanulate, sensibil la ger şi &aphrina% fructuleste milociu ('5+ g, 3feric, asimetric, galben-portocaliu acoperit cu roşu-carmin% pulpa estegalbenă, cu slabe infiltraţii roşii sub epidermă, semiconsistentă, fin aromată, aderentă lasâmbure. @ormează multe fructe gemene. 0aturarea$ =**Q'.

@7 Collins - soi american de !igoare milocie spre mare, producti!, rezistent la ger şi&aphrina, mediu rezistent la făinare, cu flori campanulate% fructul este milociu ('5+ g,oblong, roşu marmorat, cu pulpa galbenă, fermă, dulce aromată, semiaderentă. 0aturarea$=**Q9.

A7 ;erseGlan# - soi american, cu plansticitate ecologică, semi!iguros, foarte producti!,rezistent la boli şi ger, cu flori campanulate% fructul este mare (':+ g, uşor eliptic, galben-

 portocaliu, cu roşu pe partea însorită (:+, pulpa galbenă, mediu suculentă, semiaderentă, placută la gust. 0aturarea$ =**Q'-9.

'9'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 122/166

B7 Re#'aven  - soi american, cu plasticitate ecologică mare, semi!iguros, foarte producti!, sensibil la ger şi &aphrina, rezistent la bacterioză% fructul este milociu spre mare('4+ g, sferic uneori uşor mamelonat, galben portocaliu, acoperit 7Q5 cu roşu% pulpa galbenă,cu infiltraţii roşii în urul sâmburelui, placută la gust, semiaderentă. 0aturarea$ =**Q'-7.

57 -plen#i# - soi românesc (A.. ale " Peen-&oo, '<:9, de !igoare milocie, foarte producti!, rezistent la ger, cu flori campanulate% fructul este mare (9++ g, sferic, alb-gălbui,

cu roşu dungat pe partea însorită% pulpa este alb-gălbuie, cu infiltraţii roşii în urul sâmburelui,neaderentă, forte bună la gust. 0aturarea$ =**Q7.67 -out'lan# - soi american (autopolenizarea soiului aleha!en, !iguros, producti!, cu

 plasticitate ecologică ridicată, flori de tip rozaceu ce înfloresc timpuriu% fructul milociu ('4+g, sferic, galben, acoperit 7Q5 cu roşu-!iu% pulpa galbenă cu infiltraţii roşii în urulsâmburelui, fermă, suculentă, neaderentă. 0aturarea$ =**Q7.

47 Con!res, soi românesc (@lacăra " 3plendid, '<:6, semi!iguros, coroană globuloasă,flori de tip rozaceu, foarte producti!, rezistent la ger şi boli, înfloreşte târziu% fructul este mare(9++ g, sferic alb-gălbui, acoperit cu roşu pe partea însorită, pulpa gălbuie, suculentă, finaromată, foarte bună, neaderentă. 0aturarea$ =**Q7-=***Q'.

397 -uncrest - soi american, de !igoare mare, cu plasticitate ecologică ridicată, foarte

 producti!, flori de tip rozaceu, înflorire semitimpurie, rezistent la ger, sensibil la &aphrina%fructul este mare (9++ g, sferic, simetric, uşor aplatizat galben-portocaliu, acoperit 9Q7 curoşu% pulpa galbenă, cu infiltraţii roşii în urul sâmburelui, suculentă, plăcută la gust,neaderentă. 0aturarea$ =**Q7-=***Q'.

337 ;erseG!lo 1N; 88@2 - soi american, semi!iguros, precoce, producti!, mediu rezistentla ger şi boli% fructul supramilociu ('8+ g, sferic, galben cu roşu pe partea însorită% pulpafermă, fină, suculentă neaderentă. 0aturarea$ =***Q'.

387 Triumf   - soi românesc (@loare de mai " Elberta, '<:5, semi!iguros, coroanaglobuloasă, flori de tip rozaceu, foarte producti!, rezistent la ger% fructul foarte mare (97+-96+, sferic, uşor turtit lateral, galben-auriu, acoperit 7Q5 cu roşu% pulpa galbenă-portocalie, cuinfiltraţii roşii în urul sâmburelui, fin aromată, gust dulce-acidulat, neaderentă. 0aturarea$=***Q9.

3?7 Victoria - soi românesc (A.. ale " ază de soare, '<:6, semi!iguros, coroanăglobuloasă, flori campanulate, foarte producti!, rezistent la ger, secetă şi boli% fructul estemare (9++ g, sferic, aspectos, galben, acoperit 7Q5 cu roşu şi dungi roşii-carmin% pulpagalbenă, mediu suculentă, fin aromată, neaderentă. 0aturarea$ =***Q9.

3@7 Re#sc'in - soi american, semi!iguros, producti!, cu flori de tip rozaceu% fructulsupramilociu ('46 g, sferic, galben cu roşu% pulpa galbenă, neaderentă, plăcută la gust.0aturarea$ =***Q9-7.

3A7 %lacra - soi românesc (A.. ale " Elberta, '<8+, de !igoare milocie, coroanaglobuloasă, flori campanulate, foarte producti!, sensibil la ger, pretenţios faţă de sol, rezistent

la boli% fructul este foarte mare (7++ g, sferic, galben portocaliu, cu roşu pe panta însorită% pulpa este galbenă cu infiltraţii roşii în urul sâmburelui, fermă, plăcut aromată, neaderentă.0aturarea$ *HQ9.

3B7 -uperb #e toamn - soi românesc (Elberta " @loare de mai, '<:9, semi!iguros,coroana in!ers-piramidală, flori campanulate, foarte producti!, rezistent la ger, secetă şi boli%fructul este mare (9++ g, sferic, alb-gălbui cu roşu, pulpa alb-gălbuie, cu slabe infiltraţii în

 urul sâmburelui% pulpa este fermă, neaderentă plăcută la gust. 0aturarea *HQ'-9.

$7 -oiuri nectarine

37 Cora - soi românesc, ('<<', de !igoare supramilocie, producti!, mediu rezistent lager şi boli% fructul este mic (4+-46 g, sferic, cu epiderma subţire, lucioasă, galbenă-!erzuie,

'99

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 123/166

acoperită 9Q7 cu roşu-rubiniu% pulpa galbenă suculentă, aromată, neaderentă. 0aturarea$ =*Q7-=**Q'.

87 Delta  - soi românesc ('<<', !iguros, cu coroana globuloasă, producti!, sensibil lager şi boli. @ructul este mic (46-<6 g, sferic-alungit, lucios, galben acoperit cu roşu pe parteaînsorită, pulpa galbenă, aderentă, suculentă. 0aturarea$ =*Q7-=**Q'.

?7 Romamer 8 - soi românesc ('<:5, semi!iguros, producti!, flori campanulate ce

înfloresc timpuriu, rezistent la boli, mediu rezistent la ger% fructul este mic (4+-:+ g, sferic,galben acoperit cu roşu pe toată suprafaţa, pulpa galbenă, cu infiltraţii roşii în urulsâmburelui, fermă, aromată, plăcută la gust, aderentă. 0aturarea$ =*Q7-=**Q'.

@7 Crimson!ol# - soi american, de !igoare milocie, coroană globuloasă, flori de tiprozaceu, foarte producti!, rezistent la ger, sensibil la făinare% fructul supramilociu (<+-''+ g,sferic, uşor turtit, galben, acoperit pe cca 'Q9 din suprafaţă cu roşu% pulpa este galbenă, fermă,suculentă, semiaderentă. 0aturarea$ =**Q9.

A7 Nectare#8  - soi american, !iguros, precoce, producti!, cu flori de tip rozaceusensibil la făinare, fructul este mic (4+-:+ g, sferic, roşu pe toată suprafaţa% pulpa galbenă,aromată, plăcută, semiaderentă. 0aturarea$ =**Q9.

B7 In#epen#ence  - soi american, !iguros, producti!, flori de tip rozaceu, cu o

 plasticitate ecologică bună% fructul este milociu ('6+ g, sferic, uşor asimetric, roşu% pulpagalbenă, cu !inişoare roşii, neaderentă, suculentă de calitate bună. 0aturarea$ =**Q9-7.

57 Nectare#@ - soi american, !iguros, foarte producti!, cu flori de tip rozaceu, sensibilla făinare, fructul milociu ('7+ g, sferic, lucios, galben acoperit cu roşu pe întreagasuprafaţă, pulpa galbenă, neaderentă, de calitate bună. 0aturarea$ =**Q7.

67 %lavortop - soi american, !iguros, producti!, flori de tip rozaceu, mediu rezistent lager şi făinare% fructul supramilociu ('7+-'8+ g, sferic, asimetric, roşu pe cca 9Q7 dinsuprafaţă% pulpa galbenă, fermă, neaderentă. 0aturarea$ =***Q9.

47 %antasia  - soi american, !iguros, foarte producti!, flori de tip rozaceu, mediurezistent la ger şi boli% fructul este mare ('86-9++ g, sferic, galben, acoperit cu roşu pe 9Q7din suprafaţă% pulpa galbenă, fermă, uşor fibroasă, neaderentă. 0aturarea$ =***Q9-7.

C7 -oiuri #e pavii

37 N7;7C7 396 - soi american, de !igoare mică spre milocie, producti!, sensibil la ger,&aphrina şi 3phaerotheca% fructul este supramilociu (:+-'9+ g, sferic, galben acoperit curoşu pe partea însorită, pulpa galbenă, neaderentă$ =*Q7-=**Q'.

87 "orin!  - soi american, !iguros, cu coroană globuloasă, rezistent la ger, mediurezistent la &aphrina% fructul supramilociu (''+-'96 g, sferic-turtit, asimetric, galben cu roşu

 pe cca 'Q9 din suprafaţă% pulpa este galbenă, fermă, dulce, aderentă. 0aturarea$ =**Q9-7.?7 Vesuvio - soi italian, !iguros, producti!, rezistent la ger şi boli, flori de tip rozaceu%

fructul este supramilociu ('7+ g, oblong, galben, cu roşu pe partea însorită, pulpa galbenă,fermă, aderentă. 0aturarea$ =**Q7-=***Q'.

@7 Veteran - soi american, semi!iguros, precoce, producti!, fructul supramilociu ('9+g, sferic, cu pulpa galbenă, fermă, aderentă.

0aturarea$ *HQ'-9.

Portaltoii piersicului

Pentru piersic se folosesc portaltoi generati!i dar şi !egetati!i. #ei mai importanţi sunt$Piersicul franc 1P7 vul!aris "72  - manifestă o bună compatibilitate cu maoritatea

soiurilor culti!ate, formează un sistem radicular puternic, imprimă pomilor !igoare mare şilonge!itate milocie. Preferă soluri bine drenate, uscate, calde. 2u suportă soluri grele, reci,umede cu apă stagnantă. 3e folosesc pomi pe rădăcini proprii !erificaţi, soiuri tardi!e (E".

Elberta sau unele selecţii cum ar fi$ P3;9, P3?6, P3?4 în *talia% ubina în @ranţa, etc.

'97

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 124/166

+irobolanul sau corco#uşul 1Prunus cerasifera E'r'72  - este folosit uneori ca portaltoi, mai ales pe solurile grele, compacte şi umede. Prinderea la altoire este bună, dardurata de !iaţă a pomilor în li!adă este mai scurtă ('+-'6 ani. ezultatele sunt de multe oricontradictorii, datorită di!ersităţii materialului.

+i!#alul 1)mi!#alus communis "72 - este un portaltoi mai puţin utilizat ca urmare aunei insuficienţe compatibilităţi cu unele soiuri. 3e poate utiliza în zone secetoase, cu conţinut

ridicat de calcar. ;une rezultate pe aceste terenuri se obţin cu hibrizi interspecifici (piersici "migdal <.F. 3* <.F. ,,3  care se înmulţesc !egetati!.(7%7 ?9A - este un portaltoi selecţionat în @ranţa dintr-o !ariaţie mugurală de piersic.

?re bună germinare şi compatibilitate.Ora#ea 3  - portaltoi generati! selecţionat de *. Mtefan din soiul de piersic ;onami.

@ormează un sistem radicular bine dez!oltat, necesită soluri bine aerate, prezintă rezistenţă lager şi secetă.

De $alc - portaltoi generati!, românesc selecţionat dintr-o populaţie de piersic comun.Este !iguros, rezistent la ger, rezistent la sol, cu prindere bună de altoire.

T3B - portaltoi, românesc, rezistent la calcar, nu suportă solurile reci, grele, umede şi cuconţinut ridicat de argilă.

Prunul franc 1Prunus #omestica "72 - este folosit puţin în omânia datorită prinderiireduse la altoire, creşte neuniformă, tendinţă de draonare etc. E"istă însă şi soiuri de prun lacare aceste incon!eniente sunt minime. #ei mai importanţi portaltoi sunt$ 03 6Q9, Prunul deBamasc, 3aint Aulien ?, ;rompton.

-aint ;ulien ) şi $rompton - au afinitate bună cu maoritatea soiurilor şi pot fi folosiţi pe soluri mai grele şi mai umede.

Nema!uar#ul - este un portaltoi generati! obţinut în seră în 3..?. prin încrucişareaspeciilor P. Persica şi P. Ba!idiana, formează un sistem radicular puternic dar sensibil lacloroză.

?lţi portaltoi româneşti de perspecti!ă mai sunt &omis ' şi &omis 8< introduşi recent încultură.

Particularitţi #e creştere şi fructificare ale piersicului

-istemul ra#icular - Piersicul dez!oltă un sistem radicular deosebit în funcţie de tipul portaltoiului. >n cazul altoirii pe piersic franc pomii dez!oltă un sistem radicular amplu, bineramificat cu dez!oltare în plan orizontal şi oblic dar şi pe !erticală. #ele mai multe dintrerădăcini (8+-:+ se află amplasate în stratul de sol de 9+-5+ cm, dar cele cu creştere!erticală pot pătrunde în sol până la 7-5 m. Proiecţia orizontală a sistemului radiculardepăşeşte de ',8-9 ori pe cea a părţii epigee (h. 0ihăiescu, '<8<. ădăcinile pomilor !ecinise e!ită, acestea dez!oltându-se pe inter!ale în cazul măririi densităţii.

Piersicul altoit pe prun franc sau mirobolan dez!oltă un sistem radicular mai superficialşi de o amplitudine mai redusă.

)a piersicul altoit pe migdal sistemul radicular este mai profund dar mai slab dez!oltat pe orizontală.

Perioada de creştere a rădăcinilor este foarte lungă. ?cestea încep să crească la 9-5#,cu 7-5 săptămâni înainte de înflorit şi prezintă două ma"ime$ sfârşitul primă!erii şi începutultoamnei. Bacă temperatura din sol nu scade sub 9# creşterea poate continua în tot timpulanului.

Partea epi!ee

Piersicul poate aunge la maturitate la un !olum mediu al coroanei cu înălţimi cuprinseîntre 5-6 m. E"istă în cultură şi piersic pitic genetic (prezintă gena dTarf cu un !olum al

coroanei foarte mic ('-9 m înălţime ce poate fi culti!at şi în !ase de !egetaţie în spaţii

'95

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 125/166

închise. >n acest sens e"istă rezultate la @acultatea de orticultură ;ucureşti (2. #epoiu şi la3.#.P.P. #onstanţa.

>n tinereţe piersicul are o creştere lu"uriantă şi rapidă formând una sau două serii delăstari anticipaţi ce permit formarea uşoară a coroanei mai ales prin operaţii în !erde.

>n condiţiile unei creşteri libere (fără tăieri piersicul lăstăreşte puternic şi formează ocoroană sub formă de tufă deasă cu ramuri multe şi subţiri care se rup sau se dezbină uşor ce

conduce la o rodire e"cesi!ă a bazei şi interiorului coroanei. >n mod natural coroana piersicului poate fi$ globulos alungită (#ardinal, Elberta, in!ers piramidală (0adeleinePou/et, sferic turtită (edha!en, 3outhand.

Trunchiul - este în general scurt, gros, cu ritidonul e"foliat, sensibil la ger, gomoze şilo!ituri mecanice.

 'amurile de rod *fructificarea+ ale piersicului  sunt$ buchetul de mai, ramura mi"tă,ramura lungă, ramura anticipată şi ramura salbă.

>n tinereţe piersicul fructifică pe ramuri mi"te şi anticipate apoi şi pe salbe. $ugurii piersicului sunt aşezaţi solitar pe buchete şi salbe şi grupaţi pe ramura mi"tă.

Bintr-un mugure florifer se formează o singură floare.Piersicul este specia care necesită obligatoriu tăieri anuale, în caz contrar ramurile de

rod se epuizează şi se degarnisesc, cu implicaţii maore asupra producţiei şi calităţii acesteia.?ceastă specie are capacitatea de a emite lăstari din zona bazală a coroanei (bazitonie

 precum şi lăstari lacomi care uneori pot fi folosiţi la refacerea scheletului rupt, etc.Bupă cum am precizat piersicul are un habitus mediu sau mic, în comparaţie cu alte

specii pomicole. &otuşi în acest cadru se pot distinge mai multe grupe de soiuri$- de vigoare foarte mare= ?urelia, Earligold%- de vigoare mare= 3pringcrest, 3pringold, 3uncrest, aleha!en, @la!orcrest, Aerse/land,

 2ectared-5, etc%- de vigoare mi.locieD  edha!en, #ardinal, =ictoria, &riumf, #ongres, 3plendid,

edschin etc.%- de vigoare mică= 2.A.#. - '+:, ed )oud/, @illette etc%- dFarf = ;onanza, @loria, arden ;eaut/, 3il!erade, )ate ed.Piersicul este o specie precoce, înfloreşte chiar în pepinieră, dar fructifică normal

începând cu anii 9-7 de la plantare.?şa după cum s-a mai arătat, soiurile de piersic pot a!ea flori de tip rozaceu sau, altele,

de tip campanulat.&oate soiurile incluse în sortimentul din ţara noastră sunt autofertile dar e"istă soiuri şi

autosterile (A.. ale, alberta iant.Bupă gradul de polenizare liberă soiurile pot fi$ cu polenizare milocie (9+-6+ din

flori şi cu polenizare bună (peste 6+ din flori (B. oza, 9+++.

Ciclul anual al piersicului

epausul obligatoriu al piersicului este foarte, scurt. 2ecesarul de frig este realizat pânăîn luna ianuarie, (:++-'+++ ore, când se definitizează micro şi macrosperogeneza. Pornirea în!egetaţie are loc primă!ara de!reme (martie-aprilie, iar creşterea intensă a lăstarilor în mai-iunie. Biferenţierea mugurilor de rod începe în ultima decadă a lunii iunie şi prima umătate alunii iulie când suma gradelor de temperatură aunge la '68+-'<++#, (=. 3onea, Elena=oica.

>nfloritul are loc în aprilie-mai, concomitent cu migdalul şi durează '+-'5 zile, iarmaturarea fructelor este o caracteristică de soi (8+-:+ zile de la înflorit pentru siurile timpuriişi '7+-'5+ zile pentru cele târzii.

#ăderea fiziologică normală are loc la 5-4 săptămâni de la înflorit, dar aceasta poate

a!ea loc imediat după înflorit sau chiar înainte de recoltat.

'96

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 126/166

Potenţialul pro#uctiv - este puternic influenţat de condiţiile ecologice, tehnologice,soi, portaltoi etc. Producţia poate oscila de la '+ la 96 tQha.

"on!evitatea economic a plantaţiilor - este destul de redusă, fiind înfluenţată, ca şi potenţialul producti!, de mai mulţi factori. >n medie aceasta este de '5-'4 ani, însă pomii perădăcini proprii pot trăi mai mult.

Cerinţele piersicului faţ #e factorii ecolo!ici

Cerinţele faţ #e lumin  - ale piersicului sunt foarte ridicate, comparabile cu alemigdalului şi smochinului. *ndicele foliar al piersicului este de +,6-+,< cel mai scăzut dintrespeciile pomicole, asemănător cu al părului. >n cursul perioadei de !egetaţie această specienecesită peste '6++ ore de insolaţie pentru soiurile timpurii şi peste ':++ ore pentru cele cumaturare târzie. Plantat în zone cu deficit de insolaţie, diferenţierea este slabă, lăstarii aucreşteri slabe şi sunt subţiri, fructele rămân mici, slab colorate, de calitate inferioară. >n acestecondiţii pomii de!in sensibili la ger, se degarnisesc mai uşor etc. #unoscându-se toate acesteconsecinţe ale lipsei de lumină se !or lua măsuri de plantare a acestei specii numai pe pantele

 bine e"puse, sudice, sud-!estice sau sud-estice% se !or alege cele mai adec!ate forme decoroană care !alorifică la ma"imum lumina (!as, palmete, /psilon etc% distanţele de plantare

!or fi corelate cu !igoarea soiului şi cu portaltoiul% prin tăieri se !or menţine pomii în !olumulde coroană proiectat% respectarea cu stricteţe a tehnologiei de cultură etc.

Cerinţele faţ #e temperatur - sunt, de asemenea, foarte mari, acest factor fiindlimitati! în cultura piersicului, de aceea şi e"tinderea sa în omânia se face cu mare prudenţă.Piersicul creşte şi fructifică bine în zone cu temperatura medie anuală de '+-'',6#, respecti!'7-'4# în timpul înfloritului. 3uportă bine temperaturile e"cesi!e din timpul !erii dacă nusunt însoţite de insuficienţa apei în sol. Partea epigee rezistă în perioada de repaus până la-97 ... -96# în cazul în care pomii au intrat bine pregătiţi în iarnă.

?mplitudinile mari de temperatură mai ales din a doua parte a iernii pot produce pierderi mari de muguri chiar la -'+ ... -'9#. 0ugurii floriferi în stare de boboc rezistă pânăla -7,<#, florile deschise până la -9,:#, iar fructele tinere până la -','#.

3istemul radicular rezistă până la -'+ ... -'5#, funcţie de portaltoi, optimul de creşterefiind de 95#, minimul 4-8#, iar ma"imum 76#.

Pragul biologic este de 4,8-8#, optimul caloric în perioada de !egetaţie este de ':-9+#, iar necesarul de zile cu optim caloric de :6-'+'. Pentru maturarea fructelor estenecesară acumularea a <++-''++# la soiurile e"tratimpurii, '4++-9+++# pentru cele cu

 perioada de maturare medie şi 9:++-7+++# pentru cele cu perioada de maturare târzie.0icroclimatul are o influenţă importantă asupra culturii piersicului. ?stfel, altitudinea,

!ăile, umiditatea ridicată, !ânturile pot amplifica acţiunea distructi!ă a temperaturilor scăzute.Be aceea, zonarea şi microzonarea culturii piersicului se !a face cu mare rigurozitate.

Cerinţele faţ #e ap - sunt reduse, mai ales, când este altoit pe piersic sau migdal. >naceste condiţii reuşeşte bine în zone cu 6++-4++ mm precipitaţii anuale. >n situaţia când estealtoit pe corcoduş sau prun franc cerinţele faţă de apă sunt mai mari.

>n regiunile cu mai puţin de 6++ mm anual precipitaţii cultura industrială a piersiculuide!ine rentabilă numai în condiţii de irigare. )ipsa apei are influenţe negati!e asupra

 producţiei şi calităţii fructelor dar şi asupra metabolismului pomilor în general.@ructele rămân mici, asimetrice, cu pubescenţă grosieră, sunt fade, raportul

 pulpăQsâmbure este anormal, diferenţierea mugurilor slabă, creşterea lăstarilor mică, etc.3oiurile timpurii suportă mai uşor seceta, comparati! cu cele cu maturare tardi!ă la carefructele rămân mici şi cad înaintea maturării depline.

E"cesul de umiditate din sol şi aer este deosebit de dăunător piersicului. #el din sol pro!oacă asfi"ierea rapidă a rădăcinilor iar umiditatea relati!ă ridicată fa!orizează atacul

'94

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 127/166

 bolilor criptogamice şi întârzierea maturării lemnului. ?lte forme ale apei (ceaţa, chiciura, poleiul sunt dăunătoare culturii piersicului.

Cerinţele faţ #e sol - ale piersicului sunt destul de reduse, acesta dă producţii mari şi pe soluri relati! sărace, pietroase, nisipoase cu condiţia să i se asigure apa necesară şisubstanţele nutriti!e. 2u suporta solurile reci, grele, compacte, argiloase, impermeabile, cue"ces de umiditate. #oncentraţia în calcar acti! al solului nu trebuie să depăşească 8 dacă

 portaltoiul este franc sau '6 când este altoit pe migdal iar p-ul să fie cuprins între 6,6-8,6,conţinutul în substanţă organică să fie de 9-7, iar în humus de '-',6. Pânza de apă freaticăsă fie situată la minim 9,6 m. 3olurile cele mai fa!orabile pentru cultura piersicului suntcernoziomurile, solurile brun-roşcate de pădure, brune de luncă, nisipurile.

Piersicul este o specie deosebit de sensibilă la fenomenul de oboseală biologică asolului, de aceea nu se !a replanta după el însuşi decât după o perioadă de 5-4 ani.

Pentru cultura piersicului un rol deosebit îl are aerul prin compoziţia mişcările sale,relieful, altitudinea, latitudinea.

&oate aceste elemente alături de ceilalţi factori crează microclimatul necesar creşterii şidez!oltării piersicului.

Particularitţi te'nolo!ice-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Principalii portaltoi ai piersicului folosiţi în ţara noastră şi pe plan mondial au fost prezentaţi în subcapitolul ''.9..5. 0area maoritate a acestor portaltoi se înmulţesc pe calegenerati!ă. 1 parte dintre aceştia se pot înmulţi şi prin metode !egetati!e sau in vitro.

>n cazul înmulţirii generati!e semănatul se poate face şi direct în câmpul *, deoarece puieţii răsar şi cresc relati! uşor. &ehnologia a fost prezentată şi la celelalte drupaceae. >nsituaţia în care portaltoii se obţin în şcoala de puieţi se adoptă densităţi mari ('-9 cm între

 puieţi pe rând, pentru a rezulta puieţi cu dimensiuni optime pentru plantare în câmpul dealtoire.

>n câmpurile de formare se !a fertiliza moderat pentru a se e!ita îngroşarea e"agerată a puieţilor până la altoire.Piersicul se altoieşte în prima parte a epocii de altoire, iar după prindere se sistează

irigarea pentru a nu stimula pornirea mugurilor altoi în !egetaţie.)a piersic compatibilitatea este foarte bună când este altoit pe piersicul franc% în cazul

folosirii corcoduşului sau prunului ca portaltoi o serie de soiuri (;ab/gold, 3pringold etcmanifestă încă din pepinieră fenomene de incompatibilitate, care nu este totală, dar permitecon!eţuirea în li!adă un număr mic de ani (0. Popescu, '<:<.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor

nfiinţarea plantaţiilor

?legerea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de piersic trebuie să aibă în !ederecerinţele acestei specii faţă de factorii ecologici şi în special faţă de temperatură, lumină şi sol.#erinţele acestei specii faţă de factorii ecologici au fost prezentaţi în subcapitolul ''.9.4.

Piersicul !a fi amplasat în locuri mai adăpostite, pe terenuri plane sau cu panta de '+-'9 sau chiar mai mari dar amenaate în terase.

3unt recomandate terasele late de :-'9 m pe care se plantează trei rânduri de pomi. Pe pante, piersicul !a ocupa treimea milocie a !ersantului, e!itându-se treimea inferioară unde pericolul îngheţurilor şi a brumelor târzii este mai mare. #a altitudine piersicul nu poatedepăşi înălţimile de 7++-5++m.

Beşi marea maoritate a soiurilor sunt autofertile, totuşi pentru un spor de producţie serecomandă asocierea într-o parcelă a 9-7 soiuri.

'98

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 128/166

3-a constatat că procentul de germinare diferă mult de la un soi la altul (de la <+ la#ardinal la cca 8+ la edha!en şi Bi"ired.

3oiurile cu flori campanulate au o mai mare predispoziţie la autopolenizare comparati!cu cele cu flori rozaceae, care preferă polenizarea încrucişată.

Pregătirea terenului se face prin aceleaşi lucrări ca şi la cais şi se referă la$ desfundat,fertilizat, dezinfectat. Besfundatul se face la 6+-4+ cm, iar fertilizarea cu 5+-4+ tQha gunoi de

grad, la care se adaugă, în funcţie de fertilitatea solului, îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu. 1 atenţie deosebită se !a acorda dezinfecţiei solului şi combaterii nematozilor şi!iermilor sârmă.

>n cultura piersicului sunt utilizate toate cele trei tipuri de plantaţii, e"tensi!, intensi! şisuperintensi!. Pentru fiecare sistem se !or folosi soiuri, forme de coroană şi distanţe de

 plantare specifice după cum urmează$- pentru sistemul extensiv - se !or folosi soiuri de !igoare mare şi foarte mare, conduse

sub formă de !as ameliorat sau !as întârziat şi plantate la 4 "6% 4 " 5 sau 6 " 5 m%- pentru sistemul intensiv - se !or folosi soiuri de !igoare milocie şi mare% ca forme de

coroană se recomandă% !asul aplatizat, palmeta etaată, palmeta neetaată, palmeta liberă sau palmeta simplă% distanţele de plantare recomandate sunt$ 5 " 7,6 m% 5 " 9-9,6 m%

-  pentru sistemul superintensiv  - se !or folosi soiuri de !igoare mică% formele decoroană !or fi$ fusul subţire, cordonul !ertical, coroana pillar% distanţe de plantare$ 5 " '-',6m. 3oiurile pitice (dTarf pot fi plantate la distanţe şi mai mici, dar acestea nu se recomandădecât în grădinile familiale, atât pentru producţie cât şi ca plante ornamentale.

Perioada de plantare cea mai potri!ită pentru piersic este toamna, cu 7-5 săptămâniînainte de !enirea îngheţurilor, primă!ara foarte de!reme înainte de dezmugurit% pomii suntsensibili la deshidratare.

1dată cu plantarea, a"ul pomului se scurtează la 4+-8+ cm, iar ramurile anticipate se !orscurta la 7-5 muguri, alegându-se cele cu poziţia cea mai fa!orabilă pentru !iitoarea formă decoroană. &ăierile mai mari de '+-'6 mm se !or unge cu mastic.

Tierile #e formare - a coroanelor la piersic, încep odată cu plantarea. #oroanele seformează relati! uşor şi repede mai ales prin operaţii în !erde.

)ucrările în !erde se fac de două ori pe an, prima când lăstarii au '+-'6 cm şi constă însuprimarea lăstarilor de prisos, lăsându-se intacţi cei necesari pentru formarea scheletuluicoroanei, a doua inter!enţie în !erde !izează, în primul rând lăstarii anticipaţi din care unii sesuprimă, iar alţii se lasă intacţi pentru a de!eni ramuri de rod (r. 0ihăiescu, '<<4.

)a formarea coroanelor, ramurile de schelet şi semischelet !or fi conduse astfel încât sărealizeze cu a"ul unghiuri mai mici sau egale cu 56.

Tierile #e *ntreţinere şi fructificare - 3e aplică cu scopul normării producţiei din anulîn curs şi asigurarea lemnului de rod pentru anul următor. Prin tăierile de fructificare, care la

 piersic sunt obligatorii  să se realizeze în fiecare an, este diminuat sau stopat procesul de

degarnisire, iar potenţialul producti! al pomilor se menţine la un ni!el ridicat.amurile de rod ale piersicului după o fructificare se epuizează şi trebuie înlocuite cualtele tinere de un an. amura mi"tă este principala formaţiune de rod în fructificarea

 piersicului. ;uchetele de mai şi ramurile salbe sunt slab producti!e şi de regulă se suprimădacă rodul este asigurat de ramurile mi"te.

Prin tăierile de fructificare sunt suprimate, în primul rând, ramurile care au rodit, cele de prisos, astfel încât între ramurile rămase să fie o distanţă de 9+-96 cm. )a un piersic !iguros,condus sub formă se palmetă cu braţe oblice, se lasă '++-'6+ de ramuri mi"te, în cazul

 palmetei libere 4+-8+ de ramuri mi"te, iar la cordonul !ertical 7+-6+% la formele de !asnumărul ramurilor mi"te rămase în urma tăierilor trebuie să depăşească '6+. &ăierile se !orface diferenţiat în funcţie de starea pomului. #ând în coroana pomilor predomină buchetele de

'9:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 129/166

mai şi ramurile salbe, aceasta constituie un indiciu că pomii sunt debilitaţi şi se impun tăierimai energice asociate cu celelalte lucrări agrotehnice.

Bimpotri!ă când predomină ramurile anuale prea !iguroase (peste 8+ cm şi multeramuri anticipate, rezultă că pomii au a!ut o recoltă de fructe slabă. >n această situaţie se !ore!ita scurtările e"agerate iar reglarea încărcăturii se !a face prin răriri.

>n practica pomicolă tăierea piersicului se poate efectua după mai multe curente sau

metode$ clasică, modernă, mi"tă.Tierea clasic - este o tăiere se!eră şi are în !edere rărirea ramurilor mi"te la 96-7+cm, scurtarea a 9Q7 din ele de la 4-: grupe de muguri (76-5+ cm iar cealaltă treime se !ascurta la 9-7 muguri !egetati!i (cepi. Bacă producţia este asigurată de ramurile mi"te,celelalte ramuri se înlătură.

0etoda este deficitară prin faptul că$ nu !alorifică suficient potenţialul soiului, mai alesîn tinereţe% se elimină o mare cantitate de lemn% produce multe răni pomilor% necesită multăforţă de muncă. 0etoda se recomandă doar la pomii îmbătrâniţi, în declin.

Tirea mo#ern 1lun!2 - constă în menţinerea ramurilor mi"te de !igoare milocie(5+-4+ cm, cu poziţie corectă, distanţate la 9+-7+ cm. 3unt preferate cele cu poziţie laterală.amurile mi"te mai lungi de 8+ cm se !or scurta. Beoarece în pom rămâne un număr mare de

ramuri mi"te şi muguri se impune normarea încărcăturii de rod prin rărirea fructelor. ?ceastămetodă este preferată în perioadele de tinereţe ale pomilor.

Tierea miJt - îmbină cele două metode şi contă în scurtarea deferenţiată a ramurilormi"te pe lumgimea şarpantelor şi subşarpantelor. ?stfel ramurile mi"te din zona bazală sescurtează în cepi (9-5 grupe de muguri, în zona mediană la 76-5+ cm (4-'+ grupe de muguri,iar cele din partea superioară !or rămâne întregi sau se !or scurta la 5+-4+ cm.

ezultate bune s-au obţinut prin tăierile în !erde mai ales după recoltatul fructelor.?cestea se fac după aceleaşi principii ca şi la tăierile din perioada de repaus. Be altfel, la

 piersic e"istă o complementaritate între aceste tăieri.>n iernile geroase multe ramuri şi muguri degeră. >n consecinţă trebuie ca tăierile să

compenseze acest fenomen. 3e !or reţine în coroană pentru fructificare toate ramurile rămase!iabile. ?ceste se află situate, de regulă, în partea superioară a coroanei. amurile afectate se!or elimina iar cele sănătoase (dar cu muguri floriferi distruşi se !or scurta în cepi de 9-7muguri. #ând este afectată şi structura de bază a coroanei, atunci se !a inter!eni pe lemn!echi, de 5-4 ani, pentru regenerarea scheletului.

ntreţinerea solului

>n plantaţiile de piersic solul se poate întreţine în diferite sisteme în funcţie de condiţiileecologice, densitate, !ârsta plantaţiei etc. ?!ând în !edere că această specie se culti!ă cu

 preponderenţă în zone mai secetoase cel mai recomandat sistem este ogorul lucrat . ?cestsistem constă în menţinerea solului fără buruieni şi crustă prin lucrări repetate (5-6 printrerândurile de pomi cât şi pe rând. >n acest fel sunt distruse buruienile care concurează pomii,cât şi crusta, conser!ând mai bine apa.

>n plantaţiile mature se poate erbicida  pe rândul de pomi cu 3imazin 6-'+ GgQha, preemergent sau oundup 8 lQha postemergent.

Pe rândul de pomi solul poate fi întreţinut ca mulcit  mai ales în plantaţiile intensi!e şisuperintensi!e. 0ulcirea se poate realiza cu resturi !egetale rumeguş, ramuri măcinate,materiale te"tile speciale sau folie plastică.

>n plantaţiile fără deficit de umiditate sau cu posibilităţi de irigare solul se poate înierba printre rânduri, alternând o bandă lucrată cu una nelucrată, iar pe rând se !a lucra sau se !aerbicida.

'9<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 130/166

>n zonele bine echilibrate hidric se pot folosi culturile intercalate  sau îngrăşăminteleverzi .  Pentru culturile intercalate cele mai recomandate sunt leguminoasele pentru boabe(fasolea, soia, mazărea, legumele (ceapa, cartofi timpurii, pepeni !erzi etc.. ezultatele bunes-au obţinut mai ales în plantaţiile tinere, dacă s-au luat măsuri tehnologice suplimentare(fertilizat, irigat.

>ngrăşămintele !erzi (o!ăz, hrişcă, facelie, măzăriche, borceag etc, prezintă a!antaul

că măresc cantitatea de materie organică din sol şi îmbunătăţesc structura şi acti!itateamicrobiană din sol.

%ertili&area plantaţiilorPiersicul este o specie foarte producti!ă, dar şi cu consum specific mare de elemente

nutriti!e din sol, situându-se alături de prun şi cais din acest punct de !edere.Bupă 3.&rocme şi . ras, consumul anual de elemente nutriti!e este de$ '55 GgQha 2%

79 GgQha P% 7' GgQha C, '69 GgQha #a şi 7' GgQha 0g, la acestea adăugându-se o serieîntreagă de microelemente, mai importante fiind ;o, 0n şi @e.

Pe un sol mediu apro!izionat în elemente nutriti!e 0. Popescu şi colab., '<<9,recomandă ca într-o plantaţie tânără să se administreze 6 Gg gunoi de gradQm9, '4 g 2Qm9, '9P916Qm9 şi : g C 91Qm9.

>ntr-o plantaţie pe rod, aceeaşi autori, recomandă administrarea a 7+-5+ tQha gunoi degrad, odată la 7-5 ani, iar anual '9+-'6+ GgQha 2, 6+-4+ GgQha P916 şi <+-'9+ GgQha C 91.

?ceste îngrăşăminte se !or administra astfel$ gunoiul de gard, cele cu fosfor şi potasiuşi o treime din azot se !or aplica toamna, iar restul de azot în două reprize, înainte de înfloritşi respecti! la începutul lunii iunie când are loc întărirea endocarpului şi creşterea intensă alăstarilor.

@ertilizarea foliară şi irigaţia fertilizantă au dat rezultate bune în cultura piersicului maiales în momentele critice pentru hrană.

Iri!area plantaţiilor - constituie o !erigă tehnologică importantă în marea producţiemai ales în zonele deficitare în apă. Piersicul consumă între 5+++ şi 4+++ m 7Qha din care cca5+++ m7 numai în procesul de transpiraţie. #ând rezer!a de apă din sol scade sub 5+ din*..?. plantele încep să sufere, iar acest deficit corelat cu temperaturi ridicate de peste 95-94# conduce la formarea în sol a unor substanţe fitoto"ice (e". acid cianhidric.

miditatea optimă a solului pentru piersic trebuie să fie cuprinsă între 4+-8+ din*..?. Pentru realizarea acestui optim în zonele cu precipitaţii sub 6++ mm sunt necesare 5-6udări cu norme de 5++-4++ m7Qha.

0omentele critice pentru apă ale piersicului sunt$ primă!ara înainte de înflorit, laîntărirea endocarpului, la intrarea fructelor în pârgă, toamna după căderea frunzelor ca udare

de apro!izionare.0etodele de irigare se !or adapta condiţiilor locale de sol şi materiale.

Normarea pro#ucţiei

Este o !erigă tehnologică importantă în cultura piersicului şi se realizează prin tăieri şi prin rărirea fructelor care poate fi$ manuală, mecanică sau chimică. 2ormarea producţieinumai prin tăieri nu rezol!ă în totalitate această problemă.

Piersicul este o specie cu tendinţă de supraîncărcare cu rod. n pom, în condiţii optimeecologice şi tehnologice, leagă 9+++-7+++ fructe, în timp ce capacitatea sa de hrană este

 pentru 6++-4++ de fructe.ărirea manuală a fructelor începe la 96-7+ zile după înflorire şi se încheie odată cu

întărirea endocarpului. )a soiurile de piersic cu fructe mici şi milocii (3pringold, 3pringcrest

'7+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 131/166

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 132/166

6 '+ N '6 din flori auînceput să-şi scuture petalele

-0onilioze *$- laxa ,$- fructigena+-#iuruirea micotică şi bacteriană afrunzelor *)tigmina carpophilla-Beformarea frunzelor >Tap8rina deformans -@ăinarea*)phaerotheca pannosa var- persicae+

Bitahane 056 (+,9@olpan 6+ DP (+,90erpan 6+DP (+,9Xiram 86 P (+,9

-*nsecte defoliatoare, minatoare%-0olia piersicului

*narsia lineatella+

#asacade 6 E# (+,+6%@astac '+ E# (+,+'6

)a a!ertizare

Continuare Tabelul 0?-" 1 # $ %

4. @ructul cu∅  de +,6-'cm (laa!ertizare

-Beformarea frunzelor *Taphrina deformans2- #iuruirea micotică şi bacteriană afrunzelor -scarea ramurilor-apăn

Bitahane 056 (+,9@olpan 6+ DP (+,90erpan 6+DP (+,9Xiram 86 P (+,9

0olii, afide, insecte defoliatoare 3onet '++ E# (+,+6EGalu" 3 (+,+86

8 @ructul cu∅  de ',6 N9 cm (laa!ertizare

-Beformarea frunzelor *Taphrinadeformans #iuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor,*)tigmina carpophilla?lternaria, rapăn etc.

3/sthane '9,6 #E (+,+53core &1P 9+ D(+,+96Punch 5+ E# (+,+6<

Păduchele din 3an AosF,molii, insecte defoliatoare etc.

EGalu" 3 (+,+86eldan 5+ E# (+,'

: @ructul cu∅  de 9,6-7cm (laa!ertizare

-@ăinarea*)phaerotheca pannosa var- persicae+

;umper 96+ E# (+,+7Carathane )# (+,+6

#iuruirea micotică şi bacteriană afrunzelor etc.

@olpan 6+ DP (+,90erpan 6+DP (+,9

Păduchele din 3an AosF,molii, insecte defoliatoare etc.

?ctellic 6 E# (+,9Becis 9,6 E# (+,+6

?carieni 0itac E# (+,9%Bemitan 9++ #E (+,+6% 2issorun '+ DP (+,+7

< @ructul demărimenormală

#iuruirea micotică şi bacteriană afrunzelor etc.

3umile" 6+ DP (+,'%o!ral 6+ P (+,'

0ăsuri de igienăculturală şiagrotehnică-@ăinarea *)phaerotheca pannosa var-

 persicae+0icrothiol special (+,53aprol '<+ #E (+,'96

0olia orientală Bimilin 9666 DP (+,+7'+ Bupă

cădereafrunzelor 

-Beformarea frunzelor *Taphrinadeformans% - #iuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor% -scarearamurilor

#uprozin 6+ P (+,7&urdacupral 6+ P (+,6Xeama bordoleză ('

3e asigură oîmbăiere a pomului.

+aturarea şi recoltarea fructelor)a piersic fructele se maturează eşalonat (8-'+ zile, recoltatul efectuându-se în 9-7

reprize.0omentul optim de recoltare se consideră atunci când fructele au auns la mărimea,

forma şi pigmentaţia caracteristică soiului. ecoltate înainte, piersicele nu realizează însuşirilecaracteristice soiului, iar cele cu grad de maturare a!ansat se depreciază uşor.

Piersicele sunt fructe perisabile, de aceea recoltatul, ambalatul, transportul şi!alorificarea trebuie să se facă cu mare atenţie în ambalae specifice, de capacităţi mici,al!eolare etc. ecoltatul se face manual.

Păstrarea temporară a fructelor se face în spaţii frigorifice sau cu atmosferă controlată.&emperatura în aceste spaţii trebuie să fie de '-9#, iar umiditatea relati!ă de :+. Burata de

'79

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 133/166

 păstrare este de 9-5 săptămâni în condiţii frigorifice şi 4-: săptămâni în condiţii de atmosferăcontrolată.

)a sfârşitul perioadei de păstrare, se !a realiza o maturare complementară prin păstrareaacestora la temperatura de ':-9+# timp de '-7 zile (?. herghi, '<<5.

CU"TUR) NUCU"UI

Auglans regia @am. Auglandaceae

Importanţ. ori!ine şi arie #e rsp0n#ire

Importanţ

 2ucul este una din cele mai !aloroase specii pomicole, datorită fructelor, lemnului şi acapacităţii de adaptare ecologică.

 $iezul  de nucă este un aliment complet, comple" şi concentrat datorită conţinutului îngrăsimi (69-88,6% substanţe proteice (''-96, zaharuri (6-95% substanţe minerale #u,

Xn, C, 0g, P, 3, @e, #a, etc. (',7-9,6, !itaminele ?, ;', ;9, !itamina # (5+-6+mgQ'++ g.=aloarea energetică este de 46++-8+++ calQGg, !aloarea echi!alentă cu a următoareloralimente$ ' Gg pâine [ +,6 Gg carene [ +,6 Gg cartofi [ +,6 Gg peşte [ +,6 Gg pune uscate ['Gg pere, (=. #ociu şi colab., '<:7. 0iezul de nucă se consumă în stare proaspătă, dar maiales prelucrat în cofetării sau patiserii. leiul de nucă este foarte !aloros fiind folosit înindustria alimentară, în pictură, în cosmetică, în industria chimică, etc.

Produsele secundare rezultate de la prelucrarea miezului sunt, de asemenea, foarte!aloroase pentru prelucrarea unor alimente sau furae.

 &ucile verzi - au un conţinut foarte ridicat de !itamina # şi sunt utilizate la preparareadulceţei, şi a unor băuturi alcoolice sau nealcoolice.

)emnul de nuc este foarte apreciat în industria mobilei, în sculptură şi artizanat.

 @ndocarpul  N este folosit pentru obţinerea cărbunelui acti!, a linolemnurilor, aamestecurilor abrazi!e etc.Bin fructele !erzi şi din frunze se obţin diferite  produse farmaceutice, folosite în

tratarea unor afecţiuni (dispepsii, a!itaminoze, conucti!ite, rahitism etc.. 2ucul este şi o !aloroasă  plantă decorativă datorită frunzişului său bogat de culoare

!erde intens sau alte nuanţe% este folosit pentru aliniamente, solitar sau în grupuri. mbraacestei specii este deosebit de odihnitoare şi rela"antă datorită ionilor negati!i pe care îiemană.

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

'77

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 134/166

 2ucul este originar din ?sia #entrală. ?ria de origine este foarte e"tinsă din #aucaz până în *ran şi &urGestan apoi în imalaia, #hina de Est, ?sia 0ică şi ;alcani. 3e maiîntâlneşte încă în stare sălbatică în masi!e sil!ice în estul &urciei, în #aucaz, *raG, *ran,?fganistan, PaGistan, *ndia, 2epal, &ibet, #hina.

 2ucul a fost culti!at mai întâi în #hina, Aaponia şi *ndia (înainte erei creştine apoi în

Europa.Bin Europa #entrală cultura nucului s-a e"tins în ?nglia, Portugalia, Sările3candina!ice, ?frica de 2ord, cele două ?merici. 1 dez!oltare importantă a căpătat aceastăcultură în secolul HH în #alifornia.

>n prezent specia Auglas egia se culti!ă în toate zonele de climat temperat între paralelele de '+ şi 6+°  (;ergougnou" şi rospiere, '<86. >n unele zone (#hina culturanucului se întâlneşte chiar la altitudinea de :++-'+++ m. Printre ţările mari producătoare denuci se numără$ #hina , 3?, *ran, &urcia, omânia, @ranţa (tabelul 96. Până în deceniul alşaselea şi al şaptelea al secolului HH N omânia era între primele trei ţări mari producătoarede nuci.

Tabelul 09

Ţri mari pro#uctoare #e nuci 1t2(;uletin @?1, '<<<

Ţara 3448 3446 3444&otal d.c. ''.++'.'+' '.'99.:+9 '.':5.65<#hina 95<.:75 9.46'.'9' 986.+++3? 955.+++ 9+6.<++ 965.+++*ran '95.:8+ '56.:9+ '56.:9+&urcia ''6.+++ '9+.+++ '9+.+++omânia 79.::+ 79.5<7 79.5<7@ranţa 97.54' 95.4:9 97.+++

>n Europa, omânia este ţara cu cea mai mare producţie. Binamica suprafeţelor şi producţiilor a fost foarte oscilantă în timp.

0ulte do!ezi arată că nucul este o specie culti!ată încă din !echime pe teritoriul ţăriiocupând cele mai mari suprafeţe pomicole.

3uprafeţele şi producţiile au crescut până în deceniul şapte după care au cunoscut odinamică descendentă accentuată. >n prezent, este reconsiderată cultura acestei specii fiinddea create premizele unei relansări. #ea mai mare parte din producţie se obţine în sectorul

 pri!at.

Tabelul 0< 

Principalele :u#eţe pro#uctoare #e nuci

;u#eţulTotal #7c7 -ector privat

tone = tone =&otal d.c. 75+:+ '++ 7769: '++=rancea 77'' '+,+ 79<4 '+,';acău 9'4' 4,6 9'4+ 4,4=âlcea '8:< 6,5 '8:< 6,6*aşi ':++ 6,8 '8:+ 6,6

'75

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 135/166

;ihor '8<6 6,5 '8:6 6,6unedoara '5'5 5,7 '5+: 5,7

 2eamţ '7:7 5,9 '74' 5,'or '7+6 7,< '9:+ 7,:?rad '944 7,: '949 7,:

?lături de pomicultori, şi sil!icultorii derulează programe de ameliorare a speciei atât pentru lemn cât şi pentru fructe.

Particularitţi biolo!ice şi ecolo!ice

-ortimentul #e soiuri

Batorită particularităţilor sale, specia nuc, are foarte multe biotipuri. Prin programele deameliorare desfăşurate în @ranţa, 3?, omânia, ngaria, epublica 0oldo!a etc. s-auobţinut multe soiuri dar nici unul nu întruneşte toate condiţiile cerute. 0ai mult, în omânia

au fost create peste 96 soiuri, toate selecţii din flora culti!ată dar care sunt deficitare în specialla producti!itate.3ortimentul actual este alcătuit din '5 soiuri, toate româneşti, cu perioada de recoltare în

 perioada septembrie-octombrie.37 ;up0neşti  N soi semi!iguros, protogin, producti!, rezistent la ger% fructul este

milociu ('9 g, o!al-alungit, cu endocarpul cafeniu-gălbui, 69 miez şi 49 substanţe grase.0aturarea$ *HQ'-9.

87 )r!eşan N soi semi!iguros, protandru, producti!, rezistent la ger% fructul milociu ('7g, sferic, galben-cafeniu cu 6' miez şi 4+ lipide. 0aturare$ *HQ9.

?7 $ratia  N soi !iguros, protogin, producti!, rezistent la ger% fructul mare ('5 g,o!oidal, cu endocarpul cafeniu-deschis, 5< miez şi 45 lipide. 0aturarea$ *HQ9.

@7 (eoa!iu BA N soi semi!iguros, protandru, producti!, rezistent la ger% fructul estemare ('5 g, elipsoidal, endocarpul cafeniu deschis, 6+ miez şi 4+ lipide. 0aturarea$ *HQ9.

A7 +iroslava N soi semi!iguros, protogin, producti!, rezistent la ger% fructul este mare('5 g, elipsoidal, 69 miez, 4+ lipide. 0aturarea$ *HQ9.

B7 +uscelean  N soi semi!iguros, protandru, producti!, rezistent la ger şi boli% fructuleste mare ('5 g, rotund-alungit, 6' miez, 4' lipide. 0aturarea$ *HQ9.

57 -armis N soi semi!iguros, protandru, producti!, rezistent la ger% fructul este milociuo!oidal ('9 g, 6+ miez, 4: lipide. 0aturarea$ *HQ9.

67 Velniţa N soi semi!iguros, protogin, foarte producti!, rezistent la ger şi boli% fructuleste milociu ('7,6 g, rotund-o!oid, 6+ miez, 4+ lipide. 0aturarea$ *HQ9.

47 (ermisara N soi semi!iguros, protogin, producti!, rezistent la ger% fructul este mare('5 g, o!oid, cu 69 miez, 4< lipide. 0aturarea$ *HQ9-7.

397 +i'aela N soi semi!iguros, protogin, producti!, rezistent la ger% fructe milocii ('+g, o!oidal-alungite, cu 5< miez. 0aturarea$ *HQ9-7.

337 RoJana N soi semi!iguros, protogin, producti!, rezistent la ger% fructul milociu (''g, o!oid, endocarp semifragil, neted cu 69 miez, 47 lipide, '< proteine. 0aturarea$*HQ9-7.

387 -ibişel@@ N soi !iguros, homogam, producti!, foarte rezistent la ger% fruct eilpsoidalmare ('5 g, cu 6+ miez, 46 lipide. 0aturarea$ *HQ9-7.

3?7 Novaci N soi semi!iguros, relati! homogam spre protogin, foarte producti!, rezistentla ger% fructul este milociu ('',8 g, sferic endocarp cenuşiu-gălbui, cu 55 miez, 8'

lipide. 0aturarea$ HQ7.

'76

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 136/166

3@7 -uşiţa N soi semi!iguros, protandru, producti!, rezistent la ger% fructul este milociu('9,6 g, o!oid, cu 55 miez, 4< lipide. 0aturarea$ HQ7.

>n cultură se mai întâlnesc o serie de soiuri româneşti$ Be 0ărculeşti, =ictoria, 3ibişel precoce, Be &ârgu Aiu, Piteştean, Peştişani, 1răştie, eoagiu 48, Producti! de eoagiu,Bumitra, Be ;aia de ?ramă, @ălticeni '9, =alcor, =alre", etc., sau străine$ 0a/tte,@ran^uette, Parisiene, 3orrento.

Portaltoii nucului

>n omânia cât şi pe plan mondial sunt foarte puţini portaltoi pentru nuc maoritateaaparţinând speciei Aunglans regia. )a prezentarea anterioară ('7.9.'., adăugăm că în prezentîn maoritatea ţărilor se utilizează ca portaltoi hibrizii cu fructe de mărime milocie şi procentmare de răsărire (E". &g. Aiu '% secundar -0 au afinitate bună cu toate soiurile de nuc.

 Aunglans nigra N este din ce în ce mai puţin folosit ca portaltoi chiar în ţări ca 3? şi@ranţa unde se folosea mult. ?lături de caracteristicile prezentate anterior, mai precizăm că

 Aunglans nigra nu are afinitate bună cu toate soiurile de nuc.>n unele ţări (3?, @ranţa, *ran s-a încercat folosirea ca portaltoi a speciilor  A-

 sieboldiana, A- hindsii, A- cinerea etc. dar cu rezultate foarte slabe şi fără perspecti!ă.

Particularitţi #e creştere şi fructificare ale nucului

-istemul ra#icular 2ucul dez!oltă un sistem radicular puternic atât în plan !ertical (4-8m cât şi orizontal,

situaţie în care depăşeşte de 7-5 ori raza coroanei. Bez!oltarea sistemului radicular esteinfluenţată de tipul de sol, !ârsta pomilor şi soi. 0aoritatea soiurilor au o înrădăcinare

trasantă. 0area masă a rădăcinilor se află în stratul de sol cuprins între '+ şi 5+ cm în şcoalade puieţi, între '6 şi 4+ cm în câmpurile de formare şi între '+ şi 6+ cm la pomi maturi. >n

 plan orizontal masa principală a rădăcinilor se întâlneşte la 7-5 m de trunchi.#reşterea rădăcinilor începe la 6o# şi prezintă 7 !ârfuri de creştere$ decembrie-ianuarie,

dacă temperatura este de 5o#, aprilie-iulie şi septembrie-octombrie. 3pre deosebire de altespecii rădăcinile pomilor !ecini se întrepătrund. n element poziti! în absorbţie îl reprezintămicorizele ce se formează pe rădăcinile acti!e.

Partea epi!ee 2ucul formează destul de repede un trunchi puternic, înalt de '-9 m şi gros de 6+-4+ cm

diametru, acoperit la început cu un ritidom tare, neted, alb-cenuşiu, care odată cu înaintarea în!ârstă crapă longitudinal şi capătă o culoare cenuşie-negricioasă.

Coroana naturală a nucului depăşeşte ca !olum toate celelalte specii pomicole. >ngeneral aceasta este globuloasă pentru o receptare ma"imă a luminii cu un diametru de 9+-7+cm. >nălţimea pomilor poate aunge la 9+-96 m. amurile principale sunt puternice, cilindrice,cu ritidomul alb-cenuşiu. )ăstarii sunt !iguroşi, cilindrici, cu mult ţesut medular. 2uculmanifestă o mare capacitate de lăstărire, ceea ce permite o regenerare acti!ă după accidenteclimatice sau după tăieri se!ere.

itmul de creştere a lăstarilor este lent în primii ani după plantare dar se accentueazăfoarte mult în următorii ani.

'74

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 137/166

>n cadrul ciclului anual lăstarii nucului au un ritm rapid de creştere$ cei fertili îşi încheiecreşterea în lungime odată cu apariţia florilor (în mai, iar la cei !egetati!i ritmul de creştereeste ma"im în luna mai şi încetează în a doua umătate a lunii iunie.

 $ugurii 2ucul este specie unise"uat monoică la care se întâlnesc muguri !egetati!i, muguri

masculi şi micşti (bifuncţionali femeli.

0ugurii !egetati!i se află pe toată lungimea ramurilor anuale la pomii tineri şi numai întreimea superioară la cei intraţi pe rod. 3pecific pentru nuc este dispunerea serială amugurilor. )a noduri se întâlnesc frec!ent 9 muguri dispuşi serial, astfel pot e"ista$ 9 mugurimasculi, un mugure mascul şi unul femel sau, uneori un mugur mascul şi unul !egetati!.

Bin mugurii masculi, diferenţiaţi în anul anterior, se formează amenţi, iar din cei micştiapar lăstari fertili care poartă terminal '-7 flori unise"uat femele.

)a marea maoritate a soiurilor şi hibrizilor de nuc, lăstarii fertili apar numai dinmugurii micşti cu poziţie terminală pe ramurile anuale. Pe plan mondial şi mai recent şi în ţaranoastră se selecţionează soiuri care diferenţiază lăstari fertili şi din mugurii laterali şi care au omare capacitate producti!ă.

 2ucul fructifică pe ramuri anuale milocii. ?cestea sunt creşteri anuale cu lungimea de

'+-7+ cm şi grosimea de 4-'+ mm. &erminal, ramura anuală prezintă un mugur mi"t, iar petoată lungimea sa poartă 9-7 muguri masculi. >n unele cazuri se pot întâlni '-7 mugurisubterminali femeli.

 #lorile mascule sunt pendule, grupate câte 8+-'6+ în amenţi. @iecare floare are 4-7+stamine. >nflorirea are loc de la bază spre !ârful acestora când amenţii au atins 4-'+ cm, iarflorile de!in !izibile. n nuc matur eliberează 6-9+ miliarde grăunciori de polen timp de 5-4zile.

@lorile femele apar la !ârful lăstarilor fertili. >nfloritul are loc târziu, în luna mai,durează 9-7 săptămâni după formarea frunzelor, de aceea florile nucului scapă, în general, de

 brumele târzii. Bupă apariţia florilor, se formează stigmatul dublu cu lobii paraleli careulterior se curbează progresi! până de!in opuşi şi capătă o culoare galben-rozie, fază cecorespunde recepti!ităţii ma"ime pentru polen.

)a nuc se întâlneşte frec!ent fenomenul de dichogamie, (florile femele înfloresc înmomente diferite faţă de cele mascule. 3oiurile de nuc la care înfloresc mai întâi florilefemele se numesc protogine, iar cele la care florile mascule înfloresc primele sunt denumite

 protandre. E"istă şi o a treia grupă de soiuri de nuc, la care înflorirea are loc simultan (soiurihomogame. )a primele două grupe de soiuri sunt necesari polenizatori cu aceeaşi epocă deînflorit. )a descrierea soiurilor s-a precizat pentru fiecare tipul de înflorire.

 Polenizarea nucului este aproape în e"clusi!itate anemofilă. =ânturile slabe, umiditatearelati!ă mai redusă şi temperatura de '5-':o# fa!orizează polenizarea şi fecundarea. Pentru o

 polenizare bună rândurile se !or orienta perpendicular pe direcţia !ântului dominant, iar

distanţa dintre soiul de bază şi cel polenizator să fie de :+-'++ m.@ructul nucului este un Kfruct falsL, deoarece acesta pro!ine din o!ar şi din unelecomponente ale periantului. ?cesta poate fi considerat o pseudodrupă dehiscentă, deoarece lamaturitate epicarpul şi mezocarpul crapă lăsând liberă sămânţa proteată de un endocarpsclerenchimatos (coaa.

3unt considerate !aloroase soiurile cu fructul mare (peste '+ g, de formă regulată, cuendocarpul neted, de grosime medie, colorat în galben-pal, cu !al!ele bine sudate, cu peste6+ miez plăcut la gust.

Ciclul anual  - 2ucul are o perioadă de repaus lungă, porneşte în !egetaţie primă!aratârziu (aprilie când temperatura medie zilincă de!ine constantă peste '+o#. @runzele cadrelati! timpuriu (octombrie.

'78

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 138/166

 "ntrarea pe rod  2ucul pe rădăcini proprii (nealtoit fructifică la '+-'9 ani de la plantare şi produce economic începând cu anul '5-'6. ?ltoit pe nuc comun începefructificarea la 4-: ani iar pe nuc negru la 6-4 ani. 2ucul nu prezintă, genetic, periodicitate derodire.

 Potenţialul productiv al nucului este destul de scăzut la maoritatea soiurilor (9-7,6 tQhaceea ce corespunde la '+-5+ Gg fructeQpom.

>n ultimele decenii au fost create soiuri în special în ?sia (*ran, #hina la care producţiile au auns la 4-: tQha. ongevitatea  - 2ucul este una din cele mai longe!i!e specii pomicole. Burata

economică a unei plantaţii durează 6+-4+ ani, dar frec!ent nucul trăieşte peste '++ ani. #ândeste altoit pe nuc negru, durata de !iaţă se reduce foarte mult, la numai 9+-7+ ani.

Cerinţele faţ #e factorii ecolo!ici

Cerinţele faţ #e lumin ale nucului sunt mari, de aceea, se coportă foarte bine ca pom

solitar sau la distanţe mari de plantare% coroanele pomilor !ecini nu se întrepătrund. #ândlumina este insuficientă apare fenomenul de elagare, adică tulpinile cresc foarte înalte,ramurile de schelet se alungesc şi se degarnisesc, fructificând numai la periferia coroanei. Beasemenea, creşterile ramurilor de rod sunt reduse, diferenţierea mugurilor femeli deficitară,iar producţiile sunt mici.

#erinţele nucului faţă de lumină sunt satisfăcute în zonele în care durata insolaţiei este:++-'+++ ore în perioada 9+-=*-'6-*H şi, respecti!, ''++-':++ ore în perioada 7+-*=-'+-H-(*. odeanu, '<86.

0aoritatea zonelor pomicole ale omâniei satisfac aceste cerinţe cu condiţia ca nuculsă fie plantat pe e"poziţii sudice, sud-!estice sau sud-estice. >n zonele sudice, de şes, cu e"cesde căldură nucul se poate planta chiar pe !ersanţi nord-!estici, estici sau chiar nordici.

1 mare importanţă o au distanţele de plantare.Cerinţele faţ #e cl#ur ale nucului sunt mari. ?ceastă specie creşte şi rodeşte bine în

zonele cu temperatura medie anuală de <-'+,6o#, cu ierni blânde şi !eri călduroase.>n perioada repausului profund pomii suportă temperaturi de -96 o# ..-7+o#. )a -74o#

 pomii tineri şi ramurile de 7-5 ani sunt distruse în întregime. ?mplitudinile mari detemperatură de la sfârşitul perioadei de !egetaţie şi mai ales cele din primă!ară pro!oacă mari

 pierderi nucului.3ensibilitatea ma"imă la temperaturi scăzute se înregistrează în perioada înfloritului şi a

legatului fructelor. ?stfel, amenţii şi mai ales stigmatele sunt distruse la -'o#, fructele nouformate la -9o#, iar la -7o# frunzele şi lăstarii.

&emperaturile ridicate (peste 76

o

#, din timpul !erii, corelate cu seceta prelungită suntfoarte dăunătoare culturii nucului.Pragul biologic al nucului este de '+o#, iar necesarul de zile cu optim caloric (':-9+ o#

este de ''+-'56.Cerinţele faţ #e ap7 2ucul are pretenţii relati! mari faţă de apă datorită sistemului

radicular trasant şi a procesului de e!apotranspiraţie mare. #ele mai nefa!orabile suntsituaţiile e"treme, de e"ces sau lipsă prelungită de umiditate. 3pecia reuşeşte bine în zone cu66+-4++ mm precipitaţii anuale dar şi în zone cu <++-'+++ mm (e". ;aia 0are, or etc, şi4+-:+ umiditate relati!ă. >n zonele cu precipitaţii puţine cultura nucului reuşeşte numai încondiţii de irigare. miditatea relati!ă ridicată fa!orizează atacul bolilor criptogamice.

 2ecesarul ma"im de apă se înregistrează în prima parte a perioadei de !egetaţie şi în special

'7:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 139/166

în timpul creşterii intense a lăstarilor (mai-iunie. E"cesul de umiditate din timpul maturăriifructelor are influenţe negati!e asupra calităţii fructelor.

Be asemenea, e"cesul de apă din sol conduce la asfi"ierea rădăcinilor în 7-5 zile.Cerinţele faţ #e sol7 Beşi mult timp s-a considerat că nucul ar fi o specie cu pretenţii

mici faţă de sol, precizăm că rezultatele bune se obţin numai pe soluri fertile, profunde, permeabile pentru apă şi aer, cu te"tură uşoară sau milocie cu subsol profund, p slab acid

(4,+-8,+ şi pânza de apă freatică la minim 9,6-7 m.Bacă terenul este amenaat nucul se poate planta, chiar pe soluri frământate, cu pantămare, chiar parţial erodate.

>n condiţii de irigare şi fertilizare corespunzătoare, nucul se poate culti!a cu eficienţă şi pe nisipuri.

3e e!ită plantarea nucului pe soluri grele, umede şi reci, de asemenea, pe solurilescheletice (regosolurile, grohotişuri etc.

Particularitţi te'nolo!ice

Pro#ucerea materialului s#itor

Producerea portaltoilor la nuc se face pe cale generati!ă. >n !ederea înfiinţării plantaţiilor se !a folosi numai nuc altoit. E"istă mai multe metode de altoire, care deşi au încăun randament scăzut, permit înmulţirea soiurilor !aloroase.

3coaterea puieţilor de nuc din şcoala de pieţi se !a face cu rădăcinile cât mai intacte,deoarece au o putere de refacere greoaie.

>n ţara noastră se mai practică producerea pomilor direct din sămânţă în special asoiurilor !aloroase. 3e pot înmulţi soiurile care corespund obiecti!elor de ameliorare.

C(mpul "  se poate realiza prin semănare direct, toamna, sau cu puieţi obţinuţi la ghi!ecesau cu puieţi produşi în şcoala de puieţi.

Plantarea se face la distanţele de$ ' $ +,5+ m sau ' $ +,6+ m.Pro#ucerea nucului altoit7 N Batorită unor particularităţi morfologice şi fiziologice la

nuc e"istă greutăţi la altoire (mărimea mădu!ei, flu"ul mare al se!ei în timpul altoirii, careîngreunează sudura, grosimea şi tăria fibrelor libero-lemnoase, o"idarea rapidă a ţesuturiloretc.

?ltoirile în câmp nu dau rezultate satisfăcătoare aceasta depinzând mult de e!oluţiatemperaturii şi a umidităţii relati!e.

#a metodă de altoire se folosesc$ altoirea în oculaţie, cu ferestruică, în fluier, cu rumarădetaşată în despicătură etc. 1 metodă care a dat rezultate bune este cea în oculaţie cu scutişor(chip budding.

0omentul altoirii este când portaltoiul se află în faza de umflare a mugurilor iartemperatura în timpul altoirii şi calusării este constantă şi peste ':# ()efter şi colab., '<::.Pe plan mondial şi mai nou la noi în ţară se utilizează cu succes altoirea la masă a

nucului. ?ceasta se realizează cu maşini de altoit care efectuiază tăieturi în KscăriţăL sau înomega. >nainte de altoire puieţii şi ramurile altoi se stratifică iar după altoire se preforţează încamere speciale la temperatura de 98-9:# şi :+-<+ umiditate relati!ă timp de '+-'5 zile.*mediat după altoire zona se parafinează. Bupă prindere materialul astfel obţinut se !a plantaîn câmp atunci când condiţiile climatice o permit. ?tât puieţii cât şi ramurile altoi trebuie săaibă originea cunoscută şi să fie libere de boli şi dăunători.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiei

'7<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 140/166

nfiinţarea plantaţiilor N se face cu materialul altoit şi numai accidental cu pomi perădăcini proprii. 3e pot înfiinţa plantaţii pure (specializate dar şi asociat cu alte specii

 pomicole de !igoare redusă şi precocitate de rodire (gutui, !işin, cais, piersic, coacăz, agrişetc.

Plantarea nucului se !a face în sistem clasic ('+-'9 m Q '+-'9 m sau semiintensi! (:Q4m în funcţie de !igoarea soiului şi a portaltoiului. ?stfel, soiurile !iguroase cu fructificare

terminală altoite pe Auglans regia se !or planta la distanţe mai mari comparati! cu soiurile cufructificare laterală altoite pe Auglans nigra sau chiar Auglans regia. >ntrucât nucul suportăgreu stratificarea şi transplantarea se recomandă plantarea din toamnă sau primă!ara de!remedirect din pepinieră. @asonarea rădăcinilor !a fi foarte sumară iar mocirlirea foarte bună. >ntr-o parcelă se !or planta 9-7 soiuri în benzi de ma"im 4-: rânduri.

%ormarea şi *ntreţinerea coroanelor

 2ucul poate fi condus sub formă de !as ameliorat, !as întârziat aplatizat şi piramidăneetaată întreruptă cu 5-6 şarpante.

Bupă plantare, !arga se scurtează la ',8-',: m (înălţime necesară pentru formarea unuitrunchi de '++-'9+ cm şi a unui număr de 9-7 şarpante distanţate la 76-5+ cm. 1dată cu

scurtarea !ergii, se orbesc 7-5 muguri principali situaţi spre !ârful acesteia pentru a formaşarpantele superioare din muguri stipelari, cu unghiuri de ramificare mai mari. >n anul "" de la plantare se aleg 9-7 ramuri anuale, necesare pentru a forma şarpantele (distanţate pe a" la '6-7+ cm care se scurtează la :+-<+ cm pentru a fa!oriza ramificarea lor.

#elelalte ramuri se suprimă. >n primă!ara anului """  pe fiecare şarpantă se lasă câte osubşarpantă situată la 4+-:+ cm de la baza ei, iar prelungirea anuală a şarpantelor se scurteazătot la 4+-:+ cm de la bază în !ederea obţinerii subşarpantei următoare.

Tierile #e fructificare  au în !edere eliminarea zonelor degarnisite, reîntinerireasemischeletului şi a ramurilor de rod, menţinerea coroanei la !olumul proiectat. Marpantele şisubşarpantele se !or scurta la lemn de 5-4 ani semischeletul se răreşte, se reduce, sau seelimină dacă este degarnisit, lung, subţire, debil. Pentru a se e!ita unele uscări, reducţia şi

scurtarea ramurilor se face întotdeauna în cepi de '6-9+ cm, deasupra ramurii de înlocuire saua unei ramuri lacome. )a pomii puternic degarnisiţi se !or efectua tăieri de regenerare ascheletului şi a ramurilor de rod. Be regulă, nucul se regenerează uşor în urma accedentelorclimatice sau a tăierilor.

&ăierile se !or e"ecuta primă!ara, în faza de umflare a mugurilor când calusarea rănilorse face mai repede şi mai complet. ănile mai mari de 5-6 cm se !or netezi şi se !or acopericu substanţe cicatrizante sau !opsea. Prin tăieri, se !a a!ea în !edere o bună iluminare acoroanei.

ntreţinerea solului - Bistanţele mari de plantare şi creşterea lentă a pomilor în tinereţe permit înfiinţarea culturilor intercalat e. >n această situaţie se !a fertiliza şi iriga suplimentarmai ales în lunile iulie şi august când consumul nucului este ma"im. 3e pot culti!a plante

leguminoase sau alte specii pomicole precoce şi de !igoare mică. 1dată cu intrarea pe rodsolul se poate întreţine ca ogor lucrat  pe rândul de pomi şi înierbat printre rânduri. 1 atenţiedeosebită se !a acorda adâncimii de lucru a solului care nu trebuie să depăşească '6-'4 cm în

 perioada de repaus sau '+-'9 cm în perioada de !egetaţie. Pe terenurile în pantă, în zonele cusuficiente precipitaţii, pentru a pre!eni eroziunea, terenului dintre rânduri se înierbează, iariarba se coseşte repetat şi se foloseşte ca mulci.

%ertili&area plantaţiilor N de nuc este necesară atât în tinereţe când pomii au o creştereslabă cât şi după intrarea pe rod datorită consumurilor mari. >n perioada de tinereţe se !oraplica în special îngrăşăminte cu azot pentru stimularea creşterilor ('++-7++ gQpom, dacă s-afăcut o fertilizare corectă la înfiinţare. >ngrăşămintele se !or aplica sub coroană.

'5+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 141/166

Bupă intrarea pe rod se !or aplica '++-'9+ GgQha azot în trei reprize$ înainte de pornireaîn !egetaţie (martie-aprilie, după legarea fructelor şi în timpul creşterii intense a fructelor. 3e!or aplica 4+-:+ GgQha fosfor şi :+ GgQha potasiu, aplicate toamna, precum şi unelemicroelemente indispensabile nucului (#a, ;o, Xn, 0g.

1dată la 7-5 ani se recomandă fertilizarea cu 5+-6+ tQha gunoi de grad situaţie în carenu se !a mai fertiliza mineral.

Iri!area plantaţiilor este o sec!enţă tehnologică deosebit de importantă pentru reuşitaculturii nucului mai ales în zonele cu precipitaţii sub 6++ mm din care '++ mm în luna mai.)a pomii tineri se aplică '-9 udări cu 8++-:++ m7 apăQha astfel încât apa să umecteze solul dinzona maorităţii rădăcinilor.

#a metode de irigare se poate folosi$ irigarea prin picurare, prin brazde, prin aspersiunecu microet sub coroană, etc. Este bine să se e!ite udarea în e"ces a părţii epigee a!ând în!edere sensibilitatea acesteia la unele boli.

Combaterea bolilor şi #untorilor7 @aţă de alte specii pomicole, nucul este atacat demai puţine boli şi dăunători. #ele mai periculoase boli sunt$ antracnoza (nomonia uglandis,care produce brunificarea frunzelor, a fructelor şi chiar a lăstarilor% arsura bacteriană(Hanthomonas uglandis, care atacă lăstarii, frunzele, florile, fructele şi ramurile tinere.

Bintre dăunători, pagubele cele mai mari le produce !iermele nucilor (#arpocapsaamplona, păduchii ţestoşi (Eulecanium corni, păduchi de frunze (#allaphis uglandis,#romophis uglandicola, omizile şi insectele defoliatoare (1perophtera brumata, iberniadefoliaria, #etonia aurata, /phantria cunea,, insectele "ilofage (Xeuzera sp. şi #ossus sp.,acarienii (?ceria trestiata.

Pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se aplică un număr de 4-8 tratamente în perioada de repaus şi !egetaţie. &ratamentele se fac la a!ertizare pe baza datelor furnizate destaţiile de prognoză.

+aturarea şi recoltarea nucilor

ecoltarea nucilor se face când mezocarpul lor (coaa !erde prezintă crăpături de '+-'6

mm şi fructele încep să cadă din pom.Pentru a stabili momentul optim de recoltare se iau periodic cca '++ nuci şi se ţin în apă

'9-95 ore. Bacă la :+-<+ din fructe decoirea se face uşor, poate să se efectueze recoltarealor.

?ceasta se face prin scuturare, cu autorul unei prăini pre!ăzute cu cârlige. 1peraţia see"ecută de obicei în două reprize, pentru a a!ea o maturare mai uniformă a fructelor.

Bupă detaşarea de pe pom, nucile se separă în două grupe$ cu mezocarp şi fărămezocarp. Pentru a înlătura mezocarpul, nucile se aşază în lădiţe şi se introduc în bazine cuapă la temperatura '6-':o# timp de '9-95 ore.

Bupă îndepărtarea mezocarpului, nucile se spală pentru a îndepărta resturile care ar putea produce pătarea lor, iar apoi se usucă în curent de aer cald, la temperatura de 5+-56o#,cu o !iteză de 9-7 mQs. scarea se poate face şi în poduri sau în camere, pe rafturi. Periodicnucile sunt amestecate pentru grăbirea uscării.

Pentru obţinerea unui produs cât mai atrăgător, nucile la care sudura carpelară este bunăşi locul de inserţie a pedunculului bine astupat se pot înălbi. (=. #ociu şi colab., '<:7.?ceastă operaţie se e"ecută în instalaţii speciale prin tratarea lor cu amestecul a două soluţiide bază$

- prima soluţie se prepară din 6,: Gg hipoclorit de calciu şi ',74 Gg carbonat de sodiucristalizat, care se solubilizează în '++ l apă$

- soluţia a doua se prepară din '96 cm7 acid sulfuric concentrat care se amestecă cu '++litri apă.

'5'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 142/166

#ele două soluţii se amestecă înainte de a fi utilizate în următoarele proporţii$ '6 părţisoluţie * şi o parte soluţia a **-a, durata tratamentului fiind 9-5 minute (. rădinariu, '<<9.

Păstrarea nucilor în coaă se face la temperatura de +...[7#, la umiditatea relati!ă aaerului de 86. 2ucile pot fi ambalate în saci, lăzi sau pot fi întinse într-un strat de '6-99 cmgrosime.

CU"TUR) C/PUNU"UI

@ragaria grandiflora Ehrh @am. osaceae3ubfam. osideae

Importanţ. ori!ine şi arie #e rsp0n#ire

Importanţa

Primele fructe proaspete care apar în ţara noastră sunt căpşunile, de aceea, dar şi datorităcalităţii şi compoziţiei lor sunt foarte apreciate de toţi consumatorii. 3oiurile remontante daumai multe recolte pe parcursul !erii până în toamnă. @ructele conţin$ 4,8-'7,< substanţăuscată totală, 6-'9 zaharuri, +,4-',4 acizi, 5+-'+4 !itamina #, +,<5-',85 săruriminerale, +,'-+,6' proteine, !itaminele ?,;',;9,PP, acid pantotenic etc.

#ăpşunele se consumă în stare proaspătă cât şi industrializate sub diferite forme$ sucuri,dulceţuri, gemuri etc. Prin conţinutul ridicat de mangan şi !itamine în special din grupa ;,fructele au un rol important în buna funcţionare a sistemului ner!os, în anemie etc.

#ăpşunul este una din cele mai rentabile specii pomicole, dacă întruneşte condiţiiletehnologice şi ecologice. Producţia la soiurile nou create pe plan mondial poate aunge la 5+-

6+ tQha. Producti!itatea, plasticitatea ecologică, calitatea fructelor, rezistenţa la boli şitehnologia relati! simplă, au făcut ca această specie să capete o e"tindere deosebită.?meliorarea şi crearea de soiuri este uşurată datorită multor resurse de gene de care

dispune genul @ragaria.

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

0aoritatea soiurilor de căpşun pro!in din speciile americane (@ragaria !irginiana, @.chiloensis şi @. grandiflora% din speciile europene de fragi (@. !esca ). şi de căpşun (@.elatior sin moschata s-au obţinut soiuri cu o !aloare mult mai scăzută. Beci, originea acestorspecii este americană şi europeană.

>n prezent, datorită calităţilor prezentate, căpşunul este răspândit şi se culti!ă pe tot

globul, datorită şi multiplelor posibilităţi de culti!are.

'59

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 143/166

Producţia mondială de căpşuni este în continuă creştere, situându-se în anul 9+++ la cca.7 mil tone, din care peste '.9++.+++ t se obţin în Europa, urmată de ?merica de 2ord, ?sia,?merica #entrală etc. (tabelul 98

Tabelul 0=-Pro#ucţia #e cpşun la nivel mon#ial 1t2

(;uletin @?1 9+++

Continentul 3445 3446 3444&otal d.c. 94:7746 98+'58+ 98<4+''Europa ''66<76 ''7'575 '9+89'6?merica de 2ord 846:96 8<59++ :'77++?sia 6':7<5 694<4' 6948+'?merica #entrală <<7<: '''+++ '''+++?merica de 3ud 47+7< 47746 47746?frica 4+885 656'+ 6557+

>n omânia cultura căpşunului se întâlneşte aproape în toate zonele, dar producţiacomercială este concentrată în câte!a zone de ma"imă fa!orabilitate$ 3atu 0are, ;otoşani,

3ucea!a, =âlcea, *lfo!, Bol, 1lt, #onstanţa, alaţi, ;răila, *alomiţa.Producţia de căpşuni din ţara noastră până în anul 9+++ a fost într-o continuă scădere.

ltimele date arată că după anul 9+++ tendinţa este de re!igoare a culturii căpşunului. ?stfel,dacă în anul '<:< în ţara noastră s-au obţinut peste 7++++ t căpşuni, în anul '<<< producţia afost de cca. '5+++ t, ceea ce reprezintă o scădere la mai puţin de umătate. (tabelul 9:.

Tabelul 0E-

Pro#ucţia #e cpşun #in principalele :u#eţe cultivatoare 1t2(?nuarul statistic al omâniei

;u#eţul 3443 344B 3446Total #7c7 -ector privat

&otal d.c. 996++ 9:5++ '75<< '7+9<3atu 0are <45: :446 <585 <767iurgiu 7:+ <98 '+:9 '+8<?rad 55+ 589 4<4 48:=âlcea 656 79: 4+< 7+8or 59: 9:+ 9:6 9:63ucea!a 9:9 9++ 9:6 9:6*lfo! '9< 6+ '49 '49

Bupă cum se constată din tabelul 9:. aproape întreaga producţie se obţine în sectorul particular, acesta fiind cel ce !a relansa această cultură.

Particularitţi biolo!ice şi ecolo!ice

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

Beşi e"istă o mare di!ersitate genetică în cadrul genului @ragaria, numărul de soiuri lani!el mondial este relati! scăzut, aceasta deoarece prin metodele clasice de ameliorare apare o

'57

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 144/166

depresie de consang!inizare, iar metodele noi încă nu au dat rezultate spectaculoase. >nconsecinţă, sortimentul este destul de restrâns, iar soiurile !echi rezistă încă în cultură. #iclulde !iaţă scurt al căpşunului nu conduce obligatoriu la obţinerea facilă de noi soiuri.

3ortimentul actual aprobat pentru omânia cuprinde '7 soiuri.?ceste soiuri asigură un consum de fructe proaspete o perioadă de 7+-5+ zile, din ultima

decadă a lunii mai, până la sfârşitul lunii iulie.

Pentru cultura anuală şi cultura în spaţii proteate sunt preferate soiurile cu maturareagrupată a fructelor (Pocahontas, ed auntlet, orella, #oral etc.Bupă direcţiile de !alorificare a fructelor soiurile pot fi$- pentru consum în stare proaspătă, toate soiurile%- pentru congelare$ 3enga 3engana, orella, Pocahontas etc.%- pentru suc, sirop, dulceaţă, gem$ #oral, orella, 3enga 3engana, Pocahontas, ed

auntlet.

-oiuri neremontante37 Premial. 1Timpurii #e Piteşti2 - soi românesc, obţinut prin selecţie dintr-o populaţiehibridă americană ('<:<, timpuriu, rezistă la ger, brume, boli, producti! (': tQha% plantacreşte sub formă de tufă semi!iguroasă, răsfirată. @lorile înfloresc simultan cu celelalte soiuridin sortiment% fructele sunt milocii (:-<g, sfero-conice, colorate uniform în roşu-aprins,lucioase, pulpa este roşie cu striaţiuni mai deschise în zona centrală, consistentă, suculentă,

 plăcută la gust. 0aturarea$ =Q5-=*Q'.87 -unrise 1Rsrit #e soare2 soi american, rezistent la ger şi secetă, mediu producti!

('+-'9 tQha% planta este foarte !iguroasă, semierectă, cu frunze mari rotunde, fructele suntmilocii, conice, uşor alungite spre caliciu, roşii strălucitoare% pulpa este roşie la periferie şialbicioasă în zona centrală, consistentă, intens aromată, bună la gust. 0aturarea$ =*Q'-9.

?7 Coral - soi românesc ('<<9, mediu producti! ('+-'6 tQha, rezistent la ger şi făinare,sensibil la pătarea albă a frunzelor% planta este !iguroasă, formează tufe sferic-alungite, cuforme erecte% fructele sunt milocii ca mărime, conic-alungite, roşii-aprins, lucioase, pulpaeste roşie, fermă cu gust dulce-acidulat, aromată. 0aturarea$ =*Q'-7.

@7 Real - soi românesc, ('<<:, rezistent la ger, sensibil la 0/cosphaerella. Planta este!iguroasă, cu înflorire tardi!ă% fructul este mare ('5-'6 g, conic, de culoare roşie, uniformă,lucioasă% pulpa este uniform colorată în roşu sau roşu-portocaliu, gustul dulce-acidulat, fărăaromă intensă. Producţia$ '<-9< tQha% 0aturarea$ =*Q'.

A7 )i,o - soi american, producti! (':-99 tQha% Planta este semi!iguroasă, la"ă, producestoloni !iguroşi. ?re tendinţa de a fructifica de două ori pe parcursul unei perioade de!egetaţie. Este rezistent la boli. @ructele de mărime medie spre mare ('+-'9 g, sunt conice,roşii, aspectuoase% pulpa este fermă, bună la gust. 0aturarea$ =*Q9-7.

B7 (orella  - soi olandez, producti!, rezistent la boli, dar sensibil la izoctonia şi=erticillium. Planta este !iguroasă, cu port dresat, formează un număr moderat de stoloni.@ructele sunt de mărime medie ('+-'< g, neuniforme, conic-alungite, cu suprafaţa uşor!ălurată, roşii, lucioase% pulpa este roşie, uniform colorată, consistentă, mediu aromată, bună

 pentru masă, industrializare şi congelare. 0aturarea$ =*Q'.57 +a!ic  - soi românesc ('<<:, cu tufa globuloasă milociu de !iguroasă şi densă,

rezistent la temperaturi scăzute şi chiar la secetă. @aţă de boli are o rezistenţă superioarăsoiului orella. @ormează un număr milociu de stoloni. @ructul este conic, milociu spremare ('5-'6 g, roşu uniform, lucios, desprinderea de caliciu groaie. Pulpa este uniform

'55

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 145/166

colorată în roşu, este fermă şi rezistentă la transport, bună pentru masă. Producţia$ '4-96 tQha.0aturitatea$ =*Q'-9.

67 Poca'ontas soi american, producti! (9+ tQha, rezistent la ger, secetă, şi principalele boli, sensibil la pătarea roşie a frunzelor. Planta este !iguroasă, răsfirată, formează numeroşistoloni. @ructul este mare ('5-'4 g, conic, alungit spre caliciu, roşu-închis, lucios. Pulpa esteroşie, uniform colorată, fermă, suculentă, slab aromată, bună pentru masă şi industrializare.

0aturarea$ =*Q9.47 Re# (auntlet - soi american, cu mare plasticitate ecologică, rezistent la ger, secetă şifăinare, foarte producti! (96 tQha, cu caracter de remontanţă. Planta este semi!iguroasă,

 produce stoloni mulţi. @ructul este milociu ('+-'9 g, scurt-conic, uşor turtit lateral şi costat,roşu închis. Pulpa colorată în roşu intens către e"terior şi mai deschis spre interior, fermă,mediu suculentă, aromată, bună la gust dar şi la industrializare. 0aturarea$ =*Q9-7.

397 R&van  - soi românesc ('<<:, cu tufa semi!iguroasă, globulos-aplatizată, dedensitate medie, formează mulţi stoloni, rezistent la temperaturi scăzute, sensibil la secetă darmai rezistent la boli decât soiul martor ed aunthlet. @ructul este milociu ca mărime ('+-'9g, conic, de culoare roşie, lucios, desprinderea de caliciu se face uşor. Pulpa este roşie,uniformă, fermă, rezistentă la transport. Producţia mare 7+-78 tQha. 0aturarea$ =*Q9-7.

337 $enton - soi american ('<<9, producti! (96-7+ tQha, mediu rezistent la principalele boli ale căpşunului, rezistent la ger. Planta este !iguroasă, erectă. @ructele sunt mari, roşii-intens, cu luciu, de calitate superioară.0aturarea$ =*Q9-7.

387 -tmrean  - soi românesc ('<<:. Planta este de !igoare medie, tufa globulos-aplatizată şi densă. Este rezistent la temperaturi scăzute, mediu rezistent la secetă şi la atacul

 bolilor specifice. @ructul este milociu ca mărime ('+-'' g globulos, roşu-închis, fără luciu,se desprinde uşor de caliciu. Pulpa are o fermitate milocie, uniform colorată în roşu închis.Producţia 9+-7+ t. Bestinaţia$ în principal pentru industrializare. 0aturarea$ =*Q5.

3?7 -en!a -en!ana - soi german, producti! (96-7+ tQha, rezistent lager, secetă, făinareşi sensibil la 0/cosphaerella. ?re o mare plasticitate ecologică. Planta este !iguroasă, are portdresat, frunziş bogat, formează stoloni puţini şi scurţi. @ructul este milociu spre mare ('+-'9g, scurt-conic, roşu închis, cu pulpa consistentă, colorată roşu-intens, acidulată, puternicaromată, bună pentru masă şi industrializare. 0aturarea$ =*Q9-7.

-oiuri remontante

3@7 Profun&ion - soi francez, !iguros, formează mulţi stoloni% fructele sunt milocii camărime, globuloase, scurt-conice, roşii cu pulpa semiconsistentă, roză spre periferie şi albă încentru, bună pentru masă şi industrializare. 0aturarea fructelor începe la sfârşitul lunii mai.

3A7 Re# Ric' soi american, semi!iguros, cu fructe de mărime milocie, sfero-conice,roşii-închis, cu pulpa roşie, fermă, consistentă, bună pentru industrializare. 0aturarea este

tardi!ă, prima recoltă se realizează la sfârşitul lunii iunie.Particularitţile #e creştere şi fructificare ale cpşunului

 Partea hipogee, a căpşunului este reprezentată de o porţiune de tulpină scurtă (rizom de+,6-9 cm care formează în partea inferioară o rădăcină iar în partea superioară o rozetă defrunze. 3istemul radicular este superficial, alcătuit dintr-un număr mare de rădăcini fibroase.0aoritatea se întâlnesc în stratul de sol de '+-'6 m, dar unele pot aunge la adâncimea de 5+-6+ cm. Bupă 7-5 ani de fructificare a plantei rădăcinile profunde încep să se usuce iar cele dela suprafaţa solului se ramifică dar sunt supuse stresului hidric şi nu au capacitatea de aapro!iziona planta cu hrană şi apă, producându-se un dezechilibru între partea hipogee şi ceaepigee cu implicaţii negati!e asupra producţiei. Be aceea, o cultură de căpşun nu poate fi

rentabilă mai mult de 5-6 ani.

'56

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 146/166

 Partea epigee este alcătuită din ultimele ramificaţii ale rizomului, precum şi din lăstariiscurţi ('-9 cm, din frunze şi din stoloni.

 #runzele  căpşunului sunt trifoliate şi lung peţiolate. ?cestea se formează succesi!,trăiesc 4+-8+ zile şi apoi se usucă eşalonat dând impresia de plantă, !erde perpetuum.@runzele formate spre toamnă au peţiolii mai scurţi şi rămân !erzi până primă!ara dacă nuîngheaţă

)tolonii  reprezintă organe de înmulţire ale căpşunului şi sunt formaţi din filamente pre!ăzute cu noduri de unde !or lua naştere frunze iar pe filamente se !or forma rădăcini,moment în care de!in plante de sine stătătoare şi se pot separa de planta mamă. 2umărul destoloni formaţi este o caracteristică de soi şi !ariază de la : la 96.

Biferenţierea mugurilor de rod începe în cursul lunii iulie.@lorile sunt de tip rozaceu şi sunt grupate în inflorescenţe, 9-6 la începutul fructificării

şi 6-'+ în anii 9-7. >ntr-o inflorescenţă sunt în medie :-'+ flori, care se deschid şi leagă înserii de la baza inflorescenţei spre !ârf.

Primele flori formează fructe mari iar ultimele foarte mici sau chiar nu leagă. @iecarefloare rămâne deschisă 7-5 zile, iar perioada de înflorire durează 9'-66 zile în funcţie de soi.0aoritatea soiurilor de căpşun sunt autofertile  şi formează flori hermafrodite. Polenizarea

este entomofilă (albine, furnici etc. rar anemofilă.3ortimentul cuprinde şi soiuri cu  flori unisexuat femele  care necesită obligatoriu

 polenizatori. ?cestea se folosesc mai ales în acti!itatea de ameliorare.%ructele cpşunului  sunt nucule (poliachene, diseminate în pulpa fructului fals

(cărnos pro!enit din îngroşarea receptaculului florii.Bupă specificul fructificării, soiurile de căpşun se împart în$- soiuri cu o recoltă pe an (mai-iulie-maoritatea soiurilor -  soiuri remontante, fructifică practic din mai până în octombrie, dar cu două ma"ime

(mai-iunie şi septembrie. 3unt puţine astfel de soiuri şi prezintă importanţă doar pentrugrădinile mici.

Ciclul anual. #ăpşunul porneşte în !egetaţie primă!ara foarte de!reme. >ntâi aparfrunzele şi apoi florile. Perioada de la dezmugurit şi până la apariţia primei flori este de 94-5+zile iar de la înflorit la maturarea primelor fructe de 5+-67 zile.

Potenţialul pro#uctiv al căpşunului este ridicat fiind în medie de '+-'9 tQha, dar suntsoiuri nou create cu un potenţial producti! de 9+-7+ tone. >n spaţii proteate aceste producţiise pot chiar dubla.

Cerinţele cpşunului faţ #e factorii ecolo!ici

Temperatura7 #ăpşunul are cerinţe moderate faţă de acest factor, deoarece sub stratulde zăpadă este proteat. >n lipsa zăpezii şi în condiţiile unei temperaturi sub N': o# o mare

 parte din plante (5+-4+ degeră. 3istemul radicular rezistă doar până la N:

o

#.>n timpul perioadei de !egetaţie căpşunul necesită :++-'+++o#. Primă!ara, porneşte în!egetaţie când temperatura medie a aerului depăşeşte 6o#. @lorile încep să se deschidă maitârziu, după parcurgerea unei perioade de :-'+ zile consecuti!e cu temperaturi medii de '5-':o#. &emperaturile de peste 76o# stânenesc desfăşurarea proceselor metabolice,diferenţierea şi fructificarea.

 2ecesarul de frig al căpşunului este satisfăcut dacă timp de o lună temperaturile mediizilnice sunt sub 6o#.

)pa este un factor limitati! în cultura căpşunului. ?ceasta datorită sistemului radicularsuperficial şi al originii sale din zone umede. #ultura căpşunului poate fi rentabilă în zone cu4++-<++ mm precipitaţii anuale, bine repartizate. Perioadele critice pentru apă sunt$ înfloritul,

legarea fructelor şi diferenţierea mugurilor de rod.

'54

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 147/166

>n condiţii de umiditate insuficientă, durata înfloritului se reduce, o parte din floria!ortează, fructele nu realizează mărimea şi însuşirile calitati!e specifice soiului.

E"cesul de umiditate, mai ales din perioada de maturare şi recoltare a fructelor producemulte pagube prin fa!orizarea atacului de boli (;otr/tis cinerea şi a recoltării greoaie.&otodată, calitatea fructelor, în aceste condiţii, este mai deficitară.

"umina. @aţă de acest factor, căpşunul are cerinţe moderate, suportând chiar

semiumbra. &otuşi, rezultatele cele mai bune se obţin atunci când plantele primesc luminasolară direct, fructele a!ând calităţi superioare. Be asemenea, lumina fa!orizează diferenţiereamugurilor şi dez!oltarea stolonilor. >n condiţii de semiumbră, producţia este mai mică,fructele au o calitate mai slabă şi sunt mai sensibile la boli.

-olul7  Potenţialul producti! ridicat şi sistemul radicular superficial recomandă pentrucăpşun soluri fertile, uşoare, bine drenate, cu un p slab acid sau neutru (6,6-8, cu apafreatică la minim ' m şi conţinutul în calciu acti! sub 86.

3unt recomandate solurile alu!ionare, cernoziomuri cenuşii sau chiar brun roşcate dacăse asigură o fertilizare echilibrată. >n condiţii de irigare se obţin rezultate bune şi pe solurilenisipoase din sud şi sud-!estul ţării. Be asemenea, se recomandă solurile bine e"puse, care sez!ântă şi se încălzesc mai repede după ploi.

=or fi e!itate de la plantare solurile argiloase, grele, umede reci, sărăturate, mlăştinoase.

Particularitţi te'nolo!ice

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor 1stolonilor2

#ăpşunul se înmulţeşte pe cale !egetati!ă prin stoloni. 0aterialul săditor se producenumai din !erigi superioare prin culturi de ţesuturi Kin !itroL după următoarea schemă (fig.9.

 #ig- 0-Pro#ucerea stolonilor "TV

Plantaţii de producţie

3elecţie clonală?utenticitate% soiuri producti!e

şi calitatea superioară

#omple" deînmulţire prin

meristeme

>nmulţireHin vitroL

Eliberare de !irusuri şi de alţiagenţi patogeni

0icropropagareHin vitroL

1bţinerea în !itro de planteiniţiale

?climatizare&recerea în !itro şi

aclimatizarea pl. iniţiale.

&estare !irologică.

*zolator >nmulţirea plantelor

iniţiale (P)1bţinerea plantelor superelită

(;.3.E.

#âmp superelită(unitate specializată

>nmulţirea plantelor(baza superelită

1bţinerea plantelorsuperelită (33

'58

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 148/166

#âmp elită(forme de prod. ant.

>nmulţirea plantelorsuperelită (33

1bţinerea plantelorelită (3

Plantaţii comerciale

@iecare din !erigile prezentate în schemă necesită o dotare specială întâlnită numai înunităţile autorizate.1 altă metodă pentru producerea materialului săditor Kliber de !irozeL este şi

termoterapia. 0etoda este mai greoaie şi mai nesigură, acţionând numai asupra !irusurilortermolabile.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor #e cpşun

#ăpşunul poate fi culti!at după mai multe tehnologii şi sisteme atât în câmp cât şi înspaţii proteate (sere, răsadniţe, solarii. >n câmp această specie poate fi culti!ată în cultură

anuală sau multianuală.Cultura anual a cpşunului?ceastă metodă de cultură este mai recentă decât cea clasică a!ând unele a!antae

economice. #ultura se realizează numai în condiţii de irigare şi numai cu stoloni Kliberi de!irusuriL. >n acest sens alegerea terenului se !a face cu griă. ?cesta trebuie să fie pe plan sauuşor înclinat cu posibilităţi de irigare şi conform cerinţelor acestei specii.

Pre!tirea terenului  se face prin$ ni!elare, desfundare, dezinfectare împotri!anematozilor, modelare, fertilizare de bază cu 5+ tQha gunoi de grad bine descompus, '6+-9++Gg fosfor şi :+-'9+ Gg potasiu la hectar.

Parcelarea terenului se !a face în aşa fel încât rândurile să nu fie mai lungi de '++-'9+

m pentru a creşte producti!itatea la recoltatul manual. Be asemenea, se recomandă ca o fermăsă nu fie mai mare de '+-7+ ha a!ând în !edere cerinţa foarte mare de forţă de muncă pentrurecoltare (:+-'++ GgQziQom.

Plantarea se poate face pe teren modelat sau nemodelat. 3tolonii se !or fasona uşor şi se!or mocirli. Plantarea se poate face manual sau mecanizat, cu maşina de plantat legume.

Distanţele #e plantare  sunt$8+-:+ cm între rânduri şi '6-96 cm pe rând în cazulrândurilor echidistante.

Pe brazde înălţate se plantează câte două benzi de câte două rânduri la 96 cm întrerânduri. 3e realizează astfel o densitate de :+-'++ mii plante la hectar.

?dâncimea de plantare trebuie să respecte adâncimea din stolonieră. Plantarea preaadâncă conduce la oprirea din creştere a plantelor şi chiar putrezirea mugurelui central.3tolonii plantaţi superficial se descalţă (rămân cu rădăcinile la suprafaţă fiind e"puşi la ger şisecetă.

Perioa#a #e plantare  este în iunie-iulie în maoritatea zonelor ţării şi începutul luiaugust pentru zona sudică pentru ca până la !enirea îngheţului mugurii de rod să fiediferenţiaţi.

>ntr-o parcelă se !or planta mai multe soiuri cu perioade diferite de maturare pentrue!itarea !ârfurilor de recoltă. Bupă plantare stolonii se !or uda obligatoriu, iar planteleneprinse se !or înlocui după o săptămână cu stoloni din acelaşi soi.

Până toamna, terenul se !a menţine curat de buruieni prin praşile repetate sau prinerbicidare şi periodic se !a uda. >n aceste condiţii plantele diferenţiază suficienţi muguri de

rod iar în anul următor !or rodi abundent.

'5:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 149/166

&oamna, cultura se mulceşte pentru proteare în timpul iernii. Primă!ara se scoatemulciul şi frunzele uscate, se fertilizează cu '6+ Gg azotat de amoniu şi se întreţine soluluscat.

*mediat după legarea fructelor solul se mulceşte cu paie curate (mărunte, negrosiere, cufâşii de plastic sau material sintetic, aşezate pe sol pe o lăţime de 9+-96 cm de ambele părţi alerândului. )ucrarea are ca scop e!itarea contactului dintre sol şi fructe. 0aterialul folosit ca

mulci (pentru acoperirea inter!alului dintre rânduri este foarte diferit şi ales funcţie de posibilităţile financiare ale producătorului. 1 altă metodă este de acoperire a întregii suprafeţecu material special, sintetic, pre!ăzut cu orificii, conform schemei de plantare, în care se !or

 planta stoloni.ecoltarea se poate face manual pentru consunul în stare proaspătă sau mecanizat

 pentru industrializare. Producţia este de '6-96 tQha. Bupă recoltare cultura se defrişează, prinarătură, iar până în toamnă pe acel teren se pot înfiinţa culturi succesi!e de legume.

Cultura multianual 1clasic2. Prin această metodă se pot obţine 9-7 recolte rentabile. 3e poateînfiinţa şi fără sistem de irigaţie permanent dacă ni!elul precipitaţiilor din zonă este suficient.

?legerea şi pregătirea terenului se face la fel ca la cultura anuală. Biferenţa constă în momentul plantării şi a lucrărilor de întreţinere.

Plantarea se efectuează în perioada '6 august-'6octombrie în funcţie de zonă, în aşa fel încât până la !enirea îngheţului plantele să se înrădăcineze şi să se fortifice. >n cazul întârzierii plantării, procentul de prindere se reduce, de asemenea, producţia anului următor este mică. Plantarea se poaterealiza şi în primă!ară (martie-aprilie, dar în aceste condiţii primul an este fără recoltă. )a plantareade !ară-toamnă se !or folosi stoloni direct din stolonieră, iar la cea de primă!ară stoloni refrigenţi. Mila această cultură se poate planta !ara (iunie-iulie, dacă se poate asigura o udare ritmică până întoamnă.

&erenul se menţine curat de buruieni şi se irigă. #a lucrare suplimentară este cea de suprimare astolonilor dintre rânduri, concomitent cu praşila.

@ertilizarea se face, de asemenea, diferenţiat. unoiul de grad se aplică la înfiinţarea plantaţiei,iar îngrăşămintele chimice cu fosfor ('6+-9++ GgQha şi cu potasiu ('9+-':+ GgQha se administrează îndouă reprize$ toamna, odată cu lucrarea solului şi !ara după recoltarea fructelor. >ngrăşămintele cu

azot se aplică în trei etape$ toamna odată cu fosforul şi potasiul, primă!ara cu '9-'6 zile înainte deînflorit şi !ara după recoltatul fructelor ('++-'9+ Gg azot s.a.Qha.

Bacă în plantaţiile cu !ârsta de peste 9 ani apare atac de boli, după recoltarea fructelor serecomandă cositul frunzelor, după care se !a fertiliza suplimentar cu 5+-6+ Gg azot s.a.Qha, se !a afânasolul şi se !a iriga.

)a căpşun, îngrăşămintele chimice se !or alege atent deoarece această specie este sensibilă lacloruri.

Perioada de e"ploatare economică a unei astfel de culturi este de 7-5 ani cu un ma"im de producţie în anii 9 şi 7.

Producţia este înmedie de 4-: tQha.Cultura prote:at a cpşunului, se practică în adăposturi temporare sau permanente cum sunt$

tunelele din folii de plastic, solarii bloc, răsadniţe etc.

Bistanţele de plantare se !or alege în aşa fel încât să se realizeze densităţi de peste '++ mii planteQha.

?coperirea se ralizează la sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie. ?coperirea mai târzieîn spaţiile de cultură nu se mai ustifică economic.

Pregătirea terenului şi plantatul sunt identice cu cele de la culturile din câmp. Bupă încălzireasolului, când temperatura în adăpost trece de ':-9+o# începe aerisirea culturii. 1 lucrare importantăeste asigurarea polenizării prin introducerea unor stupi cu albine. #elelalte lucrări de întreţinere suntasemănătoare cu cele de la cultura în câmp. 0aturarea fructelor se face mai repede cu 9+-7+ zile.

Cultura forţat a cpşunului se realizează în sere industriale încălzite, în care producţia seobţine cu '-9 luni mai de!reme. Pentru realizarea unei astfel de culturi se parcurg două etape$fortificarea stolonilor şi forţarea plantelor.

'5<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 150/166

%ortificarea stolonilor7 3e plantează în câmp, în luna iunie stoloni refrigeraţi, care până îniarnă !or forma 7-6 ramificaţii purtătoare de muguri floriferi. &oamna după prima brumă (-'J-7 o#

 plantele se scot şi se păstrează în pungi perforate de plastic în camere frigorifice până la plantare carese realizează la sfârşitul lunii noiembrie. &ehnica plantării şi densităţile sunt ca şi cele de la celelalteculturi. >nainte de plantare stolonii se !or dezinfecta pentru distrugerea sporilor de ;otr/tis.

&emperatura în sere se !a conduce astfel$ după plantare timp de o lună se menţine la '-6 o#, apoise ridică zilinc cu un grad până la '6-':o#.

)a începutul înfloritului temperatura trebuie să fie de ':-9+o# iar la maturarea fructelor de 99-95o# ziua şi '5-'4o# noaptea. miditatea solului se !a menţine la 8+-89 din capacitatea de câmp, iarcea atmosferică la 4+-8+. >n cazul depăşirii acestor !alori se !a proceda la aerisirea serelor. 1 altălucrare obligatorie este iluminatul în timpul înfloritului la un ni!el de '7-96 mii de lucşi. Polenizarease !a face cu autorul albinelor introduse cu stupii în seră. #elelalte lucrări sunt asemănătoareculturilor prezentate anterior. ecoltatul începe la sfârşitul lunii februarie-începutul lunii martie.Producţia este în medie de +,:-' GgQm9 la soiurile timpurii şi de 9-5 GgQm9 la soiurile producti!e.

Combaterea bolilor şi #untorilorPrincipalele boli care pot influenţa economic producţia sunt$ pătarea albă a frunzelor

*$1cosphaerella fragariae+, pătarea roşie şi brună a frunzelor *Ph1tophthora cactorum+, manacăpşunului *Ph1tophthora fragariae+, făinarea *)phaerotheca macularis+, putregaiul cenuşiu *8otr1tiscinerea+, arsura bacteriană a frunzelor *Oanthomonas fragariae+ (tabelul 9<.

Principalii dăunători ai căpşunului sunt$ păianenul roşu comun ( Tetran1chus urticae+, gărgăriţaneagră *nthonomus rubra% păianenul căpşunului (Tarsonemus fragariae, !iermii albi ai rădăcinilor( $elolontha etc.

#ombaterea bolilor şi dăunătorilor la căpşun se realizează prin 6-4 tratamente, din care 9-7înainte de recoltare şi 9-7 după recoltare. Primul tratament se face la apariţia inflorescenţelor, cu

 produse pe bază de cupru în amestec cu un insecticid. ?l doilea tratament se realizează împotri!adăunătorilor, iar al treilea se !a aplica pentru protecţia fructelor împotri!a putregaiului cenuşiu, afăinării, a afidelor şi acarienilor. &ratamentele !or fi mi"te cu fungicide şi insecticide. )a culturamultianuală se !or aplica 9-7 tratamente mi"te după recoltarea fructelor.

Tabelul 0;-c'ema #e combatere a bolilor şi #untorilor la cpşun(după 2 ;ranişte, 9+++

Nr trat7 %enofa&a $oala sau #untorul Pro#use pestici#e folosite' Bupă grebalarea

culturii, la apariţia primelor frunze

Pătarea albă şi brună afrunzelor, putrezirea coletului,defoliatoare, acarieni etc.

%un!ici#< &urdacupral 6+ P (+,7 sau zeamă bordeleză (+,6 [ Insectici#$ 3into" 96 (+,9sau 3inorato" 76 (+,'

9 )a apariţia şiînălţareainflorescenţelor 

Putregaiul fructelor, făinare, pătarea albă şi brună a frunzelor,gărgăriţa florilor, moliacăpşunului, acarieni etc.

%un!ici#e$ #aptadin 6+ P (+,9<, Bithane 056 (+,9 sau =ondozeb :+ DP (+,9 [Insectici#e$ &hiodan 76 E# (+,9, 3into" 96 #E(+,9 sau 3inorato" 76 (+,'

7 7-6 dininflorescenţe sunt

Kbuton albL

Putregaiul fructelor, făinare, pătarea albă şi brună a frunzelor,

gărgăriţa florilor, moliacăpşunului, acarieni etc.

%un!ici#e$ 3umile" 6+ DP (+,', ConGer(+,'6 sau 3e!inal 6+ DP (+,'6 [ ?liette :+

P (+,9 [ Berosal DP (+,+8, ;enlate 6+ DP(+,+6 sau ;a/leton 96 DP (+,+6,Insectici#e$ &hiodan 76 E# (+,9, &hione" 76#E (+,9

5 )a începutulscuturării petalelor 

*dem tratamentul 7 %un!ici#e  $ 3umile" 6+ DP (+,',o!ral 6+DP (+,' sau onilan 6+ DP (+,'[ ?liette:+ P (+,9 [ &opas '++ E# (+,+:%Insectici#e$ Xolone 76 Ec (+,9, Carate 9,6 Ec(+,+9 sau @astac '+ Ec (+,+:

6 )a intrarea în pârgă a fructelor 

Putregaiul fructelor, făinare, pătarea albă şi brună a frunzelor,gărgăriţa florilor, moliacăpşunului% etc.

%un!ici#e  $ 3umile" 6+ DP (+,',o!ral 6+DP (+,' sau onilan 6+ DP (+,'Insectici#e$ ;actospeine P0 (+,, Bipel DP(+,' sau @ora/-;iobit (+,+6

'6+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 151/166

Recoltarea fructelor

Pentru consumul în stare proaspătă recoltarea se efectuează în faza de colorarecompletă, când s-au realizat gustul şi aroma caracteristice soiului.

@ructele ce se !or transporta la distanţe mari se !or recolta mai în pârgă, atunci când pigmentaţia acoperă 6+-86 din suprafaţa fructelor. ecoltarea se !a face cu caliciu pentruconsum în stare proaspătă şi fără caliciu pentru industrializare, în ambalae mici de +,6-7 Gg

 până la 6 Gg.#ăpşunile fac parte din grupa fructelor foarte perisabile. Păstrarea o perioadă scurtă ('-9

săptămâni se realizează la temperatura de +o# şi umiditatea relati!ă de :6-<+.

CU"TUR) CO)C/MU"UI

ibes nigrum ).-coacăz negru, casis @amilia 3a"ifragaceae,ibes rubrum ).-coacăz roşu 3ubfam. ibesoideaeibes sp.).-coacăz alb

Importanţ

#oacăzul are o deosebită importanţă datorită faptului că$- intră repede pe rod%- se înmulţeşte relati! uşor%- se regenerează repede şi trăieşte '6-9+ ani%

- are un potenţial biologic ridicat%- este o specie cu o plasticitate ecologică ridicată%- se poate culti!a pe suprafeţe întinse, dar şi pe suprafeţe restrânse în gospodăriile

 populaţiei%- fructele au o !aloare alimentară ridicată% coacăzele negre conţin$ <,6 zaharuri, 9,'

acizi% +,< proteine, elemente minerale, !itamine, !itamina #-'6+-7++ mg etc.%- fructele se pot consuma în stare proaspătă, dar şi industrializate sub formă de suc,

sirop, compot, marmeladă, gem, eleu, lichior etc.%- din anumite porţiuni de plantă (frunze, fructe, lăstari etc. se prepară medicamente şi

ceaiuri pentru diferite afecţiuni (gastro-intestinale, hepato-biliare, renale, cardio-!asculareetc..

Ori!inea şi aria #e rsp0n#ire

Beşi localizarea originii coacăzului negru nu se cunoaşte e"act se presupune că zona deorigine este Europa, ?sia şi ?merica, unde se găseşte şi azi în flora spontană a zonelortemperate mai umede şi mai răcoroase.

>n Europa, şi mai ales în ţările apropiate 0ării ;altice (1landa, Banemarca, ermania,Sările 3candina!ice această specie se culti!a cu peste 5++ ani în urmă. >n ?nglia a auns ce!amai târziu, iar în ?merica de 2ord în urul anului '47+.

'6'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 152/166

>n prezent, coacăzul se întâlneşte în cultură pe toate continentele, dar cu preponderenţăîn zona temperată a emisferei nordice, obţinându-se cca. 6<+ mii t fructe anual din care înEuropa se realizează cca :+ (786+++ t.

>n usia şi celelalte ţări limitrofe se obţin peste ':+.+++ t. >n Europa cele mai mariculti!atoare sunt$ Polonia '49.+++ t, ermania <+.+++ t, #ehia 96.+++ t, ?nglia '<.+++ t,

 2or!egia ':.+++ t, ?ustria '4.+++ t, @ranţa '7.+++ t.

)a noi în ţară e"istau în '<:< peste 96++ ha de coacăz în cultură pură şi peste 8++ haintercalat. >n prezent, mai e"istă cca '+++ ha cultură pură şi 7++ ha intercalat. Producţiacomercială este în ur de 7+++ t.

>n zonele submontane ale ţării noastre se găsesc principalele centre de cultură acoacăzului$ âmnicu-=âlcea, #âmpulung-0uscel, 3ucea!a, ;istriţa 2ăsăud, ;aia-0are,0ureş ?rgeş, 0ehedinţi, 3ăla, Bâmbo!iţa.

#oacăzul se culti!ă la noi în ţară cu rezultate bune până la altitudinea de '+9+ m(0ioarele.

Particularitţi biolo!ice şi ecolo!ice

-ORTI+ENTU" DE -OIURI

)ista oficială a soiurilor pentru anul 9+++ cuprinde '5 soiuri din care : cu fructe negre,6 cu fructe roşii şi unul cu fructe albe.

-oiuri cu fructe ne!re<37 Recor#  N soi românesc (esenthal 3chTarze " ?mintirea lui 0iciurin, '<89,

 producti! (6-4 tQha, cu înflorire timpurie, sensibil la îngheţurile târzii şi la făinare, cu bace (:-'+, rare, mari ('+-'' g, uniforme, sferic turtite, aspectuase, negre, lucioase, cu pulpa!erzuie, aromată, fo"ată, bună pentru consum în stare proaspătă şi industrializare. 0aturarea=**Q7-5.

87 ;oseni 35 N soi românesc ('<<', rezistent la ger şi făinare, de !igoare mare, tufarăsfirată, cu fructificare pe ramuri milocii şi scurte, este practic autosteril. #iorchinii au 6-4cm lungime, cu 6-'+ bace de mărime milocie, rotunde, negre, cu pieliţa subţire, neuniforme.Pulpa este !erde, moale, suculentă, cu gust nefo"at, aromată. 0aturarea$ =**Q9-7.

?7 Tsema  N soi olandez ('<<7, producti!, mediu rezistent la ger, cu înfloriresemitimpurie, sensibil la antracnoză şi rugină. &ufa este de !igoare medie, sferic turtită,răsfirată, cu tendinţă de aplecare a tulpinilor sub greutatea rodului. #iorchinii sunt milocii(6,6 g, lacşi, cu bace de mărime medie (': g, sferice, negre-albăstrui, lucioase, cu bunecalităţi organoleptice, destinate consumului în stare proaspătă şi industrializării. 0aturarea$

=**Q'.@7 $lac,#oSn N soi englezesc ('<<7, rezistent la ger şi secetă, foarte rezistent lafăinare, tolerant la rugină şi antracnoză. &ufa este de !igoare milocie, sferic-turtită, cu tulpinisemierecte. #iorchinii sunt milocii spre mari (4-8 cm, alcătuiţi din bace mari (+,:-+,< g,sferic alungite, cu epiderma neagră-maronie, fermă şi strălucitoare. 0aturarea$ =**Q9-7.

A7 Tena' N soi olandez ('<<7, mediu rezistent la ger, cu înflorire semitimpurie, este producti! (5,9 GgQtufă, dar sensibil la rugină. &ufa este semi!iguroasă, sferic-turtită, răsfirată,tulpinile se curbează sub greutatea rodului. #iorchinii sunt milocii ca lungime (8 cm, suntlacşi, uşor detaşabili de pe ramuri% bacele sunt mari (' g, negre-albăstrui, lucitoare, plăcute lagust. 0aturarea$ =**Q9-7.

B7 CotsSol# Cros N soi englezesc, !echi ('<6:, sensibil la secetă, producti! (4-'+

tQha, rezistent la ger. &ufa este semi!iguroasă, rară, cu tulpini semierecte. #iorchinii sunt

'69

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 153/166

scurţi şi grupaţi câte 9-7, cu bace mari, sferice, uşor turtite, lucioase, dulci-acrişoare, slabfo"ate, bune pentru consum în stare proaspătă şi industrializare. 0aturarea$ =**Q7-5.

57 $o!at0r  N soi rusesc ('<8+, parţial autofertil, recomandat pentru zonele înalte, bogate în precipitaţii, este producti! (:-'+ tQha, rezistent la ger şi cu înflorire târzie. &ufa estesemi!iguroasă, globuloasă, răsfirată. #iochinii sunt de lungime medie, cu bace mari (+,< g,sferic-turtite, negre-albăstrui, lucioase, foarte bune pentru consum în stare proaspătă şi

industrializare. 0aturarea$ =**Q5, neuniformă.67 Tin,er N soi englezesc ('<8+, cu tufe mari, !iguroase, sferice cu tulpini semierecte.Este foarte producti! şi cu mare siguranţă în fructificare, parţial autofertil. #iorchinele estelung, cu bace milocii, neuniforme, răsfirate, de calitate mediocră, cu gust puternic fo"at şiaciditate ridicată. 0aturarea$ =**Q5, neuniformă.

-oiuri #e coac& roşu

37 Roşu timpuriu  N soi românesc '<85, (eros " oşii de =ersailles, cu tufe!iguroase, semierecte, cu înflorire timpurie, este foarte producti! ('+-'9 tQha, rezistent la ger,făinare, rugină şi semirezistent la antracnoză. #iorchinii sunt lungi, compacţi, cu bace demărime milocie, roşii-intens, lucitoare, cu pieliţa subţire, transparentă, pulpa zemoasă,

aromată, foarte plăcută la gust, bun pentru consum în stare proaspătă şi pentru industrializare.0aturarea$ =*Q9.

87 Re# "ac,e N soi american ('<9+, mediu producti! (4-: tQha, mediu rezistent la gerşi secetă, sensibil la făinare şi rugină, mediu rezistent la antracnoză. &ufa este !iguroasă,sferică, uşor turtită, cu tulpinele semierecte. #iorchinii sunt lungi, cu bacele răsfirate, deculoare roşie-lucioasă, este destinat consumului în stare proaspătă şi industrializare (peste68 randament în suc. 0aturarea$ =**Q7-5.

?7 ;on,leer van Tets  N soi olandez, ('<48, cu tufa de !igoare milocie, cu tulpinierecte, lungi relati! subţiri, înfloreşte timpuriu, este producti! (5-< GgQtufă, autofertil,rezistent la ger, făinare şi rapăn. #iorchinii sunt lungi (4-< cm, cu bacele supramilocii, roşii-aprins, cu pulpa zemoasă, aromată, plăcută la gust, bună pentru consumul în stare proaspătă şi

industrializare. 0aturarea$ =**Q9-7.@7 )bun#ent N soi românesc (oşu timpuriu " (oşii de =ersailles " @a/s, cu tufa

semi!iguroasă, globuloasă, uşor turtită, înfloreşte timpuriu, are ciorchinii compacţi, medii calungime (8-: cm cu câte '+-'9 bace roşii, lucioase, cu pieliţa subţire şi transparentă, pulpaeste zemoasă, acidulată, răcoritoare şi cu gust foarte plăcut. 3oiul produce mult şi constant.0aturarea$ =*Q9-7.

A7 Kou!'ton Castle N soi englezesc, foarte !echi, foarte producti! (4 GgQtufă, seculti!ă din anul ':++. Planta este !iguroasă, cu tufe mari şi dese, înfloreşte şi se matureazătârziu, este rezistent la ger şi boli. #iorchinii sunt milocii, compacţi, cu '+-'9 bace de mărimemilocie, uşor piriforme, roşii-închis, lucioase, cu pulpa zemoasă, cu aciditate pronunţată şi cumulte seminţe. 0aturarea$ =**Q5.

Coac& alb

37 +r!ritar N soi românesc (eros " ed Butch, '<89, foarte producti! ('+-'9 tQha,rezistent la ger şi boli, pretenţios faţă de sol. &ufa este de !igoare medie, uşor turtită, deasă, cutulpinile erecte. #iorchinii sunt milocii ca lungime, compacţi, cu bace de mărime medie, deculoare galbenă-pai, cu epiderma subţire, transparentă, pulpa suculentă bună pentru consum înstare proaspătă şi pentru industrializare.

>n producţie se mai întâlnesc şi alte soiuri de coacă negru cum ar fi$ 2egre )ee, 2egremari, 0endip #ross, #onsort, #oronatium, 2egre osenthal, Baniel de 3eptembrie etc, decoacă ro+u$ Piaţa )ondrei, oşu de 1landa, eros, ed Butch, Producti!ul lui @a/, oşii de

=ersailles etc.% sau de coacă alb$ ?lbe de =ersailles, ?lbe mari etc.

'67

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 154/166

Particularitţi #e creştere şi fructificare

-istemul ra#icular este pi!otant la plantele înmulţite pe cale generati!ă şi ad!enti! la plantele înmulţite pe cale !egetati!ă. ?cesta este puternic ramificat şi dispus între '+-5+ cmadâncime, iar pe orizontală până la :+ cm de centrul tufei. #oacăzul roşu şi alb înrădăcineazămai profund decât cel negru.

Partea epi!ee este formată din tulpini de diferite !ârste, care cresc de regulă, din zonacoletului. &ulpinile sunt, în general, !iguroase, în primii ani atingând înălţimea de 8+-'++ cm,după care intensitatea de creştere se reduce aungând totuşi la maturitate la ',6-9 m, ce!a mairedusă la coacăzul roşu şi alb. Pe aceste tulpini cresc ramuri laterale, care le depăşesc încreştere pe cele iniţiale.

>n contact cu solul ramurile emit uşor rădăcini ad!enti!e. 'amurile de rod  se aseamănă cu ţepuşele de la pomaceae, la coacăzul negru şi cu

 buchetele de mai de la drepaceae, la coacăzul roşu şi alb. Bin mugurii terminali ai tulpinilorde ' an se formează lăstarii !egetati!i lungi şi erecţi, iar o parte a celor a"ilari se transformă înramuri de rod. ?cestea îşi menţin capacitatea de rodire timp de 6-: ani, cu un ma"im de

 producţie în anii 9-5. amurile de rod sunt grupate mai ales la limita dintre creşterile de '-9

ani.  $ugurii  pot fi vegetativi  (de obicei, aşezaţi la baza tulpinilor din care cresc lăstari!iguroşi, floriferi, care formează câte o singură inflorescenţă şi micşti, din care se formează oinflorescenţă şi un lăstar scurt (sau o rozetă de frunze. 0ugurele terminal este !egetati! laramurile !iguroase şi mi"t la creşterile de !igoare slabă (fig. 7.

Fig. $. – ăstari şi inflorescenţe de coacăz negru apărute din muguri micşti

 "nflorescenţa este un racem, mai scurt la coacăzul negru (6-'6 flori şi mai lung lacoacăzul roşu şi alb (6-96 flori.

 #lorile  sunt campanulate (la coacăzul negru, mici, de culoare !erzuie cu nuanţe

roşietice, hermafrodite şi se deschid eşalonat de la baza inflorescenţei spre !ârf.)a coacăzul roşu şi alb sunt de forma unei farfurii mai mult sau mai puţin plate.#oacăzul înfloreşte apro"imati! concomitent cu prunul, unele soiuri de păr, cu :-'+ zile

înaintea mărului şi cu circa o lună înaintea afinului şi zmeurului.Burata înfloritului la coacăz este de '+-': zile, dar perioada de polenizare şi fecundare a

florilor este numai de '-7 zile.>ntre epocile de înflorire a soiurilor sunt diferenţe mici (9-5 zile.3oiurile de coacăz roşu şi alb sunt autofertile, iar cele de coacăz negru pot fi$ autofertile,

 parţial autofertile sau autosterile.

'65

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 155/166

Pentru asigurarea polenizării se !or planta grupat 9-7 soiuri, iar în perioada înflorituluise introduc în plantaţie 7-5 colonii de albine la ha, măsuri ce contribuie la creşterea producţieişi la obţinerea unor fructe mai mari.

>n zonele înalte maturarea fructelor are loc la 6+-8+ zile de la înflorit, funcţie de soi şicondiţiile anului. 3oiurile de coacăz negru se maturează cu '+-9+ zile mai de!reme.

 #ructul  este o bacă de diferite mărimi (+,6-',6 g şi forme cel mai des globuloase, de

culoare neagră, roşie sau albă. >n masa pulpei se găsesc '+-7+ seminţe. Potenţialul productiv. #oacăzul rodeşte în anul al doilea de la plantare.>ncepând din anul al =-lea producţia la soiurile de coacăz negru este de 5-< toneQha, iar

la cele de coacăz roşu şi alb '+-'6 toneQha. !urata economică a unei plantaţii de coacăz este de '9-'6 ani, chiar mai mult dacă se

respectă agrotehnica specifică.

Cerinţele faţ #e factorii ecolo!ici

Cerinţele faţ #e lumin7 #oacăzul negru are pretenţii mici pentru lumină, suportă

 parţial umbrirea, dar cel roşu este mai pretenţios faţă de lumină. #oacăzul negru poate ficulti!at intercalat în li!ezile pomicole. #oacăzul reacţionează fa!orabil şi dă rezultate foarte

 bune în condiţii de lumină deplină.Cerinţe faţ #e cl#ur7 #oacăzul are pretenţii moderate faţă de căldură, reuşind bine

în zonele cu inter!ale cuprinse între 8,6...:,6#. >n perioada repausului coacăzul rezistă pânăla -9+#...-96#. ?ceastă specie suportă mai greu temperaturile ridicate din timpul !erii.

Porneşte în !egetaţie la 6#, legarea fructelor este optimă între ': şi 9+#.&emperaturi sub '9# care se menţin mai multe zile produc perturbări în procesul de

legare, urmată de căderea în masă a florilor.erurile de re!enire (-6# pot distruge în totalitate florile deschise.Cerinţe faţ #e ap7 #oacăzul este o specie iubitoare de umiditate. #oacăzul negru dă

rezultate bune în zonele cu peste 8++ mm precipitaţii, iar coacăzul roşu şi alb chiar şi înzonele cu peste 66+ mm dacă în perioada de !egetaţie cad cel puţin 76+ mm din care peste'6+ mm în lunile mai-iunie.

Batorită înrădăcinării superficiale, coacăzul este sensibil la e"cesul chiar temporar deumiditate.

Cerinţe faţ #e sol7 #oacăzul se dez!oltă bine şi fructifică abundent pe solurile fertile,alu!ionare, argilo-nisipoase, argilo-lutoase şi chiar argiloase, bogate în humus şi cu drenaac!atic satisfăcător.

3unt nepotri!ite solurile sărace, nisipoase, precum şi cele acide, sărăturoase sau cue"ces de umiditate.

)a plantare se !or e!ita locurile bântuite de !înturi puternice, curenţi reci în timpuliernii, care intensifică procesul de e!aporare, stânenesc zborul albinelor şi pro!oacăscuturarea fructelor.

Particularitţi te'nolo!ice

Pro#ucerea materialului s#itor

#oacăzul se înmulţeşte prin butăşire, marcota, despărţirea tufelor, altoiri şi culturi deţesuturi şi numai în scop de cercetare prin seminţe. >n mod curent se înmulţeşte prin butaşilignificaţi (':-9+ cm, recoltaţi toamna şi plantaţi toamna sau primă!ara la <+ cm între rândurişi 6-4 cm pe rând. Pe '+ m9 se pot obţine '++-'6+ butaşi înrădăcinaţi de coacăz negru şi 4+-'++ butaşi înrădăcinaţi de coacăz roşu şi alb.

'66

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 156/166

#oacăzul se poate înmulţi şi prin microbutaşi lignificaţi scurţi de '-9 muguri.  8utăşirea,în această situaţie, se face în spaţii speciale pe suporturi speciale.

-pecificul *nfiinţrii şi *ntreţinerii plantaţiilor #e coac&

Plantaţiile de coacăz se !or amplasa pe !ersanţi uniformi, mecanizabili cu panta până la

'6-9+. !esfundatul  se !a face la 56-6+ cm, pe curbele de ni!el cu subsola la adâncimea de 4+-8+ cm.

>n prealabil se face o fertilizare de bază cu 4+-:+ tQha gunoi de grad completată cu 4++-:++ Gg superfosfat şi 5++-6++ Gg sare potasică Qha.

 !istanţele de plantare trebuie să fie de 9,7-7 m între rânduri şi '-',9 m între plante perând. Pentru mecanizarea recoltării fructelor distanţele pe rând !or fi de +,8-+,: m.

>n teren desfundat, plantarea se face în gropi cu dimensiunile de 7+ " 7+ " 7+ cm. >nteren nedesfundat dimensiunile gropilor pot fi de 6+ " 6+ "6+ cm.

 @poca de plantare optimă este toamna şi numai în cazuri obligate primă!ara foartede!reme.

 Plantarea se face cu 6-4 cm mai adânc decât în pepinieră.Bupă plantare, plantele se udă cu 4-: litri apă, se muşuroiesc şi se formează la ni!elul

 bilonului.

ntreţinerea plantaţiilor #e coac&

)isteme de conducere7 #ele mai folosite sunt tufa obişnuită şi tufa aplatizată. 3e mai practică conducerea plantelor sub formă de gard fructifer !ertical sau în =. E"istă şi altesisteme de conducere, dar care nu se ustifică economic.

Tierile #e formare7 )a soiurile cu capacitate mare de lăstărire (&inGer ş.a. în primă!ara anului al doilea de la plantare se aleg trei-patru tulpini care se scurtează de la 9-7

muguri de la bază. >n timpul !egetaţiei se reţin 5-4 lăstari bine amplasaţi, iar ceilalţi sesuprimă. >n următorii trei ani se adaugă similar câte 5-6 tulpini în aşa fel încât în anul 6 plantasă aibă '6-9+ tulpini crescute din zona coletului.

)a soiurile cu capacitate mai redusă de ramificare (#ostTold #ross, ;aldTin etc., înanii **-*=, din tulpinile reţinute în fiecare an, umătate se taie în cepi, iar umătate rămânintacte (fig. 5.

'64

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 157/166

Fig. %. – #ormarea tufelor la coacăz

Tieri #e *ntreţinere şi #e fructificare7 Efectuarea tăierilor şi reînnoirea elementelorde schelet !or fi determinate de specificul biologic al fiecărui soi, precum şi de !igoarea

 plantei. Prin tăieri se !a urmări un echilibru între creştere şi rodire, înlăturându-se anualtulpinile mai !echi de 6-8 ani. &ototdată, se !or elimina ramurile ce îndesesc e"agerat tufa,

rupte, atacate de boli şi dăunători etc.amificaţiile şi prelungirile anuale ale tulpinilor de bază nu se scurtează, deoarece seînlătură mugurii de rod.

&ăierile mai au ca scop şi întreţinerea tufei, care se realizează prin eliminarea de la coleta tulpinilor îmbătrânite, îndepărtarea a 'Q7, 'Q9 sau 9Q7 din lungimea tulpinilor de 9-5 ani,deasupra unei ramuri anuale !iguroase (fig. 6.

Fig. . – Tăierea plantelor la coacăz

ntreţinerea solului. #oacăzul nu suportă concurenţa buruienilor. Be aceea, în primiiani după plantare solul se menţine curat de buruieni prin praşile repetate. Pe terenurile cu

 pericol de eroziune, inter!alele pot fi culti!ate alternati! cu plante agroalimentare cu partea

comestibilă în sol.>n zonele cu precipitaţii de peste 86+ mm inter!alele pot fi înierbate, iar pe rândul de plante se poate face erbicidarea.

%ertili&area plantaţiilor. 3e face o dată la trei ani cu 5+-4+ tQha gunoi de grad, 5++-4++ Gg superfosfat şi 7++-5++ Gg sare potasică.

?nual, se aplică 7++ Gg azotat de amoniu la ha, în două reprize, prima cu 9-7 săptămâniînainte de înflorire şi a doua după legarea fructelor.

Combaterea bolilor şi #untorilor

'68

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 158/166

#ele mai frec!ente boli sunt antracnoza coacăzului ( Pseudopeziza ribis, făinarea()pheroteca massmae, rugina coacăzului (Cronatium ribicole. ?cestea se combat laa!ertizare, cu autorul fungicidelor Bithane 0 56 (+,9, #aptadin 6+ (+,9, zeamăsulfocalcică (9+ în perioada de repaus şi 9 în perioada de !egetaţie, zeamă bordeleză 'şi alte fungicide e"istente în comerţ.

Principalii dăunători ai coacăzului sunt$ 3fredelitorul ramurilor ()esia  tipuliformis+,

 păduchi ţestoşi, afide şi păianeni (tabelul 7+.?ceştia se combat atât în perioada de !egetaţie, cât şi în perioada de repaus cu diferiteinsecticide. educerea rezer!ei biologice de boli şi dăunători se realizează şi prin măsuri deigienă culturală şi agrotehnică.

Tabelul 3:--c'ema #e combatere a bolilor şi #untorilor la coac& şi a!riş

(după 2 ;ranişte, 9+++

Nrtrat7

%enofa&a $oala sau #untorul Pro#use pestici#e folosite

' epaus!egetati!

Păduchele din 3an AosF,ouă de afide, acarieni,defoliatoare etc.

1leoeeGalu" (',6, Polisulfură de bariu (4,+ sau zeamăsulfocalcică (9+

9 )a umflareamugurilor 

?carieni, afide (ouă,făinare

Polisulfură de bariu (',+ sau zeamă sulfocalcică (9

7 )a infrunzire (7frunze detaşate

?ntracnoză, făinare,acarieni afide etc.

%un!ici#e$ &opsin 0 8+ (+,', 0etoben 8+ (+,', #aptadin6+ P (+,96% )carici#e< 2eoron 6++ E# (+,' [3'(',6

5 )a apariţiainflorescenţelor 

?ntracnoza şi făinareafrunzelor, sfredelitorultulpinilor (',defoliatoare etc.

%un!ici#e< &opsin 0 8+ (+,', 0etoben 8+ (+,',Carathane 2@ 68 (+,9, ;a/leton 96 DP (+,+6 , 3aprol '<E# (+,'96 sau ubigan '9 E# (+,+5% *nsectici#e$ 3into"96 E# (+,9, 2urelle B (+,+86 sau Primor 6+ DP (+,'

6 #ând toţi butonii floralisunt liberi

*dem tratamentul 5 *dem tratamentul 5 . 3e recomandă alte produse decât latratamentul precedent

4 )a înflorire ?ntracnoza, făinarea şirugină,sfredelitorul tulpinilor(9, defoliatoare etc.

%un!ici#e$ &opas 6+ DP (+,', &ilt 96+ E# (+,+9, ?n!il6 3# (+,+5 sau Bithane 0 56 (+,9 [ ?fugan (+,' sau 2issorun (+,+6% *nsectici#e$ Xolone 76 E# (+,9, Carate9,6 E# (+,+9 sau @astac E# (+,+:

8 #ând fructele aumărimeanaturală

*dem tratamentul 5 [Păduchele din 3anAosF('

%un!ici#e$ &opas 6+ DP (+,', &ilt 96+ E# (+,+9, ?n!il6 3# (+,+5 sau &opas # (+,'Insectici#e$ ?ctellic 6+ (+,9 sau Becis 9,6 E# (+,+6

: *mediat dupărecoltareafructelor 

?ntracnoza, făinarea şirugină% sfredelitorultulpinilor (9,defoliatoare păduchele din

3an AosF(' etc.

%un!ici#e$ #aptadin 6+ P (+,96 sau Xiram 86 P (+,5%*nsecticide$ #arbeto" 78 Ec (+,6)carici#e$ 2eoron 6++ Ec (+,', 0itac 9+ (+,9, Peropal(+,' sau 1mite 68 #E (+,'

Particularitţile maturrii şi recoltrii fructelor

0aturarea fructelor are loc eşalonat în ciorchine, dar diferenţele sunt de numai câte!azile. ?legerea momentului optim de recoltare se face în funcţie de specie şi destinaţia

 producţiei.ecoltarea se poate face manual sau mecanizat. >n general recoltatul manual se

efectuează atunci când fructele sunt destinate consumului în stare proaspătă. ecoltarea seface cu rahis, pe timp răcoros, în ambalae de capacitate mică (+,6 -',+ Gg sau ma"im (6-4

Gg.

'6:

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 159/166

ecoltatul mecanizat se realizează cu autorul unei combine speciale care au o producti!itate de :-'4 tQschimb.

Pentru uniformizarea maturării şi uşurarea desprinderii bacelor se recomandă stropirea plantelor cu E&E) (7++-6++ ppm, cu circa 6 zile înainte de data recoltării, sau cu altesubstanţe biostimulatoare.

#oacăzele fac parte din grupa fructelor foarte perisabile, de aceea, imediat după

recoltare se recomandă păstrarea acestora în condiţii optime (&Z+#, ..Z <+-<6 etc..

CU"TUR) M+EURU"UI

ubus ideaus ). @am. osaceae3ubfam. osoideae

Importanţ. ori!ine şi arie #e rsp0n#ire

Importanţa culturii

Xmeurul se culti!ă pentru fructele sale deosebit de apreciate atât pentru consumul înstare proaspătă, cât şi pentru industrializare sub formă de dulceaţă, compot, gem, sirop, suc,

îngheţată etc. ?ceastă !aloare ridicată este dată de conţinutul comple" al fructelor$ 5,6-'+,4zaharuri, ','-9,7 acizi organici, +,6-9,: pectine, ',9 proteine, săruri de C, P, #a, 0g,0n, 2a, Xn, #u, @e, etc., !itamina ;',;9,B,P,# (96mgQ'++g.

@ructele, lăstarii şi frunzele tinere se folosesc în industria farmaceutică pentru prepararea unor medicamente sau ceaiuri împotri!a, anginei, amigdalite, diareei etc. 3peciaare o mare plasticitate ecologică, fiind culti!ată în diferite condiţii de la şes până la altitudinifoarte mari (peste '+++ m. Batorită draonării puternice şi a sistemului radicular ramificat şidestul de profund, zmeurul este şi o plantă care combate eroziunea solului, !alorificând înacelaşi timp solurile subţiri, sărace şi improprii altor culturi.

Plantaţia de zmeur intră repede pe rod şi permite recuperarea in!estiţiilor în timp scurt.

Ori!inea şi arealul #e cultur

#ercetările au demonstrat că maoritatea speciilor de zmeur s-au format în estul ?siei,de unde apoi s-au răspândit în toată zona temperată, în special în emisfera nordică (Europa,?sia, ?merica de 2ord, unde se întâlneşte şi în prezent în stare sălbatică.

Be asemenea, se întâlneşte mai rar şi în !egetaţia zonelor înalte tropicale din emisferasudică precum şi în 1ceania.

Pe plan mondial cultura zmeurului este în creştere, obţinându-se în prezent peste7++.+++ t din care peste 6+ se obţin în Europa. Bintre ţările mari producătoare sunt$ usia

'6<

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 160/166

(<+.+++ t, e". *ugosla!ia (5+.+++ t, Polonia (5+.+++ t, ermania (9+.+++ t, ?nglia (''.+++t, etc.

>n ţara noastră această cultură este răspândită în special în zonele înalte, bogate în precipitaţii. E"istă în prezent în ţara noastră peste '6++ ha plantate cu zmeur din care cca. ''+ha se întâlnesc în gospodăriile indi!iduale din udeţele ?rgeş, =âlcea, arghita, #o!asna,#lu, 3ucea!a, 0ureş, etc.

#ultura zmeurului la noi în ţară a cunoscut o dez!oltare importantă până în anii <+,după care a înregistrat o decădere foarte mare. >n prezent, e"istă tendinţa reconsiderării acesteiculturi. #ele peste '+++ t ce se obţin şi comercializează în prezent în omânia pro!in în ceamai mare parte din flora spontană.

Particularitţi biolo!ice şi ecolo!ice

-pecii care au contribuit la formarea soiurilor

Pe plan mondial e"istă peste 7+++ de specii ce aparţin genului ubus şi subgenului*daeobatus, dintre care numai în ţara noastră se întâlnesc peste ':+ specii în flora spontană (*.

 2/aradi. Bin această multitudine de specii doar câte!a prezintă importanţă deosebită încrearea de soiuri.

 'ubus idaeus - N zmeurul comun cu două !arietăţi$ 'ubus idaeus - > var- vulgatus rheu  N  zmeurul roşu european, din care au rezultat

soiurile europene% 'ubus idaeus - > var- strigosus  N  zmeurul roşu pufos american, din care au rezultat

soiurile americane.Bin încrucişarea celor două subspecii au rezultat maoritatea soiurilor de zmeur roşu.

 'ubus /ccidentalis N zmeurul negru american, nu draonează, formează fructe negre, pe

tulpini subţiri, lungi şi arcuite. ? contribuit la obţinerea soiurilor americane.>n Europa, ?merica şi ?sia în programele de ameliorare se mai folosesc şi alte specii

cum ar fi$ '- articus, '- odoratus, '- spectabilis (din ?merica de 2ord, '- iasiost1lus  (din?sia, etc.

Obiective principale şi meto#e utili&ate *n ameliorarea &meurului

Programele de ameliorare din principalele centre au ca obicti!e următoarele$- creşterea plasticităţii ecologice reprezentată prin$ rezistenţa la temperaturi scăzute, în

zonele nordice, rezistenţă la amplitudinile mari de temperatură din zonele temperatecontinentale, rezistenţă la arşiţă şi secetă, necesar redus de frig pentru zonele mediteraniene%

-îmbunătăţirea unor însuşiri şi caractere ale plantei$ port erect şi rigid, !igoarea maislabă, spinozitatea redusă, producti!itate ridicată, rezistenţă la boli şi dăunători, maturaregrupată a fructelor în cadrul inflorescenţei şi a soiului, draonare modestă%

-e"tinderea sezonului de maturare a fructelor prin crearea de soiuri e"tratimpurii sautardi!e%

-calitatea superioară a fructelor$ culoare intensă, fermitate, suculenţă, aromă, gust,conţinut ridicat în elemente nutriti!e, absenţa sarmenţilor şi a perilor stacei etc.

Pentru fiecare din aceste obiecti!e e"istă suficiente surse de gene.#a metode de ameliorare se folosesc cele clasice (hibridările intra şi interspecifice.

#ompatibilitatea la încrucişare dintre diferite soiuri de zmeur depinde de apartenenţagenitorilor şi de constituţia lor genetică.

'4+

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 161/166

>n general hibrizii sunt fertili sau parţial fertili. ibridările dintre zmeur (diploid şi mur(he"aploid au reuşit numai în cazul când soiurile de mur au a!ut în constituţia lor genetică şigenoame de zmeur.

)ipsa spinilor este dată în general de genitorii materni iar remontanţa se obţine numaidacă ambii genitori sunt remontanţi.

-ortimentul #e soiuri

Beşi e"istă foarte multe specii de genuri ubus, totuşi numărul de soiuri !aloroase estedestul de restrâns. >n omânia, pentru anul 9+++ au fost admise la înmulţire un număr de :soiuri dintre care 9 româneşti şi 4 străine.

37 Citria N soi românesc (#a/uga " 1rs 3eedling, '<<4, producti! (<-'' tQha, tulpini!iguroase (',6-9 m şi erecte, cu spinozitate redusă, rezistent la ger şi boli. @uctele suntmilocii (9,6-7 g, scurt conice, galbene portocalii. 0aturarea$ =*Q5.

87 CaGu!a N soi american, foarte !echi ('<'', !iguros (',6-9 m, draonează puternic,este rezistent la ger (-96 # şi la temperaturile ridicate din timpul !erii, este rustic, tolerant la

 boli, mediu producti! (6-4 tQha. @ructul este ferm, milociu ca mărime (9-5 g, sferic sau o!o-

sferic, de culoare roşie-cărămizie, pulpa este gustoasă, plăcut acidulată şi aromată. 0aturarea$=*Q5.

?7 En!le&esc )3 N soi originar din ?nglia, de !igoare medie (',6 m, rezistent la ger, şisecetă, sensibil la boli, producti! (:-< tQha. @ructele sunt mari sau foarte mari, conice, roşii,suculente, plăcute la gust. 3e pretează pentru consum în stare proaspătă şi industrializare.0aturare$ =**Q'-9.

@7 +allin! EJpoit N soi englezesc, cu tulpini !iguroase (9 m, cu tendinţă de ramificare,sensibil atât la gerurile din timpul iernii cât şi la căldurile e"cesi!e. @ructele sunt alungite sautronconice, de culoare roşie deschis, cu pulpa fermă, gustoasă. 0aturarea$ =**Q'-9.

A7 NeSbur! N soi american, semi!iguros, producti!, draonează mult. @ructele suntmilocii (9-7 g, conic-alungite, colorate în roşu-intens, mate, cu pulpa suculentă, dulce, plăcutacidulată, aromată. 0aturarea$ =**Q9-7.

B7 Rubin bul!resc N soi originar din ;ulgaria, !echi şi mult răspândit în cultură şi înţara noastră, producti! (8-'' tQha, de !igoare medie, cu tulpini lungi şi groase, puţine lanumăr, cu capacitate slabă de draonare, mediu rezistent la ger, sensibil la boli. @ructul estemare, conic, rubiniu, cu pulpa compactă, mediu suculentă, slab aromată, gustoasă, cu seminţemari. ;un şi pentru congelare. 0aturare$ =**Q5.

57 Ruvi N soi românesc (ubin bulgăresc " =iGing, '<<4, !iguros, cu tulpini erecte,lungi (',:-9 m, producti! (8-< tQha, rezistent la ger, mediu rezistent la boli. @ructele suntmari (7-5 g, de calitate bună, conic-trunchiate, roşii-!iolaceu. 0aturarea$ =**Q5.

67 T'e "at'am N soi american, !echi, !iguros, draonează puternic, rezistent la ger

secetă, sensibil la făinare şi putregaiul fructelor. @ructele sunt milocii (9-7 g, sferice, sauconico-sferice, roşii-carmin cu luciu alb% pulpa este suculentă, mediu consistentă, slabaromată, de calitate medie. Este destinat în special industrializării. 0aturarea$ =**Q5.

-oiuri remontante

RomG N soi el!eţian, semi!iguros, draonează puternic, producti! (:-'+ tQha, sensibil la!iroze şi ger. @ructele sunt milocii (9-7 g, roşii-!iolaceu, aromate plăcute la gust. 0aturarea$începând din iunie până în septembrie, cu două !ârfuri (=* şi *H.

"loG# (eor!e N soi englezesc, !iguros, cu fructe mari, roşii intens, conic-alungite, decalitate bună.

'4'

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 162/166

-eptember N soi american, semi!iguros, rezistent la ger şi secetă, producti!, sensibil la boli. @ructul este milociu, conic sau trunchiat-alungit, carmin-!işiniu. 0aturarea$  primarecoltă în iunie, a ""a recoltă în septembrie-octombrie.

 lte soiuri  e"istente în cultură$ &a/lor, 0alling AeTel, Aune, *ndian 3ummer, 0alling promise, olden ueen etc.

Particularitţi #e creştere şi fructificare

Xmeurul este un semiarbust, ce creşte spontan sau culti!at şi are caracteristici specifice.Partea 'ipo!ee  - este reprezentată de un rizom  (tulpina subterană, din care pornesc

rădăcini ad!enti!e, fibroase, situate în stratul de sol de '+-7+ cm. nele rădăcini pot pătrundeîn sol până la :+-'++ cm. Pe toată lungimea rădăcinilor se diferenţiază încă din luna iuniemuguri ad!enti!i, care !or da naştere draonilor în anul următor. ?ceştia au rolul de a înlocuitulpinile care au fructificat, reînnoind anual organele aeriene ale plantei.

Braonii îşi formează sistem radicular propriu, de!enind independenţi de planta mamă.Partea epi!ee  este formată din mai multe tulpini de '-9 m, cilindrice, de aceeaşi

grosime, cu o durată de !iaţă de 9 ani, în primul an cresc, iar în anul al **-lea rodesc, apoi seusucă. 0aoritatea soiurilor au tulpinile erecte, destul de rezistente dar necesită sistem de

susţinere, sunt acoperite cu ghimpi aciculari. 3unt şi soiuri fără ghimpi. )ăstarii sunt fărăgimpi la ambele tipuri de soiuri.

+u!urii N se formează la baza peţiolului, grupat din care creşte numai unul. )a bazatulpinii se formează muguri !egetati!i, în treimea milocie micşti, iar în treimea superioară derod.

Inflorescenţele  - sunt alcătuite din 5-'6 flori hermafrodite autofertile şi nectarifere.Polenizarea este entomofilă. Xmeurul înfloreşte la 6+-4+ zile de la umflarea mugurului de rod,începând din !ârful lăstarului şi progresează bazipetal, a!ând o durată de 7-5 săptămâni.

%ructul N este fals, compus din mai multe drupeole aşezate în urul unui receptacol, poate a!ea diferite culori şi forme.

>n cultură se întâlnesc soiuri neremontante (care dau o singură recoltă pe an şi soiuri

remontante (cu două recolte pe an. ?cestea din urmă sunt foarte puţine şi nu dau rezultate înzonele mai reci, deoarece a doua recoltă nu aunge la maturitate.

Ciclul anualPerioada de repaus este destul de profundă, începe după căderea fiziologică a frunzelor

şi se continuă până primă!ara târziu. Perioada de !egetaţie se desfăşoară pe parcursul a ':+-9++ zile.

Xmeurul înfloreşte de regulă în cursul lunii mai (în funcţie de zonă, scăpând deîngheţurile târzii de primă!ară.

#reşterea şi maturarea fructelor se face într-un ritm intens 7+-76 zile.

Potenţialul pro#uctiv.Burata de e"ploatare economică a unei plantaţii este de '+-'9 ani, cu o producţie medie

de 4-'9 tQha, la început mai mică, ma"imă la 5-'+ ani, apoi descrescătoare.

Cerinţele &meurului faţ #e factorii ecolo!ici"umina - influenţează poziti! calitatea fructelor. Este o specie e"igentă faţă de lumină.

Be aceea zmeurul se !a planta pe !ersanţii cu e"poziţie fa!orabilă. Be asemenea, direcţiarândurilor se !a orienta în aşa fel încât să !alorifice la ma"imum lumina, mai ales în zoneleînalte.

Temperatura - poate fi un factor limitati! pentru cultura zmeurului. ?cesta nu suportă

temperaturi e"cesi! de scăzute (-9+ J -96# în perioada de repaus, dar nici e"trem de

'49

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 163/166

ridicate în perioada de !egetaţie. #ultura reuşeşte bine în zone cu ierni blânde şi !eri în caretemperatura medie nu depăşeşte '4-'8#. Pentru desfăşurarea normală a înfloritului necesită6:+-4++#.

&emperatura solului nu trebuie să depăşească '4#. Bacă, toamna este rece şi umedă,lignificarea tulpinilor este deficitară iar rezistenţa la ger scade până la -'6#.

Umi#itatea  reprezintă unul din factorii principali de care depinde reuşita culturii

zmeurului. Este o specie cu pretenţii mari faţă de umiditate. 3e recomandă a se culti!a în zonecu 8++-'+++ mm precipitaţii anuale, bine repartizate în perioada de !egetaţie (iunie-august.>n caz contrar, este absolut obligatorie irigarea.

E"cesul de apă (băltirea este, de asemenea, dăunător putând pro!oca asfi"ierearădăcinilor.

Pânza de apă freactică trebuie să fie la peste :+ cm.Xmeurul creşte şi se dez!oltă bine în zone în care umiditatea relati!ă este mai mare.-olul  cel mai recomandat pentru cultura zmeurului este cel nisipo-lutos, bogat în

humus, cu bună capacitate de reţinere a apei şi bine aerisit, cu p Z 6,4-4,6, cu subsol permeabil şi cu o grosime de cel puţin 6+ cm, bogat în azot şi proteine. Este sensibil ladeficitul în @e şi 0n. 2u sunt recomandate solurile sărace, foarte grele, reci, sau uscate şi

calcaroase.Curenţii #e aer, iarna pot mări pagubele prin îngheţ, !ara măresc seceta atmosferică

etc. &otuşi lipsa totală a acestora fa!orizează apariţia bolilor şi măreşte pericolul îngheţurilortârzii de primă!ară.

Particularitţi te'nolo!ice

-pecificul pro#ucerii materialului s#itor

Xmeurul se înmulţeşte prin dra)oni , butaşi de rădăcină şi despărţirea tufelor. Braonii seobţin în plantaţiile specializate ('+.+++ N '5.+++ planteQha, înfiinţate şi întreţinutecorespunzător unor plantaţii elită. Bupă doi ani dintr-o astfel de plantaţie se obţin '6+.+++ N

9++.+++ de draoni înrădăcinaţi bine. Nnmulţirea prin butaşi de rădăcină - se practică mai ales la soiurile care nu draonează

sau draonează foarte puţin. ;utaşii se recoltează toamna ('+-'9 cm şi se plantează primă!araîn rigole adânci (:-'+ cm.

 Nnmulţirea prin despărţirea tufelor  N se foloseşte rar, în cazul plantelor, !aloroase, îngrădinile indi!iduale. Prinderea la plantare este slabă iar plantele sunt în general debile.

nfiinţarea şi *ntreţinerea plantaţiilorPentru eşalonarea maturării şi a perioadei de recoltatare, într-o parcelă se !or planta 7-5

soiuri cu diferite perioade de maturare.)a pregătirea terenului se !a fertili&a intens cu îngrăşăminte organice şi minerale,

deoarece după intrarea pe rod lucrarea se efectuează cu greutate datorită draonării puternice.@uncţie de ni!elul de apro!izionare a solului se !or efectua fertilizarea cu 4+-:+ t gunoi de  grad, 4++-:++ Gg superfosfat şi 5++-6++ Gg sare potasicăQha. Besfundatul se face la 5+-6+ cm, cu subsola.

Pe terenurile cu panta peste 9+, se amenaează terase pe care se !or planta minimumdouă rânduri, iar pe cele cu panta sub 9+, zmeurul se plantează sub formă de gard fructifer,

 pe direcţia curbelor de ni!el.Distanţele #e plantare sunt de 9,6-7 m între rânduri şi +,6 m pe rând.Plantarea draonilor se efectuează toamna sau primă!ara foarte timpuriu în gropi de 5+

" 5+ " 5+ cm sau în şanţuri astfel încât coletul să fie la suprafaţa solului. >n prealabil draoniise fasonează la 9+-96 cm şi se mocirlesc.

'47

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 164/166

Bupă plantare, draonii se muşuroiesc şi se scurtează la ni!elul muşuroiului sau bilonului.

-istemul #e con#ucere7 0aoritatea soiurilor de zmeur necesită sistem de susţinere(fig. 4 - 8.

Fig. ,. – )usţinerea zmeurului pe spalier cu un cuplu de s(rme duble

#el mai utilizat sistem este spalierul cu două sau trei sârme duble, fi"ate de stâlpi din beton sau lemn. Primul rând de sârme se aşază la 4+ cm faţă de sol, iar cel de-al **-lea la ',9

m de sol. Pentru soiurile cu port înalt se foloseşte spalierul cu trei rânduri de sârme distanţatela 6+ cm una de alta.

>n acest sistem se realizează benzi continui cu grosimea de 5+-6+ cm.#ultura sub formă de gard fructifer  se realizează fără sistem de susţinere. 3e folosesc

soiuri cu tulpini erecte groase (&he )athan, Aune, *ndian 3ummer etc. care se autosusţin.Bensităţile mari, în ambele cazuri, conduc la producţii calitati! inferioare.

Fig. 3. – 9us!inerea meurului pe spalier cu două cupluri de sârme duble

Fig. 4. – 9us!inerea meurului prin legare pe un singur arac

'45

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 165/166

#onducerea sub formă de evantai pe spalier sau araci (fig. :. &ulpinile se palisează în poziţie aproape orizontală, umătate într-o parte umătate în cealaltă.

Cultura pe araci  (fig. < - se foloseşte pe suprafeţe mici în grădinile indi!iduale.

Fig. 5. – )usţinerea zmeurului pe araci, în evantai

Cultura cu spalier de tip olande  N se folosesc două rânduri de spalier cu câte o sârmă&ulpinile se arcuiesc şi se leagă umătate de o sârmă umătate de cealaltă.

ntreţinerea solului>n plantaţiile de zmeur se recomandă ogorul lucrat, iar începând din anul al **-lea se

 poate şi erbicida însă cu precauţie. ?ceasta, deoarece sistemul radicular al zmeurului este puternic ramificat şi superficial şi nu suportă nici un fel de concurenţă.

Boar în primul an după plantare se pot folosi culturi intercalate de talie mică şi care serecoltează timpuriu (fasole, mazăre, cartofi, spanac, salată.

%ertili&area de bază se efectuează la planta premergătoare.@ertilizarea plantaţiilor de zmeur se efectuează o dată la 7-5 ani cu 9+-5+ t gunoi de

gradQha şi anual cu 7++-5++ Gg superfosfat cu 9++-7++ Gg sare potasică. >ngrăşămintele cuazot se aplică în două reprize$ primă!ara de!reme după dezgheţarea solului şi imediat după

înflorit. >n primii doi ani, pe un teren fertil nu este necesar să se fertilizeze.Iri!area plantaţiilor N )ipsa apei din sol are consecinţe negati!e asupra draonării,asupra diferenţierii mugurilor de rod, asupra înfloritului şi legării fructelor şi în final asupra

 producţiei şi calităţii acesteia. Xmeurul are ne!oie de apă în cantităţi moderate pe tot parcursul!egetaţiei, mai puţin toamna. Be aceea, zmeurul se !a uda de 5-4 ori cu câte 7++-5++ m 7Qha.*rigarea de toamnă prelungeşte !egetaţia şi împiedică maturarea corespunzătoare a lemnului.

Tierile. - >n primă!ara anului următor plantării, tulpinile se scurtează la +,:-' mlungime, se îndepărtează şi ramurile purtătoare de rod pentru fortificarea sistemului radicularşi stimularea draonării.

>ncepând cu anul al IIlea, se !or înlătura tulpinile de 9 ani care au rodit (imediat dupărecoltare. &otodată, se înlătură şi tulpinile anuale de !igoare slabă.

Primă!ara, după trecerea pericolului de îngheţ, tulpinile se răresc ('9-'4 bucQm liniar şise scurtează la ',6-',8 m. &ulpinile soiurilor din grupa 0alling, la care mugurii de rod seformează, în general, pe treimea superioară nu se scurtează.

)a soiurile remontante tăierile se fac după aceleaşi criterii ca şi la cele obişnuite, cudeosebirea că după maturarea fructelor din prima recoltă se înlătură !ârful care a rodit.

Combaterea bolilor şi #untorilor;olile care pro!oacă cele mai mari pierderi sunt$- pătarea brună a lăstarilor ( !id1nella applanta, antracnoza ( @lsinoe  nelleta şi

 putregaiul cenuşiu al fructelor *8otr1tis cinerea+. #ombaterea acestor boli se realizează prinmăsuri de igienă culturală şi tratamente fitosanitare (tabelul 7'.

'46

8/13/2019 Pomicultura Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/pomicultura-speciala 166/166

Tabelul 32-

-c'ema #e combatere a bolilor şi #untorilor la &meur(după 2 ;ranişte, 9+++

Nrtrat7

%enofa&a $oala sau #untorul Pro#use pestici#e folosite

" 1 # $' epaus !egetati! Păduchele din 3an AosF, ouă de

afide, acarieni etc.1leoeGalu" (',6 sau Polisulfură de bariu(4,+

9 )a umflareamugurilor 

?ntracnoza zmeurului, pătarea brun-!iolacee a ramurilor,acarieni, insecte defoliatoare,afide.

%un!ici# <  un produs cupric. &urdacupral 6+P (+,9, zeamă bordeleză (+,6[Insectici#< 3into" 96 (+,9 sau 3inorato" 76 (+,'

7 )a înfrunzire Pătarea brună a ramurilor, pătarea albă a frunzelor, acarieni,gărgăriţa florilor, afide etc.

%un!ici#e$ &iuram 86 P (+,5, Xiram 86(+, [Insectici#$ &hiodan 76 Ec (+,9, 3into" 96(+,9 sau 3inorato" 76 (+,'

5 )a înălţareainflorescenţelor 

@ăinare, pătarea brună aramurilor, antracnoză, gărgăriţaflorilor, gândacul zmeurului etc.

%un!ici#e$ &iuram 86 P (+,5, Xiram 86(+, sau #aptadin 6+ P (+,9 [ 0etoben8+ (+.' [ Insectici#$ &hiodan 76 Ec (+,9,

3into" 96 (+,9 sau 3inorato" 76 (+,'6 )a începutul

înflorituluiPutregaiul fructelor, pătarea albăa frunzelor, rugina, făinare,gândacul zmeurului, etc.

%un!ici#e$ 3umile" 6+ DP (+,',o!ral 6+DP (+,' sau onilan 6+ DP (+,'[0etoben 8+ (+,' sau &opsin 0 8+ (+,' [Insectici#< Becis 9,6 E# (+,+96

4 )a începutulscuturării petalelor 

*dem tratamentul 6 %un!ici#e $ 3umile" 6+ DP (+,',o!ral 6+DP (+,' sau onilan 6+ DP (+,'[ &opas'++ E# (+,+:, ?n!il 6 3# (+,+5 sau &ilt96+ E# (+,+9 [ Insectici#e$ Xolone 76 Ec(+,9, Carate 9,6 Ec (+,+9 sau @astac '+Ec (+,+:

'44