CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI PRAHOVA

1.1 Încadrarea în teritoriu. Limite

 O apă coboară din munți pe albe prundișuri de calcar, iar numele ei, PRAHOVA,

botează un întreg județ. Ctitorul reședinței de județ ( municipiul Ploiești) este marele voievod

Mihai Viteazul, cel care a unificat pentru prima dată toți românii, geniu militar al poporului

nostru. Marelui voievod i-a fost ridicată o statuie, dezvelită în anul 1997, cu ocazia împlinirii a

400 de ani de la atestarea documentară a orașului.

 Județul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpaților Meridionali, având o

suprafață de 4716 Km2(respectiv 2 % din teritoriul ţării) și forma unui dreptunghi ce include în el

toate formele de relief (munți, dealuri și câmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de

exploatare a solului și subsolului, precum și o paletă largă a activităților economice.

 Limita nordică desparte județul Prahova de județul Brașov, la est aflându-se județul

Buzău, la vest județul Dâmbovița, iar la sud județul Ilfov și județul Ialomița.

Județul este străbătut în lung de meridianul 26º, care trece prin Ploiești și comuna

Măneciu și paralela 45º, care intersectează localitățile Filipeștii de Pădure si orașul Mizil.

Cele două linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Dacă în ceea ce privește

suprafața, județul Prahova se clasează în grupa județelor mici ale țării, numărul mare de

locuitori a condus la o densitate dublă față de media pe țară, respectiv 186 de locuitori pe

kilometru pătrat.

Din punct de vedere al organizării administrative, județul Prahova are 104 unități

administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii și 12 orașe) și 90 de comune.

1

Fig.1

Sursa: www.hartaprahova.ro

1.2 Căile de acces

Pentru a sosi județul Prahova, din orice colț al țării, există câteva posibilități de acces pe

căi directe sau ocolite, pe calea ferată sau pe magistralele rutiere, astfel:

    1.Rutier:

        DN1(E60) București - Ploiești - Brașov - Sibiu - Cluj - Oradea;

        DN1A Brașov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vălenii de Munte - Ploiești;

        DN71 Sinaia -(Păduchiosu) - Târgoviște;

        DN72 Ploiești - Târgoviște - Găești (DB); DN1A Ploiești - Buftea - București;

        1B Ploiești - Buzău;

        DN1D - Albești Paleologu - Urziceni (IL);  

2

    2. Feroviar  

        Linia ferata -300 București - Ploiești - Brașov - Sighișoara - Cluj - Oradea - Episcopia

Bihor; Ploiești - Târgoviște; Ploiești - Buzău - Bacău - Suceava; Ploiești - Urziceni -

(Brăila, Galați, Vaslui)

1.3 Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a regiunii județului Prahova

Teritoriul Judeţului Prahova a fost locuit din vremuri imemorabile, acest lucru fiind

atestat şi de descoperirile arheologice din localităţile Ploieşti, Ciorani şi Mizil.

Dezvoltarea administrativă şi economică a fost determinată de poziţia geografică, fiind

situat la intersecţia drumurilor principale care făceau legătura dintre Ţara Românească,

Transilvania şi Moldova, cât şi de bogăţia subsolului şi de diversitatea şi frumuseţea reliefului.

Evenimentele care au marcat istoria judeţului Prahova sunt dezvoltarea comerţului şi prelucrarea

resurselor naturale.

In 1857, aici s-a dat în exploatare prima rafinărie din lume - Rafinăria Mehedinţianu, prin

urmare România devenind prima ţară din lume care in 1857, a avut o producţie de 275 tone de

petrol, după cum consemnează Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938.

           Intens locuit de geto-daci, ţinutul Prahovei dispune de un număr important de dovezi

arheologice în acest sens ( ceramică, unelte, arme, etc..). La Tinosu, Drajna de Sus, Gura

Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care cândva se ridicau puternice cetăţi

dacice.

Prezenţa romană, de asemenea este atestată din plin de cele trei castre puternice: Târgşor,

Mălăiești, Drajna de Sus. Complexele de la Târgşor şi Budureasca, vechile cetăţi de la Slon şi

Tabla Buţii  atestă prezenţa şi neîntrerupta continuitate de locuire pe aceste meleaguri a

poporului român în perioada secolelor  II - XIII e.n.

Din secolul al XVI-lea ne-au rămas două construcţii ce au învins vitregiile timpului:

mănăstirea Vărbila ridicată în 1539 şi bisericuţa de la Aluniş  săpată în stancă, parte componentă

a schitului construit aici de domnitorul Mircea Ciobanu.

Următorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab: o biserică domnească

la Gherghiţa şi alta la Ploieşti, complexul arhitectural din comuna Brebu(mănăstire, casă

domnească, turnul clopotniţă şi zidul de incintă). Tot din acest veac s-au mai păstrat: biserica de

la Lespezi-Comarnic    ( ctitorie cantacuzină pictată de Pârvu Mutu) şi cele de la Cocorăştii

Mislii, Filipeştii de Pădure şi Măgureni, mănăstirile de la Vălenii de Munte,Mărgineni şi Sinaia,

aceasta din urmă cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorită de spătarul Mihail Cantacuzino la

1695.

3

           Din secolul al XVIII-lea dateazã o serie de monumente de arhitectură populară specifice

zonei, cum ar fi: Hanul Roşu de la Făget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi Prodan  şi Casa

Dobrescu din Ploieşti, mănăstirile Suzana şi Cheia, biserica mică de la mănăstirea Zamfira.

Biserica mare de la Zamfira a fost construită în 1856 şi prezintă o valoare deosebită, pereţii

interiori fiind pictaţi de Nicolae Grigorescu la 19 ani.

Lista vestigiilor istorice şi a monumentelor de arhitectură ar putea fi continuată, pe

teritoriul judeţului existând numeroase mărturii ale vieţii puternice ce-a pulsat pe aceste

meleaguri de-a lungul secolelor.

Date istorice:

cea mai veche aşezare din epoca paleoliticului se afla la Lapoş;

urme ale aşezărilor umane din neolitic au fost descoperite la Adunaţi;

unelte agricole din epoca bronzului şi prima epocă a fierului - Drajna;

din perioada feudală s-a păstrat cetatea de la Slon;

primele menţiuni scrise despre Valea Prahovei datează din anul 1369;

în anul 1581 a fost menţionat în hrisovul lui Mihnea Voievod Schitul Sfântu Nicolae de pe

muntele Furnica;

în 1695, Mihai Cantacuzino a întemeiat o mănăstire în apropierea schitului Sfântu Nicolae -

Mănăstirea Sinaia;

în 1737, austriecii au construit primul drum de căruţe pe Valea Prahovei;

în 1847 s-a dat în folosinţă şoseaua naţională de pe Valea Prahovei care a fost legată cu Braşovul

în 1854 prin şoseaua Predeal-Timiş;

în anul 1874 numele comunei Podu Neagului a fost înlocuit cu Sinaia;

în 1876 au fost începute lucrările la linia ferată Ploieşti-Predeal;

în 1880 localitatea Sinaia a fost declarată comună;

la 1 iulie 1908 comuna Predeal s-a despărțit în două: comuna Buşteni şi comuna Predeal.

Fig.2

Sursa: http://www.prahova.insse.ro

4

Pe lângă acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogată reţea muzeistică, menită să

cuprindă şi să reflecte cât mai mult preocupările oamenilor din această zonă, şi care deţin în

prezent peste 125 mii piese din patrimoniul naţional ( Muzeul Peleş Sinaia, Muzeul “Ceasul de-a

lungul vremii” Ploieşti, Muzeul de artă Ploieşti, Muzeul republican al petrolului Ploieşti, Muzeul

memorial “Nicolae Grigorescu” Câmpina, Colecţiile memoriale “I.L.Caragiale” Ploieşti,

B.P.Haşdeu” Câmpina,”Nicolae Iorga” Vălenii de Munte etc.).

Monumente istorice:

Castelul Peleş - construit între anii 1875-1883 la Sinaia de Regele Carol I;

Muzeul George Enescu - construit în 1921 la Sinaia;

* Mănăstirea Sinaia - ridicată între anii 1695-1795 de către Spătarul Mihai Cantacuzino

după călătoria acestuia la Muntele Sinai;

Castelul Iulia Haşdeu - construit între anii 1894-1896 de către Bogdan Petriceicu Haşdeu,

în memoria fiicei sale Iulia;

Biserica Sfântul Nicolae - construită în secolul XVIII;

*Casa Memorială Nicolae Grigorescu - construită în 1904;

Biserica Domnească - ctitorie a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, ridicată în 1889;

Muzeul Cezar Petrescu - construit în anul 1918;

Complexul Arhitectural Medieval Brebu ;

Crucea de pe Muntele Caraiman - construită între anii 1926-1928 în memoria eroilor

căzuţi în timpul primului război mondial în luptele de pe Valea Prahovei;

5

1.1 Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

Relieful Văii Prahovei este într-o desfășurare armonioasă ce coboară în trepte de la nord

la sud, trepte dispuse în formă de amfiteatru cu fața spre sud și cuprinzând în proporții egale,

munți (în nord, Bucegi, cu vârful Jepii de 2.195 m, Piatra Arsă de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu

elemente extrem de spectaculoase, cu geneză și evoluție interesantă (iar în apropiere de vârful

Caraiman sunt niște stânci roase de vânturi și ploi, în formă de ciuperci - ”Babele") Baiului,

Ciucaș-cu înălțimi între 1.771-1.956 m, Gârbova, Grohotiș, Tătaru), dealuri – Subcarpații

Buzăului și Prahovei (în sud, ca o succesiune de fâșii înalte sau joase, aproape paralele cu

marginea munților: zona pintenilor cu înălțimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu

înălțimi între 800-700 m, zona colinară cu înălțimi între 700-400 m - Dealul Mare) și câmpii (o

fâșie îngustă, câmpia înalta, piemontană a Ploieștiului).

Părțile care formează Masivul Bucegi sunt: Munții Bucegi cu Vârful Omu, Munții

Leaota cu Vârful Leaota, Munții Piatra Craiului cu Vârful Baciului, iar vârful cu altitudinea cea

mai mare, având aspectul unei creste alcătuite din calcare; Măgura Codlei-1292m în partea de est

a Depresiunii Brașov. La poalele munților se întind, de-a lungul Prahovei orașele: Azuga,

Bușteni, Sinaia.

Clima

Este influențată de relief și așezare, are în sud un caracter temperat-continental de

silvostepă, dealuri și coline, iar în nord, în munți, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din

nord și nord-est.

Temperatura medie anuală este de 20oC la altitudini mari și depășește 10oC în regiunile

joase de câmpie. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie, iar cea mai rece lună este

ianuarie.

În zona Prahovei precipitațiile atmosferice cresc gradat din zona de câmpie ( 550-600

mm), la 700-900 mm în regiunea de deal, ajungând în masivele înalte la 1200-1300 mm anual.

Verile sunt răcoroase, toamna este lungă și blândă, iar iarna sunt vânturi puternice.

În Bucegi și Piatra Craiului se întâlnește climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub

2oC, iar precipitațiile sunt puține. Iarna stratul de zăpadă poate atinge chiar grosimea de 130cm,

la fel de bine cum poate exista lipsă totală a stratului de zăpadă.

Hidrografie

Mai bine de ¾ din suprafața județului Prahova aparține bazinului hidrografic al

Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafața bazinului Prahovei numai doua mici porțiuni

depășesc limitele județului, la obârșie și la vărsare. În schimb , o fâșie îngustă sprijinită pe

6

limitele de vest și sud ale județului aparțin bazinelor Cricovului Dulce și direct bazinului

Ialomiței; de asemenea, în partea de nord-vest, o suprafață redusă este înglobată bazinului

Buzăului, iar în partea de sud-est, o regiune ceva mai mare aparține iarăși bazinului Ialomiței,

prin intermediul afluenților Săratei.

Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul,

Vărbilăul și Cricovul Sărat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din județul cu același

nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe teritoriul județelor

Brașov și Ilfov. Izvorăște din Predeal și are ca afluenți râurile: Azuga, Cerbu, Izvorul Dorului și

râurile mici Talea și Câmpinița.

Alături de rețeaua de râuri există în județul Prahova și o serie de lacuri și anume: în

câmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul și Sărăcineanca, iar în zona de deal Lacul Brebu,

Lacul Peștelui și Lacul Bisericii la care se adaugă Baia Baciului, Baia Verde și Baia Roșie, care

sunt lacuri formate în încăperile vechilor ocne de la Slănic.

Flora

Urmărind repartiția vegetației în funcție de altitudine, se remarcă existența celor trei

zone: zona alpină, zona pădurilor și zona de silvo-stepă.

Pe o suprafaţă de aproape 300kmp, Bucegii adăpostesc 1185 de plante vasculare, ceea

ce reprezintă o treime din numărul total din întreaga ţară. În orice masiv muntos există o

distribuire a vegetaţiei în plan vertical, întâlnindu-se astfel la poalele munţilor, zona forestieră,

iar pe culmi, zona alpină.

În păduri întâlnim fagul, bradul, molidul. În etajul montan superior se întâlnesc arboretele

de larice, tufărişuri de smârdar (rhododendron kotschyi). Pajiştile constituie vegetaţia

predominantă în zona alpină. Se mai întâlnesc molidișuri în amestec cu zada în abruptul

Bucegilor și în Ciucaș și cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.

În zona subcarpatică, pădurile ocupă teritorii discontinue , alternând cu livezi sau cu

culturi agricole, în componența lor întâlnindu-se exemplare de fag în amestec cu gorunul.

Teritoriul situat la altitudini cuprinse între 650 si 200 m este ocupat de pădurile de

gorun.

Pădurile de stejar ocupă și o parte din teritoriul de pe suprafața conului de dejecție al

Prahovei. Întâlnim astfel exemplare rare de stejar în această regiune: stejar brumăriu și stejar

pedunculat precum și alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa,

Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

7

Fauna

Privită în ansamblul județului, fauna prezintă o mare bogăție de forme, adesea cu

populații bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba munților , dar și a dealurilor și

câmpiei. Stâncile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, în zonele înalte trăiesc

păsări precum : vulturul pleșuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturașul purpuriu. Pe stâncile

golașe ale Bucegilor și Ciucașului întâlnim “covoarele” cenușii de Alopia, insecte, șopârle,

batracieni, mierla gulerată, potârnichea de stâncă, cioara alpină. In zona alpină întâlnim cocoșul

alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul, rasul, pisica sălbatică, buha, corbul, dintre rozătoare

amintim șoarecii , veverițele, pârșii.

Atât în zonele montane cât și în cele de deal și de câmpie, dintre ierbivore întâlnim :

căprioara, cerbul, dar și mistrețul. Arealul silvo-stepic este comun rozătoarelor: popândăi,

hârciogi, iepuri. În pădurile de câmpie întâlnim fazanul și căprioara. Fauna piscicolă este

reprezentată de : păstrăv, zglăvoaca, lipan, mreana, șalău, crap, lin, caracuda, știuca, tipar și

diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhăi de baltă, raci etc. Pe malul apelor cuibăresc

adesea păsări caracteristice de baltă: stârci, berze etc.

Soluri

Se găsesc argiluvisoluri în zonele cu altitudine mică, soluri brune și brun acide, în

zonele umede, soluri podzolice în pădurile de fag și conifere și soluri brun acide în zonele alpine.

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială

Județul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de județele Argeș,

Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Regiunea Sud este situată în partea de sud

a României, având o suprafață de 34.453 km2 (14.45 % din suprafața României), corespunzătoare

județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Situația economică a județului Prahova

În județul Prahova sunt operaționali 15.660 agenți economici, reprezentând circa 32% din

numărul unităților active ale Regiunii Sud Muntenia și cca. 3,3% din totalul unităților din

România.

În ceea ce privește distribuția întreprinderilor pe clase de mărime, în județul Prahova,

sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariați), deținând o pondere de 85,8% din numărul

total al unităților active. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 13,6%, iar cele mari (peste 250

de salariați) doar 0,6%. Cele mai multe unități economice din județul Prahova activează în

sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor, a

8

bunurilor personale și casnice (47,9%), în sectorul tranzacțiilor imobiliare, închirieri și activități

de servicii prestate în principal întreprinderilor (14,7%) și în industria prelucrătoare (13,1%).

Investiții străine

Poziționarea județului în vecinătatea municipiului București și ponderea ridicată a

personalului calificat au determinat unele companii străine să realizeze investiții în condiții

avantajoase. Datorită politicii coerente de atragere a capitalului străin pe teritoriul județului își

desfășoară activitatea firme precum: UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL,

LUKOIL, OMV, LA FESTA, INTERBREWEFES BREWERY, BRITISH AMERICAN

TOBACCO, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS, S.C.

CALSONIC KANSEI ROMANIA S.R.L etc.

De asemenea, pentru a corespunde celor mai înalte cerințe ale comerțului modern și

standardelor europene de comercializare și expunere, și-au consolidate prezența marile magazine

comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR,

BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND, INTERHOME de tip supermarket: BILLA,

INTERREX, PROFI, PENNY și de tip mall: WINMARKT și PRIMAVARA.

Agricultura

Județul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura și

zootehnia reprezintă activități economice importante. Obiectivul fundamental care stă la baza

desfășurării activității în agricultură îl reprezintă redresarea și asigurarea condițiilor pentru

relansarea agriculturii, în concordanță cu potențialul natural, economic și uman de care dispune

județul Prahova, în scopul asigurării securității alimentare a populației și crearea disponibilului

pentru export.

Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla de

zahăr, legume, tomate, ceapă, plante furajere și furaje verzi, varză și pepeni.

Industria

Dezvoltarea unui sector industrial dinamic și puternic capabil să facă față cerințelor unei

economii de piață constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic

important, creator de noi locuri de muncă. Structura economică a județului Prahova este

caracterizată de dominarea industriei. Complexă și diversificată, industria este reprezentată prin

toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare în producția industrială o deține ramura prelucrării

țițeiului, urmată de cea a industriei alimentare, a băuturilor și tutunului, mașini și echipamente,

chimică și prelucrarea cauciucului, extractivă, textile și produse textile, metalurgie, construcții

metalice și produse din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), prelucrarea lemnului

(inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloza, hârtie, carton și poligrafie și

alte activități industriale.

9

Prelucrarea petrolului (benzină, motorină, păcură, uleiuri minerale, etc.) este o activitate

de tradiție, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcțiune în anul 1856 la Ploiești

Dispunând de materii prime, industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele județului.

În ultimii ani și-au dezvoltat activitatea un număr important de unități de prelucrare a cărnii,

laptelui și de vinificație prin implementarea unor proiecte cu finanțare prin programul SAPARD,

cu tehnologii la standarde europene.

O alta ramură importantă a industriei județului Prahova – pe locul trei din punct de vedere

al producției industriale - este cea de mașini și echipamente (utilaj petrolier, minier și chimic,

rulmenți grei, echipamente și piese de schimb.

Fig.

Sursa: http://www.prahova.insse.ro

10

Capitolul II – Analiza și valorificarea potențialului turistic natural al județului Prahova

Turismul

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția valorilor culturale prezente

conferă județului Prahova un potențial turistic remarcabil, care îl situează pe un loc important în

oferta turistică națională și internațională a României.

Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului,

Valea Slănicului și zona Drajna – Cerașu – Starchiojd care fac parte din arealul montan și

submontan; Valea Cricovului Sărat aparținând zonei colinare și zona Ploiești – Balta Doamnei

situata în câmpia prahoveană. Județul Prahova, recunoscut ca zonă cu destinație turistică încă de

la sfârșitul sec. al XIX-lea, și-a constituit o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ, cât și

calitativ, în principal în ultimii ani.

Rețeaua turistică pusă la dispoziția turiștilor în județul Prahova cuprinde 247 structuri de

primire turistică, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14 cabane, 1

camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3 hosteluri, 2

popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care răspund bine cerințelor actuale ale turiștilor.

Din analiza elementelor potențialului turistic al județului rezultă existența condițiilor

favorabile dezvoltării următoarelor forme de turism:

a) Turism montan în arealul nordic al județului care include Munții Bucegi, Munții Baiului și

Munții Ciucaș, zonă care oferă condiții pentru drumeții montane pe trasee variate și pentru

practicarea sporturilor de iarnă.

b) Turism de odihnă și recreere în zone care, alături de un cadru natural pitoresc oferă un

microclimat reconfortant și posibilități de practicare a unor activități recreative de-a lungul

întregului an. Se poate practica sub mai multe forme:

• turismul de sejur și agrement;

• turismul de sfârșit de săptămână;

• turismul balnear;

• turismul rural. Dezvoltarea turismului rural, cu precădere în zona subcarpatică și în cea

montană, a dus la înregistrarea unui număr în creștere de pensiuni rurale și ferme agroturistice.

c) Turism de circulație, sub mai multe forme:

• turismul de tranzit;

• turismul itinerant cu valențe culturale;

• turismul tematic .

11

d) Turism de vânătoare și pescuit sportiv. Bogatul fond cinegetic prezent în zona montană a

județului, precum și cursurile de apă cu lacurile de agrement oferă condiții favorabile de

practicare a acestui tip de turism.

e) Turism de reuniuni, congrese, afaceri. Zona cea mai solicitată în acest sens este Valea

Prahovei datorită atât frumuseții peisajului montan, cât și accesibilității și apropierii de capitală,

în principalele stațiuni montane Sinaia și Bușteni (bază turistică la standarde internaționale,

dotări specifice (echipamente de sonorizare și traducere, săli modulare în funcție de numărul

participanților etc.).

12