ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI Facultatea de Economie
Agroalimentara si a Mediului
Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii Sud-Muntenia
Student: Ionascu Anca Grupa 1329, Seria B
2011
Cuprins:I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita 1.1.
Pozitia geografica 1.2. Vecini 1.3. Suprafata si structura acesteia
1.4. Relieful 1.5. Reteaua hidrografica 1.6. Clima 1.7. Resurse
naturale 1.8. Populatia si structura acesteia II. Structura
economica in profil sectorial a judetului Ialomita 2.1. Agricultura
2.2. Industria 2.3. Serviciile
III. Spatiul rural al judetului Ialomita 3.1. Populatia 3.2.
Ocupatia 3.3. Forta de munca 3.4. Infrastructura fizica si
sociala
IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita V. Concluzii si
propuneri
2
Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii Sud-Muntenia
I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita1.1.
Pozitia geografica Judetul Ialomita se afla n partea de sud-est
a tarii, n Cmpia Baraganului, diviziune
estica a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomitei si la
interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care
capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul Marii
Negre.
Fig. 1. Pozitia judetului Ialomita in cadrul Romaniei Coordonate
geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt
urmatoarele: spre Nord 44051latitudine nordica (la nord de satul
Malu Rosu, comuna Jilavele); spre Sud - 44020 latitudine nordica
(la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetesti); spre Est 28006
longitudine estica (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica);
spre Vest 26018 longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea,
comuna Brazii).
3
1.2. Vecini Vecinii judetului Ialomita sunt: la Nord - judetele
Braila si Buzau ; la Nord-Vest judetul Prahova ; la Vest judetul
Ilfov ; la Sud judetul Calarasi ; la Est judetul Constanta
Fig. 2. Vecinii judetului Ialomita 1.3. Suprafata si structura
acesteia Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9%
din supfafata totala a tari, din care : 3.736 km2 suprafata
agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2
terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri
neproductive.. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care
se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului
Ialomita. La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a
teritoriului acestui judet era urmatoarea: 3 municipii
(Slobozia,Fetesti,Urziceni) si 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti,
Fierbinti-Targ), 49 comune si 130 sate. Acest teritoriu se afla la
interferenta unor vechi rute comeciale care-i dau si acum
caracterul de zona de tranzit intre Orient (prin Constanta) si
Occident. 1.4. Relieful Judetul Ialomita poarta amprenta situarii
sale in diviziunea estica a Campiei Romane ocupand circa 2/3 din
Campia Baraganului, fiind dominat de campuri tabulare intinse si
lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei
Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii
Ialomitei si campiei de divagare Arges Buzau.4
Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de
sedimentare maritima lacustra. Altitudinal, relieful in judet se
desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est. Zona
cea mai inalta 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul
Platonesti, ei alaturandu-i-se Piscul Crasani 81 m si Campul Grindu
71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei indiguite
a Bratului Borcea. 1.5. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica a
judetului Ialomita cuprinde : ape curgatoare : Dunarea veche (75
km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.), Prahova (30 km.),
Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.); limane
fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul
(2,16 km2), Scheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59
km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2),
Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti,
Hagiesti, si altele. lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri,
Marsilieni, Barbatescu ; lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2). Reteaua hidrologica este
formata din ape freatice potabile, aflate la adancimi de 2 7 m in
lunci si 5 30 m in cea mai mare parte a judetului. Au fost
identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni, cu
o temperatura de 400C. Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt
principalele colectoare hidrografice ale judetului. Dunarea, ce
delimiteaza la est judetul, curge pe doua brate: Borcea, pe stanga
(pe langa Fetesti, Bordusani, Facaeni, Vladeni) si Dunarea pe
dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km de
Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei,
initial cu stuf, lacuri si paduri, azi utilizata agricol, dupa
amenajarile din anii 50-60 si doar pe margini forestier. La
Giurgeni, Dunarea are un debit mediu multianual de 6.040 m.c. / s
din care 61% se scurge pe Borcea si 39% pe Dunare. Raul Ialomita
intra in judet in amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinti-Tirg).
El izvoraste din Muntii Bucegi si are 417 km lungime si 10.350 km2
suprafata bazinului hidrografic. Pe teritoriul judetului curge pe
ultimii 212 km, cu o panta medie a profilului longitudinal de
0,025%. La intrarea in judet debitul este de 14,5 mc/s apoi
primeste raul5
Prahova, langa satul Patru Frati (comuna Adancata) ce are debit
de 27,3 mc/s , iar la Urziceni pe Sarata (0,2 mc/s). Caile
navigabile: Teritoriul judetului Ialomita este strabatut de o retea
hidrografica bogata, reprezentata in principal de fluviul Dunarea
cu bratul Borcea si Dunarea Veche si de raurile Ialomita si
Prahova. Reteaua lacurilor cuprinde lacurile de lunca Piersica si
Bentu, lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile: Ezer,
Strachina, Fundata, Saratuica, Maia, Ratca, Malu Rosu. 1.6. Clima
Judetul Ialomita este sub influenta climei temperat-continentale cu
nuante excesive in partea de nord si vest, caracterizandu-se prin
veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o amplitudine
termica anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii in
cantitati reduse; in ultimii 3 ani fenomenul specific zonei fiind
seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al
plantelor. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este
cuprinsa intre 2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer
senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de
zile. O alta caracteristica a climei judetului lalomita o
constituie regimul vanturilor. Directiile lor predominante fiind
din nord-est si nord.Valorile temperaturii medii anuale sunt
cuprinse intre 10,5-11C . Dintre fenomenele climatice specifice
perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia 700 mm/an
(rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua
(75-100 zile anual). Temperatura medie anuala a aerului creste de
la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti), catre Sud-Est (11,10 C la
Fetesti). Minima absoluta a ajuns pana la 32,50C la Armasesti (25
ian.1942), iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august
1951), fapt ce determina o amplitudine termica maxima de 76,50C.
Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an, cele
mai mici fiind repartizate in Lunca Dunarii, iar cele mai mari
fiind in restul judetului. Vanturile au ca directii dominante
nord-est, nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul,
baltaretul si suhoveiul. Umezeala relativa a cerului variaza intre
74 si 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarca
inghetul, bruma si viscolul, in perioada rece, seceta, roua si
grindina, in perioadele calde ale anului. 1.7. Resurse
naturale6
Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.),
cambice (25.000 ha.) si brun roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale
(36.000 ha.) si solurile saraturate solonceacuri si soloneturi (800
ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii
constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita. Resursele
subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de : petrol si gaze
naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ; loessul cu o
textura foarte fina Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ;
nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ; namolul terapeutic
sapropelic la Amara si Fundata. izvoare sulfuroase(peste 100 m) la
Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii. izvoare termale de
adancime(peste 3.000 m) Giurgeni, Amara. Vegetatia judetului
Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa,
intalninduse urmatoarele tipuri : de stepa primara la Cocora,
Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare
furajera; de silvostepa, in sud-vestul judetului, cu paduri mari la
Groasa, Odaia Calugarului, Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se
inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, garnita,
salcam ; de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in
padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com. Cosambesti),
Beslesti Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care
cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul,
paducelul, porumbarul, lemnul cainesc, macesul, cornul, sangerul.
de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca
Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca,
Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;
lacustra orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba
broastei, sageata apei, cucuta de apa, piciorul cocorului ; alte
tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada
soricelului, papadie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc. Fauna
existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel : animale
de stepa si de padure : popandaul, harciog, orbete, soarecele de
camp, dihor de stepa, iepure de camp, prepelita, potarniche,
soarecele de camp, nevastuica, capriorul,7
mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre
reptile mentionam: sarpele rau, soparla de stepa, soparla de camp.
S-au mai semnalat : bizamul, cainele enot, vrabia spaniola. Pana in
1940 (in vestul judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia,
azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa 1945. pasari, cele mai
numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocarlia,
cioara, vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat,
prepelita, potarnichea, vrabia, sitarul, lisita, rata salbatica,
soimul dunarean, etc. ihtiofauna este alcatuita din : bibanul,
platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn, nisetru, morun,
etc. O parte importanta din fauna judetului Ialomita este de
valoare si interes cinegetic, constituind o resursa pentru
dezvoltare locala durabila. 1.8. Populatia si structura acesteia La
recensamintele organizate in ultimele decenii, populatia judetului
a inregistrat urmatoarele cifre: Tab.1. Populaia si densitatea
populaiei la recensminteNumrul locuitorilor 205844 244750 274655
291373 295965 306145 296572
Judeul Ialomita 29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie
1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie
2002
Locuitori / km2 46.2 55.0 61.7 65.4 66.5 68.6 66.6
Sursa: INSSE Ialomita Tab. 2. Organizarea administrativ a
judeului Ialomia la 31 decembrie Suprafaa total a judetului
Ialomita : 4453 KM (mediul urban: 395 KM mediul rural: 4058 KM
)Ialomia 2000 2001 2002 Numrul oraelor i municipiilor 4 4 4 din
care: municipii 3 3 3 Numrul comunelor 49 49 49 Numrul satelor 130
130 130
8
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
4 7 7 7 7 7 7 7
3 3 3 3 3 3 3 3
50 52 58 59 59 59 59 59
130 127 127 127 127 127 127 127
SURSA: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc.
Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate
clasifica astfel: Dupa mediul in care traiesc : - in mediul urban
traiesc 133137locuitori, reprezentand 45.80% ; - in mediul rural
traiesc 157.501 locuitori, reprezentand 54.20%. Dupa sex : -
barbati - femei Dupa nationalitate : - romani - rromi - aromani -
lipoveni ucrainieni, macedoneni slavi, tatari ceangai, secui, etc.)
- ortodoxa - penticostali - adventisti de ziua a saptea - crestini
de rit vechi etc.) 1179 locuitori - 0,4 % Densitatea populatiei era
in martie 2002 de 67 locuitori/km 2. Populatia este grupata in
municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetesti (33.197 locuitori
)si Urziceni ( 17.089 locuitori ), orasul Tandarei (12.515
locuitori ), iar restul locuiesc in mediul rural ( 181.008
locuitori ).9
143.459 = 49,36% 147.179 = 50,64% 282.690 locuitori 12.178
locuitori 658 locuitori 613 locuitori - 95,34% - 4,1% - 0,22% -
0,2% italieni,
- alte 25 de nationalitati (maghiari, germani, turci,
macedoromani, greci, 347 locuitori 0,11% - 291.981 locuitori 1.507
locuitori 1.280 locuitori 539 locuitori - 98,48% - 0,5% - 0,43% -
0,18%
, rusi, evrei, sarbi, armeni, sasi, bulgari, polonezi,
Dupa religie, populatia judetului la ultimul recensamant se
grupa astfel:
-alte religii (romana-catolica, baptista, evanghelica,
musulmana, reformata, greco-catolica,
Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant
arata ca 22,27% au intre 0-14 ani, 23,1% au intre 15-29 ani, 37,2%
au intre 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani. Tab. 3. Populaia pe
grupe de vrst la 1 iulie in perioada 2000-2010Pe grupe de vrst
Ialomia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 304327 303947 294757 293969 293102 292666 291178 290563
288725 287780 286980 0 - 14 ani 59694 58118 53842 51628 49573 47663
47550 47500 47312 47008 47017 15 - 59 ani 183587 184606 179636
181164 182632 183892 182682 182153 180901 179750 162886 60 ani i
peste 61046 61223 61279 61177 61167 61111 60946 61525 60512 61022
77077
Sursa: INSSE Ialomita
Rata somajului in judetul Ialomita in anul 2007 a fost de 6.9 %,
urmand ca in anul 2008 sa se produca o usoara scadere la 4.8% iar
in anul 2009 sa creasca la 11.6%.
11.6 12 10 6.9 8 6 4 2 0 2007 2008 2009 4.8
Fig.3. Rata somajului in judetul Ialomita
10
Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita a avut o scadere
accentuata din anul 2007 pana in anul 2009 datorita lipsei
locurilor de munca.
7.2 8 7 6 5 4 3 2 1 0 -1 2007 2008 2009 -0.4 3
Fig. 4. Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita
II. Structura economica in profil sectorial a judetului
Ialomita
2.1. Agricultura Situat in Campia Romana, cu cea mai mare
suprafata cuprinsa in arealul Baraganului de sud-est - restul fiind
suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii
Inferioare - judetul Ialomita are o suprafata totala de 445.641
ha., 374.526 ha. fiind suprafata agricola pretabila pentru cultura
plantelor (349.338 ha. arabil) pasunilor si fanetelor (18.354 ha.)
precum si viilor sau livezilor (6.834 ha.). Din suprafata arabila
de 349.338 ha., 85% cuprinde terenuri de tip cernoziom, cu mare
potential de productie care permite obtinerea unor productii
superioare cantitativ si calitativ, in conditiile gestionarii cu
raspundere si profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia
fiecarei culturi.11
Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector
preponderent privat care detine, ca urmare a aplicarii legilor
fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din suprafata
agricola a judetului. Judetul Ialomita produce anual, in medie,
aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice,
90.000 de tone legume, etc. Dispunand de o larga baza cerealiera si
furajera judetul Ialomita are conditii si pentru cresterea
animalelor, efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine,
140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine si caprine, 20 mii
capete cabaline, 2,4 milioane pasari si altele.Tab. 4. Suprafaa
cultivat n profil de exploatare, cu principalele culturi in
perioada 2000 -2010hectare Suprafaa Cereale Ialomia 2000 2001 2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 cultivat total 335194
344355 345584 332282 355286 344059 317213 358935 342854 347439
334998 pentru boabe 222109 248434 231316 177707 214112 202229
168789 197033 209963 215923 190559 Gru i secar 100668 129724 111948
52614 75810 104667 83454 92409 106286 109082 102805 Orz i orzoaic
12680 24946 30333 10277 21146 20766 9003 15611 22255 32714 27896
Porumb 105958 89601 85343 110907 123033 74474 72941 86317 77867
68881 55487 Plante Floarea Sfecl de zahr 118 258 1270 12 Cartofi
822 759 790 867 260 630 521 280 442 392 364 Legume 5437 5595 4977
6100 10630 9243 3396 7195 10181 9316 11497
uleioase soarelui 78741 64112 79957 117570 104524 107968 114540
139604 104644 103805 117758 59599 45354 61959 96743 72198 77660
78668 62818 70394 56400 61360
Sursa: INSSE Ialomita
2.2. Industria Industria judetului Ialomita are ca principale
ramuri: producerea ingrasamintelor chimice, a zaharului, a
uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de
legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, piine si
produse de panificatie, in industria confectiilor, tricotajelor si
materialelor de constructii, producerea de aparate electronice,
mobila si prelucrarea lemnului, producerea alcoolului si a
bauturilor alcoolice, lacuri si vopseluri, productie tipografica,
etc. In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital
integral, fie majoritar privat, dintre acestia sunt 13 regii
autonome si 152 de societati pe actiuni. Astfel pe categorii ale
industriei cei mai importanti agenti economici sunt:12
Chimica: SC Amonil SA, care produce ingrasaminte chimice pe baza
de azot Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star
Holding Alimentara: Expur SA Slobozia, Ultex Tandarei care produc
uleiuri comestibile si
grasimi; Cristal Urziceni, Beta Tandarei, produc zahar; in
industria conservelor de legume si fructe este Horticons Fetesti,
Tritipan SRL, Morarit si Panificatie in ceea ce priveste
panificatia. Lemnulu: Net-I-Com, VipProd, Fidias, Mobila, Staer,
Predecor,Orizont.
Confectii: Sorina, Camping Urziceni, Carreras, Lamar.
Constructii: Constrif SA, Stractural, Omega Invest, Drumuri si
Poduri, Concivic. Tehnologia informatiei: Softex, Gamatel
Tab. 5. Intreprinderile active din industrie, construcii, comer
i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009
din care : pe clase de mrime dup Activiti (seciuni CAEN) TOTAL
Industrie extractiv Industrie prelucrtoare Energie electric i
termic Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri, activ.de
decontaminare - total Construcii Comer cu ridicata, amnuntul,
reparaii i ntreinere autovehicule Hoteluri i restaurante Transport
,depozitare i comunicaii nvmnt Tranzacii imobiliare, nchirieri i
activiti de servicii Alte activitai de servicii colective, sociale
i personale Sntate i asisten social Activiti serv.admin.si serv.
suport Total 0-9 3834 1 365 1 27 409 1833 197 337 17 62 226 31 69
3446 1 249 1 20 353 1694 186 317 15 58 219 27 55 numrul de salariai
Oct-49 314 86 2 45 121 9 18 2 4 7 4 8 50 - 249 65 24 5 11 17 2 1 5
250 i peste 9 6 1 1 1
13
Activ. de spectacole, culturale i recreative Alte activ. ale
econ. naionale Informaii i comunicaii Intermedieri financiare i
asigurri
27 77 114 41
27 74 110 40
3 4 1
-
-
Sursa: INSSE Ialomita
Industrie extractiv Industrie prelucrtoare Energie electric i
termic Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri, activ.de
decontaminare - total Construcii Comer cu ridicata, amnuntul,
reparaii i ntreinere autovehicule Hoteluri i restaurante Transport
,depozitare i comunicaii nvmnt Tranzacii imobiliare, nchirieri i
activiti de servicii Alte activitai de servicii colective, sociale
i personale Sntate i asisten social Activiti serv.admin.si serv.
suport Activ. de spectacole, culturale i recreative Alte activ. ale
econ. naionale Informaii i comunicaii Intermedieri financiare Fig.
5. Structura intreprinderilor active din industrie, construcii,
comer i altei asigurri pe servicii, activiti i clase de mrime in
anul 2009
2.3. Serviciile Serviciile prestate in judetul Ialomita au
crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au atras forta
de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor
se refera la : hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri
financiare, inchirieri de bunuri mobile si imobile, asistenta
medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru
intreprinderi, activitati recreative, etc. Sfera serviciilor
publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale
si companii /societati nationale care presteaza servicii de interes
general. Intre aceste unitati de prestari servicii se numara 187 de
unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In14
judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce
priveste: hoteluri si restaurante, transporturi, administrarea
imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si
sportive, sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si
curatatorii, intretinerea si reparatia autovehiculelor, reparatii
articole gospodaresti, etc.
In zona pot fi oferite urmatoarele servicii: organizare
evenimente amenajari interioare menaj, intretinere traduceri
financiare si contabilitate foto si filmari video meditatii
detectivi particulari amenajari exterioare notariat avocatura
management asistenta juridica studii, sondaje de piata recuperari
datorii concept si design marketing prin internet proiecte pentru
turism reclama in presa scrisa reclama TV servicii de brokeraj si
intermediere transport si depozitare servicii IT si Internet
decorare divertisment sanatate servicii funerare agenti de comert
exterior servicii de urgenta si supraveghere servicii de tiparire
si ambalare dezinsectie/dezinfectie/deratizare
Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente: turism
balnear, agroturism, turism cultural si turism pentru vanatoare si
pescuit. Baza turistica a judetului Ialomita insumeaza o capacitate
de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri
in hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet si
Miorita din Fetesti, Turist din Tandarei ), peste 600 locuri in
vile si la motelurile Sinesti, Malu si Perla din Amara, 2.430
locuri in unitatile de tratament balnear din Amara si 300 locuri in
vilele Taberei scolare din Amara.15
Valorificarea turistica a zonei a pornit de la caracteristicile
peisajelor sale geografice, legate indeosebi de reteaua
hidrografica, cu salba de lacuri si limane fluviatile, dar si la
pozitia de tranzit a judetului Ialomita spre litoralul romanesc al
Marii Negre. Cel mai important obiectiv turistic al judetului este
statiunea balneoclimaterica AMARA, situata la 7 km de Slobozia si
126 km de Bucuresti, vestita prin namolul sapropelic si apele
minerale sulfaterte, clorurale si bromurate folosite in tratamentul
bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, in
afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor si in boli
ginecologice. Fiind pozitionata pe drumul european spre litoralul
romanesc al Marii Negre, zona
ialomiteana isi valorifica potentialul turistic existent
incepand cu peisajul geografic, lacurile si limanele fluviatile,
dar avand ca principal obiectiv turistic statiunea balneara Amara.
STATIUNEA BALNEARA AMARA
Situata la 7 km. de Slobozia si 126 km. de Bucuresti, statiunea
balneara Amara este recunoscuta inca din 1900 datorita namolului
extras din lacul cu acelasi nume, avand valori terapeutice
asemanatoare celui de la Techirghiol. Capacitatea de cazare de care
beneficiaza statiunea este de aproximativ 2000 de locuri in
hoteluri, moteluri, casute si vile, iar in sezonul estival cazarea
se extinde, cuprinzand si locurile din campinguri. Efectele
terapeutice ale namolului si ale apelor minerale sulfatate,
clorurate si bromurate sunt indicate in tratamentul bolilor
reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, precum si in
tratarea afectiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si
afectiunilor ginecologice. SLOBOZIA
Municipiu resedinta de judet, Slobozia este situata in Campia
Baraganului, aproximativ la jumatatea distantei dintre Bucuresti si
litoral. Localitatea este mentionata pentru prima oara in 1594, iar
carturarul Paul de Alep, care a trecut prin Slobozia in 1658 o
aminteste in scrierile sale. Numele localitatii este legat de Matei
Basarab care a inaltat manastirea Sfintii Voievozi in 1634. In 1993
se infiinteaza Episcopia Sloboziei si Calarasilor cu sediul la
Slobozia. Alte obiective de interes turistic sunt Muzeul
Agriculturii si Muzeul Judetean. URZICENI
Cel de-al doilea municipiu al judetului, Urziceni se afla la
circa 60 km. de Bucuresti, si dateaza din vremea lui Mihai
Viteazul. Prima scoala de aici a functionat in anul 1780,16
fiind mentionata in cronicile domnesti ale vremii. In apropierea
orasului se poate vizita barajul si lacul de acumulare de la Dridu
si manastirea-monument Pitesteanu. FETESTI
La sfarsitul secolului al XV-lea Fetestiul se remarca drept
localitate de sine statatoare, iar in 1934 trece in randul
oraselor. Important nod de cale ferata pe magistrala
BucurestiConstanta, orasul se face remarcat prin complexul de
poduri dunarene cu cale ferata dubla, construite de arhitectul
Anghel Saligny intre anii 1890-1895. TANDAREI
Desi dateaza din epoca neoliticului, localitatea este mentionata
in vechile cronici ale secolului al XV-lea, fiind declarata oras in
1968. Fiind asezat pe malul Lacului Strachina, ofera posibilitati
de practicare a pescuitului sportiv. Alte puncte de interes pentru
vizitatorii aflati in zona sunt vestita dava getica de la Piscul
Crasanilor, biserica din lemn de la Poiana si casa memoriala Ionel
Perlea de la Ograda.
Tab. 6. Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare
turistic, la 31 iulie 2010Ialomia Total Hoteluri Hosteluri Moteluri
Vile turistice Campinguri Casute turistice Tabere de elevi si
prescolari Pensiuni agroturistice Numr 2807 2192 15 145 50 44 105
212 26
Sursa: INSSE Ialomita
17
Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Casute
turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni agroturistice
Fig. 6. Graficul structurii de primire turistica cu functie de
cazare turistica, la 31 iulie 2010 Invatamantul Reteaua de
invatamant din judetul Ialomita cuprinde 123 unitati prescolare,
115 scoli primare si gimnaziale, 17 licee, o scoala postliceala
sanitara, 4 universitati si 4 cluburi ale elevilor din centrele
urbane. Invatamantul superior este prezent in judet prin filialele
unor universitati de renume: Academia de Studii Economice Bucuresti
la Amara cu Facultatea de Comert, Turism si Finante Banci, in
sistem de invatamant deschis la distanta, Facultatea de Drept si
Stiinte Economice din cadrul Universitatii Gheorghe Cristea
Bucuresti, Facultatea Spiru Haret, Facultatea Biotera si Colegiul
de Institutori din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta, care
functioneaza in municipiul Slobozia. In domeniul sportului exista
un club sportiv la Slobozia si peste 180 asociatii sportive pe
intreg judetul. Sporturile practicate sunt: atletism, handbal,
tenis de masa si camp, scrima, box, turism, fotbal, lupte libere si
greco-romane. Tab. 7. Populaia colar pe niveluri de
educatie(inclusiv invatamintul particular)nvIALOMIA TOTAL Precolar
TOTAL Primar(cl.I- Gimnazial(cl.VIV) 15015 14382 14267 VIII) 18774
18221 16704 mntul special(cl.IVIII) 425 333 245
Profesio- Postliceal LICEAL nal i de ucenici 7485 7960 8717 2757
3019 3160 i de maitri 946 786 673 442 710 858 SUPERIOR
2000/2001 53639 2001/2002 53246 2002/2003 51166
7795 7835 6542
34214 32936 31216
18
2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009
2009/2010 2010/2011
51963 51042 50623 48987 48195 46859 46334 45350
6859 6823 7587 8099 8497 8489 8658 8721
30247 28438 27432 26756 26068 25114 24580 23999
14930 14424 14034 13607 12792 12474 12237 11882
15132 13882 13275 13062 13276 12640 12343 12117
185 132 123 87 82 88 90 118
9542 9948 10108 9739 9871 9765 10636 11153
3985 4765 4728 3887 3275 3011 1730 801
538 449 422 356 418 480 415 386
812 619 346 150 66 315 290
Sursa: INSSE Ialomita
Sanatatea Activitatea de ocrotire a sanatatii populatiei din
judetul Ialomita se desfasoara in 4 spitale cu 900 de paturi din
care un spital judetean, la Slobozia, 2 spitale municipale, la
Fetesti si Urziceni, si unul orasenesc, la Tandarei, precum si
Serviciul judetean de Ambulanta, Centrul de Transfuzii Ialomita. In
reteaua sanitara a judetului functioneaza un numar important de
unitati private: 130 cabinete medicale individuale de familie, 40
cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale, 3 laboratoare de
tehnica dentara, 36 farmacii, 27 puncte farmaceutice si 2 depozite
farmaceutice, 4 centre de optica medicala. La nivelul judetului in
reteaua publica si privata isi desfasoara activitatea 334 medici,
1180 cadre medii sanitare, iar numarul de salariati in sectorul
sanitar numara peste 2.200. Tab. 8. Paturile n spitale i personalul
medico-sanitar la 31 decembrienumr Personal sanitar mediu 1388 1350
1333 1325 1348 1402 1326 1315 1315 1320
Ialomia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20091)
2)
Paturi n spitale1) 1252 1252 1157 883 898 898 888 881 891
891
Medici2) 284 290 279 288 283 274 252 246 274 283
Stomatologi Farmaciti 43 47 53 50 52 57 59 58 57 60 36 48 45 47
48 50 52 58 68 75
inclusiv paturile din unitatile de sanatate inclusiv
stomatologi
Sursa: INSSE Ialomita
19
Asistenta Sociala Ministerul Sanatatii pe raza judetului
Ialomita are 5 spitale cu o capacitate de l300 de paturi, din care
un spital judetean la Slobozia, 2 spitale municipale la Fetesti si
Urziceni; unul orasenesc la Tandarei si unul comunal la Fierbinti,
l4 dispensare urbane, 49 rurale , 7 policlinici, 3l farmacii (din
care 25 in sistem privat), 12 puncte farmaceutice. In materie de
asistenta sociala, la nivelul judetului Ialomita sunt organizate:
Directia Judeteana de Asistenta Sociala Ialomita ; Centrul de
asistenta medico-sociala Fierbinti-Tirg, judetul Ialomita ; Caminul
pentru persoane varstnice ing. Vadim Rusu Balaciu, judetul
Ialomita. Pentru protectia drepturilor copilului este organizata si
functioneaza cu bune
rezultate Directia Generala pentru Protectia Drepturilor
Copilului Ialomita, cu : 8 centre de plasament (5 in Slobozia si
cate unul in Urziceni, Movila si Fierbinti-
Tirg) ; 2 centre de zi in Slobozia in care sunt gazduiti pe timp
de zi copii care provin din
familii cu grad crescut de abandon ; 1 centru de primire a
copilului care functioneaza in regim de urgenta pentru situatii
deosebite ; 1 centru maternal care ofera gazduire mamei si
copilului pe o perioada determinata ; 118 asistenti maternali
profesionisti.
Tab. 9. Cantine de ajutor socialIalomia Cantine de ajutor social
- numar Capacitate - locuri Beneficiari - persoane 2002 1 200 54
2003 2004 2005 2006 1 120 68 2007 1 120 85 2008 1 120 86 2009 1 200
66 mii lei 2010 1 200 131
Sursa: INSSE Ialomita Mass media In judetul Ialomita mass media
este reprezentata de un studio de televiziune apartinand postului
de televiziune ANTENA 1, de posturile de radio private Radio
Campus, care emite la Slobozia si la Urziceni pe lungimea de
87,7MHz , de Radio Sud - Est care emite20
la Slobozia, pe lungimea de 88..9MHz, de Radio Orion, care emite
la Fetesti pe lungimea de 99.1MHz., de 9 publicatii: Tribuna
Ialomitei, Impact, Independent, Semnal, Concret, Ialomita, Gazeta
de Sud - Est, Stirea si Jurnajul de Ialomita.
III. Spatiul ruralMediul rural al judetului este alcatuit din
punct de vedere administrativ din 49 comune care au in componenta
lor 130 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor
economice, al structurii ocupationale si al resurselor disponibile,
mediul rural prin potentialul de dezvoltare de care dispune joaca
un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului. 3.1.
Populatia Resursa potentiala deosebit de importanta pentru
dezvoltarea spatiului rural, populatia din mediul rural al
judetului este de 157.501 locuitori, ceea ce reprezinta 54.20% din
totalul populatiei judetului Ialomita. Populatia rurala a judetului
este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriinduse in
tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre
spatiul urban, care reprezinta un important fenomen demografic,
social si economic. Un alt factor demografic care a avut un impact
major asupra dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii
comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul
natural negativ . Scaderea populatiei mediului rural a fost
totodata insotita de imbatranirea acesteia determinata de o serie
de factori demografici si socio-economici. Componenta satelor dupa
numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de
locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a
populatiei cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar
mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai
mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in
ultimele decenii, descresterile cele mai mari de populatie . 3.2.
Ocupatia Locuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca
indeletnicire principala agricultura, acestia inca din cele mai
vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai.
Cu21
toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista
tarani care muncesc pamantul cu propriile maini, fara a apela la
mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei
inscriindu-se in asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind
lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor, combinelor si altor
masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in
judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural au si gradini cu
legume, in camp sau in spatiul din jurul casei. In spatiul rural se
mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor
fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt lucrate de catre
locuitorii de la sat cu un venit mai redus. In afara de lucrul la
camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile
gospodarii. Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza
din laptele proaspat muls de la vaci, oi sau capre.Locuitorii de la
sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine,
porcine, cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste
animale sunt crescute toata perioada anului in propria curte,
altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe
timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si
iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind scoase
la pasunat mult mai des. 3.3. Forta de munca Forta de munca din
mediul rural este specifica economiei rurale dominata de
agricultura, aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a
populatiei de la sate. Populatia este ocupata in mare parte in
agricultura in exploatatiile agricole familiale, acestia lucrand
pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai
mic de someri la sat de cat in mediul unban chiar daca acesti mai
mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici un venit. Efectul
pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al
ratei somajului nu poate compensa cu alti factori specifici
ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum
ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea
acestei activitati, etc. Rata ridicata de ocupare intalnita in
prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al
inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina
populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa,
generatoare de venituri mici. In mediul rural, agricultura domina
ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul
regiunii fiind de 48,1% din totalul populatiei ocupate.22
In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o
imbatranire, deoarece tinerii nu se mai multumesc cu veniturile
foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.
3.4. Infrastructura fizica si sociala Infrastructura in spatiul
rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste, drumuri
amenajate fiind decat in localitatile prin care trec diferite
artere principale de circulatie nationala sau internationala. In
afara de aceste situatii, drumurile in spatiul rural sunt
pietruite, sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate. Drumurile
judetene si comunale modernizate au o pondere de 8,35%, restul
acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare. Starea tehnica a
drumurilor este intr-o stare deplorabila, deoarece prin aceste zone
circula vehicule cu tonaj mare, iar lucrari de reparatii se fac
foarte rar. Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul
rural deoarece furnizorii de telefonie mobila si-au instalat antene
si in aceste zone, un punct slab al comunicatiilor il reprezinta
Posta(Romtelecom) ,care decade pe zi ce trece, serviciile acesteia
fiind din ce in ce mai proaste. In ceea ce priveste reteaua si
distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.511 comunitati
rurale existente in regiune, 432 sunt alimentate cu apa potabila in
sistem centralizat. In ceea ce priveste alimentarea cu apa
potabila, populatia rurala nu este asigurata cu conditii
acceptabile de trai, ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile
din alte surse (fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura
o apa potabila corespunzatoare. In urma analivei spatiului rural se
pot trage urmatoarele concluzii: tendinta de scadere si imbatranire
a populatiei rurale ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in
activitati agricole
rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban rata
de ocupare ridicata a fortei de munca tinere nivel redus de
pregatire a fortei de munca starea nesatisfacatoare a retelelor de
drumuri gradul scazut de dotare cu utilitati publice infrastructura
pentru educatie satisfacatoare
23
IV. Analiza SWOT a judetului IalomitaPuncte forte Agricultura
este cel mai mare atu al regiunii
Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai
ferate modernizate Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra
Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii Existenta
resurselor naturale Pondere ridicata a terenului arabil in total
agricol Fertilitate ridicata a pamantului Forta de munca calificata
in agricultura
Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole
Existenta infrastructurii pentru irigatii Mediu de viata nepoluant
Grad ridicat de electrificare a gospodariilor Grad ridicat de
cuprindere in invatamantul general si liceal
Puncte slabe Conditii tehnice precare a drumurilor locale
Facilitati portuare pe Dunare nefolosite Utilitati publice urbane
degradate Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul
rural Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi
organici
Nivel scazut al atragerii investitiilor straine Lipsa
marketingului si promovarii regionale Infrastructura fizica de
acces si sociala slab dezvoltata Pondere redusa a activitatilor
neagricole Lipsa managementului performant Nivel scazut al
educatiei24
Acces greu la pietele de desfacere Putere financiara scazuta a
populatiei Scaderea populatiei active si ocupate Lipsa
oportunitatilor de angajare in special in mediul rural
Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie
profesionala Industria slab dezvoltata Sectorul serviciilor slab
dezvoltat
Oportunitati Construirea autostrazii(Constanta Bucuresti)
Modernizarea infrastructurii de transport Cresterea transportului
de marfuri si persoane pe Dunare Dezvoltarea industriei turistice
Implementarea Programului ISPA Diversificarea produselor agricole
si animaliere Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole
organice Implementarea Programului SAPARD Reteaua de apapotabila se
poate dezvolta in scurt timp Turismul in scop curativ Amenintari
Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier Diminuarea
volumului transportului de marfuri si calatori Deteriorarea
conditiilor de trai si de mediu Atractivitate scazuta pentru
investitii si dezvoltarea afacerilor Dezvoltare redusa a economiei
rurale Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential
Migrarea tinerilor catre zonele urbane Dezvoltare lenta a
economiei rurale Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre
cerere si oferta Migrarea fortei de munca inalt calificata 25
Schimbarile climatice pot afecta economia
V. Concluzii si propuneriIn urma analizei realizate asupra
judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva concluzii, si de ce nu
propuneri. Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate
spune ca exista destul de putine municipii, care sunt caracterizate
de un numar scazut de locuitori, in ceea ce priveste orasele
acestea sunt de dimensiuni foarte mici, si au luat aceasta denumire
de oras in ultimii ani. Limita intre spatiul rural si cel urban nu
este delimitata bine, deoarece locuintele din spatiul urban sunt
reprezentate mai mult de case decat de blocuri. In orasele nou
declarate chiar si ocupatia principala este agricultura de
subzistenta, ceea ce nu le diferentiaza cu nimic de sate. Relieful
acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii, datorita
profilului de campie. Contrar reliefului, datorita schimbarilor
climatice, precipitatiile nu mai favorizeaza agricultura, deoarece
volumul lor este din ce in ce mai redus. Agricultura a inceput sa
fie afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc
irigatii. Acestea sunt folosite in special de producatorii care isi
valorifica productia pe piata, dat fiind faptul ca acestia au o
situatie financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari.
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona
se regaseste Dunarea, dar si raul Ialomita si cateva rauri care
vara seaca datorita secetei, doar primavara si toamna curg apa prin
albiile acestora. Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru
proprietatile curative pe care acestea le au, deoarece au un
continut bogat in sulf si alte substante benefice organismului.
Populatia este in numar mai mare in spatiul rural, deoarece aici
isi poate castiga existenta mai usor. In orase datorita industriei
slab dezvoltate numarul populatiei este mai scazut, cu toate ca se
spune ca acesta este in crestere, tinand cont de fenomenul de
migratie din mediul rural in mediul urban, din punctul meu de
vedere fenomenul cred ca a inceput sa se modifice, astfel ca
locuitorii oraselor au inceput sa migreze catre satele din zona
oraselor. Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca in spatiul
rural impozitele sunt mult mai mici,26
castigarea existentei din agricultura si hrana pe care si-o
procura singuri, insa si comoditatea si dorinta de a scapa de
aglomeratia oraselor sunt unele dintre motivele pentru care
locuitorii din spatiul urban se retrag catre spatiul rural. In urma
restructurarilor si disponibilizarilor, care au avut loc dupa
revolutie o mare parte a populatiei urbane a ramas fara un loc de
munca, acest fapt favorizand mutarea in spatiul rural. Sustinerea
din partea statului a fost benefica, impreuna cu fondurile
programelor de dezvoltare au ajutat la modernizarea anumitor zone,
dezvoltarea infrastructurii. In urma programelor de care a
beneficiat judetul Ialomita, o mare parte a satelor au fost
inzestrate cu retea de apa potabila, prin forarea mai multor puturi
de adancime in jurul localitatilor. Sustinerea in ceea ce priveste
industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede nici o
schimbare, fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind
Beta Tandarei, fabrica de zahar. Starea drumurilor nu s-a
imbunatatit considerabil in urma programelor, dar pot spune ca se
vede o mica imbunatatire a acestora. Infrastructura este inca slab
dezvoltata, foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de drumuri
amenajate. Cum spuneam si mai devreme, reteaua de apa s-a extins
considerabil in ultima perioada. Faptul ca industria este slab
dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul inconjurator,
deoarece poluarea este redusa, aflandu-se in limitele legal admise.
Cele mai afectate, in Ialomita, sunt solurile datorita
administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati mari pentru
agricultura. Un alt factor de mediu afectat este apa datorita
cantitatii de deseuri deversate in aceasta. Economia judetului
Ialomita se bazeaza pa agricultura, fiind ramura de baza in zona.
In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca
Uniunea Europeana le aloca pentru agricultura, astfel agricultura
este in special de subzistenta. Agricultorii produc pentru propria
familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea
productiei. Spatiul rural ar trebui sa beneficieze de proiecte prin
care locuitorii sa fie educati in ceea ce priveste fondurile pentru
agricultura, deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care
ar putea sa se inscrie si le este frica sa incerce fara sa cunoasca
mai multe detalii despre acestea. Tinand cont de faptul ca
majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt persoane
in varsta, acestia trebuie instruiti mai riguros.27
Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire, deoarece
tinerii pleaca la orase, iar persoanele mai in varsta din orase se
retrag catre spatiul rural. In spatiul rural calitatea factorilor
de mediu este destul de buna, cel mai mare impact avadu-l
ingrasamintele asupra solului, dar sa speram ca se va recurge in
viitor la o agricultura ecologica. Judetul Ialomita ar trebui sa se
dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri decat
agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca
aceasta sa nu se mai poata practica.
28
Bibliografie: Directia judeteana de Statistica- Ialomita :
www.ialomita.insse.ro Consiliul judetean Ialomita: www.cicnet.ro
Prefectura Ialomita : www.prefecturaialomita.ro Agentia pentru
Dezvoltare Regionala Sud Muntenia: www.adrmuntenia.ro Jandarmeria
Ialomita : www.jandarmeriaialomita.ro
29
