Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Bacau in cadrul regiunii Nord Est

Student: Mazuru Alexandra

Grupa: 1329

Seria: A

CUPRINS:

I. Introducere

II. Descrierea judetului Bacau. Caracteristicile generale 1. Pozitia geografica si suprafata judetului Bacau 2. Structura administrativa 3. Incadrarea judetului in cadrul regiunii corespunzatoare 4. Programe de care a beneficiat judetul 5. Probleme de restrucutrare industriala III. Analiza economica a judetului Bacau

1. Analiza economica sectoriala2. Investitii straine3. Agricultura4. Industria5. Sectorul serviciilor

5.1 Telecomunicatii5.2 Radio si televiziune5.3 Serviciile postale 5.4 Sistemul bancar

6. Comert7. Turism

IV. Analiza capitalul social al judetului Bacau1. Populatia judetului Bacau2. Resursele de munca3. Somajul4. Populatia scolara

V. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic

VI. Concluzii si propuneri

VII. Anexe

VIII. Bibliografie

I. Introducere

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o

suprafaţă de 36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe

cu Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani,

Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-

statistice de nivel NUTS 3.

Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele

de relief, 30% munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului. Relieful bogat oferă

zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar

zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii

aerului, apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a

inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un

potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice

renumite din ţară şi din străinătate.

Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare,

obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri

din podgoriile Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic,

etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism.

ISTORIC

Intersecată de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice.

În epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații. Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucesti au contribuit la cunoașterea istoriei și civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei și civilizației geto-dacice.

Carpii sunt dacii liberi, ce locuiau la est de Carpați. Legătura lor cu lumea romană este dovedita de ceramica și obiectele de podoabă de factură romană și prezența monedei romane(peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane din secolele II-III descoperite în Moldova provin de pe teritoriul județului Bacău; cel mai mare este cel de la Măgura din 1976 în greutate de 10 kg, ale cărui monede sunt emise de Augustus și Septimius Severus).

Urmașii geto-dacilor din epoca lui Burebista și Decebal, a daco-carpilor din secolele II-III au constituit factorul de bază al dezvoltării istorice pe teritoriul judetului. Istoria dovedește continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea acestor regiuni în aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de maturizare a feudalismului, la est de Carpați a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt menționate târgurile de la Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor săpături, în orașul Bacău s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de Petru Mușat (1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini, Bacăul s-a dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde se făceau operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.

Pe văile Berheciului, Siretului și Bistriței au fost găsite străvechi elemente arheologice de viață românească, care ne introduc treptat într-un ev mediu dominat de strălucitele realizări din vremea domniei lui Ștefan cel Mare, fiul acestui județ, născut la Borzești în 1436. De numele acestei localități se leagă și cunoscuta legendă "Stejarul din Borzești", referitoare la un episod din copilăria lui Ștefan cel Mare. Dezvoltarea societății feudale pe aceste meleaguri și importanța Bacăului ca centru de civilizație urbană sunt atestate de documente istorice (în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov),

cât și de construcțiile cu o frumoasă arhitectură: Curțile Domnești de la Bacău, biserica de la Borzești sau biserica de la Târgu Ocna.

In secolul XV ajunge reședința domnească. Fiul lui Ștefan cel Mare, Alexandrel, asociat la domnie (1490-1496) tatălui său, a construit o curte domnească (1481-1482) și a zidit biserica "Precista" (sfințită la 1 ianuarie 1491) care există și astăzi dar care din cauza renovarilor greșit facute nu mai păstreaza aspectele caracteristice din acea vreme.

În prima jumătate a sec. XIX , istoria locuitorilor Bacăului se va integra organic în procesul general de renaștere națională participând activ la marile evenimente, expresie a încheierii procesului de formare a națiunii române. Bacăul era cel mai important centru din Moldova unde mișcarea pentru unire luase mari proporții. După unire județul se dezvolta mai repede pe toate planurile.

La Solonț în martie 1858 și-a început activitatea prima fabrică de gaz. Satul Valea Arinilor devine în 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La Comănești se încerca valorificarea cărbunilor de pamant. Înainte de 1864 în Bacău funcționau fabrici de ulei, rachiu, cărămidă, una de bere, o tăbăcărie, una de săpun și alta de ulei vegetal. La Sascut în 1875 s-au pus bazele fabricii de zahăr. În 1877 industria băcăuană era formată din 6 fabrici de cărămidă, 5 tăbăcării, o fabrica de lumânări, una de țuică. În următorii 2 ani s-au adăugat 4 fabrici de pâine, 4 de teracotaă, 2 de mezeluri și de săpun. În 1881 apare prima fabrica de hârtie Letea, în 1885 se înființează fabrica de postav Buhuși.

În primul război mondial pe teritoriul județului Bacău s-au desfașurat lupte grele la: Oituz, Cașin, Târgu Ocna unde ostașii români au dat dovadă de mult eroism împotriva armatelor germane. Din punct de vedere militar în anii 1916-1918 aici la porțile de sud-vest ale Moldovei, în actualele județe Bacău și Vrancea s-a hotărât soarta întregului popor român (numai județul Bacău a participat cu cca 30000 de soldați și ofițeri). În 1920 în județ funcționau 880 de fabrici din care una de hârtie, cea mai modernă din țară, și doua de spirt, cele mai sistematice din țară. În 1935 numai în orasul Bacău existau 57 unități industriale dintre care 40 active și 17 inactive.

II. Caracteristicile generale ale Judetului Bacau

1. Pozitia geografica si suprafata judetului Bacau

Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55' si 46° 40' latitudine nordica si 26° 66' si 27° 30' longitudine estica. Amplasarea sa la est de vârful principal al Carpaţilor Orientali determină un climat temperat continental, caracterizat prin veri calde şi relativ seci şi ierni friguroase.

Judeţul Bacău ocupă suprafaţa de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Judeţul este acoperit în proporţie de 48,5% de teren arabil şi 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variaţia reliefului arată distribuţia egală a munţilor, dealurilor, platourilor şi câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munţii Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Reţeaua hidrografică este alcatuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului şi din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistriţa, Tazlău, Uz şi Siret.

Judetele invecinate sunt:

N: Neamt

S: Vrancea

E: Vaslui

V: Harghita, Covasna

Amplasare: 302 km distanta de capitala tarii, Bucuresti si 400 km de portul Constanta.

Din punct de vedere al numărului de locuitori, judeţul Bacău ocupă locul şase, având o populaţie de 752.761 locuitori şi tot pe locul şase se situează ca putere economică, realizând 4,2% din producţia industrială naţională.

Densitatea medie a populației în județul Bacău este de 112,86 locuitori pe km pătrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km pătrat în zona industrializată în care locuiește 50,54 % din populația județului.

2. Structura administrativa

Judetul Bacau este sectorizat in 88 de unitati administrativ - teritoriale: - 3 municipii: : Bacau (133.460 locuitori), Onesti (36.004 locuitori) si Moinesti (20.855 locuitori)- 5 orase : Comanesti (18.390 locuitori), Buhusi (13.191 locuitori), Darmanesti (11.508 locuitori), Târgu Ocna (10.602 locuitori), Slanic Moldova (4056 locuitori) - 85 de comune- 480 de sate

Municipiul Bacau, resedinta judetului, cu o populatie inregistrata de 133.460 locuitori, este al XII-lea oras din tara din punct de vedere al numarului de locuitori.

*Date actualizate la recensamantul din 2011*

3. Incadrarea judetului in cadrul regiunii Nord Est

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel NUTS 3.

Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de

relief, 30% munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului. Relieful bogat oferă zone

de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele

de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.

Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55' si 46° 40' latitudine nordica si 26° 66' si 27° 30' longitudine estica. Amplasarea sa la est de vârful principal al Carpaţilor Orientali determină un climat temperat continental, caracterizat prin veri calde şi relativ seci şi ierni friguroase.

4. Programe de care a beneficiat judetul Bacau

A. „Politici etice - mecanisme si instrumente”

Pe data 25 octombrie 2007, la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, a avut loc lansarea si in Romania a proiectului „Politici etice - mecanisme si instrumente” care se deruleaza, in parteneriat ANFP - Asociatia de Asistenta si Programe pentru

Dezvoltare Durabila (A.A.P.D.D.) care s-a desfasurat in Bucuresti si in judetele Bacau, Prahova si Timis. Proiectul face parte din programul „Public Ethics Benchmarking and Improvement Tool” al Consiliului Europei si consta in stabilirea unui compendiu de standarde si imbunatatire a politicilor de etici publice. Programul a fost creat in 2006 de catre Centrul de Expertiza pentru Reforma in Guvernarea Locala al Consiliului Europei pe baza Manualului de Bune Practici in Etica Publica la Nivel Local si cu ajutorul Ministerului Administratiei Publice din Spania si al institutiilor publice din Spania, si a fost experimentat de Consiliul Europei in Spania, Republica Moldova si Ucraina.

B. „Transparenta si etica in administratia publica”,

O parte din institutiile publice din judetul Bacau au beneficiat de instruire in

domeniul politicilor de etici publice in cadrul unui proiect PHARE desfasurat de

ANFP in parteneriat cu A.A.P.D.D. „Agenda 21” - „Transparenta si etica in

administratia publica”, proiect desfasurat in anul 2006 si finalizat cu instruirea a

sase consilieri etici din cadrul serviciilor deconcentrate si primariei municipiului

Bacau. Consilierii etici au rolul de a acorda asistenta de specialitate si de a

monitoriza conduita morala si profesionala a celorlalti functionari publici din

structura publica in care consilierii isi desfasoara activitatea.

C. „Sportul pentru toti”

Acest program asigura, în colaborare cu administraţiile publice locale derularea

programelor naţionale, precum şi a programelor departamentale şi locale, având ca

obiective:

- stimularea practicării exerciţiilor fizice şi sportului pentru toţi, extinderea şi

diversificarea ofertei de servicii sportive către populaţie, specifice sportului pentru

toţi;

- crearea condiţiilor materiale şi organizatorice corespunzătoare de practicare a

sportului pentru toţi, amenajarea şi dezvoltarea unor centre polisportive la nivelul

localităţilor;

- sporirea preocupărilor pentru producerea unor materiale, aparate şi instalaţii,

precum şi a echipamentului specific sportului pentru toţi;

- dezvoltarea activităţii competiţionale şcolare şi universitare, promovarea

valenţelor educative ale sportului, precum şi selecţionarea tinerilor pentru sportul

de performanţă.

D. Programul de reconstructie a caselor de locuit afectate de calamitatiel naturale produse in judetul Bacau, in luna septembrie 2007 aprobat prin Hotararea Guvernului nr 1151/2007

Programul a avut drept scop reconstrucţia în regie proprie de către proprietari sau prin prestatori de servicii şi executanţi specializaţi, cu finanţare de la bugetul de stat a caselor afectate de calamităţile naturale.

Programul s-a realizat prin achiziţionarea în mod centralizat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, a materialelor destinate reconstruirii unor case de locuit afectate de calamităţile naturale, conform abilitării date prin Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare.

Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si conservarea si reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa satisfaca atat cerintele actuale cat si cele de perspectiva. Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor capacitati de productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului, precum si datorita unui management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat. Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii problematicii de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile.

5. Probleme de restructurare industriala

La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

• proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de

revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si

amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul

cailor rutiere);

• dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit

de nocivi, combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experienta scazuta a

personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de

toxice. (cianuri – incidentul Falticeni).

• despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren;

• fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii;

• poluarea locala sau zonala determinata de :

a. activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;b. exploatari miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu

impact asupra aerului, apei, solului, vegetatiei;c. trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact

asupra aerului si nivelului de zgomot;d. aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe

combustibil lichid),e. apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului (deseuri);f. fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului.

III. Analiza economica a judetului Bacau

1. Analiza economica sectoriala

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004, PIB/locuitorreprezenta 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt suduljudeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui. În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară, construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat.

Indicele atractvităţii este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare grad deatractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8). Atractivitatea scăzută se manifestă şi în volumul mic al investiţiilor străine directe: 292 mil.

EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România.

De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori,doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile reprezentând87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%), Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus aflându-se judeţul Vaslui cu doar (8,5%).

2. Investitii straine

Oamenii de afaceri europeni se arata tot mai atrasi de oportunitatile pe care judetul Bacau le ofera. Aproape 1.000 de firme cu participare straina la capitalul social au fost infiintate pâna in prezent. Italienii sunt cei mai multi, insa investitiile cele mai mari, reprezentând aportul la capitalul social, le-au facut afaceristii din Marea Britanie. Din luna februarie a anului 2007, la initiativa unor antreprenori italieni, a fost infiintata o asociatie a intreprinzatorilor europeni din România, având ca scop promovarea solidaritatii si colaborarii intre membrii asociatiei, indiferent de tara de provenienta.

De altfel, prezenta investitorilor straini a fost simtita chiar din primii ani de dupa 1990, când, in Bacau, au inceput sa apara mii de afaceri straine. Nu mai vorbim despre firmele românesti care au fost cumparate de investitori straini, in prezent acestea fiind (cel putin o parte dintre acestea) reprezentative pentru economia judetului. Problema oamenilor de afaceri straini, si nu numai, a fost dintotdeauna lipsa de unitate. O incercare timida de a stânge cumva rândurile a fost semnalata pe la inceputul anilor 2000, când pe lânga Camera de Comert se infiintase o structura care se dorea sa reprezinte comunitatea de afaceri italiana. Din pacate, proiectul nu a fost de durata, disparând la putin timp de la aparitie. Dorinta de strânge rândurile a incoltit din nou in rândul intreprinzatorilor straini din judet. Un prim pas facut de acestia a fost infiintarea unei asociatii care sa le reprezinte drepturile si interesele in relatia cu autoritatile statului. Astfel, in luna februarie, a fost infiintata Asociatia Europeana a Intreprinzatorilor in România (AEIR), cu sediul central in Bacau. “Deocamdata, sunt 55 de membri in asociatia noastra. Trebuie, insa, sa subliniez ca organizatia noastra nu este rezervata numai oamenilor de afaceri straini. La acest proiect poate subscrie orice intreprinzator din judet si chiar din toata tara. De altfel, unul dintre scopurile noastre este acela de a promova solidaritatea si colaborarea intre membrii asociatiei, indiferent de tara de provenienta. Prin urmare, ne propunem sa favorizam relatii economico-culturale intre tari europene si România in scopul de a stimula si optimiza investitiile

membrilor asociatiei in România”, a declarat Franco Pironese, presedintele AEIR. El a anuntat ca, in data de 23 martie, la Teatrul Bacovia, va fi lansata, oficial, Asociatia, la eveniment urmând a participa si doi oaspeti straini, respectiv Alfredo Antoniozzi, eurodeputat italian, si Francesco Durantini, consilier local in Roma.

Interesante sunt motivele care i-au determinat pe afaceristii straini sa vina in Bacau. In acest sens, trebuie spus ca un aflux record de straini a fost inregistrat in 1998, când aproape 80 de straini, considerati atunci drept investitori strategici, au demarat afaceri in Bacau. In aceea vreme, oamenii de afaceri straini care isi infiintau firme in România beneficiau de o serie de scutiri de taxe si impozite. Din 2001, insa, toate persoanele, indiferent de tara de origine, au aceleasi obligatii. In prezent, atractia principala o constituie, pe lânga o economie care, inca, mai pulseaza, o infrastructura destul de bine pusa la punct (drumuri europene, aeroport, etc). Cert este ca, pâna in prezent, in evidentele Oficiului Registrului Comertului Bacau, au fost inregistrate nu mai putin de 910 ati comerciale cu participare straina la capitalul social. Dupa provenienta capitalului strain, investitorii italieni ocupa primul loc, cu 350 de firme, activând, in general, in domeniul industriei usoare. Locurile urmatoare sunt ocupate de germani si moldoveni (cu câte 75 de firme), Franta, Turcia, Belgia, SUA, Grecia si Siria (cu 25-50 de firme). “Din punctul de vedere a volumului investitiilor straine, reprezentând aportul la capitalul social al firmelor, cea mai mare suma apartine firmelor din Marea Britanie. Se constata o pondere ridicata a investitorilor care provin din tarile din Europa. Exista insa, si câteva “pete de culoare”, in sensul ca sunt inregistrate si firme mixte la care asociatul strain provine din tari ca India, Japonia, Polinezia Franceza si Insulele Virgine”, a declarat Gheorghita Patrichi, directorul ORC Bacau.

3. Agricultura

Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2006, in regiune, este foarte ridicata 40,74% (superioara celei nationale cu 29,69%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel national, 20,19% provine din Regiunea Nord-Est.

Sectorul agricol , foarte important in activitatea economica a judetului , detine 2,62 % din productia de cereale si 3,4 % din productia din ramura zootehnica . Suprafata totala cultivabila a judetului Bacau este de 323.113 hectare , distribuite astfel :

culturi cerealiere si leguminoase - 54,7 %

culturi de vita-de-vie - 2,4 %

livezi - 1.1 %

fanete - 26,5 %

altele - 12,6 %

Principalele culturi :

grau si porumb - 93,5 % orz si secara - 5 %

floarea-soarelui - 0,7 %

altele - 0,8 %

Exploatatiile agricole mai mari de cinci hectare reprezinta, in judetul Bacau, doar 13% din intreaga suprafata agricola. Acestea insumeaza numai 42.683 de hectare, din care numai 22.664 sint in exploatatii comerciale. “Suprafetele fermelor sint foarte mici in judet – spune directorul coordonator al Directiei pentru Agricultrura si Dezvoltare Rurala, Ioan Chiriac.

Agentia de Plati si Implementare pentru Agricultura (APIA) Bacau, de exemplu, a primit, anul trecut, 31.800 de cereri de plata, pentru numai 136.485 de hectare de teren. Anul acesta au fost 30.300 de cereri, pentru 139.000 de hectare”. Judetul Bacau are 320.000 de hectare de teren agricol, din care sub 140.000 au intrat in plata. Celelalte nu, pentru ca suprafetele lor sint mai mici de cit prevede legea. “Sint modalitati de a rezolva comasarea terenurilor – a opinat Ioan Chiriac -, dar acestea presupun o mare infuzie de capital si implicarea statului. Iata de ce Romania are nevoie de oameni care cunosc fenomenul agricol, care sa ne reprezinte acolo unde se face politica agricola comuna, la Bruxelles, de unde se face o redistribuire a banilor pentru tarile membre ale Uniunii Europene. Pentru ca 50% din bugetul UE este consumat pentru agricultura. Deci, avem nevoie de oameni care sa faca lobby pentru noi”.

In privinta platilor directe pe suprafata de teren, in anul acesta s-au platit, deja, 200 de lei pe hectar in avans, iar platile – crede directorul coordonator al DADR – se vor incheia pina la sfirsitul anului. In anul 2008, s-au dat 200 de lei pe hectar numai ca valoare de minim, adica pentru nu mai mult de 120 de hectare pe exploatatie. In judetul Bacau s-au facut, deja, plati pentru 7.600 de fermieri. “Nu sint probleme deosebite la platile pe anul 2009, dar sint unele intirzieri, in unele zone in care sumele alocate au fost mai mici decit solicitarile – a precizat Ioan Chiriac. Au fost rezolvate o mare parte dintre problemele fermierilor care nu erau eligibili in urma controalelor care s-au facut. In primavara. circa 8.000 de fermieri erau exclusi de la plata, dar numarul lor a scazut la 3.200. Au fost probleme de suprapunere de suprafete, cu declararea de proprietati in alte zone decit cele reale”.

Fondul funciar dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2007, ha

BACAU Regiunea Nord EstSupr.totala 662.052 186.085Supr.agric. 320.552 2.142.507

Din care: sector privat 317.121 2.081.047Arabil 186.085 1.394.295Pasuni 85.215 490.576Fanete 39.201 202.245

Vii 7.209 34.544Livezi 2.842 20.847Paduri 282.549 1.231.703Ape 14.787 73.452

Alte suprafete 44.164 237.321

Exploatarile forestiere au o contributie insemnata prin volumul de masa lemnoasa extrasa din judetul Bacau si prin marile suprafete impadurite existente (282.549 ha - 2006).

Datorita lipsei unor programe de investitii si a slabei retehnologizari a industriei de prelucrare a lemnului si mobilei, in loc sa se desfaca la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea si revitalizarea acestui sector economic, se inregistreaza, in ultima perioada, mari cantitati de materie prima bruta la export (cherestea si profile), fapt a condus la o exploatare nerationala a fondului forestier si la o degradare a mediului inconjurator.

Rasinoase 208,9Fag 339,0Stejar 27,3Diverse specii tari 78,5Diverse specii moi 59,2TOTAL 712,9

4. Industria

Principalele ramuri ale industriei sunt :

industria extractiva ( petrol , gaze naturale , carbune , sare ) industria chimica si petrochimica

o unic producator de cauciuc sintetic

o principalul producator de acid sulfuric si ingrasaminte

industria constructoare de masini

industria lemnului

industria alimentara

o In judetul Bacau se afla unicul producator si exportator de carne de pui si de porc , agreat de Comunitatea Europeana

industria hartiei ( unic producator de hartie de ziar )

industria usoara

Exporturile reprezinta 21,9 % din productia industriala a judetului , pricipalele produse comercializate peste granite fiind : ingrasaminte , cherestea , mobile , hartie , materiale textile , produse alimentare , produse de imbracaminte si incaltaminte . La momentul actual , mai mult de 24000 de companii sunt inregistrate la Camera de Comert a judetului Bacau, cu capital social total de 1,3 miliarde $ ( in anul 2000 ). Capitalul strain insumeaza mai mult de 43,4 milioane $ , provenind din 48 de tari , fiind investit in 702 companii din care 90 % sunt implicate in activitati de productie .

Sub aspectul dezvoltarii industriale judetul Bacau se situeaza printre primele judete ale Romaniei. Activitatea s-a desfasurat in anul 2008 in 7792 intreprinderi active, din care 13% cu activitate principala de industrie, iar 80% cu activitate in domeniul serviciilor, in judetul Bacau functioneaza unitati importante de exploatare a petrolului, avand un inalt potential tehnic si profesional, cum sunt: SC Foraje Sonde Total SA Moinesti, fondata in anul 1950. SC Foraj Sonde SA Targu Ocna, creata in 1952 a pus in exploatare pana in prezent mai mult de 650 puturi de medie si mare adancime. Industria carbunelui, reprezentata in judetul Bacau de Exploatarea Miniera Comanesti, are o veche traditie, carbunele de buna calitate rezultat din acest bazin fiind apreciat pentru utilizarea sa in cadrul centralelor elec-trice si de termoficare.

Extractia sarii este o activitate cunoscuta in judetul Bacau inca de la inceputul secolului al XVI-lea. in prezent, in instalatiile de preparare cu o capacitate de 370 mii tone anual, dotate cu moderne utilaje si instalatii se obtin pro-duse de o calitate superioara apreciate pe piata interna si in strainatate. Pentru toate produsele de sare gema con-tinutul de clorura de sodiu este de minim 97,5%.

Industria prelucratoare detine ponderea cea mai ridi-cata din totalul productiei realizate in judet si are ca principale componente: industria de prelucrare a petrolului, chimica, alimentara, de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei, usoara, constructoare de masini, producatoare de energie electrica si termica.

5. Sectorul serviciilor

5.1 Sectorul de telecomunicatii

Judetul Bacau cunoaste in continuare o evolutie a sectorului serviciilor comparativ cu nivelul national. Sectorul telecomunicatiilor este foarte dezvoltat producatorii descoperind in aceasta zona una productiva. Fiind o parte parte importanta a infrastructurii nationale acesta a evoluat continuu, abordând în functie de necesitati atât solutii calitative cât si cantitative.

În toate localitatile urbane si în cele rurale din judet, sunt instalate, de catre principalul operator de telefonie fixa, Romtelecom, centrale telefonice digitale. Retelele locale si interurbane sunt noi si functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua interurbana si internationala. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel national si international.

Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura,incepand cu anul 2006, servicii de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit este UPC.

Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat servicii variate.Intreaga arie damboviteana este acoperita de operatori de telefonie precum:Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp si de asemenea RCS&RDS, ofera servicii de telefonie fixa si mobila, nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante.

5.2 Radio si televiziune

Un alt serviciu disponibil in judetul Bacau este cel de radio. Aici sunt 2 posturi de radio ce transmit local: Radio ALFA si Radio AS-Bacau, insa sunt alte 22 posturi de radio ce au acoperire pe suprafata acestui judet.

Serviciul televiziune este mult mai dezvoltat, fiind 4 posturi de televiziune locala: ALFA TV, 1 TV, EURO TV, TV BACAU. Furnizorii de televiziune sunt diversi, oferta lor fiind acceptabila pentru toate categoriile de persoane.

5.3 Serviciile postale

Serviciile postale sunt asigurate in proportie de 78% de Posta Romana, ce are 68 de oficii postale in judetul Bacau. Serviciile asigurate de Posta Romana sunt completate si de alte tipuri de curierat, printre care se inscriu: Serviciul Prioripost, SC The MailMan, Curier Pedestru, etc.

Serviciile oferite sunt atat serviciile traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa), cat si servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasari si plati, servicii bancare si asigurari si alte servicii suplimentare pentru clienti.

5.4 Sistemul bancar

Sistemul bancar cunoaste o dezvoltare ampla in ultimii ani, deschizandu-se pana la 18 sucursale teritoriale si 85 de agentii in ultimii 5 ani. In topul preferintelor bacauanilor se afla BCR si BRD, ele avand totodata si cele mai numeroase agentii deschise pe suprafata judetului.

6. Comertul

Judetul Bacau avea, la sfirsitul anului trecut, 11.523 de societati comerciale active, cu o cifra de afaceri de peste 4.490 de milioane de euro si cu un profit brut de aproape 341 de milioane de euro. Aici lucrau aproape 87.500 de salariati, cu o productivitate pe fiecare lucrator de peste 51.000 de euro. Fata de anul 2007, anul trecut toti indicatorii luati in calcul de acest studiu erau in crestere, cu exceptia pierderilor economice, care au fost in scadere. Astfel, numarul societatilor comerciale cu activitate a crescut în anul 2008 fata de anul 2007 cu 5,91%, de la 10.880 în anul 2007, la 11.523 în anul 2008. Cifra de afaceri a crescut în anul 2008 cu 32,58% fata de anul 2007, de la 3.386,86 milioane de euro în 2007, la 4.490,30 în 2008. Profitul brut a crescut cu 56,77%, de la 217,27 la 340,62 milioane de euro. Rata profitului a crescut cu 18,16 %, de la 6,42 la 7,59% în anul 2008, iar pierderile înregistrate sint cu 29,96% mai mici. Numarul de salariati a scazut cu 1,40%, dar productivitatea a crescut cu 34,46%.

7. Turismul

Statiunea Slanic-Moldova este principala zona turistica care atrage vizitatori atat pentru recreere cat si pentru tratament. Statiunea este renumita pe plan international datorita factorilor terapeutici deosebiti si asezarilor pitoresti, fiind numita pe drept cuvant "Perla Moldovei". Aproape de Slanic-Moldova se afla si minele de sare de la Tg.-Ocna, salina fiind o pretioasa sursa naturala pen-tru tratarea unor boli.

Capacitatea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica existente la 31 iulie 2000 in judetul Bacau era de 4116 locuri, din care 2102 locuri in cele 13 hoteluri din judet.

Dintre obiectivele turistice din judetul Bacau amintim:

Lacuri: Balatau (lac de baraj natural, monument al naturii, situat in Muntii Nemira si format in vara anului 1883 in urma unor alunecari de teren si a unor ploi torentiale), Poiana Uzului, Belci.

Rezervatii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei, este recunoscut mai ales prin numeroasele specii de plante), Padurea Slanic Moldova, Poiana Sarariei, Padurea Runc, Padurea Arsura, Rezervatia de arini Dofteana, Stejarul din Borzesti.

Statiuni: Slanic Moldova (situata la 84 km de Bacau, pe valea Slanicului, in Carpatii Orientali) - numita si Perla Moldovei, statiunea este renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si metabolism si in tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare, a bolilor associate (cum ar fi neurastenia si bolile profesionale); Tg. Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii procentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport.

Monumente istorice: ruinele Curtii Domnesti (Bacau, 1481), urme de asezari dacice (Horgesti, sec.1 - 2 e.n), vestigii romane (la Tg.Ocna).

Biserici: Biserica din Borzesti, construita de Stefan cel Mare (1493), in amintirea prietenului sau din copilarie, Gheorghita, omorat acolo de catre tatari; Manastirea Raducanu (construita la Tg.Ocna de Radu Racovita (1664), adaposteste mormantul scriitorului si revolutionarului Costache Negri).

Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului.

Turismul in judetul Bacau dispune de importante resurse ce constau in peisaje naturale , monumente istorice , muzee , case memoriale , localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si climaterice .

IV.Analiza capitalului social al judetului Bacau

1. Populatia

Densitatea judetului Bacau, calculata ca raport intre populatia stabila (752761 persoane) si suprafata este de 113,7 locuitori/km2, cu 20,8% mai mare decat media tarii. La 1 iulie 2006 populatia urbana a avut o pondere de 49,8%. Miscarea naturala a populatiei este redata cel mai bine de catre ratele la 1000 locuitori, in anul 2000, judetul Bacau a inregistrat o rata a natalitatii de 11,9% mai mare cu 13,3% decat natalitatea inregistrata la nivelul tarii.

Fata de 2000 acest indicator a scazut cu 1,7%. in ceea ce priveste rata mortalitatii, judetul Bacau se situeaza cu o rata de 10,1%, mai mica cu 11,4% decat cea inre-gistrata pe total tara, si cu 7,3% mai mica fata de anul 1996. Rata mortalitatii infantile (decese sub 1 an la 1000 nascuti-vii) de 28,3%0 este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Romaniei cu 52,2%. Nuptialitatea, un alt indicator important in demografie, a fost in judetul Bacau in anul 2000 de 6,3%0, cu 3,3% mai mare decat cel inregistrat la nivel national. Nuptialitatea a inregistrat scaderi de la an la an in perioada analizata, fiind in anul 2000 cu 7,4% mai mica decat cea inregistrata in anul 1996.

La divortialitate, judetul Bacau ocupa primul loc pe regiune, fiind cu 46,7 % mai mare decat media tarii. Din pacate acest indicator a inregistrat o evolutie inversa nuptialitatii in perioada 1996-2000, in anul 2000 fiind de 2,01%0, cu 13,6% mai mare decat in 1996, dar mai mica decat in anul 1999 cu 11,1%. Speranta de viata in perioada 1998-2000 a fost de 67,3 ani pentru barbati si 73,7 pentru femei.

Populaţia judeţului Bacău, care este acum una dintre cele mai tinere din ţară, va îmbătrîni din ce în ce mai mult în următorii ani. Aceasta este concluzia unei analize realizate de către Eugenia Harja, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Bacău. Conform Eugeniei Harja, proiectarea populaţiei pe medii şi sexe în perioada 2003-2015 s-a făcut luînd în considerare judeţul Bacău ca o zonă ‘închisă’, adică fără a fi luate în calcul plecările sau intrările posibile ale populaţiei în şi din judeţ. Potrivit analizei directorului DJS, se observă că mortalitatea prezintă o anumită stabilitate în timp, mai ale pe perioade scurte. Conform calculelor realizate în perioada 1999-2001, speranţa de viaţă la naştere a băcăuanilor era de 70,58 de

ani, diferită pe medii de viaţă: 71,55 ani la oraşe şi 69,42 în zonele rurale. Speranţa de viaţă este, totuşi, diferită pe sexe, în sensul că femeile trăiesc mai mult ca bărbaţii, 74,31 ani faţă de 67,16 ani. Harja precizează că, în calculul de perspectivă ia în considerare speranţele de viaţă pe sexe, dar distinct pe cele două medii: 73,43 de ani pentru femeile de la ţară, 75,21 de ani pentru femeile de la oraş, 65,92 de ani pentru bărbaţii de la ţară şi 68,11 ani pentru bărbaţii de la oraş.

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale fertilităţii şi natalităţii, precum şi datorită înaintării în vîrstă a generaţiilor, ‘structura pe grupe mari de vîrstă va continua să se modifice în sens negativ’, afirmă Eugenia Harja. Astfel, va scădea ponderea tinerilor, dar va creşte ponderea populaţiei vîrstnice. Vârsta medie a populaţiei va creşte de la 36,5 ani la 37,2 ani (^1,2 la sută), creşterea fiind mai puţin pronunţată în zonele rurale, de la 37,1 ani la 37,8 ani (^1,9 la sută) faţă de urban, de la 35,8 ani la 36,4 ani (^1,7 la sută). Din analizele realizate la DJS, de la o populaţie de 706.623 de persoane, în 2002, judeţul Bacău va junge la 701.562 în 2010 şi la 694.607 în 2015. În 2015, copiii de pînă la 14 ani vor avea o pondere de 16,3 la sută din total, persoanele cu vîrste de 15-59 de ani, 63 la sută, iar băcăuanii de peste 60 de ani vor fi 20,4 la sută din totalul locuitorilor judeţului.

Dinamica pe medii a fost diferită, localităţile urbane înregistrând o scădere a populaţiei cu12,12% (un singur oraş, Dărmăneşti, înregistrând creştere demografică), în timp ce mediul rural a înregistrat o creştere cu 4,13%. Populaţie urbană: 46,2%. Structura pe sexe: 50,6% feminină, 49,4% masculină. Structura pe grupe de vârstă: tineri 20,3%, adulţi 61,3%, vârstnici 18,4%. Vârsta medie a populaţiei judeţului Bacău: 36,5 ani. Populaţie activă: 336017persoane (47,6% din totalul populaţiei). Structura etnică: români 97,47%, rromi 1,68%, maghiari 0,61%, ceangăi 0,11%. Confesiuni: ortodoxă 81,43%, romano- catolică 16,93%, penticostală 0,52%. Densitatea populaţiei: 107 loc/kmp (locul 7 pe ţară). Aşezările omeneşti sunt reprezentate de 3 municipii (Bacău – 175500 loc., al XII-lea oraş în ierarhia urbană naţională, Oneşti –51416 loc.,Moineşti – 24210 loc.), 5 oraşe ( Comăneşti –23679 loc., Buhuşi – 18745 loc., Dărmăneşti –14194 loc., Târgu Ocna –13577 loc., Slănic Moldova – 996 loc.) şi 85 comune cu 491 de sate, din care 5 aparţin oraşelor. Cea mai populată comună este Dofteana (10928 loc.)

2.Resursele de munca

Resursele de munca ale judetului, la sfarsitul anului 2000 erau de 454,5 mii persoane, in crestere cu 2,2% fata de 1996. in perioada 1996-2000 populatia activa civila (de 276,0 mii persoane in 2000), a avut o tendinta contrara, de scadere (-13,7% in 2000 comparativ cu 1996). Numarul somerilor inregistrati (26,2 mii persoane la sfarsitul anului 2000 cu rata somajului 9,5% care a scazut cu 15,5% ajungand la 175,5 mii persoane) a urmat un trend oscilant, maximum fiind atins la sfarsitul anului 1999, cu un numar de 36,5 mii persoane si o rata a somajului de 13,2%.

3.Somajul

In judetul Bacau se constata scaderea ratei somajului.Astfel spre deosebire de anul 2005 cand se inregistra un numar de 15.832 la sfârsitul anului 2008 erau înregistrati 11.715 someri,din care 5.386 erau femei.In ceea ce priveste rata somajului in functie de nivelul de instruire se observa rata foarte mare a somajului la nivel primar, gimnazial si profesional(9802 persoane).Urmeaza apoi nivelul liceal si postliceal(1543 persoane),universitar(370 persoane). Rata somajului în judetul Bacau, calculata în functie de populatia activa, a fost de 5,4%.

Populatia activa, populatia ocupata si someri inregistrati

2006 2007 2008Populatia activa-total 214,9 211,4 214,2Populatia ocupata 199,1 198,5 202,8Someri inregistrati 15,8 12,9 11,4

4.Populatia scolara

In anul scolar 2000/2001 reteaua unitatilor de invata-mant cuprindea: 89 gradinite, 538 scoli primare si gimnaziale, 32 licee, 8 scoli profesionale, 3 unitati postli-ceale si de maistri si 2 universitati.

Inspectoratul Şcolar al judeţului Bacău este un important centru regional pentru:  -resurse educaţionale şi consiliere pentru cadrele didactice în domeniile curriculum, management, cooperare şi integrare europeană, relaţie şcoală- comunitate;  -evaluarea  activităţii didactice şi manageriale;  -formarea  continuă;  -pilotare a programelor naţionale de reformă (generalizarea grupei mari pregătitoare pentru şcoală).   Dezvoltarea profesională continuă, iniţiativa, eficienţa, lucrul în echipă comunicarea şi creativitatea sunt caracteristicile educaţionale ale activităţii echipei de inspectori şi specialişti din cadrul Inspectoratului Şcolar al judeţului Bacău.

V. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic

1. Puncte tari

A. Economic

Mediu de afaceri atractiv Mediu antreprenorial atractiv si dinamic

Traditia industriala a judetului Bacau

Diversitatea domeniilor de activitate a firmelor

Sector dezvotat al prelucrarii si exploatarii lemnului

Dezvoltarea puternica a sectorului serviciilor si a comertului

Structuri industriale diversificate care faciliteaza cooperarea inter si intraramuri economice

Existenta unei game variate de materii prime necesare industriei

Numar mare de investitori straini

Relieful,clima si calitatea solului favorizeaza dezvoltrea agricola(pomicultura,cresterea animalelor);

Proiecte pentru modernizarea infrastructurii judetului;

B. Social

Resurse de educare,formare si instruire bune,programe special pentru modernizarea unitatilor de invatamant;

Existenta centrelor universitare

Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamant public, acesta asigurand o acoperire foarte buna a tuturor domeniilor de calificare

Existenta unor specialisti calificati in domeniul consilierii si orientarii pentru cariera

Existenta unui numar mare de ONG-uri specializate in furnizarea de servicii sociale

C. Ecologic

Existenta unor zone intinse acoperite de paduri, avand un rol important in asigurearea echilibrului ecologic

Spatiul rural neafectat, foarte curat

Capital natural de valoare deosebita

Existenta mai multoru cursuri de apa ce izvorasc din zona

Resurse umane specializate in protectia mediului

Existenta unor autoritati publice din regiune in implementarea de proiecte din domeniul protectiei mediului cu finantare externa sau interna

Structuri administrative operationale in managementul instrumentelor structurale

2.Puncte slabe

A. Economic

Disparitati puternice intre mediul rural si cel urban Cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/locuitor dintre toate

regiunile (71,7% din media naţională - 2002) Lipsa fondurilor administratiei publice locale Productivitatea muncii inferioară celei naţionale Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate, precum şi legături aeriane

deficitare Resurse de subsol (hidrocarburi) limitate şi tăieri masive a pădurilor

Preponderenta structurilor industriale caracterizate printr-o utilizare excesiva a fortei de munca si a materiilor prime

Somaj ridicat Insuficienta cooperare intre cercetare si industrie Regresul pietei traditionale Lipsa unui sistem informational adecvat sustinerii activitatilor din toate

ramurile economiei, in vederea diversificarii activitatii productiei Existenta in mediul urban a siturilor industriale abandonate

B. Social

Somaj ridicat Corelarea deficitara a cererii de munca cu oferta de munca de pe piata Neconcordanta intre calificarea resurselor umane din administratiile publice

locale si atributiile inscrise in fisa postului Vulnerabilitatea structurală a populaţiei datorită plecării masive a bărbaţilor

la muncă în stăinătate, agravată de tendinţa de limitare a ofertelor pentru femei (preconizată criză a industriei uşoare)

Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural (59.23%); Grad scăzut al populaţiei ocupate în domeniul serviciilor, inclusiv în

construcţii; Rata mortalitatii infantile ridicata

C. Ecologic

Implementarea necorespunzatoare a politicilor pentru minimizarea / reciclarea deseurilor rezultate din activitatile economice

Lipsa lucrarilor pentru combaterea alunecarilor de teren si a eroziunii solului Nivel scazut al managementului informatiilor de mediu Nivel scazut al constiintei publicului pentru problemele de mediu Zone industriale afectate de poluare Companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protectia mediului Sisteme de canalizare si statii de epurare a apelor invechite din punct de

vedere fizic si moral

3.Oportunitati

A. Economic

Cresterea numarului de investitori Mediatizarea oportunitatilor de afaceri din judet Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită amplasării regiunii

pe viitoarea graniţă de est a Uniunii Europene: zone de concentrare pentru logistica produselor destinate comerţului cu Estul Europei

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor industriale, ştiinţifice şi a incubatoarelor de afaceri;

Modernizarea aeroporturilor din regiune pot susţine mediul de afaceri regional şi pot devini puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale

Materii prime: materiale de construcţii, lemn capabile să atragă investitorii străini;

Reorientarea bancilor in vederea sprijinirii infiintari si dezvoltarii sectorului IMM-urilor

Cresterea numarului IMM-urilor care sunt capabile de crearea de noi locuri de munca

Mediu favorabil pentru actiuni inovatoare Accesul la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene

B. Social

Experienţă profesională şi infuzie de capital provenind de la persoanele care lucrează în străinătate

Numarul companiilor care gasesc in aceasta zona conditii de stabilitate si resurse umane utilizabile pentru investii este in crestere

Ponderea nevoilor de calificare arata o tendinta de crestere pentru calificari tehnice cu studii medii si superioare

Cadru legistaliv flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilor profesionale prin sistemul de invatamant

Existenta unui program de infiintare de campusuri scolare Aparitia agentilor de munca temporara

C. Ecologic

Promovarea investitiilor de mediu in zonele de risc ecologic Oportunitatile de finantare a proiectelor prin intermediul Fondurilor

Structurale si de Coeziune in scopul solutionarii problemelor de mediu Legiferarea si implemenatarea Fondului de Mediu in Romania Legistalia de mediu armonizata aproape in totalitate cu cea europeana Elaborarea in regiune a unor proiecte judetene de actiune pentru protectia

mediului

4.Amenintari

A. Economic

Lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala pe fondul accentuarii lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economica a tarii;

Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre dupa accederea Romaniei in U.E.;

Creşterea în continuare a gradului de saracie a populaţiei in judet Extinderea zonelor afectate de dezastre naturale (alunecari de teren,

inundatii) Marirea discrepantei intre mediul urban si cel rural

Posibilitatea neadaptarii agentilor economici locali la conditiile de calitate impuse de Uniunea Europeana

Invadarea pietei cu produse din import Riscul necorelarii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii si nevoile

de echipare a zonelor cu potential de dezvoltare a IMM-urilor Competitia neloiala datorata pietei negre

B. Social

Scaderea populatiei tinere si imbatranirea populatiei Extinderea practicarii muncii la negru Migrarea fortei de munca calificate catre tarile membre ale Uniunii Europene Nivelul scazut al salariilor din invatamant si cercetare Continuarea scaderii ppopulatiei Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaţiei în regiune

C. Ecologic

Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu Problema mediului nu este o prioritate centrala a autoritatilor in toate zonele Slaba dotare a structurilor care sa intervina in situatii de urgenta, a unui

dezastru ecologic Intarzieri in aplicarea programelor de investitii pentru conformarea

instalatiilor industriale

VI. Concluzii si propuneri

Intr-o acceptiune foarte generala a conceptului, dezvoltarea durabila cuprinde ideea dezvoltarii fara epuizarea resurselor prin trecerea dincolo de limita de suportabilitate si regenerare a ecosistemelor. Fundamentul pentru acest concept este necesitatea integrarii obiectivelor economice cu cele ecologice si de protectia mediului.Formele grave de manifestare a deteriorarii componentelor mediului inconjurator au impus schimbarea acestei optici.

O strategie de dezvoltare a Judeţului Bacau (justificata prin necesitatea asezarii economiei pe o traiectorie de crestere/dezvoltare continua pe termen lung)

va trebui sa tina seama, sa se articuleze Strategia Nationala de Dezvoltare Economica, conceptele, politicile cu obiective promovate la nivel naţional cu cele de interes teritorial, judetean.

In acest context, se remarca faptul ca in Romania, decidenţii au adoptat rapid, după 1989, conceptul de dezvoltare durabila si, formal, acesta apare in documente precum:

• Environmental Strategy Paper, elaborata de Banca Mondială, 31 iulie, 1993;• Legea Protectiei Mediului nr. 137, 1995;• Legile nr. 26/1996 (Codul Silvic), nr. 107/1996 (gestiunea si protectia apelor), Ordonantele Guvernului 625/2000 (regimul ariilor naturale protejate, conservarii habitatelor naturale, a florei si faunei solubile), 243/2000 (protectia atmosferei), 78/2000 (regimul deseurilor) etc., toate aceste reglementari consacra conceptia europeana conform careia mediul constituie „un obiectiv de interes public major” si face parte din strategia generala de dezvoltare durabila;• Strategiile protectiei mediului, elaborate periodic de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. In această viziune: „dezvoltarea durabila inseamna in plan material mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare. In plan spiritual, dezvoltarea durabil inseamna mult mai mult, inseamna conservarea mostenirii faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si de cei de azi si dezvoltarea capacitatii de creatie in viitor a elitei celor care ne urmeaza”;• Constitutia Romaniei, varianta anului 2003, art.35 prevede ca: „Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu sanatos si echilibrat ecologic”;

Capitalul natural-antropic al judeţului Bacau in perspectiva elaborarii strategiei de dezvoltare durabilaSe poate considera ca subordonarea unei strategii (ca metodologie) a conceptului de dezvoltare durabila – tipic secolului al XXI-lea – este un demers necesar al decidenţilor atât la nivel national, cat si regional la nivel judetean, dand credibilitate strategiei pe termen lung, inlesnind integrarea in strategia nationala (prin elemente comune) si rezonand cu preocuparile la nivel european si global de a asigura integrarea mediului inconjurator in preocuparile oamenilor de a accede la o condiţie economica mai buna si la un statut social mai ridicat.

Trebuie inteles insa, ca dezvoltarea durabila are interpretari diferite, in functie de nivelul de dezvoltare al spatiului la care se refera, nivelul de cultura, calitatea gestiunii teritoriului asa incat, conceptul trebuie adaptat.

Ca o prima secventa in derularea procesului de elaborare a unei Strategii de dezvoltare socio-economica poate fi mentionata analiza premiselor entitatii (localitate, judet, tara), pentru care se elaboreaza strategia.Resursele naturale, starea economiei, calitatea mediului sunt tot atatea coordonate de care trebuie sa se tina seama in propunerea de strategie.Intr-un astfel de proces complex trebuie avute in vedere anumite conditionalitati care impun obiective, etape, actiuni specifice. Pot fi menţionate dintre conditionalitati:

ecozonarea teritoriului;

monitoringul mediului; identificarea surselor de poluare; obligaţii internaţionale.

De o deosebita importanta este acţiunea de dezvoltare a conceptelor, principiilor şi instrumentelor de mediu la care se apeleaza in elaborarea strategiei. Această secventa reflecta, in fapt, vointa politica de a face o reala protecţie a mediului, locul pe care aceasta problemă il ocupa in politica socio-economica afactorilor de decizie.

Urmeaza o etapa de identificare si precizare a componentelor strategiei de dezvoltare socio-economica. Cu toate ca practica internationala in acest domeniu nu are o vechime mai mare de 20 de ani, se considera ca o strategie la nivel national trebuie sa aibă o componentă legislativa, o componentă administrativ-instituţionala, componente economico-tehnologice, componente informativ-educative, nefiind neglijat factorul social, precum si colaborarea internationala.In continuare este necesara fixarea obiectivelor strategiei, care are anumite orizonturi de timp (imediate, termen scurt, termen mediu şi termen lung) sau de spatiu (locale, regionale, naţionale, continentale sau globale).

In sfarsit, ca o secventa urmatoare se mentionează Elaborarea Planurilor Strategice de Actiune, actiune ce consta in listarea de Programe, Proiecte ce urmaresc sa solutioneze problematici de dezvoltare socio-economica, in ordinea importantei, prioritatilor, efectelor posibile. Aceste Planuri Strategice de Actiune vor fi dublate de planuri de Implementare; intocmite pentru fiecare Proiect sau Program, cu mentiunea duratei, fondurilor, responsabililor si altor elemente necesare realizarii propriu-zise a actiunii. Fiind un proces dinamic, complex toate aceste elemente si secvente mentionate trebuie evaluate periodic, ca efecte si eficienta si adaptate continuu la realitatile vietii.

VII. Anexe

Manastirea Casin

Castelul Rosu

Salina Targu Ocna

Slanic Moldova

VIII. Bibliografie

M. Berca – “Capitalul natural - antropic al judetului Bacau din

perspectiva strategiei dezvolatrii durabile” , ed Polirom, anul

2007

Consiliul Judetean Bacau – www.csjbacau.ro

Primaria judetului Bacau – www.primariabacau.ro

Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Directia Judeteana de Statistica Bacau – www.bacau.insse.ro

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau –

www.bacau.anofm.ro

www.bacaul.ro

www.agendabacau.ro