21
Postul în mă n ă stiri Reportaj Duminică, 3 aprilie 2011 ✉ email Postul în mănăstiri este ca şi cel dintr-o familie, doar că mai aspru, mai intens, completat cu rugăciuni stăruitoare. Monahii ţin prima şi ultima săptămână post aspru, însoţind abţinerea de la hrană cu meditaţia profundă asupra tainei mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului. Prin post devenim cu toţii participanţi la ertfa lui !ristos. Perioadele de post sunt perioade aparte din timpul anului, când fiecare dintre noi aem o atitudine diferită fa!ă de restul timpului" e ru$ăm mai mult, !inem un re$im alimentar diferit %i facem mai multe fapte une" 'ceste lucruri sunt făcute de un un cre%tin tot timpul anului, iar (n timpul postului treuie făcute %i mai intens"

Postul în mănăstiri

Embed Size (px)

DESCRIPTION

post

Citation preview

Postul n mnstiri

Postul n mnstiri

ReportajDuminic, 3 aprilie 2011

HYPERLINK "http://ziarullumina.ro/sites/default/files/articol/2011-04/156419input_file1082714.jpg" \o ""

HYPERLINK "http://ziarullumina.ro/sites/default/files/articol/2011-04/156419input_file2082714.jpg" \o ""

HYPERLINK "http://ziarullumina.ro/sites/default/files/articol/2011-04/156419input_file3082714.jpg" \o ""

HYPERLINK "http://ziarullumina.ro/sites/default/files/articol/2011-04/156419input_file4082714.jpg" \o ""

email

Postul n mnstiri este ca i cel dintr-o familie, doar c mai aspru, mai intens, completat cu rugciuni struitoare. Monahii in prima i ultima sptmn post aspru, nsoind abinerea de la hran cu meditaia profund asupra tainei mntuitoarelor Ptimiri ale Domnului. Prin post devenim cu toii participani la Jertfa lui Hristos.Perioadele de post sunt perioade aparte din timpul anului, cnd fiecare dintre noi avem o atitudine diferit fa de restul timpului. Ne rugm mai mult, inem un regim alimentar diferit i facem mai multe fapte bune. Aceste lucruri sunt fcute de un bun cretin tot timpul anului, iar n timpul postului trebuie fcute i mai intens.

ns aceast atitudine, aceste restricii ne sperie oarecum, gndindu-ne cum vom rezista fr mncruri cu carne, fr lapte, brnz sau alte produse de origine animal. Sau cum vom putea merge la biseric mai des dect n restul timpului cnd noi suntem oameni "ocupai", sau cum vom putea s fim mai smerii cnd intrm n contact zilnic cu nenumrate persoane i multe dintre ele ne tulbur linitea sufleteasc.

Pentru un cretin, toate aceste opreliti sau obligaii sunt lucruri normale i nici nu le vede drept restricii. Pentru c un cretin nu poate fi cretin doar n timpul posturilor i nici nu i schimb atitudinea doar nainte de marile srbtori. Toate aceste perioade l bucur, nu l nspimnt, deoarece, dac i pare ru c ii post, atunci nu mai are nici o valoare duhovniceasc. Un cretin adevrat gndete c mcar att poate face pentru Dumnezeu, s se abin de la mncare i de la lucruri lumeti obinuite pentru a putea ntmpina cu bucurie praznicele Naterii sau nvierii Mntuitorului, Adormirea Maicii Domnului sau srbtoarea Sfinilor Petru i Pavel.

Muli dintre noi ne gndim c mult mai uor este pentru clugri s in posturile de peste an, pentru c ei nu au aceleai "griji" ca i noi i oricum sunt deprini cu rugciunea. ns ispitele sunt i n mnstiri la fel ca i n lume, cum i bucuriile exist i ntr-o parte, i n alta.

De aceea am vizitat o mnstire din Arhiepiscopia Bucuretilor, Mnstirea Ghighiu, s vedem ce nseamn postul pentru obtea de maici care vieuiete aici, care este programul zilnic i ce mnnc.

Rugciune i muncCnd am ajuns la mnstire, fiecare dintre maici era la ascultarea ei, robotind acolo unde a fost rnduit, mpletind cu folos rugciunea cu munca. Ora et labora. Privirile fiecreia erau aintite spre lucrul cu care se ndeletniceau, nelegndu-se parc doar din priviri. Linitea ce domina complexul monahal era doar din cnd n cnd tulburat de admiraiile pelerinilor ce intrau pe poarta mnstirii.

"Ghidiu?", ntreab o pelerin venit din zona Galaiului. "Nu, Ghighiu!", i rspunde o alta din grup. "Cum?", continu nedumerit pelerina, care e salvat de o companioan dup nc vreo dou repetri, scriindu-i pe un caiet numele corect al mnstirii. Era pregtit cu un caiet pe care i trecea obiectivele ndeplinite ale pelerinajului, un fel de jurnal de cltorie n care trebuia s noteze i numele acestui sfnt lca.

"Frumos loc. i linitit!", remarc o alt pelerin, dup care grupul glgios intr n biseric pentru a se nchina icoanei fctoare de minuni a Maicii Domnului i a da pomelnice ca s se roage alii pentru ei.

n buctria mnstirii, dou maici, Epiharia i Ecaterina, trebluiesc n linite. E aproape ora prnzului, aa c se zoresc pentru a putea chema maicile la mas. Au pregtit ciorb de ciuperci i mncare de praz, pe care urmeaz s le aeze pe mesele

trapezei. Iar la trapez servesc masa nu numai maicile din obte, ci i vreo treizeci de muncitori care lucreaz n sfntul lca.

Ascultarea la trapez ncepe dimineaa devreme. Micul dejun nu se servete, ns sunt maici care vin s bea un ceai sau s serveasc ceva nainte de a merge la ascultrile la care au fost rnduite i la slujbe.

"n prima parte a zilei pregtim prnzul. Apoi, imediat dup ce maicile au servit masa, ne apucm de mncarea pentru cin. Pregtim n mare tot ce trebuie i punem la foc mai trziu, pentru a avea mncarea cald seara", spune maica Epiharia, n timp ce maica Ecaterina tia pinea ce urma s fie aezat n courile de pe mese.

"Am gsit reeta asta de ciorb de pleurotus i am zis s o ncercm. Trebuie s mai diversificm mncarea. Am mai fcut de cteva ori i a ieit foarte bun. n loc de cartofi se pun ciupercile astea. E la fel ca ciorba de burt, numai c nu are smntn", spune maica stare, stavrofora Eupraxia Neacu.

Postul n mnstire este la fel ca i cel din "lume". Abinere de la mncare i intensificare a rugciunii, completate cu fapte de milostenie i smerenie. Cea mai aspr perioad a postului este prima sptmn i ultima, sau Sptmna Patimilor. Atunci se mnnc doar seara, dup ce se svrete slujba Canonului sau a Deniilor, ns nici atunci cu lcomie. Doar civa cartofi fieri sau copi, sau varz acr.

Cu mncarea nu este aa greu, ne mrturisete maica stare. n mnstire, oricum se postete lunea, miercurea i vinerea, aa c posturile mari sunt doar o perioad mai extins a zilelor de post din timpul sptmnii. "Nu este greu s ii post de mncare. i n post se pot face tot felul de mncruri, aproape la fel ca n zilele celelalte. Maicile fac i sarmale, chiftele i alte mncruri despre care ai crede c se pot face numai cu carne. Apoi sunt tot felul de dulciuri de post. Oricum, avem maici care nu mnnc niciodat carne n timpul anului, ci doar pete, iar pentru ele este i mai simplu", ne mai spune maica stare.

Postul material i postul spiritualTotui, nu postul de mncare este mai greu. Postul spiritual, duhovnicesc, este mult mai dificil de inut aa cum trebuie. "Postul este de dou feluri. De mncare, cnd te abii de la anumite alimente, i cel spiritual, cnd ne abinem de la gnduri necurate, de la fapte rele, cnd facem mai mult bine, mai multe fapte de milostenie, iubim mai mult pe aproapele i facem toate faptele bune pe care ne nva Biserica. Postul aa trebuie s fie, mpletit cel trupesc cu cel duhovnicesc", ne mai spune maica stare.

Totui, mai dificil este s ii un post spiritual adevrat, pentru c e mai greu s faci o fapt bun dect una rea. S te abii de la mncare este simplu, ne spune maica stare. Ai tot felul de mncruri pe care le poi mnca. i este i sntos s ii post, te ajut trupete. "Cnd ai o boal, te duci la medic i el i d regim. Or, acest regim este un post. Postul Patelui este cel mai lung ca perioad i este cel mai aspru pentru c este inut pentru patimile Mntuitorului. Nu este un post de bucurie precum Postul Naterii, cnd ne bucurm c s-a nscut Mntuitorul. Mai avem apoi Postul Sfinilor Apostoli, care este unul mai scurt, i Postul Adormirii Maicii Domnului, care i acesta este de doar dou sptmni.

Cel al Patelui este cel mai lung i mai greu, dar i slujbele sunt mult mai frumoase. Rnduiala liturgic este diferit n aceast perioad, numit a Triodului", explic starea Mnstirii Ghighiu.

Doar fructe i legume sntoasen ceea ce privete alimentele folosite, "noutile" de pe pia nu prea i au loc n buctria mnstirii. Se prefer fructele i legumele autohtone, bun parte din ele chiar din grdina mnstirii. Nu toate, pentru c numrul mesenilor este mare, iar grdina de zarzavaturi este mic.

Totui, o bun parte din alimente sunt produse tot prin truda ostenitorilor de la Ghighiu. "Nu folosim produse din astea de cumprat, lapte de soia, produse care nlocuiesc carnea sau alte produse de acest gen. Folosim legume simple, pentru c nici acestea nu mai sunt aa sntoase. i pentru cultivarea acestora se folosesc tot felul de chimicale, pentru creterea sau conservarea lor, dar mai bine din astea dect preparate de cumprat", spune maica Eupraxia.

Legumele sunt produse n general n grdina mnstirii, n sere i solarii, ns obtea numr 50 de maici i mai sunt i cte 30 de muncitori care iau masa la aceeai trapez, la acetia adugndu-se pelerinii care viziteaz mnstirea. Aa c aprovizionarea se face n bun parte i din piee. n plus, mncarea de post a nsemnat dintotdeauna fructe i legume, nu lapte de soia, niele de soia, pateuri sau alte preparate-substitut.

Mas pentru peleriniDiscuiile sunt ntrerupte de o maic ce i anun starea c cineva vrea s vorbeasc cu ea. "E un grup de pelerini. Vrea s serveasc masa la noi la trapez. Au mncarea lor i vor doar s stea la mas, s nu mnnce afar. O s le dm i noi cte ceva pentru c de obicei suntem pregtite cu mai mult mncare. Dac ne anunau din timp, i puteam pune s mnnce doar de la noi", spune maica stare.

ntre timp, clopotul a sunat i a adunat lumea la mas n frumoasa trapez mpodobit cu fresce impresionante. Dup mas, maicile i vor relua ascultarea i apoi vor merge la slujb. Apoi, iari ascultare i iari rugciune. Ciclicitatea i buna rnduial dup care se desfoar viaa n mnstire te fac s crezi c venicia ncepe n obtile monahale i c fiecare clugr se bucur deja de eternitate.

Pentru c tot le-am clcat pragul, maica stare s-a gndit s ne prezinte i cteva reete de post pe care s le ncercai acas. Toate sunt simplu de fcut, cu puin efort i sunt puin costisitoare.Ciorb de ciuperci(pleurotus)

Ingrediente: (Cantitile sunt dup gustul fiecruia i n funcie de numrul de persoane pentru care se pregtete masa)

Ciuperci pleurotus

Ceap

Morcov

Pstrnac

Ardei

Se cur ceapa, morcovul, pstrnacul, ardeiul, se toac i se pun la fiert cu un praf de sare i puin ulei. Legumele se las la fiert un timp la foc potrivit, apoi se adaug ciupercile splate i tiate fidelu. Dup 30 de minute, se adaug suc de roii, apoi borul dup gust. Se sreaz dup gust, iar la final se adaug leuteanul tocat.

Ciocolat de casIngrediente:

500 g lapte de nuc de cocos pudr

1 pachet margarin

1 sticlu esen de rom

500 g zahr tos

3-4 linguri cacao pulbere

1 pahar cu ap (200 ml)

Se pun ntr-o crticioar zahrul i apa la foc mic. Din momentul n care ncepe s clocoteasc se mai las 10 minute, apoi se adaug pachetul de margarin i se amestec pn la omogenizare. Dup ce s-a topit margarina, se trage cratia de pe foc i se adaug laptele pudr cernut, mpreun cu esena de rom i cacao. Se amestec bine cu mixerul pn cnd nu mai sunt cocoloae de lapte pudr. Pasta obinut se pune la rcit ntr-un vas cu folie dedesubt.

Prjitur de foicu suc de roii

Ingrediente:

Pentru foi

11 linguri ulei

11 linguri zahr

11 linguri suc de roii

o jumtate de linguri de bicarbonat

Pentru crem

1 pachet de margarin

1 pachet de crem de prjituri

1 can de zahr

250 g ap

1 pachet de praf de lmie

nuc de cocos

Se amestec uleiul cu zahrul, cu fina, cu sucul de roii i bicarbonatul pn se formeaz o coc, din care se ntind patru foi. Acestea se coc pe fundul tvii la foc redus.

Pentru crem se amestec ingredientele ntr-o crticioar la foc mic, dup care s d la rcit i se ung foile.

Deasupra se orneaz cu o glazur obinut din 2-3 linguri de margarin, 2 linguri de zahr, 1 lingur de ap, 1 esen de vanilie, peste care se presar nuc de cocos.

Intre nebunia cumparaturilor cadourilor de Craciun, vinerile negre cu reduceri, perioada incarcata de inchidere de an la birou, programarea vacantei de Revelion, si toata agitatia asta generala de sarbatori, ramane foarte putin timp in care sa ne oprim si sa facem ordine in probleme si in stilul de viata. Postul Craciunului ar trebui sa fie una dintre perioadele cele mai linistite din an, cand, alaturi de natura care se acopera de zapada si reduce consumul la minim, pastrand energia vitala ascunsa sub pamant, in radacini si tuberculi, ar trebui sa ne intoarcem catre noi insine, sa ne analizam, sa eliminam energiile negative, ajutand organismul sa se detoxifieze printr-o alimentatie sanatoasa. La fel ca toate sarbatorile si obiceiurile crestine sau pagane, postul este o perioada-simbol, care nu trebuie luata ca atare (adica eliminate produsele de origine animala, si nevorbit urat acasa), ci trebuie vazuta ca o perioada de tranzitie.

De tranzitie catre o varianta mai buna a noastra, fara energii negative acumulate, cu deschidere catre natura si catre ciclurile energetice ale acesteia, cu detasare fata de problemele trecatoare, cu un organism hranit cu nutrienti de calitate, plini de energie negativa.

In primul rand, trebuie sa scapam de ideea ca mancarea de post inseamna snitele, carnati si pateuri de soia cu diversi aditivi si uleiuri vegetale, alaturi de cartofi, fasole si varza calita in fiecare zi. In fiecare zi auzim evitati excesul de sare, zahar si grasimi ei bine, produsele de post din soia sunt facute in cea mai mare parte din ingredientele de mai sus.

In trecut, mancarurile de post erau foarte sanatoase si foarte gustoase. In casele taranilor, postul Craciunului aducea curatenie sufleteasca si trupeasca, iar mancarurile erau simple, preparate numai din ingrediente sanatoase, pline de nutrienti, crescute local si in acord energetic cu organismul:

-turte de grau, mamaliga de malai sau mei(surse de aminoacizi si minerale)-supe si ciorbe de linte, varza i fasole, iar n unele zone,naut sihrisca(surse de proteine)-ciuperci uscate(surse de proteine)-radacinoase morcov, patrunjel, telina, sfecla (surse de vitamine si minerale)-seminte de dovleac si de floarea soarelui, nuci(surse de grasimin sanatoase)-fructe mere, pere, gutui, si miere de albine(surse de vitamine si aminoacizi)Astazi, cu aparatura pe care o avem si cu studiile stiintifice legate de importanta ingredientelor proaspete, putem beneficia mai intens de aceste ingrediente sucuri proaspete facute la storcator, lapte vegetal facut in casa, tot felul deretete rawfacute la deshidrator, germeni de grau, naut, linte, etc. In plus, putem imbunatati aportul de vitamine si minerale cu fructe si legume care sunt acum in sezon in alte tari (mango, avocado, banane), dar de care nu trebuie sa abuzam, pentru ca nu stim exact sursa de provenienta, timpul trecut de la momentul recoltarii si in plus nu corespund energetic cu organismul nostru, pentru ca nu sunt cultivate local.

Iata ce ingrediente cred eu ca ar trebui folosite in aceasta perioada de post:

-radacinoasede la piata sau de la producatorii bio sau care macar nu folosesc pesticide (cum ar fiCosul de Legume,Microferma Biodumbrava,Legume Fericite, ca sa enumar doar cativa care fac livrari in Bucuresti) patrunjel, morcov, pastarnac, sfecla, telina, cartofi, napi (am gasit o taraba cu napi romanesti in Piata Domenii, se pare ca napii sunt excelenti pentru reglarea glicemiei) folosite in supe, ciorbe, la cuptor sau in sucuri proaspete;

-nuci si seminte(nuci romanesti, migdale, caju, seminte de floarea soarelui, seminte de dovleac, seminte de in, eventual seminte de chia din cand in cand) cel mai usor de digerat hidratate peste noapte, si minunate la snack

-boabe de toate felurilenaut,fasole Mung, fasole romaneasca alba sau pestrita, fasole neagra,hrisca,linte adaugate in supe, salate, chilli-uri rapide pentru aport de proteine

-fainuri integrale pentru aport de enzime si aminoacizi

-fructe uscate sau congelate, precum si fructe de toamna crude care se pot pastra in camara, invelite in ziare (mere, pere, gutui) transformate in smoothie-uri, sau mancate ca atare

-fructe si legume de export, care sunt in sezon in alte tari banane, mango, citrice, rodii, nuca de cocos si mai alesavocado amestecate in salate, in smoothie sau mancate ca atare

-legume cu frunze verzi patrunjel verde din piata, cu frunze micute, broccoli, conopida, varza (inclusiv cea rosie) cel mai bine consumate crude

-muraturi de casa, in saramura, saufermentate natural ca sursa de probiotice

-masline naturale eu consum numai sortimentul Kalamata, pentru ca am observat pe etichetele de la supermarket-uri ca maslinele negre contin un E care nu are ce cauta acolo

-germenide tot felul de seminte (pe care ii puteti prepara in casa caaici, sau cumparati se gasesc acum si la supermarket-uri in mare varietate schinduff, ceapa verde, linte, broccoli mare atentie la data de expirare, pentru ca germenii nu traiesc mai mult de o saptamana)

Ligia are un articol foarte complex legat dece cruditati sa consumam iarnasi, foarte important, cum sa eliminam pesticidele de pe coaja fructelor si legumelor.

Daca sunteti foarte pofticiosi, iatacateva idei simple pentru a transforma felurile tale preferate in feluri de post:

1.Inlocuieste carnea cu linte, naut, quinoa sau fasole toate acestea contin proteine de calitate care se metabolizeaza lent, si pot fi baza unor preparate delicioase si satioase:

Burger de naut(oul se inlocuieste cu seminte de in)

Burger de quinoa si sfeclaMancare de linte cu rosiiChilli rapid de fasoleSupa minestrone2.Foloseste condimente cat mai variate, pentru a inlocui gustul carnii turmeric, curry, lemongrass, piper sichuan, si ingrediente cu specificul gastronomiei din care face parte preparatul lapte de cocos, sos de soia

Sarmalute arabesti cu orez in foi de vitaArdei umpluti cu orez, reteta greceascaCurry indian de conopida si lapte de cocosSushi vegan cu quinoaSalata ruseasca, cu sfecla rosie3.Inlocuieste ouale cu seminte sau faina de in consistenta va fi aceeasi, si digestia va avea numai de castigat

Tarta vegana cu tofu si sumac4.Foloseste avocado transformat in pasta cu lamaie si ulei, in blender, in loc de maioneza5.Inlocuieste smantana cu crema de caju(caju lasat la inmuiat peste noapte, si bagat la blender impreuna cu apa si putin ulei) sifrisca din comert cu spuma de cocos(coaja rasa de cocos, amestecata cu apa si bagata la blender pana capata consistenta cremoasa)

Toate aceste idei te pot ajuta sa transformi perioada postului dintr-o perioada de abtineri si atac asupra organismului cu mancaruri greu digerabile, intr-o perioada de detoxifiere usoara, si de respiro pentru ficat si intreg sistemul digestiv. Ca orice lucru pe care-l facem Detoxifierea poate fi ajutata si mai mult daca in fiecare zi va faceti un obicei din a consumasuc de sfecla rosie, mar si morcov, recunoscut pentru proprietatile detoxifiante, energizante si chiar de vindecare, de cate ori aveti ocazia sa betibors de casa, care este bogat in complexul de vitamine B, si sa savurati osalata detox, alaturi de un preparat de post sau simpla, ca fel principal.

De asemenea, incercati sa consumati cat mai multe ingrediente crude, inretete raw, pentru a hrani organismul cu nutrientii necesari in perioada rece. Este bine chiar sa ne alegem o zi pe saptamana in care sa consumam numai fructe si legume crude. Daca nu avem timp sa preparam salate si alte preparate raw, putem apela larestaurantele vegetariene si raw veganecare fac livrari la birou si acasa.

Iata si unmodel de meniu de post pentru o saptamanape care l-am pregatit anul trecut si care este una dintre cele mai vizitate pagini de pe blog in aceasta perioada.

Pentru mai multe idei de retete de post sanatoase, va recomand:

Carte de Bucate ManastirestiReete de post de la Mnstirea Pasrea

n Postul Patelui, la Pasrea (Foto: Agerpres - 2)

Aflat n partea de sud a Bucuretiului, pe drumul care duce spre Clrai, Mnstirea Pasrea i deschide cu drag porile pentru orice doritor de rugciune, pace i linite.

Cine i trece pragul se ntoarce acas iluminat. Am ptruns i eu, n acest lca, ntr-o zi de sfrit de martie. O biseric frumoas i primitoare, chilii curate, nirate ca mrgritarele pe un fir de mtase, i exploziile de verde pur, ale nceputului de primvar. Peste toate, plutete aerul binecuvntat al postului. La cuhnia mnstirii e forfot. Se gtesc bucatele de peste zi. Harnice ca nite albine, micuele cu oruri albe pregtesc mncruri specifice postului. Cu ospitalitate i bunvoin, au rspuns rugminii noastre, oferindu-ne cteva din reetele lor.

Salat de sfecl roie

Ingrediente:2 sfecle potrivite ca mrime, hrean ras (dup gust), 1-2 lingurie untdelemn, o linguri ras de zahr, sare, zeam de lmie sau oet de mere dup gust.Preparare:Sfecla se spal bine i se pune la fiert cu sare. Dup ce a fiert, se cur de coaj i se d pe rztoarea mare. Se adaug zeam de lmie sau oet de mere, zahr, hrean dat pe rztoarea mic, sare i untdelemn. Sfecla roie are proprieti benefice asupra sntii. ine hipertensiunea sub control, cur sngele, ajut la prevenirea apariiei cancerului. De aceea, pe durata postului, consumul de sfecl roie, n combinaie cu alte fructe i legume, contribuie la meninerea sntii.

Bor de urzici

Ingrediente:Urzici fragede, 1 litru bor, ceap, pstrnac, rdcin de ptrunjel, morcovi - n cantitile dorite, frunze de leutean tocate, o jumtate de can cu orez, 4 linguri untdelemn, sare, piper dup gust.Preparare:Urzicile se cur, se spal n mai multe ape, se opresc, se las la rcit, dup care se toac mrunt cu un cuit din lemn. Morcovul, ceapa, rdcinile de pstrnac i de ptrunjel se cur i se pun la fiert. Cnd sunt gata se strecoar. Separat, ntr-o crati, se pune untdelemn la ncins, se adaug, dup gust, ceapa tocat mrunt i urzicile. Zeama strecurat de la zarzavat se pune din nou la fiert. Cnd a dat n clocot, se adaug ceapa clit, urzicile i orezul. Cnd s-a nmuiat orezul, se adaug borul, fiert separat, se potrivete gustul cu sare, piper i frunze de leutean. Zarzavatul fiert se poate aduga i el, tiat cubulee, sau poate fi servit separat, cu un sos.Urzica este apreciat datorit proprietilor sale benefice n afeciunile renale, circulatorii, gastrice, hepatice i n obezitate; purific sngele i regenereaz celulele. nelepciunea Lui Dumnezeu a fcut ca, la creaia lumii, pmntul s rodeasc toate plantele, legumele i fructele de care organismul uman are nevoie, pentru a-i menine sntatea.

Sup de fasole

Ingrediente:Fasole boabe, 1-2 cei de usturoi, ceap, morcovi, elin, pstrnac dup gust, tarhon sau cimbru, sare.

Preparare:Fasolea aleas i splat se pune la nmuiat n ap, peste noapte. Dup ce s-a nmuiat, se pune la fiert. n momentul cnd d n clocot i se face spum, se ia de pe foc, se spal i se pune la fiert n alt ap nclzit. n aceast ap se adaug ceapa, morcovul, elina, pstrnacul i usturoiul. La sfrit, se adaug, dup preferin, suc de roii i mirodenii: tarhon sau cimbru.Pentru persoanele care sufer de diabet i nu numai, fasolea este un aliment benefic: mpiedic absorbia zaharurilor i reduce secreia de insulin, micoreaz riscul de cancer la colon, reduce colesterolul din snge. Fasolea este recomandat n curele de slbire i n dietele echilibrate.

Ghiveci clugresc

Ingrediente:3 cartofi de mrime potrivit, 2 morcovi, 2 ardei grai, 1 dovlecel, o jumtate de conopid, o jumtate varz, o mn de fasole verde, o elin, 2 cepe, 4 roii potrivite, o linguri de past de tomate sau 2 linguri de bulion, 2 lingur de ptrunjel verde tocat, 2 linguri de untdelemn, sare dup gust.Preparare:Legumele se spal, se cur de coaj (cartofii, elina, morcovii, dovlecelul) i se taie n cuburi mici. Varza se taie fidelu, conopida se rupe n bucheele, iar fasolea verde se taie n buci de 2-3 cm. Cepele se cur i se clesc ntr-o crati cu untdelemn ncins, se adaug legumele i ardeii tiai bucele, se pune sare i se stinge cu ap i bulion sau past de tomate. Roiile, tiate cuburi, se pun deasupra, mpreun cu jumtate din verdeaa tocat. Apoi vasul se pune la cuptor, la foc potrivit i se las o or. Cnd este aproape gata, se presar ptrunjel verde i past de tomate.

Iahnie de fasole

Ingrediente:O can de fasole boabe alb, 5 cepe mari, 150 ml untdelemn, 2 morcovi, 1 linguri de boia dulce, 6 cei de usturoi, sare, dup gust, tarhon sau cimbru, 1 linguri ptrunjel verde tocat, 1 linguri past de tomate.Preparare:Fasolea se alege, se spal bine n mai multe ape, apoi se pune de cu sear, n ap rece, la nmuiat. A doua zi, se schimb apa i se pune la fiert pn ce d n clocot, cnd se schimb apa din nou, apoi se adaug 1 ceap curat, tiat n sferturi, 2 morcovi curai, tiai n jumti, tarhonul sau cimbrul i se las totul s fiarb pn ce fasolea devine moale. Apoi se strecoar printr-o sit. ntr-o crati, se pune untdelemn la ncins i se clesc cele 4 cepe rmase. Cnd s-a rumenit ceapa, se adaug pasta de tomate, boiaua de ardei, fasolea strecurat cu legumele, sare dup gust. Se fierbe pn ce scade bine i la final se presar ptrunjel verde tocat.

Mncare de ciuperci

Ingrediente:250-300 g ciuperci de cresctorie, 2 linguri untdelemn, 1 lingur mrar verde tocat, 3 linguri vin, 1 linguri fin, sare, piper dup gust.Preparare:Ciupercile se cur, se spal bine i se taie mrunt. ntr-un vas se pune untdelemnul la ncins, se adaug ciupercile, se amestec, se pune puin ap i se las s fiarb nbuit 30-35 de minute. Se adaug fina, diluat n vin, sarea, puin mrar, i se las s mai fiarb 15 minute. La sfrit, se presar restul de mrar, se pune piper dup gust. Se poate servi ca atare sau alturi de cartofi natur.Ciupercile sunt singurele dintre legume i fructe care conin vitamina D, ce ajut la fixarea calciului n organism. De asemenea, au un coninut sczut de calorii, prevenind obezitatea. Pe lng vitamina D, ciupercile conin vitamina B2, B3, care favorizeaz ritmul metabolismului, precum i alte minerale.

Mnstirea Pasrea

Mncare de tevie

Ingrediente:5-6 mini de tevie, 6 cei de usturoi, 2 cepe potrivite, 1 lingur de mrar verde tocat, 250 ml untdelemn, 1 lingur fin, sare, piper dup gust.Preparare:tevia se spal i se pune la fiert n ap clocotit, cu sare. Se las 10 -15 minute i se reine o can din zeama n care a fiert. Ceapa se taie mrunt, usturoiul se zdrobete i se clesc amndou ntr-o crati cu untdelemn ncins. Se adaug fina i zeama n care a fiert tevia. tevia se toac mrunt i se adaug peste ceap. Se las pn se ncorporeaz bine, iar la sfrit, gustul se potrivete cu sare i piper dup gust. Mncarea de tevie se poate servi cu pilaf de orez sau cartofi natur.tevia este o plant bogat n vitamine (B, C i K), sruri minerale (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc), proteine, fibre, antioxidani. Totodat, ajut la scderea tensiunii arteriale, a colesterolului, precum i la controlul diabetului zaharat.

Mncare de urzici

Ingrediente:5 grmjoare de urzici, 2 cepe potrivite, 6 cei de usturoi, 1 lingur mrar verde tocat, 250 ml untdelemn, 1 lingur fin, sare, dup gust.Preparare:Urzicile se spal bine i se pun la fiert n ap clocotit, cu sare. Din zeama n care s-au fiert, se reine o ceac. Se pune untdelemnul ntr-un vas, se ncinge, se taie cepele mrunt i se clesc pn devin aurii. Se adaug usturoiul zdrobit, se presar fina i se toarn zeama n care au fiert urzicile. Acestea se toac mrunt i se adaug la sosul de ceap, amestecndu-se ncontinuu pentru a nu se lipi. Se servesc cu mmlig i mujdei de usturoi, dup preferin.

Chec de post cu nuc

Ingrediente:1 kg fin, 250 g zahr tos, 1 lingur zahr pudr, 250 g margarin vegetal, 200 g miez de nuc mcinat, 500 ml suc de fructe, 1 lingur scorioar mcinat, 1 lingur coaj de lmie i de portocal (amestecate), 1 linguri praf de copt, 1 linguri bicarbonat.Preparare:ntr-un castron se pune margarina uor nclzit, se bate spum cu zahrul, adugat treptat. La sfrit se pun, n ploaie, fina, miezul de nuc, sucul de fructe, coaja de lmie i de portocal, scorioara, praful de copt i bicarbonatul. Se obine o compoziie care trebuie s fie ct mai groas, care se pune ntr-o tav uns cu margarin sau untdelemn i se coace, timp de 50 - 60 de minute, la foc potrivit. Cnd este gata, se pune deasupra zahr pudr.

Plcint de post cu mere

Ingrediente:1 kg fin, 3 linguri oet, o ceac untdelemn, 1 linguri sare, ap ct cuprinde, 1 kg de mere.Preparare:Se frmnt un aluat potrivit de tare, din ingredientele mai sus menionate. Se ntinde o foaie subire. Merele se spal, se cur de coaj, se dau pe rztoarea mare i se storc de zeam. Peste foaia ntins se presar merele rase, n cantitatea dorit. Deasupra merelor se presar zahr tos, dup gust, i esen de vanilie. Se ruleaz foaia i se aeaz ntr-o tav uns cu untdelemn. Se las la cuptor timp de 30 de minute. Se servete rece.

Retete de post | Prajitura cu mere (de Post)

Ingrediente:1 kg mere, 1/2kgfaina,1 cub dedrojdie, 50 g ulei, 4-5 linguri de zahar, scortisoara

Mod de preparare:Framantati un aluat din faina, apa, drojdie, 1 lingura de ulei si il lasati la dospit cam 1 ora.Intre timp, spalati merele, le curatati de coaja si le dati pe razatoare, dupa care le amestecati cu zaharul si scoortisoara.Intindeti doua foi de aluat, asezati una in tava de cuptor unsa cu ulei, apoi merele si in final cealalta foaie de aluat.Dati la cuptor pana se rumeneste, cam 40 de minute.

Retete de post | Prajitura de post cu dulceata

Ingrediente:1 borcan dulceata 400 grame (afine ii foarte buna); 1 pahar apa; 10 linguri zahar; 10 linguri ulei; 400g. faina; 1 praf de copt

Mod de preparare:Se amesteca toate aceste ingrediente. Se unge o tava[normala]cu ulei si se tapeteaza cu faina,unde se toarna compozitia si se da la copt cca.30 minute. Se serveste rece taiata bucatele chiar si cu ceai sau cu lapte.

Retete de post | Prajitura de post cu mere

Ingrediente1 kg de mere,,500 gr. faina,20 gr. drojdie,50 ml. ulei de masline,4-5 linguri de zahar (sau dupa gust, depinde cat de dulci sunt merele)

Mod de preparareSe framanta un aluat din faina, apa, drojdie, 1 lingura de ulei si se lasa la dospit cca 30 de min. Intre timp se spala merele, se curata de coaja si se dau pe razatoare, dupa care se amesteca cu zaharul. Se incinge putin ulei de masline si se calesc merele 4 minute. Se intind 2 foi de aluat, una se aseaza in tava de cuptor unsa cu ulei, apoi merele si in final cealalta foaie de aluat.Se da la cuptor pana se rumeneste cca 40 de minute.

Cuvinte cheie: Prajitura de post cu mere mere faina ulei de masline zahar drojdieRetete de post | Prajitura simpla de post cu cocos

Ingrediente:Blat:350 gr zahar,8 linguri miere,250 ml apa,175 ml ulei,2 lingurite amoniac stins in otet,700 gr faina,1 fiola esenta de vanilie,un praf de sareGlazura:300 gr zahar,300 gr apa,5-6 linguri cacao,250 gr margarina de prajituri,1 fiola esenta de rom,300 gr nuca de cocos

Mod de preparare:BLATIntr-un vas se amesteca bine toate ingredientele pentru blat. Se obtine un aluat moale precum o smantana mai groasa. Se toarna aluatul in tava tapetata cu hartie de copt, dupa care se introduce in cuptor la foc mediu pentru cca 35 de minute. Cand este gata se lasa sa se raceasca in tava.GLAZURASe pun pe foc intr-o craticioara apa, zaharul, cacaua si margarina. Se lasa sa fiarba pana devine un sirop mai gros precum glazura. Se lasa putin sa se raceasca apoi se adauga esenta de rom.Blatul se taie cubulete potrivite si se trece fiecare bucata prin glazura de cacao apoi se tavalesc prin nuca de cocos.Ingredinetele sunt pentru o tava mare, in jur de 70 buc, poate mai multe ,depinde cum le tai

Retete de post | Tort de post (reteta simpla)

Pentru blat ai nevoie de: 150 g nuca macinata, 100 g zahar, 1 plic praf de copt, 250 ml apa minerala, linguri faina (compozita trebuie sa aiba consistenta unui chec).

Crema: Pentru crema poti sa folosesti frisca vegetala simpla sau amestecata cu nuca macinata (sau alune)

Mod de preparare

Blat: Amesteci zaharul cu apa minerala, nuca, praful de copt, faina si pui compozitia intr-o forma unsa cu ulei si tapetata cu faina, sau tapetata cu hartie de copt. Se coace la foc potrivit.

Crema: Pentru crema poti sa folosesti frisca vegetala simpla sau amestecata cu nuca macinata (sau alune); daca prajesti putin nuca sau alunele este mai bine. Poti sa amesteci frisca si cu fructe: capsuni, zmeura sau amestec de fructe de padure

O alta varianta de crema este cea din plicuri de crema instant la care se inlocuieste laptele cu apa minerala, suc sau cafea, dupa dorinta.

Retete de post | Negrese de post

Ingrediente:3 cani faina ,1 ,1/2 cana zahar ,5 linguri cacao ,2 lingurite bicarbonat ,1 lingurita sare ,2 lingurite otet ,1/2 cana ulei ,2 cani apa

Mod de preparareSe amesteca toate ingredientele si se baga in cuptorul incins .

Oamenii care trec pragul Mnstirii Samurceti din Arhiepiscopia Bucuretilor triesc un sentiment aparte i se ntorc la casele lor transformai, copleii att de lumina locului, ct i de ospitalitatea micuelor. Lcaul monahal cu trei hramuri - Sfnta Treime, Adormirea Maicii Domnului i Cuvioasa Parascheva -, dei mprejmuit cu zid de cetate, i deschide cu drag porile pentru orice doritor de rugciune i via deosebit ntru Hristos.

Am plecat spre Mnstirea Samurceti cu sperana c vom gsi o raz de lumin, un dram de pace, dornici s aflm cum vieuiesc n acest lca sfnt micuele care i-au dedicat viaa ntreag lui Hristos. Din Bucureti pn acolo sunt mai puin de 20 de kilometri i, n mod normal, i parcurgi ntr-un sfert de or. Mnstirea ne apare aidoma unei oaze n mijlocul deertului, iar dincolo de zidurile ei gsim doar pace. Biserica de aici este un loc cald i primitor. De jur-mprejur, chilii frumoase, curenie i puin verde uitat de toamna ce se pregtete s plece. Ptrundem n acest univers pentru a descoperi bucuria rugciunii. n timpul slujbei, glasurile micuelor se unesc parc ntr-unul singur cntndu-I lui Dumnezeu i se simte bucuria cu care fac aceasta.

Harul de a face simfonie din arome i gust

Cuhnia mnstirii este plin de agitaie, pentru c misiunea maicilor nu este deloc uoar. Se prepar bucatele specifice postului, ce e drept, puin mai uor de inut, cci sunt nenumrate dezlegri la pete n Postul Crciunului. Cnd am ajuns se pregteau bucate mai multe destinate unui parastas, smbta fiind ziua n care cei adormii sunt pomenii de cei care nu-i uit, aici, pe pmnt. Micuele au oruri albe, iar tigaia n care petele este lsat n plata culorii sfrie uor pe foc. Maica Zenaida, buctreasa-ef, ne-a pregtit deja cteva reete pe care le folosete des. Nu vorbete mult, dar harul su e cu totul altul, acela de a mbina aromele n aa fel, nct s ias o simfonie: "Facem mncare de post, dar fiind multe srbtori i dezlegare la pete e simplu de inut acest post. De obicei pregtesc mncare de cartofi, varz, pilaf, ciorb de zarzavat, fasole, mncare de praz, ciuperci. Nu am reete speciale, de multe ori improvizez. ncep ceva i iese altceva. De exemplu, fac o salat bun de ton. Folosesc ton n suc propriu, l storc bine, pun icre gata preparate i ceap mult, amestec totul cu zeam de lmie. Sau mai fac salat din alu cu castravei murai i maionez de post, ciorb de pete, sarmale din pete, chiftele din pete", ncheie scurta sa intervenie maica Zenaida.

"Parc ieri am intrat pe poarta mnstirii"

Stare a Mnstirii Samurceti din 1996, stavrofora Lucia Bostan a intrat n mnstire prin 1976. Aici a mplinit 17 ani. "Parc ieri am intrat pe poarta mnstirii, aa a trecut timpul. Am avut chemare, chiar mpotriva prinilor mei, care voiau s fac coal, ca i fraii mei, i s fiu n rndul lumii, cu toate c erau foarte credincioi. nainte de 1 septembrie, dup ce am dat prima treapt, mi-am fcut un bgjel, i-am spus unui frate al meu c plec. Nu voiam s tie tata, c inea la mine, nvam foarte bine i de asta nu voia s vin la mnstire. Eu purtam deja coresponden cu o micu de aici, ardeleanc, pe care am ntlnit-o la Izvorul Mureului, pe peronul grii. Ne-am dus ntr-o excursie cnd eram la coal", i-a nceput periplul printre amintiri maica stare. "Noi avem linitea noastr de mnstire, asta pentru c suntem ncercuite de un zid mprejmuitor. Cnd eti tnr ai idealuri, crezi c poi merge n vrful munilor i acolo te poi mntui, dar dup aceea te aezi cu picioarele pe pmnt. Timpul te aaz, nu rmi aa vistor Noi ntreinem, aici, n mnstire totul, nu avem angajai. Suntem 45 de vieuitoare, majoritatea pensionare, n vrst. Dar cele care sunt active, care ntrein mnstirea, nu suntem dect vreo 12 sau 13. ntreinem mnstirea, slujbele la biseric. Avem i cmp, inem i cteva vcue. Avem vi-de-vie, avem activitate bogat. Uneori abia facem fa, mai ales vara. in minte c Sfntul Vasile cel Mare punea pe aceeai treapt n rnduielile monahale, n secolul al IV-lea, rugciunea i munca. Munca pe care o faci n mnstire o faci pentru Dumnezeu, nu pentru tine. Tot ce face monahul trebuie s fie precum rugciunea. La noi, maicile care au nclinaie pentru ceva, de acel ceva se ocup i se ocup cu druire", ne mai spune maica stare Lucia Bostan.

Despre faptul c unii nu reuesc s in post, micua spune c este o lucrare a diavolului foarte subtil. "Cred c le sufl la ureche: "Nu ine post, eti bolnav!". Pn la urm, pentru sntatea omului este foarte bun mncarea de post. Sfinii Prini, cei care cunoteau nu numai sufletul omului, ci i trupul, au scris din trirea lor, nu teorii, cum ne place s facem acum, o grmad de cuvinte fr rost. Au mprit anul bisericesc aa de bine, cu perioade cnd omul se mai ndulcete cu ceva. Dumnezeu a lsat totul pentru ca s se bucure omul de roadele muncii lui. Dac oamenii ar respecta rnduielile date de Sfinii Prini, c doar ei au fost cei inspirai, cred c nici boli nu ar exista. N-ar mai fi spitalele pline de tot felul de oameni bolnavi. Cnd e post, organismul se cur puin. n timpul sptmnii, la fel. Miercurea i vinerea nu sunt lsate la voia ntmplrii, ci cu rost. n primul rnd pentru sntatea oamenilor, i trupeasc, i sufleteasc. Acesta este un post uor, aezat naintea Naterii Domnului, c e de bucurie, dar Postul Mare, al Patilor, acela este adevratul post. Nu v spun aa, ca s umplem vzduhul de cuvinte, dar cnd se apropie sptmna Sfintelor Patimi parc pluteti deasupra pmntului. E i o perioad de intens rugciune, e i postul, e i puin ascultare. Nu mai ai trup, eti att de uor!... Este dumnezeiasc perioada aceea. tii cu ct drag o ateptm noi? E timp lsat de Dumnezeu pentru orice, i pentru bucurie, i pentru nevoin, i pentru rugciune", mai spune maica stare. Dnsa a avut ansa s prind rdcini aici, la Samurceti. "La mnstire e ca i n cstorie, dac te aezi i ai statornicie de la nceput e minunat. Am fcut cinci ani de seminar, apoi Teologia, aici la Bucureti. Plecam dimineaa, veneam dup-amiaza. Pn seara m strduiam s fac totul ca i cum nu lipsisem n ziua aceea. Am lucrat zece ani n atelier, apoi zece ani ghid la muzeu. Apoi am fost stare. A fost o cruce pentru mine. Sper s ne dea Dumnezeu ansa s ne mntuim! Nu tim cum sunt toate socotite de Dumnezeu, aa c ne rugm ca El s aib grij de noi. Exist o rugciune pe care o iubesc foarte mult, a vrea s o pot citi n fiecare zi. Este o rugciune de umilin, pe lng Psalmul 50 al proorocului David, din Pavecerni, care se citete n Postul Mare, rugciunea regelui Manase, este nemaipomenit. E bun pentru fiecare zi. Partea sufleteasc e foarte important, participarea la slujbele de fiecare zi. Zilele de post sunt zile duhovniceti".

Lumea trebuie cucerit prin pstrarea atmosferei cereti n noi, cci de vom pierde mpria lui Dumnezeu dinluntrul nostru nu ne vom mntui nici noi i nici semenii notri, spunea Sfntul Siluan i mare dreptate avea. Am lsat n urm o mnstire peste care plutea aerul binecuvntat al postului. Micuele ieeau cu pai mici din biseric, cu fee zmbitoare i obraji luminoi, cluzite de steaua din sufletul lor. Iar noi am plecat fericii c rugciunile lor ne vor lumina i nou paii.

Reete de post de la Mnstirea Samurceti

Cornulee

250 de grame margarin

5 linguri ap fierbinte

2 linguri zeam de lmie sau oet

Drojdie ct o nuc, o lingur de zahr, sare, arome, rahat.

Se freac margarina, se adaug apa i zeama de lmie, sarea, aromele i apoi fina - se adaug drojdia care n prealabil a fost amestecat cu zahrul, se continu cu fina pn se obine un aluat potrivit. Aluatul se las la crescut o jumtate de or i apoi se modeleaz cornuleele. Se coc la cuptor pn se rumenesc uor i apoi se dau prin zahr pudr.

Salat de ton cu icre i ceap

Se folosete ton bucele n suc propriu, se stoarce de zeam bine i se amestec apoi cu icre preparate i ceapa tiat mrunt i cu zeam de lmie.

Pilaf cu legume

500 grame orez

4 cepe

2 morcovi

1 pstrnac

Sare

Se clesc ceapa, morcovul i pstrnacul n ulei, se adaug orezul splat. Dup ce se unete amestecul, se adaug 1,5 l ap. Se las la fiert la foc mic pn fierbe orezul.

(Articol realizat de Loreta Popa i publicat n ediia din 5 decembrie 2012 a "Ziarului Lumina")

05.12.2012 | 11:06

Galerie foto