Pozitia Judetului Ialomita in Cadrul Regiunii Sud Muntenia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Ialomita in cadrul

regiunii Sud-Muntenia

Student: Ionascu Anca

Grupa 1329, Seria B

2011

Cuprins:

I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita

1.1. Pozitia geografica

1.2. Vecini

1.3. Suprafata si structura acesteia

1.4. Relieful

1.5. Reteaua hidrografica

1.6. Clima

1.7. Resurse naturale

1.8. Populatia si structura acesteia

II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita

2.1. Agricultura

2.2. Industria

2.3. Serviciile

III. Spatiul rural al judetului Ialomita

3.1. Populatia

3.2. Ocupatia

3.3. Forta de munca

3.4. Infrastructura fizica si sociala

IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita

V. Concluzii si propuneri

2

Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii

Sud-Muntenia

I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita

1.1. Pozitia geografica

Judetul Ialomita se afla n partea de sud-est a tarii, n Cmpia Baraganului, diviziune

estica a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si

importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul

Marii Negre.

Fig. 1. Pozitia judetului Ialomita in cadrul Romaniei

Coordonate geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt urmatoarele:

spre Nord 44051latitudine nordica (la nord de satul Malu Rosu, comuna Jilavele);

spre Sud - 44020 latitudine nordica (la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetesti);

spre Est 28006 longitudine estica (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica);

spre Vest 26018 longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea, comuna Brazii).

3

1.2. Vecini

Vecinii judetului Ialomita sunt:

la Nord - judetele Braila si Buzau ;

la Nord-Vest judetul Prahova ;

la Vest judetul Ilfov ;

la Sud judetul Calarasi ;

la Est judetul Constanta

Fig. 2. Vecinii judetului Ialomita

1.3. Suprafata si structura acesteia

Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9% din supfafata totala a tari,

din care : 3.736 km2 suprafata agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2

terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri neproductive.. Resedinta judetului este

Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita.

La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era

urmatoarea: 3 municipii (Slobozia,Fetesti,Urziceni) si 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti,

Fierbinti-Targ), 49 comune si 130 sate. Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute

comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tranzit intre Orient (prin Constanta) si

Occident.

1.4. Relieful

Judetul Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane

ocupand circa 2/3 din Campia Baraganului, fiind dominat de campuri tabulare intinse si

lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii,

9% Campiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si campiei de divagare Arges Buzau.

4

Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima

lacustra.

Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre

est. Zona cea mai inalta 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei

alaturandu-i-se Piscul Crasani 81 m si Campul Grindu 71 m. Altitudinea minima este de 8

m, in nordul incintei indiguite a Bratului Borcea.

1.5. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :

ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.),

Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca

(1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2),

Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si

altele.

lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;

lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adancimi de 2 7

m in lunci si 5 30 m in cea mai mare parte a judetului.

Au fost identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni, cu o

temperatura de 400C.

Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt principalele colectoare hidrografice ale judetului.

Dunarea, ce delimiteaza la est judetul, curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa

Fetesti, Bordusani, Facaeni, Vladeni) si Dunarea pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un

singur curs la 3 km de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei, initial cu

stuf, lacuri si paduri, azi utilizata agricol, dupa amenajarile din anii 50-60 si doar pe margini

forestier. La Giurgeni, Dunarea are un debit mediu multianual de 6.040 m.c. / s din care 61%

se scurge pe Borcea si 39% pe Dunare.

Raul Ialomita intra in judet in amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinti-Tirg). El

izvoraste din Muntii Bucegi si are 417 km lungime si 10.350 km2 suprafata bazinului

hidrografic. Pe teritoriul judetului curge pe ultimii 212 km, cu o panta medie a profilului

longitudinal de 0,025%. La intrarea in judet debitul este de 14,5 mc/s apoi primeste raul 5

Prahova, langa satul Patru Frati (comuna Adancata) ce are debit de 27,3 mc/s , iar la Urziceni

pe Sarata (0,2 mc/s).

Caile navigabile: Teritoriul judetului Ialomita este strabatut de o retea hidrografica

bogata, reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche si de

raurile Ialomita si Prahova. Reteaua lacurilor cuprinde lacurile de lunca Piersica si Bentu,

lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile: Ezer, Strachina, Fundata, Saratuica, Maia,

Ratca, Malu Rosu.

1.6. Clima

Judetul Ialomita este sub influenta climei temperat-continentale cu nuante excesive in

partea de nord si vest, caracterizandu-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o

amplitudine termica anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii in cantitati reduse; in

ultimii 3 ani fenomenul specific zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra

ciclului vegetativ al plantelor. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa intre

2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu

cer acoperit 130 de zile. O alta caracteristica a climei judetului lalomita o constituie regimul

vanturilor. Directiile lor predominante fiind din nord-est si nord.Valorile temperaturii medii

anuale sunt cuprinse intre 10,5-11C .

Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia

700 mm/an (rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua (75-100 zile anual).

Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti),

catre Sud-Est (11,10 C la Fetesti). Minima absoluta a ajuns pana la 32,50C la Armasesti (25

ian.1942), iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o

amplitudine termica maxima de 76,50C.

Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an, cele mai mici fiind

repartizate in Lunca Dunarii, iar cele mai mari fiind in restul judetului. Vanturile au ca directii

dominante nord-est, nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul, baltaretul si

suhoveiul.

Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%. Dintre fenomenele climatice

caracteristice se remarca inghetul, bruma si viscolul, in perioada rece, seceta, roua si grindina,

in perioadele calde ale anului.

1.7. Resurse naturale6

Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si

brun roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate solonceacuri si

soloneturi (800 ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una

dintre bogatiile judetului Ialomita.

Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de :

petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;

loessul cu o textura foarte fina Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ;

nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ;

namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.

izvoare sulfuroase(peste 100 m) la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.

izvoare termale de adancime(peste 3.000 m) Giurgeni, Amara.

Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, intalnindu-

se urmatoarele tipuri :

de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare

furajera;

de silvostepa, in sud-vestul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului,

Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer,

garnita, salcam ;

de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in padurile de la Redea (com. Ion Roata),

Cornatele (com. Cosambesti), Beslesti Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care

cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul

cainesc, macesul, cornul, sangerul.

de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni,

Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;

lacustra orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei,

cucuta de apa, piciorul cocorului ;

alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa

ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel :

animale de stepa si de padure : popandaul, harciog, orbete, soarecele de camp, dihor de

stepa, iepure de camp, prepelita, potarniche, soarecele de camp, nevastuica, capriorul,

7

mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau,

soparla de stepa, soparla de camp.

S-au mai semnalat : bizamul, cainele enot, vrabia spaniola. Pana in 1940 (in vestul

judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa

1945.

pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocarlia, cioara,

vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potarnichea, vrabia, sitarul,

lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc.

ihtiofauna este alcatuita din : bibanul, platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn,

nisetru, morun, etc.

O parte importanta din fauna judetului Ialomita este de valoare si interes cinegetic,

constituind o resursa pentru dezvoltare locala durabila.

1.8. Populatia si structura acesteia

La recensamintele organizate in ultimele decenii, populatia judetului a inregistrat

urmatoarele cifre:

Tab.1. Populaia si densitatea populaiei la recensminte

Judeul IalomitaNumrul

locuitorilorLocuitori / km2

29 decembrie 1930 205844 46.225 ianuarie 1948 244750 55.021 februarie 1956 274655 61.715 martie 1966 291373 65.45 ianuarie 1977 295965 66.57 ianuarie 1992 306145 68.618 martie 2002 296572 66.6

Sursa: INSSE Ialomita

Tab. 2. Organizarea administrativ a judeului Ialomia la 31 decembrie

Suprafaa total a judetului Ialomita : 4453 KM (mediul urban: 395 KM mediul rural: 4058 KM )

Ialomia Numrul oraelor din care: Numrul Numruli municipiilor municipii comunelor satelor

2000 4 3 49 1302001 4 3 49 1302002 4 3 49 130

8

2003 4 3 50 1302004 7 3 52 1272005 7 3 58 1272006 7 3 59 1272007 7 3 59 1272008 7 3 59 1272009 7 3 59 1272010 7 3 59 127

SURSA: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc.

Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate clasifica astfel:

Dupa mediul in care traiesc :

- in mediul urban traiesc 133137locuitori, reprezentand 45.80% ;

- in mediul rural traiesc 157.501 locuitori, reprezentand 54.20%.

Dupa sex :

- barbati 143.459 = 49,36%

- femei 147.179 = 50,64%

Dupa nationalitate :

- romani 282.690 locuitori - 95,34%

- rromi 12.178 locuitori - 4,1%

- aromani 658 locuitori - 0,22%

- lipoveni 613 locuitori - 0,2%

- alte 25 de nationalitati (maghiari, germani, turci, macedoromani, greci, italieni,

ucrainieni, macedoneni slavi, tatari , rusi, evrei, sarbi, armeni, sasi, bulgari, polonezi,

ceangai, secui, etc.) 347 locuitori 0,11%

Dupa religie, populatia judetului la ultimul recensamant se grupa astfel:

- ortodoxa - 291.981 locuitori - 98,48%

- penticostali - 1.507 locuitori - 0,5%

- adventisti de ziua a saptea - 1.280 locuitori - 0,43%

- crestini de rit vechi - 539 locuitori - 0,18%

-alte religii (romana-catolica, baptista, evanghelica, musulmana, reformata, greco-catolica,

etc.) - 1179 locuitori - 0,4 %

Densitatea populatiei era in martie 2002 de 67 locuitori/km2. Populatia este grupata in

municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetesti (33.197 locuitori )si Urziceni ( 17.089

locuitori ), orasul Tandarei (12.515 locuitori ), iar restul locuiesc in mediul rural ( 181.008

locuitori ).

9

Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant arata ca 22,27% au intre

0-14 ani, 23,1% au intre 15-29 ani, 37,2% au intre 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani.

Tab. 3. Populaia pe grupe de vrst la 1 iulie in perioada 2000-2010

Ialomia TotalPe grupe de vrst

0 - 14 ani 15 - 59 ani60 ani i

peste2000 304327 59694 183587 610462001 303947 58118 184606 612232002 294757 53842 179636 612792003 293969 51628 181164 611772004 293102 49573 182632 611672005 292666 47663 183892 611112006 291178 47550 182682 609462007 290563 47500 182153 615252008 288725 47312 180901 605122009 287780 47008 179750 610222010 286980 47017 162886 77077


Rata somajului in judetul Ialomita in anul 2007 a fost de 6.9 %, urmand ca in anul

2008 sa se produca o usoara scadere la 4.8% iar in anul 2009 sa creasca la 11.6%.

6.9

4.8

11.6

0

2

4

6

8

10

12

2007 2008 2009

Fig.3. Rata somajului in judetul Ialomita

10

Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita a avut o scadere accentuata din anul

2007 pana in anul 2009 datorita lipsei locurilor de munca.

7.2

3

-0.4-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2007 2008 2009

Fig. 4. Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita

II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita

2.1. Agricultura

Situat in Campia Romana, cu cea mai mare suprafata cuprinsa in arealul Baraganului

de sud-est - restul fiind suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii

Inferioare - judetul Ialomita are o suprafata totala de 445.641 ha., 374.526 ha. fiind suprafata

agricola pretabila pentru cultura plantelor (349.338 ha. arabil) pasunilor si fanetelor (18.354

ha.) precum si viilor sau livezilor (6.834 ha.). Din suprafata arabila de 349.338 ha., 85%

cuprinde terenuri de tip cernoziom, cu mare potential de productie care permite obtinerea

unor productii superioare cantitativ si calitativ, in conditiile gestionarii cu raspundere si

profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia fiecarei culturi.

11

Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care

detine, ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din

suprafata agricola a judetului.

Judetul Ialomita produce anual, in medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone

plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.

Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru

cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete

porcine, 125 mii capete ovine si caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane pasari si altele.

Tab. 4. Suprafaa cultivat n profil de exploatare, cu principalele culturi in perioada 2000 -2010


2.2. Industria

Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: producerea ingrasamintelor

chimice, a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de

legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie, in

industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii, producerea de aparate

electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice,

lacuri si vopseluri, productie tipografica, etc.

In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital integral, fie majoritar privat,

dintre acestia sunt 13 regii autonome si 152 de societati pe actiuni.

Astfel pe categorii ale industriei cei mai importanti agenti economici sunt:

12

hectare

IalomiaSuprafaa cultivat -

total

Cereale pentru boabe

Gru i secar

Orz i orzoaic

PorumbPlante

uleioaseFloarea soarelui

Sfecl de zahr

Cartofi Legume

2000 335194 222109 100668 12680 105958 78741 59599 - 822 54372001 344355 248434 129724 24946 89601 64112 45354 118 759 55952002 345584 231316 111948 30333 85343 79957 61959 258 790 49772003 332282 177707 52614 10277 110907 117570 96743 1270 867 61002004 355286 214112 75810 21146 123033 104524 72198 12 260 106302005 344059 202229 104667 20766 74474 107968 77660 - 630 92432006 317213 168789 83454 9003 72941 114540 78668 - 521 33962007 358935 197033 92409 15611 86317 139604 62818 - 280 71952008 342854 209963 106286 22255 77867 104644 70394 - 442 101812009 347439 215923 109082 32714 68881 103805 56400 - 392 93162010 334998 190559 102805 27896 55487 117758 61360 - 364 11497

Chimica: SC Amonil SA, care produce ingrasaminte chimice pe baza de azot

Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star Holding

Alimentara: Expur SA Slobozia, Ultex Tandarei care produc uleiuri comestibile si

grasimi; Cristal Urziceni, Beta Tandarei, produc zahar; in industria conservelor de

legume si fructe este Horticons Fetesti, Tritipan SRL, Morarit si Panificatie in ceea

ce priveste panificatia.

Lemnulu: Net-I-Com, VipProd, Fidias, Mobila, Staer, Predecor,Orizont.

Confectii: Sorina, Camping Urziceni, Carreras, Lamar.

Constructii: Constrif SA, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic.

Tehnologia informatiei: Softex, Gamatel

Tab. 5. Intreprinderile active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009

Activiti (seciuni CAEN) Total

din care : pe clase de mrime dup numrul de salariai

0 - 9 Oct-49 50 - 249250 i peste

TOTAL 3834 3446 314 65 9Industrie extractiv 1 1 - - -Industrie prelucrtoare 365 249 86 24 6Energie electric i termic 1 1 - - -

Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri,

activ.de decontaminare - total

27 20 2 5 -

Construcii 409 353 45 11 -Comer cu ridicata, amnuntul, reparaii i

ntreinere autovehicule 1833 1694 121 17 1Hoteluri i restaurante 197 186 9 2 -

Transport ,depozitare i comunicaii 337 317 18 1 1

nvmnt 17 15 2 - -Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti

de servicii 62 58 4 - -Alte activitai de servicii colective, sociale

i personale 226 219 7 - -Sntate i asisten social 31 27 4 - -

Activiti serv.admin.si serv. suport 69 55 8 5 1

13

Activ. de spectacole, culturale i

recreative

27 27 - - -

Alte activ. ale econ. naionale 77 74 3 - -

Informaii i comunicaii 114 110 4 - -Intermedieri financiare i asigurri 41 40 1 - -


Industrie extractiv

Industrie prelucrtoare

Energie electric i termic

Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri,activ.de decontaminare - totalConstrucii

Comer cu ridicata, amnuntul, reparaii i ntreinere autovehiculeHoteluri i restaurante

Transport ,depozitare i comunicaii

nvmnt

Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti deserviciiAlte activitai de servicii colective, sociale ipersonaleSntate i asisten social

Activiti serv.admin.si serv. suport

Activ. de spectacole, culturale i recreative

Alte activ. ale econ. naionale

Informaii i comunicaii

Intermedieri financiare i asigurriFig. 5. Structura intreprinderilor active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009

2.3. Serviciile

Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca

domenii si au atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se

refera la : hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri

mobile si imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru

intreprinderi, activitati recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale si

companii /societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de

prestari servicii se numara 187 de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In

14

judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante,

transporturi, administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si

sportive, sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia

autovehiculelor, reparatii articole gospodaresti, etc.

In zona pot fi oferite urmatoarele servicii:

organizare evenimente

amenajari interioare

menaj, intretinere

traduceri

financiare si contabilitate

foto si filmari video

meditatii

detectivi particulari

amenajari exterioare

notariat

avocatura

management

asistenta juridica

studii, sondaje de piata

recuperari datorii

concept si design

marketing prin internet

proiecte pentru turism

reclama in presa scrisa

reclama TV

servicii de brokeraj si intermediere

transport si depozitare

servicii IT si Internet

decorare

divertisment

sanatate

servicii funerare

agenti de comert exterior

servicii de urgenta si supraveghere

servicii de tiparire si ambalare

dezinsectie/dezinfectie/deratizare

Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente: turism balnear, agroturism,

turism cultural si turism pentru vanatoare si pescuit.

Baza turistica a judetului Ialomita insumeaza o capacitate de cazare de peste 6.000

locuri, din care aproape 3.000 de locuri in hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia,

Compet si Miorita din Fetesti, Turist din Tandarei ), peste 600 locuri in vile si la motelurile

Sinesti, Malu si Perla din Amara, 2.430 locuri in unitatile de tratament balnear din Amara si

300 locuri in vilele Taberei scolare din Amara.

15

Valorificarea turistica a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice,

legate indeosebi de reteaua hidrografica, cu salba de lacuri si limane fluviatile, dar si la pozitia

de tranzit a judetului Ialomita spre litoralul romanesc al Marii Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al judetului este statiunea balneoclimaterica

AMARA, situata la 7 km de Slobozia si 126 km de Bucuresti, vestita prin namolul sapropelic

si apele minerale sulfaterte, clorurale si bromurate folosite in tratamentul bolilor reumatismale

cronice, ale sistemului nervos periferic, in afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor si

in boli ginecologice.

Fiind pozitionata pe drumul european spre litoralul romanesc al Marii Negre, zona

ialomiteana isi valorifica potentialul turistic existent incepand cu peisajul geografic,

lacurile si limanele fluviatile, dar avand ca principal obiectiv turistic statiunea balneara

Amara.

STATIUNEA BALNEARA AMARA

Situata la 7 km. de Slobozia si 126 km. de Bucuresti, statiunea balneara Amara este

recunoscuta inca din 1900 datorita namolului extras din lacul cu acelasi nume, avand

valori terapeutice asemanatoare celui de la Techirghiol. Capacitatea de cazare de care

beneficiaza statiunea este de aproximativ 2000 de locuri in hoteluri, moteluri, casute si

vile, iar in sezonul estival cazarea se extinde, cuprinzand si locurile din campinguri.

Efectele terapeutice ale namolului si ale apelor minerale sulfatate, clorurate si bromurate

sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic,

precum si in tratarea afectiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si afectiunilor

ginecologice.

SLOBOZIA

Municipiu resedinta de judet, Slobozia este situata in Campia Baraganului, aproximativ la

jumatatea distantei dintre Bucuresti si litoral.

Localitatea este mentionata pentru prima oara in 1594, iar carturarul Paul de Alep, care a

trecut prin Slobozia in 1658 o aminteste in scrierile sale. Numele localitatii este legat de

Matei Basarab care a inaltat manastirea Sfintii Voievozi in 1634. In 1993 se infiinteaza

Episcopia Sloboziei si Calarasilor cu sediul la Slobozia. Alte obiective de interes turistic

sunt Muzeul Agriculturii si Muzeul Judetean.

URZICENI

Cel de-al doilea municipiu al judetului, Urziceni se afla la circa 60 km. de Bucuresti, si

dateaza din vremea lui Mihai Viteazul. Prima scoala de aici a functionat in anul 1780,

16

fiind mentionata in cronicile domnesti ale vremii. In apropierea orasului se poate vizita

barajul si lacul de acumulare de la Dridu si manastirea-monument Pitesteanu.

FETESTI

La sfarsitul secolului al XV-lea Fetestiul se remarca drept localitate de sine statatoare, iar

in 1934 trece in randul oraselor. Important nod de cale ferata pe magistrala Bucuresti-

Constanta, orasul se face remarcat prin complexul de poduri dunarene cu cale ferata dubla,

construite de arhitectul Anghel Saligny intre anii 1890-1895.

TANDAREI

Desi dateaza din epoca neoliticului, localitatea este mentionata in vechile cronici ale

secolului al XV-lea, fiind declarata oras in 1968. Fiind asezat pe malul Lacului Strachina,

ofera posibilitati de practicare a pescuitului sportiv. Alte puncte de interes pentru vizitatorii

aflati in zona sunt vestita dava getica de la Piscul Crasanilor, biserica din lemn de la Poiana

si casa memoriala Ionel Perlea de la Ograda.

Tab. 6. Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2010

Ialomia NumrTotal 2807

Hoteluri 2192Hosteluri 15Moteluri 145

Vile turistice 50Campinguri 44

Casute turistice 105Tabere de elevi si prescolari 212

Pensiuni agroturistice 26 Sursa: INSSE Ialomita

17

Hoteluri

Hosteluri

Moteluri

Vile turistice

Campinguri

Casute turistice

Tabere de elevi siprescolariPensiuni agroturistice

Fig. 6. Graficul structurii de primire turistica cu functie de cazare turistica, la 31 iulie 2010

Invatamantul

Reteaua de invatamant din judetul Ialomita cuprinde 123 unitati prescolare, 115 scoli

primare si gimnaziale, 17 licee, o scoala postliceala sanitara, 4 universitati si 4 cluburi ale

elevilor din centrele urbane.

Invatamantul superior este prezent in judet prin filialele unor universitati de renume:

Academia de Studii Economice Bucuresti la Amara cu Facultatea de Comert, Turism si

Finante Banci, in sistem de invatamant deschis la distanta, Facultatea de Drept si Stiinte

Economice din cadrul Universitatii Gheorghe Cristea Bucuresti, Facultatea Spiru Haret,

Facultatea Biotera si Colegiul de Institutori din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta,

care functioneaza in municipiul Slobozia.

In domeniul sportului exista un club sportiv la Slobozia si peste 180 asociatii sportive

pe intreg judetul. Sporturile practicate sunt: atletism, handbal, tenis de masa si camp, scrima,

box, turism, fotbal, lupte libere si greco-romane.

Tab. 7. Populaia colar pe niveluri de educatie(inclusiv invatamintul particular)

IALOMIA TOTAL Precolar TOTALPrimar(cl.I-

IV)Gimnazial(cl.V-

VIII)

nv-mntul

special(cl.I-VIII)

LICEALProfesio-nal i de ucenici

Postliceal i de

maitriSUPERIOR

2000/2001 53639 7795 34214 15015 18774 425 7485 2757 946 4422001/2002 53246 7835 32936 14382 18221 333 7960 3019 786 7102002/2003 51166 6542 31216 14267 16704 245 8717 3160 673 858

18

2003/2004 51963 6859 30247 14930 15132 185 9542 3985 538 8122004/2005 51042 6823 28438 14424 13882 132 9948 4765 449 6192005/2006 50623 7587 27432 14034 13275 123 10108 4728 422 3462006/2007 48987 8099 26756 13607 13062 87 9739 3887 356 1502007/2008 48195 8497 26068 12792 13276 82 9871 3275 418 662008/2009 46859 8489 25114 12474 12640 88 9765 3011 480 -2009/2010 46334 8658 24580 12237 12343 90 10636 1730 415 3152010/2011 45350 8721 23999 11882 12117 118 11153 801 386 290


Sanatatea

Activitatea de ocrotire a sanatatii populatiei din judetul Ialomita se desfasoara in 4

spitale cu 900 de paturi din care un spital judetean, la Slobozia, 2 spitale municipale, la Fetesti

si Urziceni, si unul orasenesc, la Tandarei, precum si Serviciul judetean de Ambulanta,

Centrul de Transfuzii Ialomita.

In reteaua sanitara a judetului functioneaza un numar important de unitati private: 130

cabinete medicale individuale de familie, 40 cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale, 3

laboratoare de tehnica dentara, 36 farmacii, 27 puncte farmaceutice si 2 depozite

farmaceutice, 4 centre de optica medicala.

La nivelul judetului in reteaua publica si privata isi desfasoara activitatea 334 medici,

1180 cadre medii sanitare, iar numarul de salariati in sectorul sanitar numara peste 2.200.

Tab. 8. Paturile n spitale i personalul medico-sanitar la 31 decembrie

numr

Ialomia Paturi n spitale1) Medici2) Stomatologi FarmacitiPersonalsanitar mediu

2000 1252 284 43 36 13882001 1252 290 47 48 13502002 1157 279 53 45 13332003 883 288 50 47 13252004 898 283 52 48 13482005 898 274 57 50 14022006 888 252 59 52 13262007 881 246 58 58 13152008 891 274 57 68 13152009 891 283 60 75 1320

1) inclusiv paturile din unitatile de sanatate2) inclusiv stomatologiSursa: INSSE Ialomita

19

Asistenta Sociala

Ministerul Sanatatii pe raza judetului Ialomita are 5 spitale cu o capacitate de l300 de

paturi, din care un spital judetean la Slobozia, 2 spitale municipale la Fetesti si Urziceni; unul

orasenesc la Tandarei si unul comunal la Fierbinti, l4 dispensare urbane, 49 rurale , 7

policlinici, 3l farmacii (din care 25 in sistem privat), 12 puncte farmaceutice.

In materie de asistenta sociala, la nivelul judetului Ialomita sunt organizate:

Directia Judeteana de Asistenta Sociala Ialomita ;

Centrul de asistenta medico-sociala Fierbinti-Tirg, judetul Ialomita ;

Caminul pentru persoane varstnice ing. Vadim Rusu Balaciu, judetul Ialomita.

Pentru protectia drepturilor copilului este organizata si functioneaza cu bune

rezultate Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Ialomita, cu :

8 centre de plasament (5 in Slobozia si cate unul in Urziceni, Movila si Fierbinti-

Tirg) ;

2 centre de zi in Slobozia in care sunt gazduiti pe timp de zi copii care provin din

familii cu grad crescut de abandon ;

1 centru de primire a copilului care functioneaza in regim de urgenta pentru situatii

deosebite ;

1 centru maternal care ofera gazduire mamei si copilului pe o perioada determinata ;

118 asistenti maternali profesionisti.

Tab. 9. Cantine de ajutor social


Mass media

In judetul Ialomita mass media este reprezentata de un studio de televiziune

apartinand postului de televiziune ANTENA 1, de posturile de radio private Radio Campus,

care emite la Slobozia si la Urziceni pe lungimea de 87,7MHz , de Radio Sud - Est care emite

20

mii leiIalomia 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Cantine de ajutor social

- numar1 - - - 1 1 1 1 1

Capacitate - locuri 200 - - - 120 120 120 200 200Beneficiari - persoane 54 - - - 68 85 86 66 131

la Slobozia, pe lungimea de 88..9MHz, de Radio Orion, care emite la Fetesti pe lungimea de

99.1MHz., de 9 publicatii: Tribuna Ialomitei, Impact, Independent, Semnal, Concret, Ialomita,

Gazeta de Sud - Est, Stirea si Jurnajul de Ialomita.

III. Spatiul rural

Mediul rural al judetului este alcatuit din punct de vedere administrativ din 49 comune

care au in componenta lor 130 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor

economice, al structurii ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul

de dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului.

3.1. Populatia

Resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea spatiului rural, populatia

din mediul rural al judetului este de 157.501 locuitori, ceea ce reprezinta 54.20% din totalul

populatiei judetului Ialomita.

Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-

se in tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta

un important fenomen demografic, social si economic.

Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale

si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .

Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia

determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.

Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si

de locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente

si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au

cele mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii,

descresterile cele mai mari de populatie .

3.2. Ocupatia

Locuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca indeletnicire principala agricultura,

acestia inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu

21

toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu

propriile maini, fara a apela la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei

inscriindu-se in asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul

tractoarelor, combinelor si altor masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in

judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din

jurul casei. In spatiul rural se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor

fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit

mai redus.

In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile

gospodarii. Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de

la vaci, oi sau capre.Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care:

bovine, porcine, cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt

crescute toata perioada anului in propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile

sunt tinute pe timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul

ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind scoase la pasunat mult mai des.

3.3. Forta de munca

Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de

agricultura, aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.

Populatia este ocupata in mare parte in agricultura in exploatatiile agricole familiale,

acestia lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de

someri la sat de cat in mediul unban chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu

figureaza cu nici un venit.

Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului

nu poate compensa cu alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de

trai, precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati,

etc.

Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul

scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa

desfasoare activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural,

agricultura domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii

fiind de 48,1% din totalul populatiei ocupate.

22

In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii

nu se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.

3.4. Infrastructura fizica si sociala

Infrastructura in spatiul rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste, drumuri

amenajate fiind decat in localitatile prin care trec diferite artere principale de circulatie

nationala sau internationala. In afara de aceste situatii, drumurile in spatiul rural sunt pietruite,

sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate. Drumurile judetene si comunale modernizate au

o pondere de 8,35%, restul acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare.

Starea tehnica a drumurilor este intr-o stare deplorabila, deoarece prin aceste zone

circula vehicule cu tonaj mare, iar lucrari de reparatii se fac foarte rar.

Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul rural deoarece furnizorii de

telefonie mobila si-au instalat antene si in aceste zone, un punct slab al comunicatiilor il

reprezinta Posta(Romtelecom) ,care decade pe zi ce trece, serviciile acesteia fiind din ce in ce

mai proaste.

In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.511

comunitati rurale existente in regiune, 432 sunt alimentate cu apa potabila in sistem

centralizat.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila, populatia rurala nu este asigurata cu

conditii acceptabile de trai, ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse

(fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare.

In urma analivei spatiului rural se pot trage urmatoarele concluzii:

tendinta de scadere si imbatranire a populatiei rurale

ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole

rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban

rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere

nivel redus de pregatire a fortei de munca

starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri

gradul scazut de dotare cu utilitati publice

infrastructura pentru educatie satisfacatoare

23

IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita

Puncte forte

Agricultura este cel mai mare atu al regiunii

Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai ferate modernizate

Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra

Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii

Existenta resurselor naturale

Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol

Fertilitate ridicata a pamantului

Forta de munca calificata in agricultura

Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole

Existenta infrastructurii pentru irigatii

Mediu de viata nepoluant

Grad ridicat de electrificare a gospodariilor

Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal

Puncte slabe

Conditii tehnice precare a drumurilor locale

Facilitati portuare pe Dunare nefolosite

Utilitati publice urbane degradate

Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural

Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi organici

Nivel scazut al atragerii investitiilor straine

Lipsa marketingului si promovarii regionale

Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata

Pondere redusa a activitatilor neagricole

Lipsa managementului performant

Nivel scazut al educatiei

24

Acces greu la pietele de desfacere

Putere financiara scazuta a populatiei

Scaderea populatiei active si ocupate

Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural

Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie profesionala

Industria slab dezvoltata

Sectorul serviciilor slab dezvoltat

Oportunitati

Construirea autostrazii(Constanta Bucuresti)

Modernizarea infrastructurii de transport

Cresterea transportului de marfuri si persoane pe Dunare

Dezvoltarea industriei turistice

Implementarea Programului ISPA

Diversificarea produselor agricole si animaliere

Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice

Implementarea Programului SAPARD

Reteaua de apapotabila se poate dezvolta in scurt timp

Turismul in scop curativ

Amenintari

Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier

Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori

Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu

Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor

Dezvoltare redusa a economiei rurale

Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential

Migrarea tinerilor catre zonele urbane

Dezvoltare lenta a economiei rurale

Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta

Migrarea fortei de munca inalt calificata25

Schimbarile climatice pot afecta economia

V. Concluzii si propuneri

In urma analizei realizate asupra judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva

concluzii, si de ce nu propuneri.

Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate spune ca exista destul de putine

municipii, care sunt caracterizate de un numar scazut de locuitori, in ceea ce priveste orasele

acestea sunt de dimensiuni foarte mici, si au luat aceasta denumire de oras in ultimii ani.

Limita intre spatiul rural si cel urban nu este delimitata bine, deoarece locuintele din

spatiul urban sunt reprezentate mai mult de case decat de blocuri. In orasele nou declarate

chiar si ocupatia principala este agricultura de subzistenta, ceea ce nu le diferentiaza cu nimic

de sate.

Relieful acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii, datorita profilului de

campie. Contrar reliefului, datorita schimbarilor climatice, precipitatiile nu mai favorizeaza

agricultura, deoarece volumul lor este din ce in ce mai redus. Agricultura a inceput sa fie

afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc irigatii. Acestea sunt folosite in special de

producatorii care isi valorifica productia pe piata, dat fiind faptul ca acestia au o situatie

financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari.

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona se regaseste

Dunarea, dar si raul Ialomita si cateva rauri care vara seaca datorita secetei, doar primavara si

toamna curg apa prin albiile acestora.

Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru proprietatile curative pe care acestea le au,

deoarece au un continut bogat in sulf si alte substante benefice organismului.

Populatia este in numar mai mare in spatiul rural, deoarece aici isi poate castiga

existenta mai usor. In orase datorita industriei slab dezvoltate numarul populatiei este mai

scazut, cu toate ca se spune ca acesta este in crestere, tinand cont de fenomenul de migratie

din mediul rural in mediul urban, din punctul meu de vedere fenomenul cred ca a inceput sa

se modifice, astfel ca locuitorii oraselor au inceput sa migreze catre satele din zona oraselor.

Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca in spatiul rural impozitele sunt mult mai mici,

26

castigarea existentei din agricultura si hrana pe care si-o procura singuri, insa si comoditatea

si dorinta de a scapa de aglomeratia oraselor sunt unele dintre motivele pentru care locuitorii

din spatiul urban se retrag catre spatiul rural.

In urma restructurarilor si disponibilizarilor, care au avut loc dupa revolutie o mare

parte a populatiei urbane a ramas fara un loc de munca, acest fapt favorizand mutarea in

spatiul rural.

Sustinerea din partea statului a fost benefica, impreuna cu fondurile programelor de

dezvoltare au ajutat la modernizarea anumitor zone, dezvoltarea infrastructurii.

In urma programelor de care a beneficiat judetul Ialomita, o mare parte a satelor au

fost inzestrate cu retea de apa potabila, prin forarea mai multor puturi de adancime in jurul

localitatilor.

Sustinerea in ceea ce priveste industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede

nici o schimbare, fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind Beta Tandarei, fabrica

de zahar.

Starea drumurilor nu s-a imbunatatit considerabil in urma programelor, dar pot spune

ca se vede o mica imbunatatire a acestora.

Infrastructura este inca slab dezvoltata, foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de

drumuri amenajate. Cum spuneam si mai devreme, reteaua de apa s-a extins considerabil in

ultima perioada.

Faptul ca industria este slab dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul

inconjurator, deoarece poluarea este redusa, aflandu-se in limitele legal admise. Cele mai

afectate, in Ialomita, sunt solurile datorita administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati

mari pentru agricultura. Un alt factor de mediu afectat este apa datorita cantitatii de deseuri

deversate in aceasta.

Economia judetului Ialomita se bazeaza pa agricultura, fiind ramura de baza in zona.

In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca Uniunea Europeana le

aloca pentru agricultura, astfel agricultura este in special de subzistenta. Agricultorii produc

pentru propria familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea productiei.

Spatiul rural ar trebui sa beneficieze de proiecte prin care locuitorii sa fie educati in ceea ce

priveste fondurile pentru agricultura, deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care ar

putea sa se inscrie si le este frica sa incerce fara sa cunoasca mai multe detalii despre acestea.

Tinand cont de faptul ca majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt

persoane in varsta, acestia trebuie instruiti mai riguros.

27

Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire, deoarece tinerii pleaca la orase, iar

persoanele mai in varsta din orase se retrag catre spatiul rural.

In spatiul rural calitatea factorilor de mediu este destul de buna, cel mai mare impact

avadu-l ingrasamintele asupra solului, dar sa speram ca se va recurge in viitor la o agricultura

ecologica.

Judetul Ialomita ar trebui sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri

decat agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca aceasta sa nu se mai

poata practica.

28

Bibliografie:

Directia judeteana de Statistica- Ialomita : www.ialomita.insse.ro

Consiliul judetean Ialomita: www.cicnet.ro

Prefectura Ialomita : www.prefecturaialomita.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia: www.adrmuntenia.ro

Jandarmeria Ialomita : www.jandarmeriaialomita.ro

29

Tab. 5. Intreprinderile active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009

Documents

Pozitia Judetului Ialomita in Cadrul Regiunii Sud Muntenia