P.P.panaitescu Calatori Poloni in Tarile Romane

ACADEME:A. ROMANAS TIT 1)1 T 1 C ET

XVII

.cALA.Tom IPOLON1.TARILE. ROMINE

DE

P. P. PANAITESCIT

tyLT r 12 A N' AT1ONA ABI.T.CURET1

3 0

LI

IN

CVL TVR A NATIONATLBUCURE$TI

1930

CALATORI POLONIIN VIRILE ROMANE

DE

P. P. PANAITESCU

v GI-Pcuzw601-A-41-et

ACADEMIA ROMANAr. p. fee4 4s- i=e_i at.%

STUDII $1 CERCETARIXVII

INTRODUCERE

Importanta descrierilor de ccildtorii ca izvoare istorice. Intreizvoarele externe ale istoriei românilor, descrierile de cA1A-torii au o situatie aparte. Sant de sigur foarte atractive prinelementul lor de pitoresc si de anecdotic. Importanta lor realApentru istorie stA ing in aceea cA ele cuprind observatii asuprainstitutiunilor, monumentelor i obiceiurilor, despre cari adesealipsesc stiri in izvoarele interne, pentrucA un scriitor care trAesteIn mijlocul lor nu le acordA importantA, le considerA cunos-cute de cetitorii lui, pe and unui strAin, care nu le are intara lui, ii atrag atentia, ca lucruri exotice.

Nu trebuie însä exageratA aceastA importantA, un alAtor,care trece prin tail nu poate vedeh si mai ales nu are putintasA inteleagA totul, el noteazA in genere ce e mai bAtAtor la ochi,ce e mai adAnc si mai ascuns nu poate pricepe deat foarterar.

In genere alAtoriile ne dau descrieri despre asp ectul ora-selor, satelor, a monumentelor, viata dela curte: (audiente,banchete), obiceiuri i institutii (costume, armata, negustorii,viata popularA) si multe note asupra relatiilor politice, adesea

stiri asupra unor personalitAti dominante dela noi1).Cdldtorii poloni. CAlAtorii poloni, prin numArul lor mare si

prin importanta relatiilor lor de alAtorie, ocupA un loc aparteintre acesti oaspeti ai tArilor noastre.

Aproape toti sAnt soli oficiali ai Poloniei trimisi la Constan-tinopol ; drumul soliei lor treceh mai totdeauna prin Mol-dova, ateodatA i prin Tara RomineascA.

Solii erau datori sA prezinte la intoarcerea lor o relatie cAtre

1) Cf. pentru cälátorli striini in tirile noastre Al. Sadi-Ionescu. [Bibliografiacdleltorilor streini in terile noastre. Bucuresti, 1916] lucrare neterminatà, merge panila 165o si N. Iorga, Istoria Romtinilor prin cdlatori, ed. II, Bucuresti, 1928.

1*

4 P. P. PANAITESCU

dietà si pentru a pregAti relatia tineau un jurnal, care fAcekparte apoi din actele oficiale ale soliei si erà prezentat cu eleregelui si dietei. Jurnalul erà tinut de solul insus sau de se-cretar sau de un alt membru al soliei, adesea aveau douà sichiar trei jurnale deosebite pentru aceeas cAlltorie. Ele nu cu-prindeau numai amänunte diplomatice asupra misiunii ofi-ciale cu care erà insArcinat solul, ci trebuiau ssä ailA tot felulde stiri, cari sä" informpze dieta si pe rege asupra stArii de lu-cruri din regiunea strAbautà: starea drumurilor, descriereaoraselor si satelor, obiceiurile, primirile si banchetele si cere-monialul lor, observatii asupra persoanelor cu cari s'a 'Mt alnitsolul, viata economick etc. Multe din aceste jurnale sântpline de observatii personale foarte pitoresti.

Importanta acestor descrieri de cAlAtorii polone este Märitàprin faptul a autorii lor, ca niste vecini cari ne cunosteau,puteau sà" inteleagA si s'd aprecieze mai multe din viata popo-rului si organizarea statului românesc deat occidentalii. Pede altà parte multi din solii poloni trimisi la Constantinopolnu skit alaori obisnuiti, ci inalte personalitAti politice, avAndsi o culturà deosebità, cum e de pila un Ogwilcim, care vA-zuse aproape toatà Europa, sau un Radziejowski si un RafaelLeszczyfiski (tag regelui Stanislav).

Multi din acesti nobili poloni intretineau relatii personalecu boerii si domnii din tArile noastre; Gnifiski cunosteà peMiron Costin, Rafael Leszczyfiski are conversatii cu DimitrieCantemir.

Toate acestea cresc autoritatea si valoarea acestor relatii dealAtorie.

Vechimea lor este destul de insemnatà: primul aläitor polonpublicat in colectia de fatà a trecut prin Moldova la 1557, iarcei mai multi sânt din veacul XVII. Toate relatiile skit inbimba polonk unele din ele au fost publicate in colectii de ma-teriale istorice sau periodice, pentru acestea m'am multumit sà"dau numai in traducere partea care priveste tara noastrà, altelesfint inedite si am avut fericirea sà le gAsesc intre manuscri-sele bibliotecilor din Lw6w, Cracovia si Varsovia. Pasajelecark privesc -Wile noastre din aceste manuscrise le-am pu-blicat in original si in traducere. CAteva numai din relatiile

de cälkorie le-am dat sub forml de rezumat, fie din pricinIcA n'am avut la indernklà textul relatiunii si am5nuntele pri-vitoare la tara noastrà skit culese din studii ale istoricilorpoloni moderni (relatiile No. II si VIII), fie cA autorul rela-tiei ineacA stirile despre români inteun noian de citate dindiversi autori cunoscuti sau de consideratii fkä" interes pen-tru noi (relatiile No. XVIII si XX), pentru celelalte toate s'adat textul autorului.

Fiecare relatie e precedatà de note asupra autorului si rela-tiei lui de alkorie si completaa cu chteva note asupra tex-tului.

Nu am cuprins, bine inteles, in aceastà colectie deck rela-tiile de alkorie cari n'au fost traduse Ora acum in romh-neste si nici n'au fost utilizate de istoricii nostri 1).

1) Unele din relatiile de alltorie cuprinse in acest volum au fost utilizate, inceeace prive§te partea care vorbe§te de Bulgaria, de Hr. Keseacov, Ompii MT*4HIA4 npia RSArapHA. Sofia, 1922.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 5

I. Cdldtoria lui Erasm Otwinowski1557

Este cea mai veche descriere de alltorie polonA in Mol-dova. Erasm Otwinowski a insotit solia lui Andrei Bzicki,castelan de Chelm, trimis in Turcia de regele Sigismund-August. Autorul jurnalului de alAtorie e cunoscut §i printr'otraducere in limba polonA a poemelor poetului persan Saadi.Manuscrisul descrierii de algtorie se aflà in biblioteca con-telui H. Ilinski la Romano w in Wolhynia §i a fost publicatimpreunA cu alte manuscrise de I. I. Kraszewski sub titlulPodrdie i poselstwa polskie do Turcyi. (alltorii si solii poloneIn Turcia). Cracovia 186o, cu o introducere in care se aflàateva arranunte biografice asupra cAlAtorului nostru. 0 tra-ducere in limba croatà a acestei descrieri de cAlAtorie a datNat kovid in, Rad jugo-slov. Akademii. Zagreb. 1891. C V.

15 bile ['557]. Joi. Ie0m din Camenita. Am pranzit la trecereaNistrului, la Hotin pe un deal inalt. ParcAlabii primesc pe sol 0 pre-Otesc cartier de noapte sub cetate.

I6 - Dupà un pranz moldovenesc plec'äm din Hotin. Dormim inamp la Bolochowca, cinä'm la Czenbrowca pe Prut.

17 - Dormim la Stepanowca [Stefaine0i], ad slugile castelanuluiCracoviei, moldoveni din Tarnow, mi-au dat numai o singurà farfuriede mincare 0 pe aceea au stricat-o, ceeace s'a intämplat foarte lesne,aci solul n'a spus nimic la aceasta.

18 - Noaptea in satul Moczokowey') am fä'cut rAndul meu de strajlimpreuni cu Wincenty Wieruski ca sä plzim caii.

19 -Veverità [Wiewierzyca] boier moldovean ne-a ospätat in satuls5u, apoi noaptea am fost la Ia0. Alexandru Domnul Moldovei a primit

') Adia satul sotiei lui Motoc.

pe sol, dar mai intaiu a trebuit sa astepte multa vreme in fata curtiierh racoare. Domnul nu 1-a poftit sa seaza. In aceeas zi ni s'a trimis

la gazdä un bou din partea domnului, dar a doua zi au cenit inapoipielea. Am stat in tabara langl ora i erau acolo, asteptand, multecare armenesti. Intre timp a fost acolo Bebek, boier ungur 1).

20 Solul a fost a doua oara la domn.23 In ziva Sfintei Mari Magdalena am iesit din Iasi, trecem peste

Prut, dormim in camp. Acolo erh satul Thetra, unde nu de mult afost ucis de moldoveni domnul lor, Stefan 2).

24 A doua noapte in camp pe malul unui rau, la vad.25 Innoptnn pe malul lacului Roszow, parasim un cal bolnav.26 Innoptam inteun sat la douà mile de Dunare.28 Innoptam pe malul Duzarii in fata Oblucitei.29 Trecem la Oblucita, vamesii turci ies inaintea solului cu o toba.

si o surla si au fost primiti la masa de sol. Cand un oarecare cioban[czaban] ne opri trecerea carelor, vrand sa-si duca intai oile lui, ne-amplans impotriva lui si indata I-au adus legat de picioare in fata soluluisi 1-au bätut cu batul la talpi. Aci la Oblucita ne-am odihnit o zi.

31 Dela Durare mergem o min.' pang la Babadag, In padure, undedormim. Aci e un loc de inchiraciune idolatra la mormantul unuidervis sau calugar turc, anume Nicolae.

.r August. Petrecem noaptea in satul Tangribred.2 Petrecem noaptea in satul Alczapi langa Bazargicul mic. Aci

sint ziduri cladite de imparatul Anastasie, cari se intind dela MareaNeagri la Marea Alba (Marmara). Au fost zidite din cauza deselorravaliri ale bulgarilor i tatarilor In Grecia, mai stau In picioare pe ointindere de sase mile...

Intoarcerea

30 Septemvrie. Sosim la Oblucita, orasel turcesc la Dunare, undeeste vad i vana, care se ja numai ad, atit pentru cai cat i pentrumarfuri; a doua varna e la Constantinopol si alta nicaeri.

Despre acest Bebek scrie cronica lui Ostermayer: s Eodem anno (1557) in Mayist der Bebek Ferentz mit vielen Tiirken in der Moldau auss Befehl des Tiirken,Siebenbürgen zu, iiberziehen, est ist ihm aber aus Befehl der Königin der Wegverlegt worden, dass er zuriick in die Tiirkey ziehen miissen und sein Will nichtvor sich gangen *. Cronica lui Ostermayer la Kemény Joseph, Deutsche Fundgrubenin Siebenbilrgen, I, p. 62.

Stefan, fiul lui Petru Rares, ucis de boieri in satul Tabitra in Septemvrie 1552.


8 P. P. PANAITESCU

Octomvrie. Trecem Dunarea in caice.Solul trece si el cu restul carelor. Dormim inteun sat moldo-

venesc land. Dunare (la doua mile). Vremea e rea: fulgere i trasnete.Dormim noaptea la Prut inteun sat, unde vine la noi vamesul

moldovenesc, cerand ca negustorii [armeni] cari se atasasera pe WOsolie sa plateasca vama dela Dunare. Pentru aceasta St. Zolkiewski,talmaciul Nicolae si ceausul turcesc au fost trirnisi la domnul Alexandru.

5 Am petrecut noaptea pe dealuri in fata Lapusnei.6 Am petrecut noaptea la Lapusna, orasel al fratelui domnului,

care erh vames.Stain tot acolo toata ziva, asteptand intoarcerea lui Zolkiewski,

a ceausului si a talmaciului dela Domn.8 Vazand solul cä trebuie sa astepte multa vreme raspunsul dom-

nului in chestia vämii, dei top armenii Il rugasera sà astepte raspunsulcateva zile ad i pe socoteala lor, nu a vrut sa mai astepte si a iesit foartede vreme din Lapusna, dandu-ne i nouä de stire. Vazand aceasta,armenii i intelegand cà le va fi mai usor impreunä cu solul, au alergatdupa acesta cu carele. Pe Wierzbicki sluga episcopului de Cracovia,care calarise adesea in solie la turci, l-au oprit, and ieseh din oras

si-au facut drum cu bàçul. Fratele Domnului, vamesul, adunandvreo 40 de calareti a pornit in goana dupl noi i ajungandu-ne dupa

milk' i jumatate, ne-a intors inapoi; a oprit calul solului, spunandu-icá trebuie sà astepte in oias vesti dela Domn prin acei cari fuseserätrimisi la dansul. Deasemenea a oprit carele armenilor si nu mai eràvreme sà rezistam, caci erà mai bine pregatit [de lupta] ca noi si dealtfelaveh i dreptate, ca functionar care-si indeplineh slujba si nu puteà

ne lase liberi Para stirea Domnului. Dar deoarece eram in camp, ne-aläsat la satul Paszty [Posta ?], care era la o milk' depärtare, langa pa-durea numita Bucovina. Sosind acolo, a läsat deosebit carele armenilorsi a poruncit ca pe unii armeni sa-i lege, ca unii ce au fugit de vama.Armenii, vazand cà solul nu spune nimic la aceasta, desi mai inainteniciodatä nu plätisera vama and mergeau pe langa o solie, au dat 400de talen, rugand pe vames primeasca, ceeace a facut cu greu, pen-trucä se cuveneh mai mult pentru märfuri. Am ramas acolo si Miercuriseara, pentruca armenii nu se intelegeau cu vamesii, cari voiau sa leintoarca iar carek inapoi. Ei s'au plans solului cu lacrimi in ochi pentrupaguba suferita, spunand el le-ar fi venit mai ieftin, repet cuvintelelor, sä astepte pe loc raspunsul dela domn, cleat sa ne expunem si

CALATORI POLONI IN MILE ROMANE 9

noi 0 ei sä fim opriti in drum. La aceasta solul a räspuns scurt: # Maiieftin, dar nu mai folositor >>. In aceh zi am trecut prin phdurea Buco-vinei sub dealuri 0 bAlti. Noaptea am stat intr'un sat din chmpie subun deal al acelei pgduri.

.ro Noaptea am stat la un sat pe Prut. Ad i un moldovean a dàruitun butoiu mic cu vin moldovenesc.

12 Am sosit la Hotin 0 in aceea§ zi trecem Nistrul.13 La Camenitá ne vine räspunsul dela Dorrm prin Zolkiewski cà

armenii nu trebuiau sh" plhteasch vamh.

II. Trei solii ale lui Lavrin Piaseczynski1601-1603

Istoricul polon K. Pulaski a gAsit in biblioteca imperialàdin St. Petersburg jurnalele soliilor si corespondenta diplo-matic:A a lui Lavrin Piaseczynski, sol polon trimis in trei rAn-duri la 1601-1603 la hanul taarilor din Crimeia. Actele n'aufost publicate, au servit istoricului mai sus mentionat pen-tru scrierea unui articol, Trzy poselstwa Lawrina Piaseczydziegodo Kazi G'ireja, hana Tatardw perekopskich, (Trei solii ale luiLavrin Piaseczynski atre Kazi Girej, hanul taarilor delaPerecop.) in revista, Przewodnik naukowy i literacki. Lemberg.XXXIX. 1911 pp. 135 si urm. Articolul il rezumAm mai josintruck priveste Wile române. Cateva scrisori privitoare lasoliile lui L. Piaseczynski au fost publicate de Ioan Bogdanin, Hurmuzaki. DocumenteSupliment. II 2 pp. 42-47, 66-7,151-154, 249-253, dup. cari au dat un rezumat al soliilorAl. Sadi Ionescu. [Bibliografia cerldtorilor straini in tdrileromâne] , pp. 102-103 1).

1) In biblioteca Zaluski din Varsovia se pAstrit In veacul al XVIII-lea o descrierea soliei lui Piaseczyilski: Cf. I. D. Ianozki, Specimen catalogi codicum manuscrip-torum bibliotecal Zaluscianae. Dresda, 1752, pp. 64-5. Ms. No. 191: Descriptio lega-tiom's quam Laurentius Piaseczynski succamerarius Bradaviensis Sigismundi III regisnomine apud Turcos obiit.

P. P. PANAITESCU

Trei solii ale lui Lavrin Piaseczynski la Kazi Girei hanul tätarilor dePerecop. (rezumate de K. Pulaski dupa mssul bibliotecii din

St. Petersburg)

(Rezumat)

Solul porneste in lunie z6oz i soseste la Iasi la 27. Acolo eprimit de Ieremia Movila care-I invita la un banchet: «ca deobiceiu,ca o dovada de consideratie se aduce solului un cal impodobit, pe careel merge la castel insotit de multi curteni i capugii. Langa resedintadomneasa erau insirati haiduci cu pusti. La intoarcere, solul e insotitde aceeas asistenta', areia îi imparte daruri

La 8 Iulie solul, care astepta in Iasi un curier din Crimeia, iese dinoras, la 13 Iulie soseste la Cetatea Alba. «Acolo langa Cetatea Alba,In satele moldovenesti pe cari le tine tarul tataresc si pe cari le guver-neaza in numele lui, sluga lui Nasyl aga, precum i in Insas CetateaAlba, solul a vazut un mare numar de supusi ai regelui Poloniei decurand prinsi in diferite locuri in Ucraina, vanduti de tatari. Sangeaculde Cetatea Alba Huseim aga se sforta sa impiedice vanzarea supusilorregelui, care este prieten al imparatului turcesc, dar tatarii spuneaua au scrisori dela tarul de Perecop, care le permite aceasta.

La intoarcere, 4 Octomvrie pe lacul Owidowo, unde Nistrul se varsaIn mare, ad era o « corabie cu panze ». « 6 Octomvrie la Cetatea Alba.

Octomvrie, Ciubarciu. 13 Octomvrie noaptea inteun sat. 14 Oc-tomvrie in amp is, la Iasi, 17, tot acolo la hospodar, 18, banchet lahospodar, 19, un curier tatar venit Cu Piaseczynski e trimis la regedin Jai 0.

A doua solie April 1602. La 27 Aprilie la Camenita. Solul trece prinHotin, Chodkowce, tefänesti, Berajani, Iasi. Ad e primit de domn,iar a doua zi de Ora's [Orysz] hatmanul « in cinste Cateva zile dupaaceea are loe banchetul la domn. Tocmai atunci soseste un trimis aldomnului, care fusese la tätari, çi spune cà acestia se pregatesc derasboiu impotriva ungurilor, dar tarul e foarte flu bolnav. Dease-menea se primesc vesti si din Tara Romaneasca, de unde se intorsesesfetnicul domnului, Ureche [Ureki] 1), care mai inainte fusese cu oasteadomneasa 2).

Nistor Ureche, mare vornic, teal cronicarului Grigore.1) Oastea domneascA ce luptit in Tara Romfineasa pentru mentinerea in domnie

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE xx

'Mull au facut mari prädaciuni in Tara Romineasca, pe care audistrus-o cu totul i domnul va trimite plangere regelui Poloniei im-preuna cu scrisoarea lui loan Potocki, staroste de Camenita, ce se aflaacolo. Unele detasamente de tatari au facut la intoarcere pradaciunisi in Moldova, dar au fost batute de moldoveni. Afland de trimitereasolului polon in Crimeia, domnul Munteniei, Sirnion, cere ca solulsa mentioneze in solie i pradarea tarii lui de tatari. Tot pentru acestlucru soseste la Iasi un trimis al lui Than Potocki, anume Gorecki.

La plecarea din Iasi solul e insotit de t parcalabii » domnului AvramDurak, cari insotesc tabara solului pana la Ciubarciu. Din acest

oras solul trimite o scrisoare de multumire domnului. Peste catevazile soseste la Cetatea Alba, unde vede o corabie plina cu robi luatiIn Polonia : « Ah miserabile spectaculumlo. Ad primeste vesti nesigurecum ca regele Poloniei a poruncit principelui de Ostrog i lui Iazlowieckisa indeparteze pe Ieremia Voda din scaun i sà pue in locul lui pe altul,fiul lui Alexandru 1). Se poate sa fie un asemenea proect printre ca-zaci, i deaceea solul previne pe Ieremia Voda.

Inteo discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc soluluicum polonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca, ucigandun sol turcesc. Pleacà apoi spre Crimeia.

Intoarcerea (Tulle). Solul se intoarce impreuna cu Trifon, solul mol-dovean. Trec limanul cu o corabie si sosesc la 4 22 Iulie la CetateaAlba, la 23 in drum pana la Ciubarciu, 24 pe camp noaptea 25 La-pupa, 26 Tutora, 27 Iasi ». A doua zi solul e primit de domn. Scrielui Constantin de Ostrog a a auzit In Crimeia ca tätarii i turcii facmari pregatiri pentru « recuperarea Moldovei i Munteniei si cum ela fost tratat cu dusinanie

Dupa ce-si ia ramas bun dela domn, solul iese din Iasi la 30 Iulie.La z August primeste in drum spre Hotin o scrisoare dela loan Po-tocki, care erà la tKiebrinceni ». t Ai nostri in Muntenia sant gatade lupta, deji cei doi Radu 2) si °stile nemtesti sant in %arà. Poloniinostri se abtin inca dela lupta, asteptandu-ma pe mine. Peste catevazile lucrurile se vor hotari #. Dela Hotin solul trece la Camenita.

a lui Simion Movill, fratele domnului Moldovei, impotriva caruia se ridicase RaduSerban-Voda.

E vorba probabil de un fiu al lui Alexandru cel Rau, domn al Tfirii Romanegti(1592-1593).

Cei doi Radu sant Radu Serban i Radu Mihnea.

12 P. P. PANAITESCU

In observatiile dela urma asupra soliei: « Am aflat ea tarul [de Pere-cop] a fägIduit turcilor sa recupereze Muntenia, Moldova si Ardealul.Deci a trimis pe solii sai Alexandra Grecul la domnul MoldoveiKazi bey War la voevozii Munteniei i Ardealului. Acei soli au fostCu mine pe corabie la trecerea spre Cetatea Alba. Ei duc porunca acestorvoevozi sä nu tie pe länga dänsii nici un polon, sa pregäteasca taruluiprovizii i poduri, sa fie gata cu oamenii lor sa se uneasca cu oastealui. Voevodul Moldovei, and erà dejà la urdie, a trimis acolo pe solulSat Trifon postelnicul sau cu cateva vase cu talen, o careta i ase cairoibi, precum i daruri märzacilor ca sa astige pe tar pentru dänsul,Sà vie in ajutorul fratelui sau, voevodul muntenesc. El insus e gatacu oamenii lui la Iasi. Acest Trifon a spus tarului ca granitele polonesänt pustii, caci oastea este in Curlanda, deci nu putem ava incredereIn moldoveni. La intoarcerea mea, am spus voevodului Moldoveianunte pe rege, incotro merge tarul fdtgresc, mi-a spus a nu §tie,dar a e credincios regelui.

« Voevodul muntenesc a trimis stire ca la 27 Tulle a iesit din orasulde scaun catre Buzau i Siret in fata ostilor Buzestilor, cari Il urmarescCu ajutoare nemtesti din Ardeal. Se asigura ca Bathory va fi domnal Moldovei si ea este la Brasov pe länga Gheorghe Basta si oastea nem-teasca. Mi s'a spus ea Bathory n'a fost inchis, cum se auzise, ci dimpo-triva toate treburile Ardealului merg dupä spusa lui, iar Basta Il ve-nereaza ajuta pe sub mâna, dar e greu sà tii adevarul ».

Din relatia solului catre Than Zamoiski: Radul fiul lui Mihneavoevodul Tärii Romänesti, care a fost inainte de Mihai 2) vine in.Muntenia Cu Barovski (Buzestii ?) i cu nemtii. Simion a fugit si nuse stie ce s'a intämplat Cu oamenii nostri. Radul a scris lui Ieremia,numindu-se pe sine hospodar i voevod al Tärii Romanesti din milalui Dumnezeu i cu voia cezarului si-i cere sà declare imediat dacàeste favorabil cezarului i lui, amenintändu-1 ca are ostire pe care n'opoate retine multä vreme. Pasa de Timisoara e la Waradin cu MoiseSekeli i alti nobili ardeleni, cari voesc sä indeparteze din Ardeal peBasta si pe nemti

A treia solie. Inainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite oscrisoare tarului de Perecop prin Iusth, vamesul domnului Moldovei

Sigismund Bathory invins de Mihaiu Viteazul o de George Basta la Gorasldu(r6or).

Milmea Turcitul (1577-1583 1585-1591).

CALATORI POLONI IN 'l'APILE POMÄNE 13

(7 Septemvrie 1602) anuntandu-i venirea solului. La 4 Octomvrie re-gele serie si lui Ieremia Movila, cerandu-i sa primeasca si s'A ajute pesol. Domnul Moldovei raspunde din Suceava la 31 Octomvrie ca' egata sa-I primeasca si ca solul tafiresc a trecut pnin Botosani.

Solul porneste in Decemvrie, trimitand inainte spre Iasi pe loanWojna si Vasile Hrehorowicz, si roaga pe parcalabul de Hotin, Gheorghedin Lozian, s'a' ia masuri s'A fie condusi la Iasi. Solul la Iasi scrie luiEmanuel Paleolog, curtean al donmului si lui Lacki, pisarul domnului,si primeste raspuns dela amandoi in scris. Abia la 14 Ianuarie 1603solul porneste inainte, caci intarziasera instructiunile regelui. La Iasisolul discuta chestia soldatilor poloni, cari luptaserä in Muntenia siurmau sa primeasca leafa dela Simion Movilä, dar nu primisera nimic.Tot acolo aflase a soldatii nemultumiti vor s'A* prade Ustia, care apar-tine lui Constantin Movila. In adevar la 31 Ianuarie se afla cà soldatiisunt la Buczacz, 4-5 mile de Ustia. Piaseczynski trimite catredaqii un om al lui, dar acesta ii afla sositi la Ustia, unde,dealtfel, nu pustiisera. Ei trimit vorba solului sa cearà pentru eileafa ce li se cuvine dela domn. La 3 Februarie sosesc in Iasitrimisii soldatilor spunand a vistieria si vitele din Muntenia au trecutIn Moldova, deci ar puta fi platiti. Ieremia Voda se sfätueste cu Si-mion, cu mitropolitul si cu boierii si trimit un protest la regele Polo-niei impotriva pradaciunilor. Domnul Moldovei declara' el el nu arenici o indatorire fata de acesti soldati condusi de Tarnovski, cari nui-au slujit lui, iar Simion declara' ca nu numai d.' n'a adus averi dinTara Romaneasca, dar a a pierdut si cele ce i se trimisese ca ajutorde catre fratele sau, iar el abia a scapat cu viatä. Domnul Moldoveitrimite la rege ca sol pe Ureche marele vornic si pe Petriceicu logofatal doilea, iar Simion pe mitropolit si pe Dan mare vornic si boierimunteni, cari au venit cu el in Moldova: Vasile clucerul si Voiculvistiernicul.

Solul porneste din Iasi spre Crimeia. Intoarcerea lipseste.

III. Samuel Twardowski. Descrierea soliei ducelui de Zbaraz,

1622

Samuel Twardowski este unul din cei mai cunoscuti poetipoloni din veacul XVII. Näscut pe la 1600, are o activitate

14 P. P. PANAITESCU

bogat6 de scriitor si de militar. Moare la 166o. Scrierile luimai insemnate sAnt : Satyr na twarz Rzeczypospolitey. (Satiràla fata republicei), 1640. Wojna domowa (Rlsboiul civil) 1657.Wladislaw IV. 1649. etc., toate in versuri 1).

La 1622 a insotit pe ducele Cristofor de Zbaraz (15801627) conius (comis) al coroanei 2) in solia sa la Constanti-nopol, unde fusese trimis de regle Poloniei pentru a incheiapace cu turcii in urma rAsboiului ce se desfAsurase anul pre-cedent in jurul Hotinului. Twardowski a descris aceastà so-lie in versuri retorice in scrierea intitulatl: Przewaina Le-gacya Iasenie Oiwieconego xictiqcia Krysztofa Zbaraskiego.od najainieyszego Zygmunta III krola Polskiego y Szzvedzkiegodo naypokinieyszego soltana cesarza tureckiego Mustafy..(Prea mAreata solie a prea strAlucitului duce Cristofor de Zba-raz trimis de Sigismund III regele Poloniei i Suediei cAtreprea puternicul sultan, impAratul turcesc Mustafa), ed. I Cra-covia 1633, ed. II Cracovia 1639; ed. III Wilna 1706. Intraducerea de mai jos am utilizat editia din Wilna.

Solia lui Cristofor de Zbaraz a mai fost descrisà si in limbalatinà de Samuel Kuszewicz: Narratio legationis Zbaravianaeet rerum apud Othomanos anno 1622 gestarum. Danzig 1645;analizat de N. Iorga in, Studii fi Documente IV, pp. CXLVIIsi urm.

Miron Costin vorbeste cu diferite amAnunte in cronica luidespre aceastà solie. (Miron Costin. Opere Complete, ed. V. A.Ureche. I. pp. 503-507).

Un studiu despre Cristofor de Zbaraz a publicat W. Cho-m@towski: Ksictie Krzystof Zbaraski, in, Biblioteka War-szawska. 1865, IV, pp. 144i urm. in care se dau i scrisorilelui Stefan Toma Care regele Poloniei.

Raportul ducelui de Zbaraz asupra soliei lui s'a publicat inziarul, Dziennik Wileriski. Wilna 1827, III, pp. 3 si urm. (His-torya poselstwa Krzystofa Xiccia Zbaraskiego do Turcyiw roku1622 = Istoria soliei ducelui Cristof de Zbaraz in Turcia inanul 1622)3).

1) G. Korbut, Literatura Polska, I, pp. 531 §i urm.3) Cf. despre el Niesiecki, Herbarz Polski, X, Leipzig, 1845, PP. 118rzo.3) Cf. §i I. Niemczewicz, Zbidr patnietnikául historycznych. (Colectie de memorii

Acum ne odihnim la Camenita Podoliei, cetate de aparare din celemai de frunte ale Europei, unde natura cu stancile ei uriase formeazaorasului o cunura frumoasa, pe care zadarnic o jinduesc plganii. Deacolo ne indreptam spre Nistru la o mal departare, pe malurile luiparasim tara parinteasca.

Din ambele parti tritonii in api ne ureaza drum bun si tot astfelsi vremea frumoasa. Aproape chiar de malul moldovenesc este castelulfrumos al Hotinului, care se vede pe o stanca uriasa, de care se spargvalurile Nistrului, raul care se coboara repede din muntii Carpati. Adtoati solia, inteo ordine frumoasa, isi aseaza tabara. La mijloc santcorturile ridicate ale ducelui; pe laturi, In ordine sirurile infanterieiunguresti. [Marginal: A trebuit s'O avem mereu tabära asezata in acestchip din pricina tallariilor moldovenesti si turcesti.]

Seara trecem prin tabere parasite de anul trecut 1), unde abii cugreu ne facem culcus grozav prin iarba neumblata, odinioara camp{le lupa', astazi cuib de talhari.

Panä azi se pot vedeh in acele santuri atatea trupuri: oasele albe,altele mai vechi cari se fac cenuse, toate prada animalelor, Virtutilelor inca vii erau demne de o piraznida, si curajul lor demn de rasplataCu aur.

A doua zi, cand zorile dirninetii au alungat umbra, pornim la drum.Mai intaiu pornesc carele, si ne-a fost dat sa trecem prin tabara tur-ceasca. i ad pe camp corpuri pe junatate descompuse si oase se trans-forma in cenuse. Peste o ora trecem Prutul in vad. Vedem din sus dela

tefänesti (Stepanowiec) pe don-in venind cu dota regimente alese demoldoveni cu caii imbracati de parada.

Jutdlnirea Cu Tomfa 2) voevodul Moldovei

Domnul insus, imbräcat inteo haini splendida se apropie pe un calarapesc. i ducele se indreapta catre dansul, asezand tuteo ordine fru-moasa pe ai sal. In toga lui aurita straluceste pana departe; dupa dansulpe varful unei länci e purtata mitra cu pene de cocor. Cand se intal-nesc, domnul priveste in ochi pe duce cu indrazneala, nu vrea s'a dea

istorice) II, Varsovia, azz, pp. 300 si urm., rezumat al soliei dupil Twardowskio Kuszewicz.

Aluzie la luptele dintre poloni si turci din 16zi, lingi Hotin.stefan Toma domnul Moldovei In a doua domnie (162z-5623).

CALATORI POLONI IN 'J'APILE ROMANE 15

P. P. PANA1TESCU

mina cel dintiiu, dar si ducele este atent ca sä nu fie atinsa demni-tatea lui. De trei ori caii se ating, pinä ce in sfirsit, stringindu-sicalul, domnul intinde mina, ceeace face si ducele. [Marginal: Un mol-dovean ne spuneà mai tirziu: nu stiu cum s'a intimplat, domnul aavut un cal nesupus. Dar e mai probabil cà pricina erà trufia lui; cindinsa a vazut pe duce stand nemiscat i fiind la un pas de dinsul,a fost nevoit sa dea mina, de care lucru a fost supärat, desi

pästrat supararea in täcere]. Dui:4 aceea se intretinù inteoconversatie prieteneasca prin intermediul tilmaciului. Domnul aintrebat de ce a intirziat ash de mult, de ce n'a trecut mai de vremecatre prea strälucita Poartä. Doreste ca aceastä calkorie sä fie cu cinste

persoanei lui ci intreg poporului [polon]. La aceasta ducele a xi's-puns pe scurt: cà in aceste vremuri turburi nu erà chip sa incepi tra-täri ash de insemnate. Iar Veveli 1) trimis de mine la turci, nu stiude ce a fost retinut la Iasi.

Nezäbovind mai multa vreme, se intorc Cu suita catre locul unde easezatä. tabära. In corturile ducale ridicate erà masa cu diferite bäuturisi dulceturi. CAnd domnul cu suita sa moldoveneasca se aseaza acolo11 primesc cu focuri de arma, precum si cu sunet de trimbita.

Are loe o convorbire Para insemnatate cu solul, apoi pornim impreuna,trecem peste multe cimpii si ajungem la Ureke 2), unde se vad san-turile din vremea regelui Albert 3), mormintele pline de arme, puteriledc odinioarh'. ale Poloniei bogate. De acolo, tristi ne odihnim pe malurileJijiei albastre. Valurile ei turburi, obosite de ploi c zapezi poartà pinaazi singele acelei tinerimi vii, care a fost nimicia in mod nedemn im-preuna cu Potocki acum cfitiva ani 4). Domnul, insä, care nu suporthoboseala unei nopti sub cerul liber, s'a intors seara la Iasi, ca sà poataliberh pe Veveli din inchisoare si sä poatä pregäti pentru a doua zi me-rinde c primire cuviincioasa. [Marginal: Pinä acum daduserä merindefoarte putine, din pricina eà räsboiul din anul trecut pustiise tara].

Batiste Veveli, negustor si diplomat grec, a jucat un rol insemnat in incheiereapAcii dela Hotin intre poloni i turci la 1621. Prieten i sustingtor al lui RaduMihnea.

E vorba poate de satul lui Ureche (Nistor), care murise de curfind.2) Cfilkorul polon face o croare, deoarece infrangerea lui loan Albert la 1497

n'a avut loc pe drumul strAbAtut de solie (dela Hotin la Iasi).4) Infr fingerea de catre turci si moldoveni a oastei polone conduse de Stefan

Potocki, care aducdi in domnia Moldovei pe cumnatul slu Constantin Movilfi im-potriva lui $tefan Toma. Lupta are loc la Cornul lui Sas (1612).

CALATORI POLONI IN TÄRILE ROMÄNE 17

Cand soarele alungA norii de pe inältimi, ne indrepam spre Iasi. Nudeparte stäteh iaräs domnul usor inarmat; deasupra lui atarnh steagulverde impärätesc cu semiluna otomanä i alt steag rosu, al tärii Mol-dovei, cu capul de bour.

In jur stau càiàri doisprezece boieri; domnul e imbrAcat inteun caftansträlucitor (ash e obiceiul intotdeauna la moldoveni cu caftanul, desierà vreme frumoasä) i trambitele sunä. Ziva e frumoasä si Hyperionprezina o fatä minunatà. Ai nostri in randuri aurite sant ca niste luminipe camp i solul este ca un al doilea Titan .. . Astfel amestecati cumoldovenii inträim in oras, unde intalnim multime nenumäratä. Intal-nim si pe Batista [Veveli] si pe un spion al lui Cantemir 1), purtandIn semn de prietenie o ramurä de mure. [Marginal: Acest curier sauspion al lui Cantemir fu trimis la Iasi, afland acesta de sosirea noasträ.E un obiceiu la turci sä aducA flori sau ramuri de copal.

Dupäce impreura cu ducele ne asezäm la gazdA, domnul dà un banchetla o mask' märeatä, la care sant merinde suficiente. Mai intaiu inchinlm

paharele se ridia pline cu vin auriu.Disdedimineatä, domnul face cunoscut solului c1-1 asteaptà la dansul

si trimite ca dar o sabie aurità si o bucatà de brocart, ascunzandu-siastfel ura lui vicleanä. Mai intaiu trimitem carele inainte spre pädureaBucovinei, iar solul se indreaptà cätre curte, palatul de odinioarl avoevodului Moviià, astä.zi o adeväratà därgpanAturä. Afarl in hard',zidurile sant imbrAcate in draperii urite si in ganguri stau drabanticu aspect ingrozitor. Din aceste ganguri se ridicI scAri spre o sail lumi-noasä, unde muzicantii domnului cantà o melodie noul si se aud suneteneplAcute. Pe mesele acoperite cu frumoase fete de masä stau in talerede argint gustäri reci in abundentä, precum i mancAruri calde, destulde proaste ca gust si ca savoare, afarà de « abuchte » i « bastram[pastramq. (« Abuchte » si pastrama sant afumate i uscate la soare;cele dintaiu din carne de vacA, pastrama din carne de berbec. Ambelesant vestite in Moldova). Domnul si-a arAtat insä bunävointa prin aceeaca a poruncit sá aducl i vin vechiu de Tokai. Fetele se imbujoreazà,fruntile se fac fierbinti i panä la sfarsit cativa cad pradà vinului. Candse aduce desertul, se terming i banchetul. Atunci ducele intalneste pecurierul lui Cantemir, care-i spune cà clack' aceastä solie de pace ar fi

1) Cantemir-bei, clpetenia tatarilor din Bugeac, ucis mai tarziu din ordinulsultanului pentruca incercase o politica independenta.

2 P. P. Panaitescu, Cialtori poloni in Tirile Ramble.

i8 P. P. PANAITESCU

intarziat Inca, Cantemir ar fi petrecut bairamul la Varsovia. (Bairamulcare are loc in Iulie, tine patru saptamini, este sarbatoare mare la ei).La aceasta ducele a raspuns: # In adevar drumul este cam lung, darstäpanul tau sa nu se astepte vreodatä la aceasta, ca un rege polon,monarh atat de puternic, sa incheie o pace de rob cu Poarta Otomana.Dealtfel s'a putut vedeà bine la Hotin cine a ramas stapan pe campulde lupta. $i clack' acum crudul Cantemir s'a asezat la Istru, 1'1 va gasist'apanul meu chiar si la Silistra (Istrul este Dunarea, pe care e asezatäSilistra, capitala jurisdictiei lui Cantemir). <Nevrand sä vorbeasa maimult cu tatarul grosolan, ne grabim spre cai. Lasind pe stanga nefe-ricita Tutora 1) intram in padurea Bucovinei, refugiul vitiilor si trada-rilor moldovenesti, prin locuri aspre si pietroase, grozave gropi. Dampinteni cailor si ajungem la Scanteia [Skintei], depozit al talhariilordin acele locuri. Acolo din urma noasträ soseste iaras domnul cuboierii lui.

Cand dimineata ne punem in mers pe camp, iatä soseste o calluza'[kalauza] din Constantinopol cu scrisori: unele catre duce dela Su-liszewski, altele catre Toma dela Gian Murza Ismailiteanul. Agentulnostru la Poarta ne face cunoscut a a fost numit un vizir nou, GiurgiMehmet, eunuc batran al seraiului, ne anunta ca numerosi soli crestinivin sa sarute pulpana hainei si mainile cele paganesti. Muscalul lucreazape langa multe pasale ca sa nu faca pace si prietenie Cu noi, caci dinspate au cazacii dela Don si cu turcii din aceasta parte usor s'ar puteasfärama coroana Poloniei. Gross de Turn, solul ceh, se sforteaza saridice din nou in picioare pe Frederic palatinul dupl masacrul delaPraga, aruncand greutatea risboiului asupra noastra. Solul persanSambata trecuta a adus daruri, obiecte de aur si matasuri, pe cari dupgobiceiul lor, le-au adus cu pompa la serai, zece camile mari. In sfarsitarata prietenia favorabilä a noului vizir ...

Ducele incearca pe domn si-1 observa sä afle ce fel erà acest vizir nou,caci stia bine inca de acasa dela Batiste [Veveli] a Toma se mentineaIn aceasta tarl cu sprijinul lui. Deaceea a inceput sa.-1 laude si sa.-1 vor-beasca de bine, dar era pleat sa pierzi vremea cu acestea.

Deci abii Phoebus cu carul sail strabatuse pe jumätate cerul, duceleroaga pe domn sa nu se mai trudeasca si sa puje capat oboselilor sale;

1) Nefericita Tutora r. In acest loc fusese invins de turci la ifozo hatmanulpolon Zolkiewski, careii grisl moartea in retragere.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE

indeajuns s'a dovedit indatoritor Otre rege §i cátre dansul. Deci domnulfoarte fericit de vestile ce aflase se intoarce Otre Iasi. Noi ne indreptämtabka spre Vaslui, a doua zi lOsOm Barladul si trecem peste Siret, acidrumul nostru trebuia s'A treacO prin Tara Munteneascl din pricinaaprovizionkii mai usoare, dei peste campii era drumul mai drept.Granita intre aceste douà moldovenesti o formeazI un mic parau,care curge la Focsani orlsel muntenesc, unde glsim pe spätarul trimisinainte de Radu, domnul acelei tari 1). (Amandouà aceste tki santcunoscute de scriitori sub numele de Moldavia, una Cisalpina, undesant muntenii, cealaltá. Ulterior, unde sant valahii [Wolosza], spi-tarul este hatmanul lui Radul domnul muntenesc). Spkarul aratàplAcerea domnului sOu de a ne primi si iubirea lui ara gres pentru po-porul polon. Aceasta s'a dovedit prin primirea si pregkirile gäsite deduce chiar in acea searà, desi domnul era bolnav. Ne asezäm tablrachiar in acel loc, la Focsani, inteo campie minunaa. atre miazázi[!sic] se vád muntii aspri ai Transilvaniei. De dimineati pornim deacolo c'alre Tecuci, si apoi la Ramnic, orIsele mici muntenesti, pe unde,precum se stie, curge Teleajenul, fatal lui Mihai-vodà. (Acolo a fostsdrobit de hatmanul de vestità amintire, Zamojski). Pe malurile lui eo mare bogkie de harbuji [garbuzy] si pepeni. (Flarbuji, cari in Italia

, se numesc mellon di aqua, sting setea). Aci, pe cand zorile cu razeaurite se ridicl din patul lor de trandafiri, soseste proaspät dela Gher-ghita logoltul cu suitO frumos invesmintatà, dandu-ne veste cà domnulne asteapt'ä la o depärtare de o miro'. Deci ai nostri incaleO. Pe o campiefrumoasl la o jumkate de milá de BuzAu stá, inconjurat de cercul frumosal boierilor rnunteni fruntasi, domnul culcat inteo lectiO, bolnav dereumatismul sàu obisnuit. In fata lui stä tinerimea usor inarmatä, pre-cum si osteni imbrAcati in platose de fier, de ambele pOrti stau ráncieriiasezati sub doul steaguri. In fruntea lor stO fiul domnului 2) si amandoihatmanii si 1110 dansii ceausii impArkesti i maresalii mari, dintre cariunul poartO un baston de argint, altul unul de trestie si fac ordinegardà. Pajii poartO arme si sant imbrOcati in haine impodobite cu aur.Tot astfel sant i ai nostri, gAtiti in haine de parada'. si caii impodobiti;ducele cu mandra lui coroanà sub un panas urias, in haine aurite isiduce vesel calul sOu cel mandru. Deci s'au intalnit, unul cu lectica lui,

Radu Mihnea, domnul l'Ara Romine§ti, in a doua domnie (1620-1623).Alexandru Coconul, mai tisziu domn al TArii RomAneqti (1623-1627) çi al

Moldovei (1629-1630).

as

20 P. P. PANAITESCU

celalalt cu calul. Domnul, dupl multe cuvinte de multumire, îi arataCu tarie si gravitate bucuria cà poate arätà persoanei atat de inaltea solului iubirea lui cea veche catre regele Poloniei. Deaceea, dei greubolnav, a avut grija sai nu se leneveasca, sa-i iasa inainte spre a-i facecinste. Ducele spune ca regreta ostenelile domnului, dar nu mai putin

multumeste cälduros pentni politeta lui, care dovedeste sinceritateasentimentelor, lucru pe care nu-1 va uith niciodata. Dupa aceea auurmat alte vorbe de curtenie, unul fiind pe cal, celalalt in lectica, peand garzile amestecate intre ele ii inconjurau de toate partile. Astfelau plecat inainte, trecand Buzaul in vad. Buzäul este un ram repedecare se coboara din muntele Tavula, in Carpati, in curgere grabit.Ajungem pana la Buzau, cetate vestita odinioara.

De dimineata pornim de acolo si mergem panä la Gherghita, undelasäin in frunte garda tanara mai vioaie. Acesti tineri fac tot felul dejocuri i lupte, i insus Phoebus rade de bucurie privind jocurile acestea.Domnul se intoarce apoi spre curtea lui i ducele deasemenea se duceIn tabara cu cativa curteni, pe cari îi primeste cu muzicatrateaza dupa cuviinta. (Ducele trateazà sub cort moldoveneste).Catre seara se aduc ducelui o pereche de cai turcesti cu vele aurite,ambii la fel unul cu altul ca infältisare i podoabe. E un dar al domnului,pe care ducele Il primeste cu cuvenita bucurie si-i darueste si el din .partea lui doua pusti lungi lucrate la Lyon in lernn de abanosincrustate cu aur, adaugand cu aceasta asigurarea sentimentelorlui i oferindu-i serviciile sale. Mara de daruri obtinem si me-rinde alese i abundente: boi, pesti de Dunare, intre cari doulstiuci i 15 crapi mari de Dunäre. Am avut i culcus foarte bun,unde ne-am odihnit obositi, dupa ce bausem vin i mancasempeste prajit. A treia zi pornim de acolo mai departe si domnul pornestecu noi pana la malurile vesele ale raului Haspali [?], peste care treceun pod de piatra. Acolo asezandu-ne in cerc sub frumoasele brocarturide Diarbekir, cei doi eroi isi iau ramas bun dupa multe vorbefrumoase i abià ii retin lacramile in ochi din cauza dragostei ce auunul pentru altul. Deci domnul s'a intors inapoi, iar noi pornind amajuns la Afumati, cetatea de odinioara.' a lui Mihai-Voda, stapanitorcare ar fi fost neinvins de n'ar fi incercat puterile Poloniei, Trecemapoi de Bucuresti, oras vestit al Prii-Muntenesti, trecem peste raurileNeajlov i Calniste [Niezul y Kielniste] i ajungem la Calugäreni,undeIn ostroave Mihai-Voda a sdrobit o suta de mii de turci. Trecem apoi


päräul Serepka, granita prii-Muntenesti. Granita erà odinioarä laDunäre, dar azi din pricina certei a doi frati, fii de domn, Giurgiul

Bräila dincoace de Dunäre sftnt päzite de strajä turceasa. (Cer-tändu-se doi frati, fii de domn, unul din ei ca sä capete domnia a datturcilor acest mal al Dunärii, unde este Giurgiul i alte cefáti). Deacolo, urandu-ne pe un deal, vedem in vale Dunärea, care curge repede

latà. E 11111 cel mai mare al Europei; naste din muntii Elvetiei si sevarsä in Pont. Pe ape se väd ostroave mänoase cu iarbl deasä unde staucocorii cu pene albe. Tipete i gemete de lebede cresc in intunerec.

Cänd zorile trandafirii ne scot din culcus, pe valuri se mai luptäintre ele Nereidele i incununate cu mirt se acoresc pe maluri. De oparte si de alta cresc dese culturi de harbuzi aurii si peste tot roiescbärcile pescarilor. Unii prind stiucä la zägazuri, aItii prind pesti maricu undita, altii iaräs pescuesc din harci usoare

Indreptindu-ne privirea in läturi, vedem Giurgiul pe o stand.' cuo movila Inaltà. Cand ne apropiem, straja impäräteascl a azapilor, pe-destrasi usor inarmati (intrebuintati numai la apärarea i atacul cetätilor),trag cu tunul, dupä aceea i cadiul din Giurgiu ne iese in intampinarecu o multime de oameni. Dupà ce solul i-a buourat pe acestia cu pre-zenta sa, and zorile se aratä, ne gräbim sà apuam vaslele si caicelerepezi ne duc in fuga la Rusciuc pe malul bulglresc.

IV. Solía lui G. Krasinski descrisd de un anonim

1636

Descrierea acestei solii a fost publicatà dup.' un manuscrisafator la biblioteca Ossolinski din Lemberg de KlemensKantecki: Z podnity Oiwiecima (Din cAlAtoriile lui 06wiecim).Lemberg 1875. Editorul a atribuit descrierea alaoriei lui St.Ogwiecim din Kunowa, cunoscut cAlaor si memoralist polondin veacul XVII, care a alAtorit in tärile noastre la 1640. Inurmä insä istoricul W. Czermak, editorul operelor lui Og-wiecim, a dovedit cà acesta nu poate fi autorul descrierii solieipublicate de Kantecki. (W. Czermak. Introducere la, Scrip-lores rerum Polonicarum. XIX, Cracovia 1907, pp. IX i urm.)

Autorul rsämâne deci necunoscut. Atat stim despre clAnsuldin scrierea lui c4 erà un curtean al lui George Krasinski pod-

22 P. P. PANAITESCU

stolnic al Podoliei, trimis Inteo solie la Constantinopol la1636 de care regele Poloniei, Wladislaw IV. Scopul solieierau plAngerile polonilor impotriva taarilor si a lui VasileLupu domnul Moldovei.

17 Martie [1636]. De acolo [Camenita] solul a trimis a doua zi, 17ale aceleias luni, pe armeanul Romaszkiewicz la domnul Moldovei,care ea. atunci Vasili Lupul, de neam arnaut [Amauta]. Vrand O. evitevreo stirbire a autoritatii sale, care ar puteh aveh loc prin once eroare,ce s'ar puteh face usor in astfel de vremuri, solul a trimis domnuluiprin acesta o scrisoare, dandu-i de veste de plecarea lui spre Constanti-nopol si de sosirea la granita Moldovei, fácandu-1 atent sa arateaceeas bunavointa obisnuita si datorita unui sol mare al regelui, cumaratasera si antecesorii lui.

1-8 Mart. Am terminat pregatirea tuturor celor necesare pentrudrum, si fiind Martea in saptamana mare, am facut slujba divina siam primit binecuvantare pentru calatorie din partea capelanului. Apoiam iesit din Camenita, vrand sa fim noaptea in Hotin. Dar pentrucaghiata pe Nistru se rupeh si erau sloiuri dese pe apa, cari fäceau trecereaCu neputinta, am fost nevoiti si petrecem noaptea la Zwaniec. Acest°rase', care apartine lui Gheorghe Kalinowski, este asezat chiar pemalul Nistrului de partea noastra in sus de Hotin ca la o jumatate demill. Orasul nu este intarit cleat cu un sant din partea campiei, iardin partea raului are un mal säpat. Castelul insa e mai bine intarit caciare un zid de jur imprejur Cu cinci turnuri zidite si in plus in parteacampiei e o stanca foarte dreapta care constituie o bung aparare.

19. A doua zi and sloiurile au inceput sa se räreasca, am trecut pesteNistru in bard mici, ash a numai cu multä truda ne-am facut fiecareloc si am pierdut intreaga zi cu aceasta. Deaceea am fost nevoiti sapetrecem noaptea in Hotin, desi am fi dorit sl ne putem grahi, pornindmai departe. Acest oras Hotin se vede el odinioara a fost bun si fru-mos, dar azi e distrus din temelie din pricina multelor rasboaie si ase-zari de tabere turcesti si de-ale noastre (mai ales in anul 1621 andregele nostru actual cu putini oameni s'a impotrivit sultanului turcescOsman cu sapte sute de mii de osteni si cu diferite neamuri adunateimpotriva noastra, spre marea paguba a dusmanilor si spre nemuri-toarea glorie a lui si a poporului sail, cu ajutorul lui Dumnezeu). Acumabii daca mai e ad un sat mic si acesta foarte mizerabil.


Cetatea insa, zidita pe o stanch' inalta chiar pe malul Nistrului, nueste de dispretuit, desi sta intre dealuri de pe cari ar puteh fi vatamata.In cetate se poate intrà dinteo singura parte pe un pod Inalt de lemn.In cetate sta. parcalabul Buhus [Bohus] un om demn si intelept cumsant putini la fel intre ai lui, dar deoarece nu-1 &lam la Hotin, nuaflaram acolo nici o bunavointä. In orasel este o biserica armeneasca.Tot acolo am revazut acele transee, cari erau sal:ate in jurul taberiinoastre in anul mai sus pomenit, and ne-am luptat cu sultanul tur-cese Osman. Si azi se vad ele destul de bine si campiile acoperite atuncide trupurile dusmane albesc si azi cu oasele lor. Aceasta a í'nnobilatmicul orasel si vesnic va fi vestita acea infrangere a cesarului turcesc,cand dinteo ostire ash de mare, aproape nenumarata, a pierdut ca ladoua parti, numerosi viziri, pasale si putemici osteni (cum se poatevedeh mai pe larg in ziarul deosebit al räsboiului dela Hotin). El a fostsilit sa primeascà umilit conditiile de pace puse de noi si sa se retragacu restul ostirii spre rusinea lui la Constantinopol, unde a platit cuviata aceasta indrasneala a sa, caci cur and dupa aceea a fost sugrumatde ai luí.

Joia mare am iesit dupa pranz din Hotin si trecind prin campiiintinse si vesele am trecut la departare de patru mile Prutul in vad(acest rau e vestit printeo infrangere de odinioara a noastra). Noapteaam stat in satul Radluti [Radyowcach], care in vechime se numei Ca-lärasi. CIlarasii sant slujitori cari au datoria sl vie la oastea domnuluiIn caz de rasboiu. Astazi ing in acel sat nu mai sant cllarasi ci numaitarani prosti. Acum calarasii sant intrebuintati numai pentru trimi-terea scrisorilor.

Iesind de dimineatá din sat, am pranzit dupa doul mile de drumIn satul Strasineni [Strasznihnach], iar noaptea am petrecut-o la Ste-fänesti. Si acest orasel a fost insemnat pe vremuri, dupa cum se vededin asezarea lui si dupa biserica de zid frumos cladita, dar ruinat. Acumse transporta piatra pentru restaurarea ei, asemenea si alte materiale.

Doul ceasuri inainte de a se face ziul am pornit, sträbltand oample frumoasa si vesell; dupa trei mile de drum am mancat pe PrutIn satul Taborzyskoszczach [sic I Tabaraseni?]. In jur se vad in # ma-gna circumferentia » valuri mari säpate dela un mal la celalt mal alraului (care formh un cot). Se vede ca a fost in acel loe multä ostiresi tabära (dela care isi ja si satul numele). Dupa pranz am pomit spreIasi prin lunca Prutului si prin campii frumoase. La satul numit Car-

24 P. P. PANAITESCU

niceni [Kryniczany] am trecut podul peste rani Jijia, care acum erkuscata cu totul, dar adesea insä este plink' intre malurile ei i la cea maimica crestere a apelor se revarsä. Acest ran este vestit prin infrangerea luiPotocki de care Toma, care erh atunci domn al Moldovei 1). Cel din-taiu a fost masacrat cu aproape toata ostirea lui i ostenii zvarliti inacest rau. Dui:a trecerea podului strab'Aturam o campie mica' i dupaaceea urcaram un deal destul de inalt si de repede, pe culmea caruia esteridicata o movila mare numita movila lui Stroici [Strojnicowa]. Cuocazia infrangerii lui Potocki Toma prinzand pe Stroici, boier mol-dovean, care cu mai multi oameni se aliase cu noi, a pus sa fie taiat im-preuna' cu alti boieri pe acel deal 2) si ingropandu-i acolo, a ridicatspre vesnicä amintire acea movila, care a poruncit sä fie numita cunumele lui.

Cand incepuram s'A coborim coasta acelui deal ne asteptam ca dom-nul sà apara in persoana, dup'Al datoria ce aveh fata de un sol mare po-lon si mai ales CA fusese prevenit de catre Romaszkiewicz. Dar dinpricina dusmaniei ce aveh impotriva republicei polone nu si-a facutdatoria, ci a trimis in intampinarea noastra numai cativa boieri cu dou'Asteaguri, dintre cari unul erà albastru cu o cruce rosie, celalalt alb cuo banda rosie. Cand s'au apropiat de noi, solul s'a dat jos din careta,i-a primit destul de rece din cauza onorurilor ce-i fusesera refuzate.Dupa aceea urcandu-se solul pe cal, am continuat drumul, trecandprintre dealuri acoperite peste tot cu vii foarte dese. Care seara in-traram in Iai i am stat la gazdele ce ne fusesera destinate, cari eraufoarte mizerabile. Noi ne-am fi asteptat la mai multa bunavointä dinpartea domnului, cleat am aflat, aci pe langa ca nu ne-a intampinatIn persoana, acum ne-a dat i gazde mizerabile si nu a facut nici ceamai mica pregatire pentru primirea noastra, dupa cum se obisnuestesi se cuvine unui sol, desi noi Il vestisem din vreme. Abià a doua zi,In ziva de Pasti, ne-a trimis ceva carne si alte cateva lucruri marunte,invitandu-ne pentru Luni la dansul la masa. Pe atunci acel domn erhIn mare dusmanie cu patria noasträ si mai ales cu castelanul Craco-viei, pentruca acesta vedeh i descopereh toate planurile i machinatiilelui i ceruse la Poarta i inlaturarea lui ca un violator al pacii generale.

Lupta dela Cornul lui Sas (1612).Vasile Stroici logofAt, ucis din ordinul lui Stefan Toma in urma luptei dela

Cornul lui Sas. (Cf. Miron Costin, Cronica. Oliere complete, ed. V. A. Ureche, I,P. 461)-

Deaceea in dieta precedenta domnul se sfortase prin factiunea luiprin daruri ca sa obtie ca solul [la Poarta] sa fie trimis dintre partizaniicancelarului, pe care si-1 stià favorabil, si nu dintre acei ai hatmanului.Dar deoarece republica hotarise ca solul sa fie ales dintre osteni, deciIn legatura cu hatmanul si cum domnul nu izbutise sa impiedice aceastaCu factiunea lui, erà foarte suparat, stiind bine ca toate faptele lui vorfi date pe fata la Stambul, pe cand altul poate le-ar fi th.'inuit. Deaceeaa si arätat ash de putina bunavointa i politeta fatä de sol. Regelecastelanul Cracoviei se asteptau la ash ceva, totus daduserà solului scri-sori catre dansul, ca in caz and si-ar indeplini datoria sà i le de, andIl va vedeh. Dar deoarece solul a väzut la dansul ash dusmanie si reavointa, nu numai el a refuzat sh.' mearga la banchetul, la care 11 invi-tase, dar nici n'a vrut sa-1 vadá i nici nu i-a trimis scrisorile si chiaraceà putinä mancare ce i-o trimisese pentru buch.Täria lui, a poruncitsä o trimita inapoi. In aceà zi a venit la sol boierul Catargiu, un grec,fruntas in aceste tari dupa nastere i inteligentä, dar duph." cate am pututintelege, nu prea ne erh. prieten. Acesta vorbind intre patru ochi cusolul a cautat sà afle care era scopul soliei, ceeace de sigur fäceà dinporunca domnului, dar nu a isbutit, cad solul a inteles ce voià. El aindemnat apoi pe sol ca sa cedeze i sa vie in casa domnului i scri-sorile, daca erau, sa le dea. Aceasta o fäceh ca sà poata mai tarziu dom-nul sl se desvinovateasca la Poarta cu acele scrisori ale regelui, do-vedind Cu ajutorul lor ca' nici regele nici republica nu-i sunt dusmani,ci numai castelanul Cracoviei. Ca O. poati induplecà pe sol, i-a fäga-duit din partea domnului sase mii de talen [talerow lewkowych], pre-cum si o buna recompeng deosebit pentru fiecare din ceilalti membriai soliei i toate cele necesare pentru drum si calätorie comoda. Darsolul päzindu-se de nesinceritatea i intrigile lui, vazand care este scopulpolitetii lui i pretuind mai mult cinstea lui si a republicei cleat da-rurile domnului, nu a primit cu nici un chip sa intunece in mod pu-blic demnitatea regelui si a hatmanului pentru daruri private. Aceastanu puteh cleat sa infurie si mai mult pe domn, vazand cà nici unuldin siretlicurile lui nu isbutise.

Stand ad. in Iasi toata aceh zi de Pasti, am fäcut de dimineatä litur-ghie i dupa amiaza am intrebuintat-o la vizitarea orasului, care desieste capitala, sau oras de scaun al tärii Moldovei, sediul domnilor, to-tus nu are nici o intaritufä in jurul sau, peste tot se poate intrà i iesì.Intinderea lui este ash de mare incat se zice Ca are mai mult de sapte

C4LATOIII POLON1 IN TARILE ROMANE 25

26 P. P. PANAlTESCU

mii de case, ceeace e de crezut dupà circumferinta lui, care este destulde mare, si dup'á desimea caselor. Cele mai multe sant mizerabileacoperite cu stuf, afara de cateva cursi boieresti. Castelul eri mai inaintevreme destul de slräcicios, dar domnul actual pentru a avei locuintlcomodä l-a restaurat foarte bine si l-a indreptat si a fäcut infärituribune de jur imprejur. Indatà langl castel este o biseria frumoasl,Sf. Nicolae, cläditl din piatrA cioplia. Mai sant Inca i alte bisericide zid frumoase mai mult de zece, pe deosebite sträzi, precum si obiseria catolia de lemn, pe care o ingrijesc misionan i franciscani dinItalia. In sfarsit mai este si o manastire frumoasl de zid pe un deallangi oras, inteun loc bun, si afar% de aceasta nu e nimic demn de

Locuitorii acestui oras sant multi de diferite neamuri precum:turci, greci, armeni i de-ai nostri, negustori cari aduc marfa lorad ì in alte locuri. Femeile in acest oras ca i in toatl tara Moldoveisant deosebit de frumoase. Tara Moldovei este pe alocuri seasl, darcea mai mare parte e trig deluroasà si muntoasà; e o tarl mAnoaslbogatä. Pe dealuri sant pretutindeni movile cari slut semne ale xis-boaielor multor neamuri.

23 A venit la sol Buhus, paralabul Hotinului, sub pretextul uneivizite, dar in realitate pentru a afla in ce conditiuni ar vrei solulvadI pe domn si sà-i dea scrisorile, dar neobtinand nirnic, a salutatpe sol si a iesit. In aceeas zi, adicä in Lunea Pastilor, dupa ce solul atrimis scrisori castelanului Cracoviei, arkandu-i pe larg toatä dus-mlnia domnului, am iesit singuri din Iasi numai cu membrii soliei,la ceasul pranzului.

Väzand domnul hotärirea noastrl i cá nici nu-1 rugasem pentruo gaza, care se &A deobiceiu pentru a onorl soliile, a vrut totussá aratea-si face datoria si a trimis cateva zeci de boieri sub un steag albastru,ca sà insoteascä pe sol. Pe and noi treceam pe sub castel, ei ne-auiesit in cale, dar solul a trimis la ei, spunandu-le sä se intoara inapoi,neavand nevoie de o sulfa' asi de slrlacioasl ca numlr. Deoarece inslei nu se puteau intoarce färà voia domnului, am fost nevoiti sä ne mul-tumim cu aceastl bunavointä a lor. Iesind din Iasi, strlbltand un drumrIu pe o distantl de o mill si jurnAtate, am fost siliti s'l trecem pesteun deal inalt foarte repede i deasemenea prin p'ädurea numità Bu-covina foarte mare si vestitä prin infrangerea cea insemrratl a lui LoanAlbert regele Poloniei si a ostirii lui, and Stefan voevodul Moldoveiin anul [1497] dupa ce incheiase pace l-a atacat pe and se intorcel.

CALATORI POLON1 IN TARILE ROMANE 27

prin aceasta plc:lure (dei nu chiar in acest loc). Atacat in mod tradatorde te fan, inconjurat de ostire dusmana care arunch asupra polonilortrunchiuri de copaci, regele Albert a suferit o mare infrangere, pier-zand multi oameni, cum aratä mai pe larg cronicele polone. Ne as-teptam si noi sa avem vreo neplacere in acei padure, caci aci este deo-biceiu locul de intalnire al tuturor banditilor, dar din mila lui Dum-nezeu o strabaturam fail nici o tulburare si la iesirea din codru indatane-am asezat pentru noapte in satul Scanteia [Skintsyi], la trei milede Iasi. Acest sat erh mai de mult foarte mic si in el locuiau numai ban-diti, acum insä s'a marit mult, s'au asezat in el multi oameni gospo-dui si s'a clädit o biserica nouà frumoasa de zid.

25 De dimineata iesind din acel sat, am mers pang la conacul des-tinat pentru petrecerea noptii, la departare de patru mile in oräselulVaslui. Acest orasel erh inainte vreme, inainte de infrangerea lui Po-tocki, un oras bine clädit si populat si este chiar traditia a mai de multerh aci capitala domnilor moldoveni, ceeace este de crezut din pricinaruinelor cari se vad si azi. Anume se vede unde a fost castelul si rese-dinta domnilor, acolo zidurile stau inca pe jumatate intregi si din elese poate observh ce frumoasa structura avei °data acel castel. In valesub castel este si o baie, deasemenea un monument frumos ca arhi-tecturk In fata castelului este o biserica de zid, foarte frumoasa, zu-gravitä atat in interior cat si pe din afark dar acum este pe cale &A seruineze. Sant deasemenea si cateva biserici de lemn, dar orasul e destulde säräcacios. In acest loc cneazul Wisniowiecki a distrus cateva miide turci, neavand cu el decat nouà sute de cata'reti, dar s'a folosit deun viclesug anume a tabarit asupra turcilor inghetati iesind cu osteniilui din casete incalzite 1).

In noaptea aceasta am fost toti pe paza si inarmati, precum am fostdealtfel peste tot in Moldova dela plecarea noastra din Iasi, fiind pre-veniti de anumiti prieteni ca domnul, fiindu-ne dusman, cunoscandscopul soliei noastre la Constantinopol si stiind a nu vom lipsi sa-1pomenim acolo pe langa alte puncte ale soliei, se gandeh O. ne prega-teasca ceva eau. Dealtfel si acestia cari mergeau Cu un steag pe linga

1) Mihai Wiszniowiecki a fAcut in adevir o expeditie In Moldova In favoarea cum-natului ski Constantin Movili si impotriva virului acestuia Mihailas la 1607, darlupta nu s'a dat la Vaslui, ci la tefinesti (Miron Costin, o. c., PP. 456-7). Wis-.2nlowiecki ja parte si la a doua expeditie a doamnei Elisabeta Movila la z616 siaware in Iasi (ibidem, p. 466).

28 P. P. PANAITESCU

noi au recunoscut, vorbind cu ceausul turcesc ce ne insoteh, ea aveauporunca dela domn, ca adaugandu-si si altii in ajutor sa ne ucida, dacavor vedeh ca luäm cel mai mic lucru in tara lui flea plata. Dar vazan-du-ne pe paza si gata de aparare n'au cutezat sä ne faca nimic.

Din acel loe solul a trimis inainte pe Romaszkiewicz la domnul mun-tenesc, dandu-i de veste de sosirea lui, caci aveh o misiune deosebitäcätre dansul.

26 - Am pranzit dupa un drum de doua mile in satul Kolinie, iarnoaptea am stat in oräselul Barlad, la doted' mile departare de cel din..taiu. Acest orasel nu are nimic deosebit, este acolo o biserica de zidsi sase de lemn, dar toate pustii, precum si orasul insus. Nu departeeste o luncà larga si raul numit deasemenea Barlad, dela care-si ia nu-mele oraselul.

27 - Deoarece eram obositi de paza in care eram nevoiti sa stainIn tot drumul din Moldova pentru siguranta noastra, am fortat caiica sa facem in aceà zi drumul prevazut pentru douà zile si sa putemfi chiar in aceh noapte in Tara Munteneasca. Deaceea am iesit in grabafoarte de dimineata din narlad si am mers de-alungul raului pomenitpatru mile pana la oraselul Tecuci, de unde, oprindu-ne foarte putin,am parasit drumul la stanga care duceh la Galati si am apucat-o la dreaptacatre Tara Munteneasca. Pe drum am vazut o movila foarte mare, pemana stangl la o departare cam de o milä. Intre altele este vestita prinfaptul ch.' acolo Radu fostul domn al Moldovei si-a serbat casatoriasub cerul liber cu fiica unui oarecare Skurkiel, de neam grec 1). Lao mila departare de locul unde pranzisem, am trecut in vad Siretul,rau mare cu maluri inalte, care dei acum nu erà adanc, cand insà seumflà se revarsh departe pe mare intindere. Dela acel rau am mai mersdrum de doua mile pe o campie frumoasä si se intunecase bine andam intrat in Focsani. Acest oräsel este chiar pe granita Moldovei cuMuntenia, pe cari le desparte un parau sau mai bine zis o balta, pestecare este clädit un pod de piatra. Atat podul cat si oraselul sant pejumatate a Moldovei, cealalta jumatate a Tärii Romanesti [Multan].Vrand noi sa dormim in lin4te dupa atatea neplaceri ce avusesem in

1) De fapt e vorba de nunta lui Alexandru Coconul, fiul lui Radul Mihnea. Nuntaare loc la Tecuci la sat la Movileni )), in 1624, In prezenta lui Radul Mihnea domnulMoldovei, Alexandru Coconul fiind domnul TArii Române§ti. Mireasa erà fata luiScarlet om vestit intre tArigrIdeni s (Miron Costin, o. c., p. sio).


Moldova, am trecut in partea munteneasca, unde furam primiti Cutotul cu altä politetl cleat in tara vecina.

28 Deoarece ne aflam acum lute° tail prietena, nu mai era ne-voie sä obosim caii si deaceea in acea zi nu strabaturam cleat trei milepan*/ in ofäselul Ramnic, unde nu e nimic deosebit de vazut. Tara Mun-teneasel aproape toata este easa si vesela, caci nickri nu am intalnitnici munti, nici dealuri mai insemnate, afara de muntii cari se vedeauIn departare la dreapta. Acestia despart Tara Munteneascl de cea un-gureaSca.

29 La trei mile de-acolo am ramas noaptea in Buzau. Acest oräseleste destul de mare, are doua manastiri de zid frumoase, o a treia bi-serica deasemenea de zid si o a patra parasita, dar din ruinele ei se vedeca erà frumoasl ca arhitectura. Acest ofäsel este vestit prin isbandacea mare pe care loan Zamojski marele hatman si cancelar al coroaneia castigat-o asupra lui Toma (sic !), pe care l-a invins cu totul la 11111Teleajän in apropiere 1).

30 Iesind din Buzau, se vedea in departare sub muntii ungurestiorasul Targoviste [Targowica], unde mai inainte erà sediul obisnuital domnilor muntenesti si chiar acum obisnuesc ei sa stea acolo dinand in and, mai ales la vreme de primejdie turceasca. La trei milede Buzau am pranzit in satul Gedziana si de-acolo am mai mers panala noapte incl o mill pang in satul Slobozia.

31 De-acolo la trei mile am trecut catre miazäzi raul Prahova laora pranzului. Curand dupl trecere ne-a intampinat cu cateva zecide caläreti logota'tul 2) sau cancelarul, un bärbat demn, care a urat cudragoste bun sosit solului in numele domnului muntenesc si a oferitdin partea lui tot felul de ajutoare si bunavointa. El ne-a insotit cu ailui pana ce ne iesira iar in cale cateva zeci de pedestrasi si astfel ajun-seram la Gherghita. Acest oras a fost pe vremuri mai rnare si mai popu-lat, cum sant si celelalte orase din aceste regiuni.

.r. [April]. Iesiräm din Gherghita cu aceiasi tovaräsi foarte de dimi-neap., pentruca aveam de strabatut un drum prost si locul pregatit pen-tru noapte era foarte depärtat. In adevar trecuram pe drumuri rele inpäduri sapte mile si dupa." ce trecuram pe un pod zidit raul Ialomita,ca la o jumätate de mill de conacul unde trebuia SO inoptam, ne iesiinainte pe rani Colentina toata curtea domnului cu hatmanul in frunte.

Confuzie cu infrangerea lui Mihai Viteazul (i600).La 1636 erà mare logoat in Tara RomAneasca: Grigore.

30 P. P. PANAITESCU

Erau toti frumos imbräcati, allri pe cai turcesti çi deosebit de ei cincisteaguri de osteni. Aci a urat bun sosit solului in numele domnuluinepotul de soil al acestuia, a clrui functie este O. poarte buzduganul

spada domneasca" in public 1). El a arkat marea prietenie a domnuluilogofätul mai sus pomenit a tälmAcit cuvintele lui. Dupl aceste uriri

ne-au condus la Bucuresti in urmätoarea ordine: in frunte mergeaucativa oameni, doi cate doi, la dreapta erau douà steaguri de osteni,la stanga trei. Langl sol mergeau pe jos patru guarzi imbräcati ca nemtii

purtand muschete, cu solul mergea toatà curtea domneaseä si inurmä cateva zeci de slujitori cäläri. StfälAtand stfázile cele mai in-semnate ale orasului ne-au condus la o manästire, unde s'a asezat solul,iar pe noi ne-au dus la diferite gazde bune.

Acest oras Bucuresti este scaunul domnilor Tärii Romanesti, pestecare domneste acum Matei Bassaraba, un bärbat in varstä, favorabilcrestinätätii i regatului polon i desi tara lui e supusl turcilor, le estemare dusman.

Asezarea orasului este foarte frumoasä i vesell pe o campie nein-treruptà pe care am sträbätut-o trick' dela iesirea din Moldova.

[Langäl oras] este o movilà mare ridicatä deasupra oamenilor ce pie-rirà inteo luptä acum cinci ani, invinsi fiind de acest domn 2). Maieste si o a doua movill in cealalt1 parte a orasului intre rauri, deasemeneaun semn al unei izbande a aceluias, acum un an 3). Orasul este mai fru-mos clàdit deck Iau1, desi este mai mic. Aproape toate casele au aco-perisul de sindrilä. Intärituri nu sant deloc, afarl de manästiririte, anume Sf. Mihai i cea pomenitä mai sus. Orasul e impodobitCu frumoase biserici de zid. Cea mai frumoasä si cea mai de frunteinsä este manästirea unde fusese asezat solul. Se aflä pe o insulà inaltäinteun loc frumos inconjurat de apele raului Dambovita, care strä-bate orasul. Biserica din aceastä manästire e foarte frumoasä ca ar-hitecturà i zugrIvealà si o alta mai frumoasä sau mäcar asemänätoarenu am vAzut. Intr'o capelä langl biseria este ingropat impreunä cusotia Radul voevodul muntenesc, fundatorul manästirii i bisericii.

Marele spitar erá la 1636, Preda Brfincoveanu; mama lui Maria erk varl pri-mará, nu sorii, Cu Matei-Vodl.

Lupta dela Plumbuita, intre Matei Basarab §i Leon Toma (1631).8) Probabil lupta dela Dudesti, intre Matei Basarab si Radu, fiul lui Alexandru

Ilia§ (1633).

Castelul in care locueste domnul este inteo vale intre riuri, pe din-afara nu e urit, dar nu are insa nimic deosebit.

2 In timpul noptii solul s'a imbolnavit foarte rau de picior, deaceeanu a putut merge la domn in aceà zi.

Domnul trimisese dupl dansul ca sa-I aduca cu o careta frumoasatrasa de sase cai si cu o gar& de o suta de oameni. Deci am mers euin careta scuzand pe sol, care erà bolnav. Fiind primit cu dragostede domn, am priceput din convorbirile ce avuram marea lui iubirefata de regele, stapftnul nostru si de republica; am aflat si ura lui im-potriva turcilor i dorinta de a desrobi pe crestini de sub jugul pa-ganilor. Deoarece el nu ar putea-o face numai cu propriile lui puteri,doreste sa contribuie cel putin cu averile sale, cari sAnt foarte mari.Anume daca ostirea polona s'ar incumetà sá inceapa rasboiul, si el do-reste ca republica noastra sá ingaduie acest lucru, el ar putea tine pecheltuiala lui toata aceasta ostire. Vorbindu-mi in taina, mi-a spus acestecuvinte: 4 Indata ce voiu auzi de trecerea oastei peste Nistru pentruacest scop, voiu trimite pentru indestularea ei o suta de mii de zlotirosii si mai mult incl. De indata ce vor fi la Dunare, domnii polonezinu trebuie sa se mai ingrijeasca de leafa soldatilor, stiu ea aceasta egrija lor de apetenie, caci aceastä barba sura a mea (la aceste cuvintes'a apucat de barba) va plat' >>. El neavand copii, nu doreste sa deialta intrebuintare comorilor sale nenumarate, decdt pentru liberareacrestinilor de sub jugul turcesc 1). Aceasta o area. §i fata lui piing degravitate si parul säu carunt ash de placut la vedere. Dupa o lungl con-vorbire cu dAnsul m'au dus inapoi cu aceeas careta si cu aceea§ garda..

3 - Dei solul nu s'a indreptat aproape deloc, nu a vrut sá intarzie,prea mult indeplinirea soliei, deaceea de astä data s'a dus la caste!.L-au condus in aceea§ careta si cu suita ca cele din seara precedenta,iar noi mergeam pe de laturi calari ate doi, dui:4 obiceiul local.

La scara l-au primit pe sol maresalii, cari ne-au condus prin maimulte (Ali pline cu boieri, slujbasi mai mici si alti oameni. In ultimaodaie erau dregatorii mai mari si mai de frunte, oameni politicoside o varsta venerabila. Domnul steteh sub un baldachin, imbracat inhaing de ferezie alba si violeta, captusite cu blana de zibelinä. VazAnd

1) Pentru planurile lui Matei Basarab de a se ridich impotriva turcilor impreunitcu polonii, cf. I. Sârbu, Mateiu-Vocki Basarabas auswartige Beziehungen.1899, pp. 87 si 192-193.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 3r

32 P. P. PANA1TESCU

pe sol care intra in camera, a inaintat dela tronul lui catre dansul si I-aprimit cu dragoste. Dupa aceasta asezandu-se fiecare la locul ce i secuvenea, solul a transmis domnului din partea regelui complimente siurari. Li s'a poruncit apoi tuturor boierilor de sfat [dumnym bojarom]si dregatorilor sa treaca in alta camera, iar noi am trecut in cameraIn care doarme domnul. Acolo staturäin mai bine de o ora, tratandchestiuni ce-1 priveau pe el si republica noastra. Intre altele el se plan-gea a regele si republica noastra se hotaresc asa de greu sa-1 primeascape el sub protectia lor, prin aceasta el ar putea fi mult mai primejdiospentru pägani. Solul i-a dat asigurari formale in aceasta privintä sidupa aceea despartindu-se cu dragoste, ne-am intors in camera cea-'aka. Acolo inainte de despartire domnul a pus pe umerii solului insemn de prietenie o hainä lungä [caftan] de catifea rosie.

In timpul pranzului au venit la sol, dupä obiceiul acelei OH, tobo-sari, cantäreti din caval, jongleuri, precum si alti muzicanti si scama-tori; solul i-a multumit pe fiecare dupa cum se cuvine.

4 Vineri. De dimineata am pornit catre Silistra si ne-au insotitmulti boieri imbracati frumos, precum si sase steaguri de osteni maimult de un sfert de milk' afara din oras. Noaptea am ramas dupa undrum de cinci mile inteun sat care se numeste in chip deosebit: uniiii zic Cioran, altii Murgesti.

5 Plecand de-acolo de dimineata am stat noaptea dupa." un drumde patru mile in satul Ciocanesti, care este pe un brat al Dunarii.

6 Am trecut acel brat al Dunärii pe un pod bine zidit si am trecutprinteun ostrov al fluviului, unde sant multe paraie, sau mai bine zisbrate ale Dunärii. Mergand astfel trei mile sosiram la insus malul Du-narii, unde ne asteptau caice mari si frumoase, cu cari trecuram raulmai repede decat am fi crezut. Indata ne intampinara pe mal muzi-canti turci cari ne inveselirä cu muzica si cantarile lor, insotind cugesturi muzica lor turceasca. Dupa ce toate carele au trecut, a trecutsi solul cel din urma. I-ai iesit atunci in cale din nou alti muzicanti proas-peti si multi cu flaute si tobe, cari ne insotira cu melodia lor pana lasarai sau palat, unde era pregAtità o camerl pentru sol, iar noi am statIn diverse carvanseraie. Acest serai sau palat in care au asezat pe solfusese al raposatului Radul, voevodul Moldovei. Acolo solul a plätitsi pe muzicanti.

Dui:4 ce ne-am asezat in acel oras, solul a trimis indata sa intrebede pasa de Silistra, care este stapan peste intreaga aceasta regiune de

granita i hatman al tuturor o0irilor. Dar cum el nu se aflaatunci acolo,cadiul, adica judecatorul local, a aratat in locul lui toata bunavointasa solului, trimitandu-i din bel§ug tot ce avea nevoie, i anume un bu-toiu cu vin, o albie piing cu paine, o calla cu rachiu,

Orasul acesta Silistra se nume0e romaneste Dersztor, [Po woloskuDersztor], este arzat chiar pe malul Dunarii inteun loc frumos i vesel.Nu are intarituri afará de apararea oferita de rau. Are un castel.de zid,dar nu e intarit, iar in spre campie este un zid vechi in ruina. Cea maimare parte a caselor este de lemn, in aceste case locuesc grecii, santinsa 0 multe case zidite de caramida nearsa ale turcilor. E rail casäpe care sa nu fie douä-trei cuiburi in cari stau i clocesc berze. Mecetesau moschei, adica biserici turce0i, sant qapte de zid cu o arhitecturafrumoasa, pe langa fiecare din ele este cate un turn inalt cu balcoanede jur imprejur de unde hogea, sau preotul turcesc anuntà ora ruga-ciunii.

[Urmeazà un pasaj despre religia mahomedana].Stand noi acolo in Silistra intreaga zi, a venit la sol un turc, sau mai

bine zis un renegat, anume Mustafa, frate al raposatului Radul domnulMoldovei 1). Era un om in varsta, gras i Malt, fusese cre0in 0 se tur-cise. El a cerut o audienta privata la sol, pe care a obtinut-o, dar nus'a putut intelege ceva dela dansul 0 n'a avut nici un rezultat. Toatei se tulburasera in cap din pricina « mastoc »-ului, pe care-I iau deobi-ceiu turcii, mai ales and se duc la lupta cu du0nanul. Caci acest « mas-toc » are aceasta putere cà daca Il ja cineva, se imbata In a§a fel Incat1'0 pierde cu totul mintile i dupà aceasta merge la lupta ca un furios,

chiar daca mai tarziu nu-1 mai ja, totus mai simte tulburarea in cap.Pe langa alte dovezi de buravointa pe cari ni le-a dat fiecire'acblovame0i de-acolo au trimis ca dar o tiuca mare proaspata.

V. Raportul talmaciului Ramaszkiewicz1639-1640

Romaszkiewicz erà un armean din Lemberg, care, cunös-and limbile orientale, erà intrebuintat ca tAlmaci in soliiie

1) Taal lui Radu Mihnea eri Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591).Unii din fiii acestuia trecurä la religia mahomedanA odatà cu tatal lor. Cf. N. lorga,Frati pdgdni ai lui Radu Mihnea. Revista IstoricA s, X, 1924, Pp. 8i-82:

3 P. P. Panaitescu,latori poloni In Tdrile Romine.


polone la Poartà. La 1639 fu trimis in calitate de curier ca sApregkeasa drumul solului mare W. Miastkowski (vezi maijos No. VI). Raportul lui Romaszkiewicz a fost publicat inrevista Przyjackl ludu. Leszno. XI, 1844., pp. 50-53. V. subtitlul: Essentialia relacyi niejakiego Romaszkiewicza, siugi panaKrakowskiego, ktdry powrdcil z Konstantynopola od MechmetBaszy Kajmakama. 22 Stycznia 1640. (Rezumat al relatieiunui oarecare Romaszkiewicz din serviciul castelanului Cra-coviei, care s'a intors dela Constantinopol dela Mehmetbasa caimacamul la 22 Ianuar 1640). Numele editorului nueste indicat. Am dat in rezumat, in italice, unele pIrli dinraport cari nu prezintà un interes direct pentru lara noastrl.

Rezumat [essentialia] al relatiei unui oarecare Romaszkiewicz, slugd acastelanului Cracoviei, care s'a intors dela Constantinopol dela Meh-

met basca caimacamul la 22 lanuar 1640.

t La i6 Octomvrie 1639 am plecat din Ia0 cu trei oameni, 0 amavut çi doi cai de schimb dela pap de Silistra, pinA la Constantinopol.Am sosit la Constantinopol la 24 Octomvrie » Anuntd sosirea soluluimare dupd ddnsul. Trece o sdptci-mdnd fi caimacamul trimite un sangeacfiului domnului Moldovei Cu steag de domnie. t Iar cind eu ceream sIfiu trimis inapoi, din trei In trei zile mi amani, pentru ca sà poatàse aleze domnul Moldovei in scaunul Tlrii Romane0i, iar pe fiul luisi-1 a§eze in Moldova *. Vcizeind cd trece o lund fi nu-1 trimite inapoi,Romaszkiewicz declard cd va pleat fi fdrd scrisori, dar caimacamulspune sd mai stea ca sd se poatd intoarce cu veste inveselitoare. Dupd zecesdptdnuini: o a venit veste dela Matei, domnul muntenesc, cAtre cA-pitan bap al mArii, prietenul sgu, cum c'd a invins pe moldovean, careabii de a fugit cu doi oameni la BrAila *1). Imediat i se dau scrisorilede plecare. A doua zi se pecetluefte casa caimacamului. ImpAratul a spuscaimacamului: Tu m'ai asigurat cg domnul muntenesc va cedà debuni voie scaunul sAu celui moldovean i cA acesta se va a§ezh in ca-pitala munteanA fArà rlsboiu i vArsare de sAnge, iar acum tu ai dato gmiry* (act de invoke) acestui ghiaur sä: ridice rgsboiu impotriva

1) E vorba de lupta dela Ojogeni in care Matei Basarab fu invingAtor asupralui Vasile Lupu.

34 P. P. PANAlTESCU


muntenilor si o multime de supusi s'Arad ai mei au pierit. Oare estitu al doilea imparat, ca-ti permiti asà de multe ? >>. i indata a poruncitsa-1 sugrume. Am vazut insumi cadavrul caimacamului cu un siretde gat. Pricina mortii lui a fost aceasta : ca facomindu-se prea mult,luase dela domnul muntenesc o suta cincizeci de mii de talen i si apoideasemenea dela cel moldovenesc iaras o suta de mii de talen i ca sa-idea voie sa meargl in Muntenia, cu conditia ca, de se va asezh in ca-pitala Munteniei, sa-i mai dea alta suta de mii. Si asa din lacomie si-apierdut capul. Dupa aceea pomenitul capitan basa al marii s'a sfortatsa obtie dela impamt sa ponmceasca sa prinda pe domnul Moldoveila &lila. Deja se trimisese ponina si zece capugii impiratesti sa-1prinda, dar deoarece agentii moldoveni erau multi, asezati peste tot,1-au prevenit in patru ceasuri. Calul lui stetea dincolo de ziduri si elurcandu-se pe casa a sarit in curte si sarind peste intarituri a chutpe cal, numai cu dolmanul si in papuci si a fugit cu un singur insoiitorsosind la Galati in douà nopti 1). Acolo a obtinut incalt'aminte delaun taran si cai pentru trasura. Dupa douà zile a sosit la Iasi si iriso-titorul lui deasemenea a alergat dupa dansul cu doi cai. Dar impáratulturcesc nu-1 va mai tine in scaun decat pana la primavara, caci areintentia sa-1 inlature sau sa-1 ucida si sa puie pe altul dupi gandul sivoia lui, ca sa-1 poati aveh in mana.

...Constantin, fiul domnului Ieremia, frate cu sotia voevodului deSandomir 2), confident al imparatului turcesc, mi-a spus ca stapinulmeu se pregiteste impotriva voastra [a polonilor] cu risboiu la anul.

VI. Solia lui Wojciech Miaitkowski

1640

Wojciech Miagtkowski 3) (unele msse au ortografia Miasz-kowski) a fost trimis ca sol de regele Poloniei Vladislav IV.

Asupra acestor evenimente cf. Miron Costin, Cronica in, Opere complete, ed.V. A. Ureche, I, p. 552.

Nu poate fi vorba de Constantin Movill, care murise demult, ci de un frateal lui, Alexandru sau Bogdan, prinsi de turci la 1616 si turciIi. Sotia voevodului deSandomir este Maria fiica lui Ieremia Movili, care lui ca so; in a doua disitoriepe Nicolae Firley, voevod de Sandomir.

Luptase in Podolia cu turcii si fusese sol si in Germania. t 1648. Niesiecki,Herbarz, VI, p. 380.

3*

36 P. P. PANAITESCU

la Poarta in 1640 sub pretext de a prezenth felicitari cu ocaziaizbAndei turcilor impotriva Persiei, dar in realitate ca sa eviteun atac al lor contra Poloniei. Drumul soliei a fost de-scris de trei ori: °datá de solul insus in ziarul säu, altadataiar de sol in raportul sau care dieta si in al treilea rand deTaszycki, secretarul soliei. Aceasta din urmA descriere e ceamai lunga si mai interesanta. Ziarul solului a fost publicat inrevista, Warta. Poznah, XI 1884, pp. 4691 i urm. dupa mssulbibliotecii Ossolinski din Lemberg No. 420. 0 alta redactiecu foarte mici deosebiri se afla in mssul aceleiasi biblioteciNo. 224 intitulat : Dyaryusz Legacyej do Turek WojciechaMiastkozvskiego, podkomorzego Lwowskiego w ktdrym si opi-suict... droga od wyiazdu z Kamiatca asz do powrotu (Ziarulsoliei la turci al lui Wojciech Miastkowski, pod camaras deLemberg, in care se descrie drumul dela plecarea din Camenitapang la intoarcere), dui:a care am dat traducerea de mai jos.Raportul solului catre dieta a fost publicat de I. Niemcewicz:Zbidr pamktnikdw historycznych (Colectie de memorii isto-rice). Wilna, V, pp. 52 i urm.

Ziarul secretarului soliei a fost publicat dupa ms 2274 albibliotecii Iagiellonice din Cracovia de R. Ottman: Dya-ryusz drogi Tureckiey i akta Konstantynopolskie z roku 1640.(Ziarul calatoriei turcesti i actele din Constantinopol din anul1640), in revista ilustrat A, Klosy, Cracovia, XXXVI, 1883,pp. 202-246. Un foarte scurt rezumat al partilor privitoarela tarile române a dat dupa mss. Em. Grigorovita: Un intere-sant manuscris polon vechiu, in, Arhiva, Iasi, XI, 1900 pp.456 i urm. Em. Grigorovita a atribuit descrierea soliei luiSt. Lubieniecki, pomenit incidental in manuscris, dei dintext rezulta cà autorul este secretarul soliei, care erà Taszycki.

a) Ziarul solului

[1640]. 28 Februarie. Iesind din Camenita, la prinz trecurlin Nistruipe ghiatä subtire lAngA Hotin. Paralabul orasului mA asteptà la malcu moldoveni (douà mile de drum).

29 Trecur1m Prutul iarAs pe ghiatl, dar aceasta erà periculoasIcu gäuri. Noaptea in satul ItAdIuti, pe Prut (mile patru).

I Mart. Mi s'a dat o scrisoare dela Lupul, domnul Moldovei, princare-mi aduceh la cunostinta moartea lui Amurat, imparatul turcesc

urcarea in scaun a sultanului Ibraim, fratele celui precedent. Domnulma sfatua sa mai zabovesc in Polonia, dar cum eram dejh in a douazi de drum in tara Moldovei i trecusem Nistrul i Prutul pana' sä pri-mesc aceasta veste, n'am vrut sa ma mai intorc inapoi. Am pornit decimai departe, (land de stire despre aceasta regelui çi castelanului Cracoviei.Drumul erh rau, adesea acoperit cu plante, dealuri cu povarnisuri lu-necoase. Ne-am oprit in satul Saniani [ ?] (mile patru). Tot acolo amstat si a doua zi.

3. La Stefanesti, orasel la trei mile de locul unde petrecusem noapteaprecedenta. A doua zi, Dumineca, am intrat in satuletul Tabära pePrut, unde mi s'a dat o scrisoare dela domn, in care-mi scrih cà maasteapta cu placere. Mi-a iesit inainte si m'a intampinat in camp innumele domnului marele avan (I? sic = szawany wielki) adica acelcare sta in fruntea artileriei, precum i vornicul, trimis de domn.

In satul Carniceni pe rani Jijia, nu departe de Prut este si pa-durea Cornul lui Sas, in care loc raposatul Stefan Potocki, pe atuncistaroste de Felin, a fost invins in anul 161z de care Toma Voevod,pe and aduceh la domnie pe cumnatul s'au Constantin, fialui Ieremia.Luat prizonier, Potocki a fost dus la Constantinopol. Tot acolo pe undeal inalt a fost ridicata o movilä, care acopera trupurile principalilorbojen i dregatori moldoveni, partizani ai lui Constantin si ainoastre, cari dupa pierderea bataliei, au fost taiati de catre Toma 1).Erau prietenii i cunoscutii mei, cad din porunca regelui dupa deciziadietei, am fost trimis in acel an la Lemberg si am dat bani boierilormoldoveni pentru aceh ostire i pentru aceh expeditie nenorocita.

Dupa aceea, regele m'a trimis sà opresc oastea in Podolia, dar dejàstarostele de Felin, mai sus numit, trecuse Nistrul si Prutul in Mol-dova si nu voih sl se intoarca in Polonia. Acest lucru a impins spremormant si pe Golski voevodul Rusiei, care a murit peste cateva zilela Camenita, caci nu puteh sa' ajute pe Potocki, cumnatul sat', in in-treprinderea aceasta nefericita i stateh la Nistru in fata Hotinului.

Am mers in graba pang la Iasi trei mile. Domnul a trimis in in-tampinarea mea pe fratele sau, lliatmanul 2), i cu dregatorii i boierii

1) Despre aceste evenimente vezi mai sus la alfitoria lui Cristofor de Zbara zp. i6 nota 4.

1) Gavril, hatmanul fratele lui Vasile Lupul.


38 P. P. PANA1TESCU

mai de frunte Cu cateva steaguri de cazaci. Deoarece insa el n'a vrutsa vie in persoana, cum era dator dupa obiceiurile vechi, am intrat i euIn oras in careta i n'arn vrut sa-1 vad, de unde s'a nascut supararedusmanie intre noi.

7. Am trimis dela gazda mea la domn pe Kosakowski, pe Ciswickisi pe Miastkowski, nepotul meu, cu scrisorile regelui si ale castelanuluiCracoviei, dandu-i de stire cA eu nu pot sa-1 vad, deoarece el nu m'aintampinat in persoana in camp cum este vechiul obiceiu i datoriadomnilor. Domnul indata ce a auzit CA nu vreau sa viu la dansul, s'ainfuriat si n'a lasat pe Kosakowski sa termine vorba, n'a primit scri-sorile, nu ne-a dat care pentru drum si a interzis sa ni se dea hranaIn drum pana in Muntenia.

9. Mi-au sosit scrisori dela castelanul Cracoviei in cari imi da deveste despre oarda tatarilor drn Crimea, ca de curand la Lasata Se-cului, facuse o mare incursiune in tara Kievului, provocand mari pa-gube i luind multi oameni in robie. Amandoi hatmanii Cu ostirea lorIi ajunsera din urma, dar o furtuna neauzita si un vant contrar Ii im-piedecase sa dea lupta si nu numai a nu s'au putut intalni cu dusmanul,dar nici nu au putut sä-1 vada.

Am trimis scrisori la Constantinopol vizirului, in Muntenia si caste-lanului Cracoviei.

Romaszkiewicz, talmaciul meu, a pornit inainte cu instructiuniin Muntenia. Eu insus a doua zi de Sf. Grigore am pornit in urma luidin Iasi dupa slujba religioasa de dimineatä langa castel pe mal (?).In padurea Bucovinei gasiram drumuri rele, o mila intreagkam merspe dealuri inalte i repezi, i ne-a chinuit pe drum si o ploaie mare sideasa, ash incat strabaturam in opt ceasuri çi jumatate abii doul. mile.Noaptea o petrecurarn in satul numit Scanteia.

13. De acolo pink' la Vaslui strabaturlm flea' oprire patru mile.Vaslui oras vechi, a fost odinioara scaunul domnilor Moldovei. Maisant acolo ruinele zidurilor si ale odailor cladite de Stefan Voevodpe malul Barladului, care strabate oraselul.

A doua zi petrecem noaptea in satul Doliny, dupa un drum de douimile moldovenesti.

15. La Barlad pe raul numit la fel. Zi calda i vreme bunk', drumule bun. Ad in timpul noptii, preotul Wyznanski, capelanul meu, a

1) $tefan cel Mare.

botezat patru copii. A doua zi la Tecuci, distanta patru mile, pe acelariu Birlad. Un ceauq turcesc din Constantinopol a trecut in graba,mergind la domn i aduceà vestea ci Hall pava al Silistrei a fost ma-zilit i ci in locul lui a fost numit Ispir

17. La o mill de Tecuci am coborit de pe deal in valea Siretuluipe care 1-am trecut i trecerea a tinut trei ceasuri pe bacuri in formide birci.

Mergind pe drum am vizut spre mina stingi o movill malta ridi-cati in amp in arnintirea nuntii pe care a serbat-o in acel loc Radulvoevod al Moldovei pentru fiul SàU cu mare strAlucire I). Dupi o matrecurim iaris alt râu, Putna i dupi patru mile ne opririm in ori§elulFocani pe 11'11 Milcov [in text: Milkanol], care stribitindpela mijloc desparte Moldova de Tara-Romineasci. Am fost primitibine de namestnicii lui Matei, voevodul muntenesc. Ziva eri rece, cAcibitei vintul rece din muntii Munteniei acoperiti cu zipadi.

I8. Dumineca din mijlocul postului a clzut in timpul noptiizipadA, de a acoperit cu totul pimintul. Mi-a sosit rispunsul domnuluimuntenesc prin Ghiorma, cipitanul lui 2), care-mi transmise buni-vointa stipinului säu, spunindu-mi cá domnul dorwe sA vie dela Tir-govi§te si mg intilneasci fie la Gherghita, fie la Bucure§ti, dar eu i-amscris indernnindu-1 si n'o faci din pricina binuelilor ce ar putei pro-vock la turci, pentru turburarea ce ar avei el, om bitrin, i in sfir0tpentruci nu avei Incä steag dela Stambul, dela impiratul cel nou.

Ad ne-au intimpinat (Iota roate de cazaci, cari ne-au insotit pinila Rimnic.

/9. La Rimnic un ger mare 0 un vint rece ne-a tinut pe loc, cicieu mà ingrijeam cu medicamente pentru sciatici, care-mi cuprinsesecoapsa i piciorul drept, a§i de tare ?neat nu putui scipi de boalide necaz timp de trei siptimini. Am triznis pe un preot franciscanCu scrisori catre domn. Tot acolo a fost i un cutremur de pimint catreceasul al douizecelea 0 mi-au spus unii ci a fost de trei ori in acei zi.

20. 0 zi mai caldi, drumul bun 0 intins, m'a cAlAuzit un steag decAlAreti. In drum mi intilnii cu Constyn fratele fostului hatman alMoldovei, indigenul nostru 2), care mi-a adus multe veqti: moartea

1) Despre aceastri asfitorie vezi mai sus solia lui G. Krasinski, p. 28 nota r.I) Ghiorma exit fost mare ban al Craiovei.8) E vorba de un frate al lui Ioan Costin hatmanul, tad' lui Miron Costin, care

cApitase indigenatul polon. Cunoastem pAni acum un singur frate al lui Costin


regelui Persiei si a hanului tätarilor. La jumätate drum ne-a intäm-pinat cu un steag de osteni buni Pilar supremul econom al Tärii Ro-mänesti 1). Dupäi ce trecurAm in vad un räu mare si repede, BuzAul,ne oprirAm in oräselul Buzäu.

21. Din cauza stärii rele a sänätätii mele zAbovieäm acolo, ospätändpe trimisii munteni. Deasemenea si a doua zi eämaserlm tot acolo,din cauza väntului mare si a furtunei de zäpadä.

Steagul de cazaci ne-a insotit o milä intreagA. apezile se factot mai mari pe at inaintam. Am trecut raid Cricov, unde ne asteptausapte steaguri de allreti. Apoi am sosit la un al doilea rä.0 numit Pra-hova [Prawowa], trecerea prin vad a fost grea i periculoasà, apa fiindadincä i foarte repede ash cä aproape sà ja cateva care, dei cälärimeamunteanä tineä asupra ei asaltul apelor. Dincolo de rän stäta un corpde pedestrasi care ne-a insotit pänä la Gherghita [Gierlica]. Ne-amoprit pentru noapte dupä un drum de cinci mile muntenesti.

Dupä plecarea din Gherghita erà un ger asà de mare, incAt ser-vitorii au adunat päsäri inghetate in päduri. La jumätate drum tre-curäm räul Ialomita pe un pod bun. La jumAtate de milä inainte deBucuresti, capitala Tärii Romänesti, m'au intämpinat in drum altesapte steaguri de cavalerie si opt steaguri de pedestrasi.

La Bucuresti, capitala Tärii Romänesti, am gäsit pe clucer 2)si pe Starzawski trimisi de domn dela Tärgoviste. Mi-au dat scrisorisi mi-au urat bun sosit impreung cu logofkul 2) i cu Ghiorma cäpitanul.

[Am rämas] tot acolo pentru slujba religioasl, care a avut locIn bisericuta catolia locall in ziva Bunei Vestiri. [In Bucuresti se aflä]o mänästire bogat cIldità de Radul voevod si un castel de zid. RäulDimbovita trece prin mijlocul orasului. A trecut Achmet aga veninddin Constantinopol i mergänd la domn dupg haraciu. Am mai statad cAteva zile din cauza sciaticei, care mä chinua,

30. Dupà ce &dui ateva pachete de scrisori armenilor cameniteni,am iesit din Bucuresti. Zece steaguri de cälgrime bunk' i alte zece stea-

hatmanul, Dumitru postelnicul,e poate personajul despre care vorbeste alltorulnostru. (Cf. Sever Zotta, Dumitru Postelnicul, fratele lui Costin Hatmanul in s RevistaIstorica s, XI, 1925, pp. z6o-268).

Supremul econom * este probabil marele stolnic, care erà atunci Socol.Mare clucer exit Dragomir.E vorba de logoatul al doilea Udriste NAsturel, cunoscutul om de carte, de-

oarece raportul secretarului Il numeste cumnatul domnului s. (Vezi mai jos p. 5s).

40 P. P. PANAITESCU

guri de pedestrasi m'au insotit departe in camp. Noaptea am stat in.satuletul Ciorani, dupl cinci mile de drum, pe cari le strablturamoprire.

Zi friguroasa. Am trecut peste doua rauri inteo campie fru-moasa. S'a arätat un iezer foarte mare si rauri, sau brate largi cari sedesta'ceau din Dunare. Noaptea in satul Werszez [sic] dupl trei milede drum.

z April. Dumineca Floriilor, zi vesela, vreme frumoasa cu vant usor.Dupa o mill, strabätand mai intai un sat pustiu sosiram la un podlung si bun, care erh inch' in Tara Romaneasca. Trecem peste un rau,sau mai bine zis peste un brat al Dunarii, unde stateh straja munteanacu tunuri. Dupa aceea trecuram patru poduri i sosiram la malul Du-närii la ceasul al optsprezecelea. Once vant incetase deodata, ash canici nu se puteh O. fie Dunarea mai linistita. M'am urcat inteun caic,care ma astepth cu un capitan turc sub un steag rosu. Am trecut Du-

'narea in mai putin de un sfert de ceas pana sub castelul Silistrei, ziditodinioara de greci. Carele insa si caii au trecut dupa mine incep anddela ora pranzului pang la un ceas din noapte, and ultimii au sositla curtea frumoasl i impodobita, care mi-erh destinata mie in cetate.

Intoarcerea

28 Iunie. Dupa ce am trecut de oraselul Macin, am stat in tabärdpe malul Dunarii, unde gasiram crapi proaspeti de Dunare.

Tot acolo ramaseram in ziva Sfintilor Petru si Pavel mancandcrapi mari. Voiau [turcii] sà ne retie mai multa vreme ad, dar cu aju-torul coruptiei si al talerilor am isbutit sa obtin dela ceausul lui Ispir[pasa] sá trimit pe prizonieri inainte la trecerea raului in fataGalatului.

Din zori, indepartand straja turceasca a ceausului, am pornitdealungul malului Dunarii, mergand patru mile, trecand in fata Braileipe malul celälalt al raului. E un castel zidit, cu garnizoana turceasa inMoldova. Am ajuns in fata Galatilor pe malul Dunärii, unde indatäam obtinut cu oarecari sfortari si siretlicuri cateva bacuri mari, deiturcii interzisesera sl-mi fie date. Am poruncit sl fie trecuti intaitoti prizonierii in cateva zeci de care, apoi caii i carele mele si la urmaam trecut eu insus, and dejh se intunecase.


42 P. P. PANAITESCU

Am trecut Dunn-ea cu bine in acela§ loe la oriselul Galati, undetrei zile inaintea mea debarcaseri din corabie slugile mele si 130 deprizonieri, pe cari ii triinisesem din Constantinopol pe Marea Neagri.Au plutit trei siptimini pe mare, cici au asteptat saisprezece zile vintullingi Constantinopol, apoi au trecut marea in doul zile si doui nopti,si au intrat cu noroc in Dunire. Au urcat Dunirea timp de cinci zilepink' la Galati, iar la Varna nu s'au oprit, ceeace a fost norocul lor cicide sigur Ispir pasa ar fi poruncit si-i opreasci, cum fäcuse si cu mineinsumi.

I Iulie. Dumineci, am stat pe malul Dunirii langi Galati, multu-mind lui Dumnezeu in bisericuta catolici locall ci scipasem de Ispirsi eram in sfirsit in tara Moldovei. Ceausii au trecut si ei Dunk-eadui:4 mine.

In ziva Vovidenii am mers patru mile ping la satul Toncesti[Tonczest]. Am ascultat sfinta liturghie la prinz si am iesit din Galatiun ceas inainte de risiritul soarelui (sic).

La Tecuci aflai de incendiul dela Lemberg in mahalaua Craco-viani. A doua zi la Birlad preotul capelan a botezat citiva copii.

5. La Vaslui am stat in tabiri pe malul riului Birlad. A doua zila Scinteia in tabiri.

La Iasi domnul nu mi-a iesit inainte, ci a trimis numai pe fra-tele siu hatmanul cu boierii si citeva steaguri de cilireti. Indati amavut certuri cu tätarii pentru locurile de gizduire.

Tot acolo. Tratiri cu domnul, care voii si viu la castel la dinsul.Am pus conditia ca el FA vie la gazdi la mine si si se scuze. El a vrutEA scape de aceasta cu daruri mari, pe cari nu le-am primit si n'arnfost la dinsul.

Am plecat din Iasi. Noaptea am stat la satul Cirniceni pe o mo-vili, care acopereA pe ai nostri ce pieriri in acest loe cu Stefan Potocki,cum s'a amintit mai sus. Acum ciinii si porcii au desgropat in mareparte oasele si capetele lor.

IO. Dupi slujba sfinti pentru sufletele lor, am plecat la Stefinesti.Prima ploaie in aceasti cilitorie.

.z.r. La Ridiuti pe Prut, unde am asteptat si treaci lucrurile melesi prizonierii mai sus amintiti.

12. Dupi ce am trecut Prutul, am ajuns la Hotin. Ploaie mare.A doua zi am trecut Nistrul pe o ploaie neincetati pini la Ca-menita.

b) Raportul solului celtre dietä

Abiä dupg trei ani [dela numirea ca soil, indatg ce luai porunca deplecare dela rege §i din vistierie m'am grgbit sg mg indrept spre Lem-berg cgtre granitg §i m'arn pus pe drum cgtre acel tiran, teroare univer-sal*, Amurat cel crud, invinggtorul Persiei. Am plecat in ziva LgsateiSecului, pe ger §i furtung (in chiar aceh zi grozavg o§tirii regale i-ascgpat din mang o victorie strglucitg impotriva oardei fltare in Ucraina,din cauza vremei). Am strgbgtut zgpezile din Rusia §i Podolia cu celemai mari greutgti. La Camenita vremea incepand sl se incälzeascg,am luat hotgrirea sg trec cfit mai repede la Hotin. Deci am dat de §tiredomnilor Munteniei §i Moldovei §i marelui vizir despre sosirea mea.

Abià trecusem Nistrul si Prutul, pe ghiata care incepek sg se rupg,§i am primit vestea despre moartea lui Amurat §i urmarea la tron afratelui sgu, sultanul Ibraim.

Mi-a scris §i Lupul, domnul Moldovei, sfltuindu-mg sà mg intorcIn targ. Eram foarte nehotgrit ce sg fac, vedeam cä instructiile melecatre Amurat i§i pierduserg valoarea, dar trei motive insemnate mgimpiedecau sg mg intorc inapoi in Polonia: 1. Trecerea era grea dincauza riurilor, cari se coborau in torente dela munte. 2. Primgvara§i rgsboiul publicat impotriva noastrg de Amurat se apropiau. 3. Sosireasolului regelui la Constantinopol eri a§teptatg i flggduità de multpentru felicitan cu ocazia izbindei dela Babilon §i Amurat o a§tepticu nergbdare i deaceea mai ales se supgrase ci regele Poloniei nu-1felicitase, cum fgcuserg alti principi. Deci din aceste motive am pornitinainte ì dgdui de §tire de moartea lui Amurat, regelui §i castelanuluiCracoviei. Acesta din urmg intorcindu-se peste patru zile dela Winnicadin expeditia impotriva tAtarilor, mi-a trimis rgspunsul §i sfaturilenecesare, ca sg pot sg-mi urmet drumul. Dar Lupul, domnul Moldovei,a oprit scrisoarea §i a cetit-o §i abii dupg rpte säpamini a poruncitsl fie inminatg tilmaciului meu la Constantinopol. Pe lingg acestneajuns ce avui dela dinsul, mi-a fa'cut altul §i mai mare, aci andsosii [la Ia§i] nu mi-a ie§it inainte in amp, ci a trimis numai pe boiericu fratele sgu hatmanul §i cateva steaguri. Deci nici eu n'am vrut sg-1vAd in rerdinta lui, luind exemplu dupg Ozga, staroste de Trembowla,sol mare, care a flcut la fel lui Toma Voevod, precum §i cneazul Zba-raski, coniurl, a facut, de§i acesta tau ie§ise in intampinarea lui.Am avut i alt motiv de supgrare impotriva lui, cà n'a vrut sg la


44 P. P. PANAITESCU

scrisorile regelui si ale hatmanului, desi eu i le trimisesem prin cei maide frunte membri ai soliei: Ciswicki, Miaskowski, curtean al regeluiKossakowski. De ad cearta intre noi i supararea lui impotriva mea,ceeace mi-a produs mula paguba, caci a ponmcit s'A nu mi se dea hranl

mijloace de transport. Am pornit spre Tara Romaneasca prin Bu-covina pe un drum greu i fiind infometati. In Muntenia am dat dinnou de zapezi i vanturi mari. Atunci m'a lovit pe mine si boala. Amfost bine primit si bine tratat cateva zile de catre cei mai de fruntedregatori ai Tarii Romanesti, trimisi de Care Matei-voda, care atuncise aflh la Targoviste sub muntii Transilvaniei. Am iesit din Bucurestiinsotit de o mie de caläreti si de un polc [regiment] de infanterie mun-teanä si am sosit in Dumineca Floriilor la pranz la Dunare, in fataSilistrei. La mal ma asteptau turcii cu caice i cu mirare am trecutDunk-ea inteun sfert de ceas in ziva aceea linistita i frumoasä, carelesi caii au fost transportati pana la un ceas din noapte sub castelulSilistrei, clàdit odinioara de greci...

Intoarcerea. M'am intors [dela Varna] la Bazargic, unde din nou amstat infometati douä zile, caci acum nu puteam obtine alimente nicipe bani. Dupa aceea ne-au l'Asat [turcii] sa-inainam incetul cu incetul,numai cate doua mile pe zi. PAmantul erh uscat, ars de soare, incatnu vazuram trei zile fir de iarba verde, ape rare, rauri de loc, rar citeo bala. Ajunseram in sfarsit la Dunare la oraselul Macin, unde sa-turam in tabara si din nou ne-au interzis sä trecem. Ispir-Pasa [deSilistra] astepth un raspuns dela Poara, dorind i uneltind cu Lupulal Moldovei sà ma intoarca inapoi sau s'A ma inchida undeva. Dadeaude stire vizirului cä sant cazaci pe mare, a ostirea regelui e sub Ca-menita i cà insus regele este in drum. Afland de acestea. i vazand CAturcii nu aveau oaste langa noi, m'am despartit pe furis de ei si ampornit, avand in fata pe malul celälalt Braila. Am mers astfel pentrua aveh loc mai bun de trecere, patru mile pe malul Dunarii si am statIn tabaa in fata Galatilor, orasel moldovenesc. Indatä moldoveniimi-au dat caice i bacuri, de am pus sa fie trecuti intaiu prizonieriicarele mai grele i dupa aceea, Care seara, am trecut eu insumi Dunarea,rara ca paznicii turci sà prinda de veste. In aceeas zi i-a sosit lui Ispir-Pasa la Varna dojana scrisa dela Poarta pentruca ma tineh pe loc. Viziruli-a poruncit s'A m'A lase imediat in pace: O. adauge un al treilea ceaus,care sa m'A calauzeasca prin Moldova. Din drum, dela Dunare a plecatin graba al treilea ceaus la Iasi cu bujardun ordin dela vizir, ca Lupul

Voevod sä ma primeasca altfel i sa-mi iasä in intampinare, reparandprima greseala. Am intalnit din nou pe ceaus la Skiryca (sic) si mi-adat de veste ca domnul nu vrea sa iasa din cotet. Indata a alergatiar la dansul i insus Mehmet aga cu durere i suparare, dar n'a pututobtine nimic dela acest taran incapatanat i prost; nu a cedat intru nimicsi nu si-a schimbat trufia. Pe prizonierii, pe cari îi trimisesem inainteamea pe mare si pe Dunare, nu i-a lasat sà intre in oras; i-am gasit incamp cu slugile i bagajele mele, pe care poruncise sa le supravegheze

sa li se scrie inventaryl. A trimis in intampinarea mea trei steaguride cazaci si boieri. Abia m'arn asezat la curtea ce mi-era destinata,indata oamenii mei au intrat in conflict cu tatarii. Ei stateau la gaz-dele, unde li se destinase camere i tatarii voiau sa intre ei; s'a ajunsla cearta i s'au scos sabiile. Domnul era de partea tatarilor ajutaCu pedestrimea lui, iar pe langa mine erau turcii cu Mehmet aga.Daca n'ar fi fost energia si virtutea lui Mehmet aga, m'ar fi silit pemine insumi sa ies din mg. Totus dupa aceea domnul mi-a oferit omie de zloti rosii i bogate daruri prin Mehmet aga, numai ca sä mergla el; dar nici nu puteam, nici nu vream sà fac aceasta, caci nu primisenici una din conditiile ce pusesem si nu era nici un mijloc sa ne vedeminteun mod demn. Nu voiu uità sà pomenesc i aceasta virtute a luicumparl dela tatari robi din sleahta polona trimite sa munceascadin greu la fermele lui de langa Constantinopol. De acolo 1-a luat marelevizir pe Wiszniowiecki si mi 1-a trimis mie. Slava Domnului ! am pornitviu i sanatos din Iasi trecand Prutul i Nistrul, sosii la Camenita.

c) Relatia secretarului

22 Februarie 1640. Dupä amiazi ne grabirAm sa trecem Nistrulsosiram la Hotin, la trei mile de Camenita, pentru a petrece acolo noaptea..Orasul face parte din monarhia turceasca i intraram in el trecand raulpe ghiatä. Ne-a intampinat parcalabul cetatii cu cateva zeci de oameni,care ne-a urat bun venit i ne-a spus cà imparatul turcesc asteapta pe solcu placere. Cetatea Hotinului asezata pe o stanca foarte Inaltà i inacce-sibi/a este pe din afarä foarte frumos lucrata, zidita fiind din caramida.Oraselul Hotin este insa saracacios i mizerabil, are numai casute micica un sat, nu este nici o casä mai mare. Toti slujitorii nostril i caiiramasera noaptea sub cerul liber, dar in schimb avuri toti mancaredin belsug, atat servitorii cat i caii: pesti, paine, mied i bere. SA' dea

CALATOR1 POLON1 IN TAR1LE ROMANE 45

46 P. P. PANAlTESCU

Dumnezeu sl avem la fel peste tot t Seara s'au cetit articolele soliei §ile-au iscAlit toti acei cari le-au auzit, afarà de cei cari lipseau. Unii carieram mai departe de gazda solului, am fost nevoiti sä ne gribim säajungem acolo, altii cari erau räniti la minä, nu au putut iscAll. Dedimineati am scris o scrisoare la Tarnopol printeun bgetel al luiStryifiski, pe care trebuiä sà-1 trimit acolo §i pe toti cari aveau talia bäle-telului Zaheu i-au trimis inapoi din Hotin, càci aqä a vrut solul.Eu am avut gazdä impreunä cu pan Strykski §i pan Zadarski celtank la un oarecare Sturza, un om de valoare §i indatoritor, la careavurä'm toate ce ne trebuiä, ca soarecele in unt, cum se spune. AcestSturza ne-a povestit cum din acest sat dau biruri foarte mari domnuluiMoldovei, el singur plAte§te de obiceiu lunar o sutl de zloti ro§ii §iand porunce§te domnul chiar la o sä'ptä'mänä, iar tä'ranii, del satule mic, plAtesc lunar opt sute de zloti. Aceasta ni s'a pärut de necrezuttotu§lucrul stä a§k in adevä'r, cä'ci am intrebat pe multi §i top au spusla fel, §i ce pot sà facl nenorocitii and la ei e e sic volo, sic jubeo ?§i de dreptate i cuviintä nu se tine seaml. Tocmai and din poruncasolului ne urcam in care, a venit veste dela domnul Moldovei de moarteaimpäratului otoman. Solul a scris indatl despre aceasta castelanuluiCracoviei, pe cänd caii erau deji inhämati la care.

Reproduc ad scrisoarea domnului Moldovei, copie autentia: e Preaputernice §i milostive domnule subcämära§ [podkomorzy] al Lember-gului, gratiosul meu donm §i prieten. Azi am primit scrisoarea dom-niei tale prin care binevoe§ti a-mi da de §tire de apropiata durnitalesosire in tara mea in drum pentru solia la Constantinopol din parteamäriei sale regelui. Auzisem de aceasta ina mai demult §i a§teptamcu nerAbdare pe domnia ta, aci nu demult puteam incä sl-i slujescin chip foarte folositor cu confidente importante. Acum insä s'auschimbat lucrurile, cici impAratul otoman sultan Murad, atre caredomnia ta erai trimis, a murit i in locul lui a urmat fratele säu Ibraim.Deaceea a§ don ca domnia ta sl mai zabove§ti cätva timp in patrie,pinä ce vei primi vesti dela rege, cä'ci §i eu am scris regelui i hatma-nilor coroanei. Dupä' aceasta mä recomand cu slujbele mele binevoi-toare gratiei domniei tale. Din Ia§i, 26 Februarie 1640. Al domnieitale iubitor prieten i slugà, Vasile Voevod §i domn al tä'rii Moldovei*.Adresa: ePrea puternicului i milostivului meu domn i prieten WoicehMiaskowski, subeämära§ de Lemberg, sol mare al regelui Poloniei.cltre impAratul otomanilor, sä' se dea *.

Iesind din Rädauti, trecuram prin Sanian §i de acolo la teranesti,un °rasa unde ramaseram noaptea, dupl un drum de trei mile. Carelepornira inainte, dar solul cu toata suita ramasera in urma din pricinaunuia dintre tovarasi, Maniecki, care erà bolnav. Solul n'a vrut sa plecepana ce bolnavul n'a fost trimis inapoi 0 n'a fost urcat in radvan [ryd-wan]. La 4 Martie am mers dela tefänesti pang la satul Tabor, numitastfel pentruca acolo fusese tabara cneazului Korecki 1) 0 a hatmanuluiZolkiewski 2). Ei se intarisera acolo in asà fel incat dusmanii nu puturisa le faca nimic. Sant multe ramasite dela dansii, ghiulele mari catcapul 0 altele si mai mari se pot vedeh in casele taranilor. Acest loceste triunghiular, de doul parti curge raul Prut 0 din a treia parte esteun val sapat. De ad panä la Tutora [Cecora], unde ai nostri au fostsdrobiti, nu este decat o mill. Noi am trecut prin locurile pe untie auluptat ai nostri. La Tutora vazuram o multime de movile. De ad mer-seram la Kryniczan [Carniceni] si la Iasi, re§edinta domnului Moldovei.Acesta a trimis in intampinarea noastra pe fratele sat', pe hatman a) sipe cancelar 4), precum 0 pe toti senatorii, sase steaguri de cazaci, sol-dati 0 muzica militara. Domnul insa n'a venit in persoanA , se spune,daca e de crezut, ca un armean i-ar fi spus ca nu este un sol mare, ciun simplu curier. In realitate n'a venit, precum s'a auzit, pentrucafiind acum un sultan nou, domnul n'a vrut sa cinsteasca pe poloni,pentruca sultanul ar fi avut astfel o ocazie, sa-1 degradeze din demni-tatea lui. Cat despre Iasi, vorba ceea: furtuna mare, ploaie mica; nise spuneh a vor fi de toate indestul, dar in realitate e numai saracie0 nimic demn de vazut, caci e un °rasa mic cu casele acoperite cu stuf,nu e bun de nimic.

Solul s'a dus la biserica catolica, pana acolo ploaia ne-a udat bine,si a schimbat chiar coloarea penelor, cu cari ne impodobiseram intaiaoara la palarie. Dui:A slujba pe care o facù preotul soliei, solul s'a tutorsla gazda §i a avut la mask' trei franciscani si douà slugi ale domnului.Inainte de masa el trimisese la domn pe Kossakowski, pe Ciswicki,pe Miaskowski 0 ca talmaciu pe Romaszkiewicz. Kossakowski a datdomnului scrisorile regelui 0 ale castelanului Cracoviei, dar el n'a vrut

Samuel Korecki, ginerele lui Ieremia Movill, dui:4 fiica lui Ecaterina.Hatmanul Stanislaw Zolkiewski, invins de turci in lupta dela Tutora (1620)

§i ucis in retragerea lui spre Nistru.Gavril hatmanul, fratele lui Vasile Lupul.Cancelarul este marele logofAt, care erli atunci Gavrilaqi Mateia.


48 P. P. PANAlTESCU

sa' le primeasca, spunand lui Kossakowski: « D-ta esti subcamerariul,solul? » lar el: « Nu, dar slujesc sub steagul lui, i acum Il insotesc inTurcia. » «Maria sa regele nu ti-a dat scrisoarea d-tale, ci solului,deci nu o voiu prim' dela d-ta, ci dela sol ». Kossakowski i-a prezentatscrisorile, dar el a refuzat sa le ia. Atunci Kossakowski a spus domnului:« Solul intreabl de ce n'ai iesit in intampinarea lui, cand el reprezintäpersoana regelui [Regiam personam sustinet] ». La aceasta domnul n'araspuns nimic, ci punandu-si palaria in cap s'a asezat pe scaun infuriat..Membrii soliei mai sus numiti au incalecat i intorcandu-se la gazdaau povestit lucrul solului. Solul a spus: In nici un chip nu-i voiu dascrisorile, chiar de ar trimite sà le ceara». Indata a scris solul regelui

castelanului Cracoviei si s'a auzit cà i domnul a scris la randul sauacelorasi. S'a aflat cà dupa aceasta domnul, scuzandu-se catre sol cánu i-a iesit in intampinare, a pregatit cateva bucati de brocart, si maimulte bucati de diferite matasarii pentru sol. Dar solul a preferatonoarea patriei i bunul nume al regelui, a carui persoana o reprezentaatunci, tuturor damrilor. El a aratat cá neamul polonez nu poate ficorupt prin daruri generoase i cá socoate mai presus de toate cinstea,amintindu-i cà toate mor afarä de faima cea buna.

Dui:4 amiaza, pentru a ma' distrà m'am plimbat impreung cu tova-rasii Stryifiski, Bronikowski, Gradnicki, Nomosenski i Bazil; am fostla bazar si deacolo la biserica numitä Sf. Vasile, patronul domnului,pe care el a cladit-o 1), caci exista obiceiul ca fiecare domn sa cladeascào biserica purtand numele [hramul] patronului sàu. Eu o descriu ashcum am vazut-o: mai intaiu este un zid de caramida in jurul bisericiisi a cimitimlui larg cat doi oameni; poarta este inaltä, frumos lucrata

acoperita cu tigle. Aceasta poarta are un ceasomic si sub ceasornicsant cateva clopote mari la o mare Inaltime, caci, ca sl ajungi acolo,trebuie sá urci 280 de trepte in spirala. Biserica ings e si mai frumoasa,atat pe dinafara cat §i pe dinauntru. Pe din afara are piatra cu vinecolorate si figuri grecesti vopsite in diferite colori, inauntru pe peretise vad figuri diferite colorate in aur i pe insus domnul, sotial fiuldoul

Am vazut pe domn in persoana care iesia din biserica, ducandu-sela camp ca sa se recreeze. In fata lui mergeau trei steaguri de cazaci,apoi cateva zeci de ieniceri pe jos cu muschete i dupa acestia duceau

1) Biserica Trei Erarhi.

doi cai, apoi insus domnul pe un cal moldovenesc sur. Erh imbracatinteo subl de zibelina si de brocart cu broderii. Langa dansul doi ieni-ceri imbracati in catifea rosie fugiau in noroiu purtand fiecare cate olancie. In urma domnului erh un slujitor al lui cu buzduganul si cusabia si altii purtau trei lancii. Dupa aceea urmh cancelarul, frate cudomnul 1), si alti boieri mai mici. Pe and treceh, sunau clopotele pestetot in Iasi, caci ei au acest obiceiu ca oamenii in asemenea ocazie säse adune spre a admirh alaiul, dar nici unul din compania noastra n'a-admirat, cad fiecare vazuse in patrie lucruri mai de seama si noi pri-veam incognito.

Boierii domnului au trimis la sol pe Kutnarski 2) pisarul, sa-1 intrebepe unde vrea sa mearga: prin tara Munteneasca sau pe la Dunäre. Solulinsa n'a dat deocamdata nici un raspuns si i-a spus sa se intoarca pesteun ceas. Mai tarziu a dat acest raspuns: pe unde e drumul mai drept,pe acolo va merge.

.ro Martie. Solul a scris domnului muntenesc si a trimis pe Romasz-kiewicz talmaciul cu scrisorile lui precum si cu acelea scrise de regesi de castelanul Cracoviei care acel domn. Noi am mers dela Iasi lasatul Scanteia, unde vazuram ruinele unui castel, cladire de seama sifrumoasa odinioara, inconjurata cu sant. Odinioara a fost ad resedintadomnului, dar apoi a fost devastata de cneazul Korecki. Avuram ad unconac foarte neplacut, cad domnul suparat pe sol a poruncit sa nu nedea nimic in tara lui. Deacolo am mers la Kulina [Docolina ?]. Peste toteram nevoiti sa ne procuram toate cu banii nostri. Pentru o caruta aplatit solul patru talen pentru un drum de trei mile. Mergeam incetpentruca' solul astepth instructiunile pentru imparatul cel nou. La Te-cuci am primit veste cä in locul imparatului turcesc care murise a fostales altul, anume un pasa mai de frunte, despre care nu sta nimenisa ne spuie ceva.

Cand trecuram podul la Focsani in partea orasului care este a dom-nului muntenesc, calarasul ce! mai &gran, care ne caläuzise dela Iasis'a asezat la pod si a asteptat pe sol. Cuvintele lui au fost acestea: o Mi-lostive domnule sol; am indeplinit intru toate datoria mea si porunca dom-nului, stapanul meu, ma opresc la granita si ma rog sa fiti asa de buni

2) Cancelarul nu eri frate cu domnul; e probabil o confuzie Intre Gavrilas Mateiassi Gavril hatmanul, fratele lui Vasile-Vodfi.

2) Pisarul lesesc al lui Vasile Lupu, pentru care vezi Miron. Costin, Opere com-plete, ed. V. A. Ureche, I, p. 6o: e om deplin la toate trebile t.

4 P. P. Panaitescu. Cefitori poloni in Tirile Romine.

CALATORI POLONI IN TARILE RONLXNE 49

50 P. P. PANAITESCU

sa va amintiti de mine, sluga si prietenul domniilor voastre ». Vorbiaprin talmaciu, cad el insus nu stia A. vorbeasca bine poloneste.

Intre Focsani si Ramnic am vazut o movila foarte inalta, ridicatalanga Focsani pe Siret. Se aminteste Ca' un domn anume Maftei, saucum zicem noi Matheusz, care a fost voevod al Moldovei si al Mun-teniei, a serbat la acea movila nunta fiului sail 1), cad nu aveh nici ocladire asa de mare, ca sa poata cuprinde o asà de mare multime deoameni cum s'a adunat atunci. Erà de fatä si un sol al regelui Polonieisi multi senatori mai mici ai coroanei polone. Aceasta movila sta infiinta de cateva veacuri si dupa parerea mea va ramane vesnica.

La Ramnic, parca ar fi clzut asupra solului si a noastra a tuturor opiaza rea, caci fiind fiecare la gazde deosebite vorbeam diferite limbi;cauza erau vinurile bune, rniedul si berea bunä, dar a doua zi cativale-au plait cu sanatatea lor si mergeam ca niste catiri si chiar, cumse spune, muti ca pestii.

Romaszkiewicz talmaciul a venit de dimineata la Focsani cu scri-soare dela domnul Munteniei, cad fusese trimis inca dela Iasi de solcu scrisorile regelui si ale castelanului Cracoviei. Solul scrisese dom-nului scuzandu-se ca nu se poate intalni cu dansul, cici ar trebui undrum de mai bine de 20 de mile moldovenesti, si el se grabeste sa ajungala Constantinopol, dar faglduia in schimb, ca la Intoarcere sa-1 poatavedea, cu voia lui Durnnezeu. La Rarnnic am ramas mai mult caci solulnu era bine cu sanatatea si se ingrija cu medicamente. Dupa pi-L.1za venit la gazdä la sol marele hatman al domnului muntenesc 2); dince pricina a venit nu stiu, caci an vorbit in taina, nu erau in cameradeck urmatorii: solul, hatmanul, preotul capelan si talmaciul Romasz-kiewicz, afara de dansii n'a mai fost nimeni.

Indreptandu-ne catre Buzau, trecuram raul Buzau, dupa care-si ianumele orasul. Raul nu e foarte adanc, dar repede, se aseamana multCu Dunajetul in tara Cracoviei, cad are multa piatra, se revarsa peintindere mare si are mult peste, mai ales stiuci mari, chiar au prinsuna in semn de bun venit. Era mare ca un vitel mic si lunga cat treivitei. Din oras ne-au intampinat patru steaguri de osteni si capitanuloraselului, care era inteo careta frumoasa; daca ar fi fost vazuta in Po-lonia si mai ales cu asemenea cai, chiar la dieta ar fi mult admirata;

Vezi mai sus solia lui G. Krasinski, p. 28 nota r.Marele spatar Preda Br Ancoveanu.

era mai frumoasa decal aceà in care « strajnicul » coroanei merge lacastel cu caii impodobiti. La Buzau asteptaram instructiuni care solpentru imparatul cel nou.

23 Martie. Sosim la Gherghita la Fpte mile moldovene0i de statiaprecedenta. Era un ger grozav i zapada ajungea 'Ana' la genunchiicailor. Genii era a0 de aspru incat am prins pe drum cu mana meadouà pasen i inghetate, o mierla 0 o dropie; le-am luat 0 le-ambagat in manu§a, a§a ca le-am adus vii la gazda 0 le-am dat copiilorgazdei, amintindu-mi de iubitele mele nepoate Pawlowski. De acoloam trecut douà rauri, unul se nume0e Gherghita 0 peste acest rauau avut rasboiu voevozii Moldovei i Munteniei in anul 1639 toamna

voevodul Moldovei fiind invins scapat viata cu fuga 1).24 Martie. Am sosit la Bucure0i. Au ie0t in intampinarea solului

zece boieri frunta0 i clpte steaguri de osteni caläri. Dimineata s'aufacut trei liturghii la sol la gazda 0 un franciscan a tinut o predica inlatine0e. Dupä terminarea serviciului divin, luaram masa, la care solula avut ca oaspeti patru boieri ai domnului: cäpitanul, logofatul, cumnatal domnului 2), clucend 3) Opär. Starzyhski, pisar al donmului. Ceau§ulimparatului otoman a plecat din Bucure0i, re§edinta domnului mun-tenesc 0 s'a dus la Targoviste, unde locuia atunci. Ii ducea din parteaimparatului caftanul i sceptrul, intarindu-1 in stapanirea OHL La ple-carea din Bucure0i, au condus pe sol cateva sute de oameni callripedwri. Inainte de plecare solul cu Ciswiecki, nepotul sat' i cativamembri ai soliei au fost la banchet la cumnatul domnului, logofätul.Cand Ciswiecki era sa plece dela banchet, a venit ja un rädvan cuase cai, dar logofatul s'a supärat foarte tare, spunand: clack' am poftit

pe cineva la mine, voiu gasi cu ce sa-1 trimit inapoi. Deci radvanul aplecat 0 el a poruncit sa se aduca atatia cai cati invitati erau. Astfeiau pornit cu totii i cativa din oamenii no§tri mergeau pe jos. In fatacalor mergeau so de oameni cu muschete, cari incepura sa traga focuride and invitatii au inalecat la curtea logofatului pana la casa lui Cis-wiecki, ceeace era un lucru de mirat la munteni, cad de obiceiu nutrag focuri in vant, numai polonii no0ri s'au bucurat de un asemeneatriumf.

BAtAlia dela Ojogeni dupi datA, dela Teleajlin (1637), dupA loc.Udriate NAsturel din Hamad logoat al doilea, fratele doamnei Elena, cunoacut

traducAtor in romAne§te i slavoneate.8) Dragomir mare clucer.

4.


52 P. P. PANAITESCU

28 Martie. Solul a scris regelui nostru qi mai multor senatori, minu-nandu-se de ce nu se trimit mai repede instructiunile catre imparatulcel nou, i intreband daca instructiile n'au fost cumva dejh trirnise, cadsolul se temeh ca domnul Moldovei, un om räuvoitor, sa nu le fi inter-ceptat in drum prin vre'un subordonat al sau. Trecusera cinci sapta-mani de and solul scrisese regelui, dandu-i de veste de moartea impä-ratului §i nu avusese nici un raspuns. Un capitan ne-a insotit dela Bucu-re§ti pang la Durare §i apoi pana la Silistra. De acolo s'a intors inapoiIn Tara Munteneasca §i a luat ca rasplata pentru osteneala luí, caci neinsotise dela Rftmnic para. peste Dunare cu cativa calära§i, o perechede pistoale qi o pereche de muschete imbracate in argint, pe care le-adat cu mana lui solul.

Inca de dimineata solul mä trimisese inainte pe mine, pe Romasz-ldewicz talmaciul l cu Bielewicz pisarul, la Silístra peste Durare lanamiestnicul Silistrei. (Pa§a fusese degradat mai dinainte de noul im-parat i altul nou nu fusese inch' numit in locul säu, fusese trimis numaiun senator frunta§ dela Tarigrad sa-i tie locul)

[Intoarcerea] La i Iulie am sosit la Galati, orh.'§el moldove-nesc la Durare in camp. Aci avuram o statie maí cum se cade, maibunk' ca toate cele turce§ti. De dimineata solul s'a dus la mica bisericacatolica; dupa amiazi un panglicar a venit in tabärä qi a aratat diferiteboscarii intre cari i aceasta: tineh pe nas un baston inalt asezand pedansul un vas rotund cu apá §i astfel dantua sau asezanduli un lemnmare pe cap si lu and o piatra intre dinti, svarlià lemnul cu ajutorul pietrei.

De acolo ne-am mai oprit in urmatoarele locuri: la Tankiesz ( ?),Tecuci, Barlad, Scanteia qi la 7 Iulie la Iaqi. Acolo ne-a ie§it inainteKosakowski care a§tepth in Ia§i de cateva zile sosirea solului, intor-candu-se dela domnul muntenesc, la care s'a dus pentru o treaba prie-teneasca §i sperh ca va prim' vre un dar cu aceasta ocazie. In adevar na-dejdea nu i-a fost de§arta, cad domnul i-a dat un cal turcesc, matase,o jurratate de masura de o skarlat §i atlas pentru slujitori. El ne aduseurmatoarele ve§ti: mai intaiu a dieta polona s'a disolvat, cä acum treisaptamani ai no§tri avusesera o lupta cu tatarii §i a pierit un batrantovara§. La o jumatate de mill de ora § ne-au intampinat trei steaguride moldoveni cu §aisprezece boieri, ceeace Acura din proprie initiativa,nu din porunca domnului, caci domnul erh certat cu solul. De acolo neam mai oprit la Camiceni [Cryniczani], tefänesti, Radauti §i Hotin.[Urmeaza o cearta la Hotin intre doi poloni, flea interes.]

VII. Cdkitoria lui Stanislaw Osewkcim

1643

Stanislaw 06wiqcim a fost un cAlAtor pasionat, a vizitat Pa-risul çi alte orase din apusul Europei, läsând interesante de-scrieri de cAralorie, cuprinse in memoriile lui, cari merg dela1643 la 1651. In Wile romane a trecut la 1643 cu ocazia solieilui Nicolae Bieganowski podstolnicul Lembergului, trimis laConstantinopol de regele Poloniei, Vladislav IV. Memoriilelui, din cari extragem pasagiile privitoare la Tara Româneasasi la Moldova, au fost publicate de W. Czermak, in colectia,Seriptores rerum Polonicarum, XIX, Cracovia 1907: Stanislai

diarium. 1643-1651.

[1643]. Septemvrie 23. Trecand Nistrul, am aflat la vad pe parc'd-labul Hotinului, care astepth pe sol cu cateva zeci de chianti. Urandu-ibun venit l-a condus pang la Hotin, chiar pana la gazda ce-i erh pre-

Parcalabul a aratat multa politeta in cuvinte i in ceremonii,dar foarte putinä in fapte, mai ales in ce priveste mancarea, caci inacel loc jumatate dintr'ai nostri au ramas nemancati.

Pe tot drumul dela Hotin para. la Iasi ne-au caläuzit algrasii (peacestia Ii tine domnul Moldovei in deosebite orase pentru slujbe gra-bite). La fiecare oras ne ieseau inainte parcalabii, peste tot au fost omultime de ceremonii, dar cele necesare, mancarea atat pentru oa-meni cat si pentru cai erau si mai restranse ca in Hotin. La cinci znileinainte de Iasi ne-au iesit inainte, trimisi de domn, vistiernicul cuvre-o zece oameni. Acesta a aratat cà domnul asteaptä cu bucuriepe sol. Dupa aceea ne-au mai iesit inainte in drum patru steaguri deosteni, pe langl cari erau mai multi oameni fruntasi, senatori i dre-gatori ai arii Moldovei. Ei asteptau mai de mult pe sol la o jumatatede milk' de Iasi si cand l-au intalnit, i-au urat bun sosit din partea dom-nului i dupl aceea l-au insotit pana la Iasi, orasul de scaun al domnilorMoldovei, la casa cancelarului (care in bimba moldoveneasca se numestelogofät) 2), unde erh gazda pregatita pentru sol. Pe drum solul a fosttratat cu multa cinste si i-au iesit in drum mare multime de oameni.

Vistiemicul Iorga, vArul lui Vasile-vocla Lupul.Mare logoat erà atunci Toderasco.


Totus chipa atata pompl si stralucire ne-au trimis o mancare de searafoarte putin proportionata cu felul cum fuseseram primiti: sapte gani,un berbec si douà bucati de carne. Abià acum am inceput sa vad inadevar siretenia moldoveneasca.

A doua zi, domnul a trimis la sol intrebandu-1 cum o dusese pe drumsi arid ar don i sä vie la dansul. Solul a räspuns multumind si spunandca, deoarece se grabeste in calatoria sa spre Poarta, roaga sa fie primitIn audienta chiar In aceà zi.

Deci domnul a trirnis dupa sol la curtea unde erh in gazda o caretafoarte frumoasä, se vede ca erh lucratä in Polonia, trasa de sase cai tur-cesti, in care erau doi boieri fruntasi. Pe acestia solul i-a retinut numaiputina vreme la dansul, in timp ce compania noastra se pregateh, im-bracandu-se in blanuri de ras si de sobol. Dupa aceea urcandu-se incareta, a poinit spre domn. Pe langa careta mergeau ca la o sutl cinci-zeci de oameni de-ai domnului, unii pedestrasi in haine rosii si restuldiferiti moldoveni. Sosind la castel, atat in afara cat si inauntru amdat de foarte multi osteni: boieri moldoveni, ieniceri turci, calarasi,pedestrasi imbracati in rosu, asemänatori pedestrimei noastre, si multialti oameni. La pragul la care se opri careta, astept.h maresalul 1) cuun baston in manä si abih s'a coborit solul, ha condus impreunä cucei cari sezusera cu el in careta inteo camera mare pe care ei o numesc# divan >> (adica sala de sfat sau de judecata). Aceastä camera erà plink'de diferiti oameni, curteni ai domnului. Dupä aceea i-a dus inteo ca-mera mai mica in care steteau de jur imprejur, de o parte turci cuturbane foarte deosebite in cap, de alta dregkori ai tärii. In sfarsitajunseram inteo a treia camera unde stetei domnul ca un monarh petron si in fata lui erau cativa senatori. and solul a intrat in acest di-van sau camera, indata domnul s'a ridicat In picioare, dar nu s'a mis-cat, asteptand ca acesta sa vie care dansul. Solul insa, socotind alucrul nu ar fi spre cinstea lui si a functiunii ce aveh, vazand pe domnstand pe loc s'a oprit si el la mijlocul camerii. Observand aceasta, dom-nul s'a coborit de pe tronul ski si i-a dat mana. Dupa ce domnul i-aurat bun sosit, ha intrebat solul daca audienta trebuie sä aiba loc inpicioare si raspunzand domnul ci in picioare, indata l-a felicitat dinpartea regelui si a castelanului Cracoviei si i-a dat scrisorile lor. Domnulluandu-le, a intrebat de sanatatea regelui si a hatmanului si dupa aceea

2) Maresalul este marele postelnic, care eri atunci Apostol Catargiu.

54 P. P. PANAITESCU

s'a asezat din nou pe tron, oferind si solului un scaun. Deoarece celdintai si-a acoperit atunci capul si n'a spus solului si faci la fe!, acestafill si stea mult pe ganduri si si mai astepte invitatie, si-a pus si elpäliria in cap. Precum si in alte ocazii ash si atunci mai ales s'a con-format in toate atitudinii domnului. Miretia domnului erà un lucruIn adevir vrednic de privit, intru toate erà demn de admiratie. Intrealtele aveh pe dansul, o haini impodobiti ash de mireati incat n'aiputei vedeh una aserninitoare nici la sultanul turcesc si nici la vre-unalt monarh. Materia din care erh croiti, mi se pare a erh « altembas »,pe care erau brodate in aur flori inalte de un deget; aveh doul perechide nasturi (paftale) de diamante splendide, se intelege ea erau de o va-loare foarte mare. Haina erh ciptusitä cu blani de zibelini, care desigur trebuii si fie potrivite cu restul...

Intoarcerea. 23 Decemvrie 1643 . [Scrisoare] din Focsani la granitaMunteniei si Moldovei. Fiind la pragul tirii Moldovei si pang acumdin mila lui Dumnezeu sinitosi, atat solul, cat si noi toti, mi reco-mand domniei-tale, dandu-ti de stire ci solul, terminand in chip fe-ricit solia sa, se gribeste si se intoarci la domnul castelan al Cracoviei,bineficitorul nostru. Dupi ce am trecut Dunirea, am avut multi buni-vointi din partea domnului muntenesc 1), mai ales la Targoviste, undene-a primit in persoani si ne-a tratat cu foarte mari onoruri, iar la urmine-a si (limit atat pe sol cat si pe noi toti. Desi darurile nu erau preabogate: zece coti de atlas si nu din cel mai bun, fieciruia dintre noi,taus am fost multumiti din cauza bunivointei lui. La fiecare conac,chiar de erau localititi mici, ne intampinau cateva steaguri de ostenisi trebuie si recunosc a domnul muntenesc are o multime de ostenibuni de lupti si foarte bine organizati. Daci Dumnezeu ar vreh si maitie vremea frumoasi, de care ne-am buCurat pe tot drumul, vom fila Bar indati dupi anul nou.

VIII. Solia lui Nicolae Bieganowski

1654

La 1654 regele Poloniei loan Cazimir, trimite ca sol inTurcia pe Nicolae Bieganowski castelanul Camenitei a), acel*

Matei Basarab.Militar distins, luptase In risboaiele cu suedezii, cazacii si turcii. Fusese


56 P. P. PANAITESCIJ

care mai fusese trimis acolo si la 1643, când Stanislaw 06-wiçcim descrisese cAlAtoria. Scopul acestei solii erà incheiereaunei intelegeri cu sultanul in chestiunile ràscoalei cazacilor.Nu cunoa§tem jurnalul soliei, dar pe baza scrisorilor soluluiistoricul L. Kubala a scris un articol in care reconstitue mersuIsoliei (L. Kubala : Dzva poselstwa w roku 1654. Douà solii inanul 1654, in revista, Biblioteka Warszawska, tom. CCLXIV,1906, IV pp. 532 §i urm.), din care rezum5m pasagiile privi-toare la Orile noastre.

(Rezumat)

Nicolae Bieganowski e numit sol pentru Turcia la 1653, dar dincauza tulburgrilor din Moldova nu poate plecà cleat la ii Ianuarieviitor. Cu el erà si Than Sobieski, viitond rege, pe atunci foartestaroste de Iaworow, apoi negustori ce duceau in Turcia märfuri dinDanzig si urmau sä" aducä alte märfuri de acolo. Solul se opreste maimultä vreme la Iai, ca sä afle ce ostiri se gäsesc in Moldova si sä aduneinformatii dela persoanele cu influentä la Constantinopol. Se bizuiàpe ajutorul agentilor i protectorilor domnului la Poartä. In Iasi fiind,aflä de supunerea lui Bogdan Chmielniecki sub suveranitatea taruluidin Moscova. La 22 Februar domnul Moldovei Gheorghe Stefan

scrie regelui Poloniei cà primise veste dela Rascov pe Nistru cumcazacii de acolo au depus jurAmant de credintä tarului si muscaliiumblä prin sate si ja juamintele tuturor. Gheorghe Stefan e convinscA Chmielniecki lucreazA in intelegere cu hanul tätäresc i cA vrei s'laseze din nou pe Vasile Lupul in scaunul Moldovei. Sperl in ajutorulsolului Bieganowski ca sä-si intär" easel situatia astige incre-derea turcilor. Deci domnul Moldovei va trimite o mie trei sute deoameni ajutor hatmanului Potocki impotriva lui Chxnielniecki, promitecl va trimite i steagurile de osteni unguri i altà oaste A. se uneasckCu voevodul de Braclaw. In acelas timp trimite un sol ca spion la Chmiel-niecki, fäglduindu-i, ca Sä-1 insele, cä" si el e gata SA se supuie taruluidin Moscova.

Bieganowski afländ de situatia din Ucraina se gräbeste sä plecetrece prin Silistra.

comisar al Poloniei in comisia pcntru delimitarea granitei cu Moldova. t 1674.Niesiecld, Herbarz Polski, II, pp. 134-136.

IX. Solia lui Ieronim Radziejowski

1667

Ieronim Radziejowski este una din figurile cele mai proe-minente din istoria Poloniei in sec. XVII. Bogat i puternic,subcancelar al coroanei, el se credeh egalul regelui i inurma unui conflict cu Ioan Cazimir, el indeamnà pe regeleSuediei sà ja coroana Poloniei. Carol-Gustav, regele Suediei,cucereste in adevAr mai toaa Polonia cu ajutorul lui Radzie-jowski (1655), In urma ph'cii dela Oliva (166o) regele IoanCasimir este restabilit, dar Radziejowski ki recapah favoarea,(1662) fiind trimis in diferite misiuni.

La 1667 turcii luaserà sub protectia lor pe cazacii dinUcraina revoltati impotriva Poloniei sub conducerea hatma-nului Dorosenko. Pentru a obtine retragerea amestecului tur-cilor din afacerile polone, e trimis Radziejowski ca sol la Con-stantinopol. Cazacii Il ponegreau la Poartà i cronica luiIerlicz arath cà agentul chzhcesc spuneh sultanului ch solulpolon e acel care a adus pe suedezi: <mu poti crede un ase-menea om, prin care a pierit Polonia >>.

Radziejowski îi ghsi sfirsitul in aceastà solie, cäci muripe neasteptate la Adrianopol la 8 August 1667, Wysocki, se-cretarul soliei, ja conducerea ei si aduce rh'spunsul sultanuluiIn Polonia.

Avem douà descrieri ale acestei solii; una mai scurth, dic-tath probabil de sol, se opreste la sosirea ambasadei la Adria-nopol. A fost publicath de Sadok Bar4cz. Piamktnik dziejówpolskich. (Memorialul istoriei Poloniei) Lemberg 1855, pp.74-76. Cealalth mai completà, cuprinzand i intoarcerea so-liei este inedità, se aflà in Ms. 1614 al Bibliotecii Ossolinskidin Lemberg, din care reproducem phrtile cari privesc taranoastrà. Aceastg descriere e scrish de Wysocki secretarul so-liei, duph cum se vede din titlu.

Un rezumat al acestui manuscris i un studiu asupra solieilui Radziejowski a publicat L. Hubert Zatargi Polski z Turcygw 1667 roku i poselstwo Hieronima Radziejowskiego. (Conflictul

1) I. Ierlicz, Letopisec, ed. Wojcicki, Var§ovia, 1853, II, p. 116.


58 P. P. PANAITESCU

Poloniei cu Turcia la 1667 si solia lui Ieronim Radziejowski)In, Biblioteca Warszawska, 1858, II. pp. 461 si urm.

Hubert dA si oarecari amAnunte asupra legAturilor cu Mol-dova in aceste imprejurAri: solia lui Radziejowski fusese pre-cedatà in ranuarie 1667 de o solie moldoveneascA la Varsovia,compusA din Stanislaw Kinarski secretarul polon al domnuluiMoldovei (Ilias Alexandru) si din Andrei Ianovici medel-nicer. Scopul soliei erA o plAngere impotriva confiscArii unuitransport de manse trimis incA din vremea lui Duca VodAspre vánzare in Polonia si cererea ca sl se trimA, ca de obicei,postav polonez pentru nevoile curtii moldovenesti si turcesti,precum si alte plAngeri pentru uciderea unor negustori mol-doveni cari veneau dela Moscova cu mArfuri 1).

a) Relatia scurtd

Ccildtoria solului Radziejawski la Poarta Otomand (1667).

Intrand in tara Moldovei, indatg I-a intampinat pe sol la granitgla Nistru sub Hotin vornicul 2) trimis de domnul Moldovei 2). Acesta,insotind pe sol s'a insgrcinat cu procurarea proviantului in toad taraMoldovei. Sosind la o mill si jumgtate de Iasi, solul a trimis la domn,cerandu-i ca, deoarece domnul iesise inaintea principelui de Zbaraz,sg iasg si acum inaintea lui. Domnul Orland sfat pentru aceasta, a re-fuzat, spunAnd cg n'o face din dusmInie, dar pentru o anume pricing.Supgrandu-se solul, I-a acuzat de barbarie, spunand: a am invgtatminte pe regi 4), II voi invgti si pe el, oare nu stie cä eu pot sg-1 scotdin domnie? » si erà sg ocoleascg Iasul. Dar sosind Godlewski, 1-a con-vins sg nu facg asi ceva, cgci ocolind lap' ar fi o ofensg mai mult pen-tru impärat cleat pentru domn. Ceausii trimisi in intampinarea so-lului de cgtre caimacam i-au spus solului a obiceiul ad este cg dacg

1) L. Hubert, o. e., PP. 462-464-3) Marele vornic al tirii de jos exit Miron Costin, cel de tara de sus Vasile Neculai.

Fiind vorba de primirea unui sol polon, e probabil crt avem a face cu ce! dintiliu.3) I1ia9 Alexandru ( x 666x 668).3) Aluzie la aducerea lui Carol Gustav al Suediei in Polonia tli alungarea regelui

loan Casimir.

Hatman erh Nicolae Racovith.Mare logofht erh Solomon BArlideanu.

solul cel mare este intampinat de un ceaus, este acelas lucru ca si de1-ar fi intampinat insus domnul, caci domnul nu are nici o putere, peand acestälalt este dela Poarta. Deci solul a dat de stire el se va opriIn Iasi si 1-au intampinat hatmanul 1), cancelarul 2) i alti demnitari.Solul i-a primit coborandu-se numai cu un singur picior din caretasi ridicand putin palaria. Demnitarii au scuzat pe domn ci nu a iesitinsus in intampinare din deosebite pricini; dupa aceste ceremonii in-calecand au mers de amandoul pax-tile la distantl. Tinerimea insa,adica boierii i moldovenii, calarind pe cai foarte frumosi in ordineca husarii au fäcut intre dansii intreceri in fata orasului cu lancii delemn. Apropiindu-ne de Iasi, am fost insotiti pang la gazda de treizecipe steaguri de osteni, toate cate erau, cu tobe si cantece. S'aimpartit multimii, care venise in mare numär cu muzice i tobe, paine

alte daruri. Sosind la locuinta pregatita, solul a multumit i toti auplecat. Solul a invitat la dansul la un banchet pe demnitari, dar cu totiiau refuzat.

A doua zi secretarul soliei a dus domnului o scrisoare dela rege incare se arlth indurerat ca tatarii navalisera pe neasteptate in Polonia

facusera asa de mari pagube locuitorilor. Vina o dedea. lui Kobylecki,care n'a vrut sà ma (sic !) asculte si n'a vrut sa se grabeasca, precumIi spusesem eu.

In aceeas zi solul a trimis domnului i doamnei daruri si a primit0 el la randul sam altele din partea domnului. Timp de trei zile atatde dimineata cat i seara in semn de noapte bung. » au cantat si aubatut din tobe sub ferestrele solului. A patra zi plecaram din Iasi, iardemnitarii i steagurile de osteni insotiri pe sol. Acesta, urcandu-seIn careta, a multumit atat domnului cat i lor. Cand a pornit caretafiecare din steagurile de osteni s'au asezat in ordine urand calatoriefericita, cantand i bätand din tobe. In momentul plecärii solul a trimispe Kuzminski la domn, rug andu-1 sa dea de stire caimacamului ca aplecat din Iasi si daca ar yen! vreo scrisoare din Polonia, sa i-o trimitaneaparat, ceeace a si flgaduit a va face.

Cinci saptImani dupa aceea solul a sosit la Adrianopol, unde se gaseiimparatul turcesc.


6o P. P. PANAITESCU

b) Relatia secretarului

Textul original dupcl Ms. Ossolinski, Lemberg No. 1614

Relacya poselstwa Polskiego w Turczech, to iest w Adrianopoledie 16 Augusti 1667 odprawionego przez Iagnie Wielmoinego niegdyHieronima Radziejowskiego podkanclerzego przed tym Koronnego...etc. etc. posla wielkiego lego Krolewskiej Mogci zaczqtego a przezem-nie Franciszka Kazimierza Wysockiego czegnika Sochaczowskiegolego K. Mogdi z legacyi tey sekretarza dokonczonego iáko niiey...

Iako doczekai si q pod Buczacem ultimis diebus Aprilis rokublisko przeszlego mnie y z expedycyi z kancellaryi waszey krolewskieymogci komendancy pomieniony Im6 Pan Radziejowski Posel W. K.Mci, jak zaraz certis itineribus pospieszal wediug moinaci y I Mayw Zwaficu przy granicy Woloskiey stanawszy. Sequenti na tamtymbrzegu Dniestru zachowatego opuicid nie chciat, zwyczaini czekaiacaz imieniem hospodara woloskiego chocinscy przywitali y przyjgliperkalabowie, którzy y do stanowisku chocinskie go zaprowadzilihonorifice, gdzie bydz musial pierwszy, bo zwyczayny nocleg. Ku-nakami, to iest stanowiskami od hospodara naznaczonemi, któryludzkogd swoiq listem pod Iaslowice zastanym ofiarowai, poznaligmynieleniwie, y bliiey Iass przynaymniey kolo Prutu niepotkanie iakodawnieysze y ostatni kt6rego to extat exemplum, wielki posel Polski'daft Zbaraski koniusz Koronny powitany byl y przyiqty od samegoin persona hospodara woloskiego na ten czas Tomze y daby od granicMultanskiego Raduly. Bliiey meniq Iass spodziewaligmy sig honorutego nalaytego y powinnego W. K. Mci y Rzepitey w osobach poslachwielkich z obowiazków y respektów dawnich iako niiey. A gdy po-spieszai4c, ani wiadomaci y wzmianki tadney o tym od hospodara niepotykaligmy, posiamy z ostatniego przed Iassami kunaku expostulo-walem przez pana Kinarskiego sekretarza hospodarskiego, aby zwy-czaynego w tey mierze W. K. Mci nie obliczal hospodar honoru yiako przyiainy semsiad y iako obowiaiany do tego z antecessori y zsamych pakt z koron4 polska tureckich. Wywodziiem to ieglibyniewiedzieli ie vi gratitudinis, dawnieyszych nieuspominaiac obo-wi4zków królom y koronie Polskiey Woksza y Multani, którzyPo cesarzu tureckim respekt powinni, iak wygwiadczali zawsze,poniewat wedlug pakt polskich z Port4 przyzachowali chrzeácian-skich pod hospodarem swoiey wiary, iakoby za protekcya króla

CALATORI POLONI IN TAR1LE ROMANE 61

y rzeczypospolitey Polskiey zostaig.. In persona tedy sam hospodarwyiedzial przeciwko postern Polskim ile razy wigc do Porty ziqmieich przeiezdzali y albo do granic, albo od Prut iako chory Tomzawoloski y Radul Multanski na ten czas hospodarowie xiqcia Zba-raskiego iad4cego tam y powraca*ego, takte y innych przed temprzyimowali y szanowali. Ten zwyczay pacta y dawne postano--wily y wszystkie potym approbowaly, kiedy mieniaj4 palatini molda-wienses, bo ieden bywal dawniey ziemie Po tym rozdwoioney, qua-liumque conditione erga praeterites reges Poloniae fuerint, eademnunc quoque et in futurum sint, czym y innemi dowodarni dostateczniepokazalem sluszno66 y z tym do hospodara wyprawilem z gospodymoiey wspomnionego wytey pana Kinarskiego. Rzecz si q im to calezrazu zaraz niezdala, alta spirantibus wedtug geniuszu tureckiegoIt6rym infascinatum doznaligmy hospodara, y tak siq pokazuiacego tedependet od Turków, ktdrych mial przy sobie iak miody inspektor6w.Negando nam postulata justa, hospodar z powraca*ym po godziniey drugiey Po mnie swym sekretarzem boiareow kilka postal, z kt6remibyly r6zne concertationes; to nieprzyznowali teby to kiedy bylo, alle-ga* te tego immediate nieupominali si q nasi poslo wie , dru dzy c za sydystyngwowali y iakoby temci hospodarowie nasadzeni od koronyPolskiey slusznie honor ten wyrz4dzali, czego niewinien tylko wlasnemupanu cesarz6w, który to contulit hospodar teraznieyszy. W ostatnym_te tego mu nie pozwalai4 Turcy, iako wlasnie rzadu y spraw iego su-perintendenci. Z re p li k a mi n a to y dowodami, kt6remi musieli uzna 6etiam temere negantes, poszli z nowu do hospodara y ex deliberationematuriori obiecali mi dad rezolucy4; wsinwszy tak4 odemnie pro finalite indignitatem w tey mierze I. K. Mci y Rzepltey non admittet I.M. Pan Pose!, teby mial non exceptum w polu od samego hospodara,nawiedzid go nie chce y owszem y miasto minie y tadney niepotrzebnieludzkoAci, a potym u Porty nie zaniedba wskarzyd si g o takiemi nie-uszanowanie Poslta przyiainego Porcie monarchy. Od kt6rey powra-caj4cy tego dnia w Iassiech stan41 goniec nasz pan Godlewski miecznikNowogrodzki z upewnieniem te wdzigcznie y mile przy* chce ywygl4da posh naszego K. Maci Porta. 0 pernectata inszey nieprzy-niosla deklaracyi, tylko deprecationem: Poniewat contradicunt Turcy,abyt hospodarowi non imputet I. M. Pan Pose!, ktetry nadgrodzid chceludzkacig. swoi4 y z honorum przyi46 inszym, iako y to te woyskoy starszyzn4 wszystk4 dworu swoiego obviam wysyla. Z tgt zaraz y do

62 P. P. PANAITESCU

kunaku nazwanego Kryniczani, zked wyiazd swoy apparabat I. M.pan Pose!, posla/ hospodar tegot Kinarskiego, ale zimnie przykty yodprawiony poprzedza z tym te mined niemogec Iass, przeiechad chcey w polu stalled I. M. pan pose!. Pomiqszato to bardzo hospodara,którego tandem przez wielu instancym omnibus, ze comitatu ducentiet numeroso, ohoto trzechset ludzi naszych, a blisko trzech tysiqcy zurmlnikami przednieyszemi, krewnemi y dworem wszystykim, ktdrzywitali w polu o pul mile przed Iassami imieniem hospodara. Wpro-wadzeni 8 Maj occupavimus stationes w dworach wczegnych boiarskich,które czekaly ozodobione z dostatkami do wygody wszelkiey.

Nona quieti data, decima iako sekretarz legacyi condita pora iezdzi-lem na audyency y list W. K. Mci, przy ogwiadczeniu przychylnegoaffektu królewskiego, oddalem hospodaremu, takte od I. M. panakanclerza wielkiego koronnego; samego I. M. pana posla za powrotemod Porty obiecuiec do ucieszenia sig spólnego z obecnogci y konwer-sacyi, poniewat to bydz teraz ex multis rationibus niemoglo. Po ce-remoniach y rozmowach ze mne y potegnaniu, takte tez potym odI. M. pana posh y iemu od hospodara wzaiemnie danych upomnikach,sequenti die, to iest it Mai nostro od hospodrskich ludzie y assystencyiwyprowadzeni za miasta o czwierd mile, traktu ku Gaiacowi nadDunaiem letecem braligmy przed siq. Stanqligmy 16 May, gdzieoczekiwaiec na czauszów tureckich, którzy nas z granice Woioskiey natamtq stronq, iut cale turecke, przyimowad mieli y prowadzid wedlugetniru. Staligmy at do 19 y wziewszy tam vanum rumorem o zbliteniutych czauszów. Dla trudnego na ten czas pod Galacem przez Dunayy odnogi iego giqbokie przebycia, Ibraila Multanskiego wytey niemaltrzema milanie wzigligmy sig, z którego kady alias sqdzia turecki odkilku lat dopiero y z miczetem tureckim, wyrainie przeciwko paktomprzesadzony, wyiezdzal y przyimowal nas, ludzkogd wszelake y goto-wogd przewozów deklaruiec. Tego dnia tedy zaraz poczewszy at se-quenti, to iest 20, przewietligmy sig y w Mecinie, pierwszym miegcietureckim nocowaligwy.

...Powrdt. Od Hersowa miasteczka do multanskiego Folczyna 2Septembris szczggliwie przebyligmy, kb:it-ego czasu dwie nam ludziew drodze umarlo, insi convalescebant. 13 at Septembris zte drogçziechatem do lass, wozy do przyprowadzeniu za nami z ostatniegokunaka kalarasem poruszywszy. Przed sobe clniem y drugim poslaiemby! do hospodara z emirem, powinne honory postów W. K. Mici

CALATORI POLONI IN 'MILE ROmANE 63

wyrzadzal. On po starem zwyczaiu te byl opuszczony nie przyznataby wyiezdzad in personna hospodarowie mieli, ale wyslal tylko ludziktórych mial przy sobie y bylem honorifice introductus. Wizytamizatym obeslaligmy ludzkogd swoiq, z ochotq deklarowai, razy kilka pow-tarzaitic persuasione egit przez swoich, iebym tak wysoko iako nie-boszczyk I. M. pan pose!; nie zahrawaiac przeciwko swieiym przy-klad, poniechal tych skrupul6w, iakoby uratonego honoru W. K. Mci,a widial siq z nim raczey dogwiadczyl przychylnogci; commodumztad iakiego si g in publicum spodziewaifi.c. Wiqc y w listach migdzykt6remi pierwszemi dopiero in negotio legationis y od W. K. Mci donieboszczyka w Iassiech potkanych, niczego siq w tey materyi niedoczytawszy, uczynilem to nikomu przedtym niebylo retroversum, iemy nawiedzi/ y byl na bankiecie u hospodara pro dignitate W. K. Mci,kt6rey pilnie przestrzegalem, traktowany. Y kilka dni znuiznionymna ochocie y ludzkogci hospodarskiey odpoczywkiem zfolgowawszy,pospieszylem iako moinogd znieczy/a do W. K. Mogc y na Kamienice..

Traducere

Relatia soliei polone in Turcia, adica la Adrianopol, trimisa la 16August 1667 inceputa de raposatul Ieronim Radziejowski fost sub-cancelar al coroanei, etc., sol mare al majestatii sale regeluiterminata de mine Francisc-Cazimir Wysocki ceapic de Socha-czov 0 secretar al soliei

Radziejowski sol mare al regelui mà asteptà pe mine la Buczacz inultimele zile ale lunii Aprilie trecut, precum i poruncile trimise delacancelaria regala, apoi indata a pornit pe drumul hotärit, 0 la i Maia ajuns la Zwaniec linga granita Moldovei. A doua zi n'a vrut sa pa-raseasca malul de dincoace al Nistrului, tinandu-se de vechiul obicei,ca si a§tepte pinà Il vor primi vor uri bun sosit in numele dom-nului Moldovei pircalabii de Hotin. Acqtia 1-au insotit cu cinste pinäla gazda ce-i erà destinata la Hotin, unde a trebuit sa se opreasca intii,caci aceasta erà oprirea obisnuita pentru noapte. Conacele,adica locuride oprire, erau pregatite cu ingrijire precum ne (Muse de §tire domnulprin scrisoarea sa trimisa la Iasloviet. Insa apropiindu-ne de Ia0 laPrut ne weptam sa-1 intilnim pe domn in persoana, ca mai inainte,

ultimul exemplu este al solului mare polon; cneazul Zbaraski, coniuqal coroanei, intampinat i primit de domnul Moldovei in persoana,

64 P. P. PANAITESCL7

care era. atunci Toma si apoi a fost primit deasemenea de Radul domnulMunteniei 1). Cel putin ne asteptam ca in apropiere de Iasi sà avemaceasta onoare cuvenita si datorita regelui si republicei in persoanasolilor mari dupa indatoririle vechi. Inaintand mereu si neavand nicio stire sau vre un semn dela domn, am fost trimis eu din ultimul conacinainte de Iasi la Kinarski, secretarul domnului 2), cerand ca domnulsá nu refuze onoarea obisnuita in aceasta ocazie, ca vecin prietenobligat la aceasta prin pilda antecesorilor si dupä tratatele Polonieicu turcii. Am adáugat i aceasta, daca nu o stiau, el au datorie de re-cunostintl, fati' a mai vorbi de indatoririle vechi pe cari le aveau mol-dovenii §i muntenii fata de coroana polona imediat dupa datoriile fatade imparatul turcesc, caci tratatele Poloniei cu Poarta au facut ca eis'A ramae sub un domn crestin, si sub protectia regelui si a republicei.Domnul iese de obicei in persoana in fata solilor poloni, ori de cate oriacestia trec prin tara lor mergand la Poarta. Ii intampinau fie la gra-nitä, fie la Prut, precum t'Acuse Toma voevod al Moldovei, bolnavfiind, i Radul al Munteniei, cari intampinara pe cneazul Zbaraski,atat la ducere cat si la intoarcere, si altii inaintea lui au fost primiti

cinstiti la feb. Acest obicei era stabilit prin tratate vechi §i intäritede cele urmatoare, cand erau domnii numiti 4Palatini Moldavienses»,§i cele douà tgri despártite mai tarziu in dota erau una singura si con-ditiunile ce fusesera cu regii cei vechi sant valabile si acum i in viitor.

Lucrul acesta 1-am intarit si cu alte dovezi si cu aceste dovezi amtrimis la domn dela gazda mea pe mai sus pomenitul Kinarski. Lucrulnu 1-am putut obtine indata, cici 1-a gasit pe domn cu totul cuprinsde influenta turceasca si a aratat a e legat de turci, pe cari Ii are pelanga dansul, ca un tallar pe tutori. Dupai ce a refuzat cererile noastredrepte, domnul a trimis peste o ora impreuna cu secretarul san cares'a intors la mine si pe cativa boieri, cu cari am avut diferite discutiuni.Ei n'au recunoscut a a fost vreodata acest obiceiu pentru soli, altii zi-ceau cà aceasta onoare se facuse in alte vremuri, anume de domnii carifusesera asezati in scaun de coroana polonk si nu o pot face decat pentru

Pentru solia lui Cristofor de Zbaraz, vezi mai sus descrierea lui Samuel Twar-dowski.

In instructiunile solului stit scris: Pe lângä doumul Moldovei se afll secre-tarul ski Kinarski, favorabil repubicei polone si dela el solul va puteà obtine stiridespre cele ce se petrec la curtea impAratului si la aceea a vasalului ski ». L. Hubert,.Zatargi Polski z Turcyg, in Biblioteka Warszawska r, 1858, II, p. 471.

CALATORI POLONI IN VOILE ROMANE 65

stapanul lor imparatul, care a pus in scaun pe domnul actual. In celedin urma au spus cá acest lucni nu-1 ingadue turcii ca superintendentiai guvernului i ai afacerilor domnului. Am raspuns cu dovezi in fatacarora au trebuit sa se inchine acei cari negau i s'au dus din nou ladomn, promitandu-mi ca dupä o deliberare mai maturä, imi vor dahotarirea definitiva.

La urma le-am spus a o asemenea nedemnitate pentru rege i pentrurepublica nu o va putea suporth solul i daca nu va fi primit in campde domn, nu va merge sa-1 vada, nu va trece in oras si nu va primi nicio alta dovadl de politeta. Dupa aceea nu va lips' sa se planga la Poartapentru o asa necinste facutà solului unui monarh prieten al Portii. ChiarIn acea zi sosise la Iasi curierul nostru Godlewski miecznic de Novo-grodek intorcandu-se dela Poartá cu asigurarea cà Poarta asteapta cuplacere i dragoste pe solul regelui. Nu mi s'a adus ing o alfä decla-ratie dela domn, ci numai o rugaminte: Deoarece turcii nu ingädueca domnul sà primeasca pe sol, sa nu fie acesta acuzat, caci el vrea sa-idea o alta dovada a bunavointei sale si sa-1 primeasca cu onoare trimi-;and in intampinarea lui toata ostirea cu fruntasii si cu curtea. Decidomnul a trimis indata pe acelas Kinarski la conacul numit Carniceni,de unde solul se pregateh tocmai sa plece, dar a fost primit rece si trimisinapoi cu vestea ca solul neputand sä evite Iasul, vrea numai sà tread.,oprindu-se insa [ca sa astepte pe cei ce vor intampina] in camp. Aceastaa turburat foarte mult pe domn, care totus dupa multa stlruintl a tu-turor, afland ca" i noi eram numerosi, aproape trei sute, a trimis aproapetrei mii de oameni cu functionarii mai de frunte, rudele domnuluitoata curtea, care ne urarl bun sosit, in numele domnului, in campla o jumatate de mill' de Iasi. Condusi in Iasi la 8 Maiu am ocupat ca-mere in curtile de frunte boieresti, cari ne asteptau impodobite i plinede toate cele necesare.

In ziva de 9 Maiu ne-am odihnit i la io, am fost eu la donin Iin au-dienta, ca secretar al soliei la ora fixata. Am dat scrisoarea rege1ui,,a07tand simpatia acestuia catre domn, deasemenea si a cancelarului .co-roanei. Din partea solului am flgaduit ca la intoarcerea dela Poartava avea, placerea sa converseze cu el, dar acum din multe pricini n'opoate face. Dupa ceremonii i conversatii cu mine, mi-am luat ramasbun si s'au schimbat daruri intre sol si domn. A doua zi, ii Maiu, ampornit insotiti de oamenii domnului si de suit*/ numeroasa Ora .1a unsfert de mill afara de oras. Ne-am indreptat spre Galati la. p4n5re

5 P. P. Panaitescu, Cilittori poloni In Tarile Romine.

66 P. P. PANAITESCU

unde sosiram la 16 Maiu. Acolo asteptar'Am pe ceausii sau curierii tur-cesti, c,ari urmau sa ne primeasca dela granita Moldovei si s'A ne con-duck' conform ordinului [emir], in partea cealalta care era cu totul tur-ceasca. Am stat acolo pana la 19 ale lunii asteptand in zadar pe ceausi.Din cauza greutatii trecerii Dunarii la Galati, unde erau ramuri adanciale raului, ne-am dus la Braila in Muntenia la trei mile distanta. Acolone-a primit un cadiu sau judecator turcesc, care fusese numit acoloacum cativa ani, cladindu-se si un mecet, evident in contra tratatelor.Ne-a primit cu multa bunavointa declarand ca e gata sa ne ajute sa.trecem Durarea. In chiar acei zi incepuram trecerea si urmaräm sia doua zi, al:lied la 20 Maiu, si petrecuram noaptea la Macin, primuloras turcesc.Intoarcerea. [La 8 August 1667 Radziejowski moare la Adrianopol].

Din oraselul Harsova trecuram la 2 Septemvrie cu noroc la Folczyn[orasul de Floci] in Tara Romaneasca. In acest timp ne-au murit indrum doi oameni, altii erau bolnavi. La 13 Septemvrie, urmandu-nedrumul, sosiram la Iasi. Dela ultimul conac dadusem carele ce urmaudupa noi in paza calarasilor. Cu o zi inainte de sosirea mea trimisesemdomnului un om al meu cu porunca turceasca (emir) ca sa-si faca da-toria de a cinsti pe solii regelui intampinandu-i in persoana. El insanu a recunoscut ca, era obiceiul ca domnii sa vie in persoana si a trimisnumai oamenii ce avei pe langa clansul, astfel a am fost primit cuonoare. Cand 1-am vizitat, domnul a aratat bunavointa sa si a repetatde cateva ori CA a facut voia boierilor, m'ar fi intampinat in persoana,dad as fi fost tot asa de inalt in grad ca raposatul sol.

A spus ca astepta mult dela o intalnire cu dansul. Deoarece din scri-sorile regale ce erau scrise la Iasi catre raposatul sol n'arn citit nimiccare si ma opreasca, am fost s'A-1 vad pe domn si am fost si la banchetla dansul, tinand cu prudenta demnitatea regala. M'am oprit catevazile obosit de drum, fiind tratat cu bunavointa si politeta de domn.Apoi urmandu-mi drumul m'am grabit, pe cat se poate, sa ajung la M. Saregele si la Camenita.

X. Solía lui loan Gidliski palatin de Culm1677 1678

Pacea incheiatà de regele Ioan Sobieski cu turcii pe cimpulde luptl dela Zurawna (1676), prin care Polonia rec4tigh o

cALATorti POLONI IN 'MILE ROMANE 67

parte a Ucrainei trebt ià ratificatà de sultan. In acest scopregele Poloniei trimite o mare ambasadl la Constantinopol infrunte cu loan Gniftski palatin du Culm, mai tArziu pod-cancelar al coroanei. Solul erà una din personaliatile de frunteale Poloniei din aceà vreme, avusese o strAlucità carierà mili-tail' (in räsboaele cu Suedia) si diplomaticl (solii in Franta,Danemarca, la Moscova, etc.).

In vremea domniei lui Sobieski el este unul din fruntasiiopozitiei impotriva regelui, obtine totus dela dietà conducereasoliei in Turcia. El pleaa in Iunie 1677 si dupà lungi ne-gocieri se intoarce fill a fi obtinut dela turci ratificarea tra-tatului, in Decemvrie 1678. Strälucirea si numArul insotitorilorlui Gnifiski a uimit pe turci; Dimitrie Cantemir in, IstoriaImperizdui Otonzan, vorbeste de o suità de 700 de oameni( ?),Cara-Mustafa, marele vizir, ar fi spus a sAnt prea putini casA ja Constantinopolul si prea multi ca sA vie cu totii s'a" grutepragul Sublimei Porti 1).

Avem douà descrieri in limba polora ale acestei solii, unae jurnalul solului, cealaltà, mai intinsà, jurnalul secretaruluisoliei. Ambele au fost publicate dupà manuscrisul biblioteciiKrasinski din Varsovia de Fr. Pulaski: Zrddla do poselstwalana Gnirtskiego wojewody Chelmiriskiego do Turcyi w latach1677 1678 (Izvoare istorice asupra soliei lui loan Gnifiskivoevod de Culm in Turcia in anii 1677-1678). Varsovia1907, In Biblioteka ordinacyi Krasirtskich, XXXXII; o splen-didà editie, ce cuprinde pe lingl aceste relatii, numeroase do-cumente privitoare la biografia lui Gnifiski si la solia lui sireproducerea mai multor stampe si acuarele priviroare la aceastàsolie.

0 traducere francezä a ziarului secretarului, dar mult pre-scurtat, se aflà la Biblioteca Nationall din Paris si pArtileprivitoare la tara noastrà au fost publicate de N. Iorga inActe fi fragmente, I, pp. 88-95.

Importanta relatiilor, pe cari le &Am mai jos in traducere,este mArità prin faptul cA amAnuntele privitoare la istoriaMoldovei au fost date solului de Miron Costin, cu care erà

1) D. Cantemir, Istoria imperiului otoman, trad. I. Hodo§, I, PP. 436-437.

68 P. P. PANAlTESCU

vechi prieten1). loan Neculce povesteste astfel trecerea acesteisolii prin Moldova: o Iarl la vremea lui. Antonie vodà, dui)/ce s'au intors dela Jeravna veziriul cu hanul, coronit-auLesii atunce pre Ioan Sobietki sä* fie crai in tara Leseasadupa ce l-au coronit stätut-au cu toatà Recipospolita si auales pre un domn mare lesesc si l-au trimis sol la Poartàpentru intemeiere i asezämäntul pAcii ce au fost fäcut laJeravna si au trecut prin Moldova pin Iasi cu mare si multàpohvalà si i-au iesit Antonie vodà inainte si i-au fäcut marecinste i pohvalà si au fAcut mare zThavä la Tarigrad si tärzius'au intors la tara lui >> 2).

a) Relatia solului

La Peroryta ne-au intampinat cu cateva steaguri serdarul moldoveancu stolnicul i pisarul domnului, urandu-ne bun sosit. TrecemPrutul acolo la 22 Iunie prin vad cu carele. La Bogdanesti Mustafaaga cu ofiterii lui s'a intors inapoi [in Polonia] cu daruri c cu el a plecat

rotmistrul Brudzki, prin care am trimis ziar i scrisori. In acel loeboierii moldoveni mai sus pomeniti au fost pedepsiti cu mare rusinesub ochii nostri de ienicer-aga, pentruca acesta nu era multumit cuproviantul sat'. La 23 Iunie am trecut prin Stefinesti. 24 Iunie. Dupaliturghia facuta de tot clerul am sosit la Hoiceani in fata Cornului luiSas [Sasowy Rog], unde am intalnit o ink de bosniaci calari cari mer-geau dela Tomarova la Camenita. Acolo boierii au fost din nou pe-depsiti de ienicer-aga si de oamenii lui. Mi-a sosit raspuns dela domna ma va intampina cu placere in camp. 26 Iunie. Logofa'tul moldo-vean 4) §1. Cu alti boieri ne-au intampinat la o milk' de oras in numeledon-mului si insus domnul, Antonie Ruset, m'a intampinat la o juma-tate de milk' de oras cu cateva mii de ostasi, urandu-mi cu placere bunsosit si dandu-mi locul la dreapta, restabilind prin aceasta onorurileneglijate sau, mai bine zis, uitate, datorite solilor mari. i astfel m'ainsotit in oras si pe unde treceam sunau clopotele bisericilor, apoi am

Cf. P. P. Panaitescu, Influenta polond la Grigore Ureche fi Miron Costin, *Aca-demia Romfinl. Mem. Istorice*, seria III, t. IV, pp. 114-16.

loan Neculce, Cronica; la KogIlniceanu, Letopise(ele Moldovei, ed. II, II, p. 212.Andrei Wolf (vezi i relatia secretarului soliei).

2) Miron Costin.

CALAT0R1 POLONI IN TARILE ROMANE 69

iesit afara din ora § la corturi, unde am descalecat amandoi. Astfel deonoruri s'au facut pentru prima oara din timpuri vechi, insa Cu aceastäscädere, ca din porunca seraschierului nu s'au scos in camp steagurileturcesti.

Dupä ce zä'boviram putin sub corturi, domnul s'a intors la castel.A doua zi mi-a oferit un banchet imbelsugat, cu onoruri si muzica.Banchetul mil loc dupä slujba religioasä in biserica latinä', foarte sa-racacioasa. Slujba foarte solemna a fost urmata de o procesiune publica.Inainte de banchet, domnul m'a primit in audienta privata si si-a ex-primat marea lui iubire fatä de republica noastra, mi-a dat informatiisincere, a fagaduit transmiterea sigura a postii la Sniatyn si mi- a datasigurari privitoare la securitatea iezuitilor misionan i si a fondurilorinsemnate, pe cari le au acolo, precum si pentru restaurarea bisericiicatolice. A fagaduit ea va starui Cu multä bunavointa pentru ca aceastabiseric.ä, care se cladeste cu fonduri private, sa devie cat mai mareata.Deasemenea a liberat pe cei trei tunari Rozowski, Gadowski si Lu-kaszewicz, prinsi la luarea cetatii Neamtului 1). Dar in ce priveste co-misia afacerii dintre Balaban si Ursache vistiernicul 2) moldovean,adica podscarbi, boierii n'au ingaduit cu nici un chip ca sä fie adusapeste granita intr'un sat din Polonia.

28 Iunie. Dup'ä ce mi-am luat ramas bun dela domn prin fiii mei,deoarece si fiul domnului si fiii logofatului (cancelarului) ma intampi-naserä cu oratii in latineste, pentru cari le-am dat si daruri si dupace am schimbat daruri cu domnul, am pornit catre Prut la Temesti,pana unde m'au insotit logofaul 01.11 Moldovei, hatmanul 3) si altiboieri. La al saptelea conac, adica la 4 Iulie, dupa ce am parasit drumuldrept, dupa cererea seraschiereului, am trecut pe un drum foarteran, peste MO si rauri si prin paduri de fag inundate in parte din cauzaploilor. Astfel am sosit la Prut, pe care 1-am trecut de douà ori pe plutefoarte proaste si periculoase si am sosit in satul turcesc Troian...

Intoarcerea (1678)... Trecem Dunarea la Galati, unde am stat incasute pustiite de turcii cari treceau fluviul, iar locuitorii erau alungati.

2) Cetatea Neam;ului fusese luatá de poloni in urma victoriei lor dela Hotin(1673) 0 reluata de moldoveni sub Dimitrie Cantacuzino (1676). Cf. Neculce, Cro-nica, la KoglIniceanu, Letopisete, ed. II, II, p. 209 §i pseudo N. Costin, ibid. p. rz.

2) Procesul intre Balaban, negustor din Lemberg §i Ursache vistiernicul, laNeculce, o. c., pp. 222-223.

s) Hatmanul Moldovei era la 1677 Alexandru Buhuq.

P. P. PANAITESCU

A doua zi dupa 16 ceasuri de mers fárä oprire, sosiram la Barlad.Plecand din Barlad sosiräm a treia zi la Iai, unde furam intimpinatila o jumatate de min.' de oras de caimacam 1), de eptilici 2), Buhus 3)si multi alti boieri cu doul steaguri de can:1.4 i cateva zeci de turcicalari. Fiind acolo sapte steaguri läsate de ieniceri, sub cari insa nu erauoameni i trei sute de turci pentru schimbul celor cari se duceau laCamenita, boierii au platit pentru dansii sase mii de talen.

Din pricina aceasta s'au produs violente in oras si am fost silitastept patru zile pentru carele de bagaje. Apoi la plecare am fost insotitde boierii amintiti la un sfert de mill de oras, unde si-au luat rämasbun 4). Desi voiam sa ma indrept spre Camenita, fiind chemat in grablde dieta 5), am fost silit sa ocolesc spre Suceava, care nu de mult fu-sese pradata de banditi; dealtfel peste tot in Moldova era mare pus-tiire, inteun chip ingrozitor. Trecand cu greu prin Bucovina, delaSuceava m'am dus la Sniatyn.

b) Relatia secretarului9

21 lunie. Am sosit dela Nistru la Pereryta, stribatind un pustiude xi ceasuri, caci p Ana ad i dela Camenita nu sant semne de sate inregiuni odinioara cultivate, afara de insas Pereryta, unde mai sant rui-nele unei vechi cladiri. Abia sosiram acolo si se ivi o ploaie deasa cutrasnete. Aproape de corturile soliei trasnetul a ucis doi oameni si uncal turcesc. Pereryta e asezata pe malul Prutului, un sat care odinioaraavei cateva sute de locuitori, e proprietatea lui Ursache vistiernicul.Ad aveau loc balciuri vechi i vestite unde se adunau negustori de ere-tutindeni. Tot ad. Contus stolnicul si Wolf pisarul au intampinat pesol in numele domnului Moldovei i i-au dat si o scrisoare a acestuia,

2) Domnul Moldovei Antonie Ruset (1675-1678) fusese mazilit la zi Octo mvrie1678. (F. Pulaski, o. c., p. 377), lar Duca-Vodg, urmasul sgu, nu sosi la Iasi decgtîn Decemvrie (Neculce, o. c., p. 254). Caimacami pang la venirea lui fuseserg or An-duiti Ghenghea vornicul o Alexandru Buhus hatmanul (pseudo Nicolae Costin;la Kogglniceanu, o. c., II, p. 16).

Ilie $eptelici, mare vornic.Alexandru Buhus hatmanul.Aminuntele evenimentelor din Polonia, cari se afli in original, n'au fost traduse.

51 Idem.") Pe alocurea s'au omis in traducere pasaje ce nu privesc tara noastrg.

aducind i proviant, dar foarte putin i deaceea ienicer-aga i Mustafa-aga, alänzele soliei, s'au supärat foarte. 22 lunie. Ienicer-aga 1 cutoti oamenii lui au trecut Prutul Cu tabha pentru a pregati asezAr. ilede noapte. Solul cu Mustafa-aga, pulcovnic de spahii, lefegii cu Alai-beiMustafa... i Ali-ceaus... au trecut Prutul spre Boganesti, pe undeau trecut farà greutate i toate carele. Mustafa-aga cu toti oameniis'au intors dela Bogdänesti la Camenita, cAci acolo incepuserä sl seiveasa cazacii moscoviti, pe cari Ii asteptau i in Moldova, cum seva vedeà...

La pranz solul a plecat spre laghul de noapte asezat la un loc numitMatera... Ienicer-aga a lovit cu hangearul in cap si pe maini pe Contus,boier i stolnic moldovean, pentrua nu erh multumit cu proviantulce se adusese pentru dinsul. Dela Matera solul a pornit la 23 lunieavind Prutul la stAnga, trei mile mari p aril la Steranesti, pe unde amtrecut la ceasurile ix i jumätate. Orasul erà odinioarA destul de mare,are o bisericl de zid cu acoperisul ars, un iezer lingA oras, dar stricat,a fost acolo odatà o moarä de zid. In acest oras locuesc clarasi, darnu stiu dacà erau mai mult de o sutà de gospodhii de-ale lor. Ienicer-aga a trimis solului o batistà in schimbul darurilor primite. Din acestloc dupà slujba religioasä fäcutà de tot clerul, solul a pornit la 24 lunie.Am flout opt ceasuri de drum pink la Hojczani pe Prut in fata Cor-nului lui Sas unde am stat pe ampie foarte frumoasl intre douà rAuriJijia i Prutul, cari curg unul langa altul pe o distantà de o mil5, for-mind un fel de peninsulà, care se numeste Cornul lui Sas, pentrucaodinioarà sasii au vrut sl aseze un oras pe aceh inAltime deasupra Pru-tului, eran, precum se aude, un fragment dintre aceia cari au colonizattara Ardealului, dar fie ea' au fost alungati de vre-un domn, fie a nule-a plAcut locul, nu au mai ramas nici o urmä a ruinelor. La jumhatedrum ne intalniehn cu o rnie de allreti bosniaci cari se duceau la Ca-menita cu care, bagaje si doulzeci de corturi, inteleserAm ca e cava-leria turceascl trimig ca garnizoang a cethii... Inainte de asezareapentru noapte, ienicer-aga a lovit cu bhul pe acel nenorocit boierstolnic Contus si nu numai atit, dar a poruncit i oamenilor lui sä-1batà, asi inch ne-a arhat mai thziu umerii plini de vinäai, spuninda nu vrea sä.' mai locuiascI in Moldova, unde fusese cu cinci ani maiinainte logofh, sau cancelar 1). E de notat eh' aceastA tarA dà anual

1) PRv el ContAs, stolnicul, nu fusese niciodatrt mare logoflit (cancelar); fusese la1672-5673, sulger.

CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 71

haraci 500 mii de talen i bätuti i totus mai mult o fac sa sufere neconte-nitele treceri prin tarä ale turcilor, pe cari nu-i pot niciodata saturàindeajuns. Ne spuneau ca turcii au tras si Ardealul in robie i cà iaude acolo anual 8o de mii de zloti rosii i mii de care.

Solul a primit raspuns dela domnul Moldovei si dela Costin logofatul,anuntand cà domnul va iesi in camp in intampinarea solului si-1 roagasa faca in ash fel ca turcii sà nu fie de fata, ca sà poata convorbi maiintim mergand calare. Deci ne-am grabit sä ajungem la Iasi, care seafli la sapte ceasuri de drum. Trebuih sá intrlm in Iasi la 25 Iunie,dar toata noaptea i dimineata a cazut o ploaie foarte mare, ash a atrebuit sa ne uscam i abii la patru ceasuri dupl amiazi ne-am apro-piat de Iasi, ramanand noaptea pe Jijia. 26 Iunie. Trecuram Jijia la omoara, peste un iaz mic format de un rau ash de mare. Pe un deal inaltudat de ploaie ne-am pregltit pentru intrarea in Iasi. Acolo, la o miläde oras Miron Costin logofatul a intampinat pe sol in numele domnuluisi a dat de stire cà domnul ne asteapta la un sfert de mill de oras. Deciam pornit imediat in aceeas ordine i cu tot atata strälucire ca la Ca-menita cu mare tearra din pricina noroiului format in jurul nostrudin cauza ploii care cadeh cu mult sgomot imprejur, iar la mijloc peunde mergeam, lucru minunat al lui Dumnezeu, nu cad* dar apoia cazut o ploaie foarte mare. Boierii moldoveni socotirä ca un semn bunpentru negocierile noastre si o gratie a lui Dumnezeu, faptul cà ploileincepusera tocmai la intrarea noastrl in Moldova, mai ales ca panaacum Dumnezeu Ii batuse cu o seceta aspra. In acest chip a scrislogofatul solului la ultimul conac inainte de Iasi. Apropiindu-ne deIasi, la o jumatate de mill de oras am z'a'rit pe domn cu oastea lui peun deal, dar noi nu puteam merge inteacolo din pricina stàrii rele azagazului de trecere peste apele iazului i zä'boviram acolo doul ceasuricu mare suparare, cici ploaia curgeh mereu pe noi. Dupl ce ne ur-caram pe deal, abià fäcurlm cateva stadii i domnul s'a indreptat cucativa oameni catre sol, iar acesta la randul ski a inaintat calare i s'auintninit urandu-si reciproc sanatate. Solul a multumit pentni obosealace vi-o pricinuise domnul pentru dansul i onoarea ce-i facuse i i-aoferit locul la dreapta, dar el a refuzat. Solul a insarcinat pe starostelede Chelm, ca secretar al soliei, sà primeasca in numele lui pe boieriimoldoveni si curtea domneasca ce se aflh la o parte.

Indata, ce pornira au urmat i boierii i toata curtea sub un steagrosu de stofl de Damasc in forma de insigna militará. Abià in urma

72 P. P. PANAITESCU

lor au venit dragonii solului Cu muzica, precum si muzica domneasca,ce and fall incetare. Aproape de Iasi s'au ivit in camp steagurile decaTäreti moldoveni asezate inteun singur sir, in numär de dougzeci,apoi sase steaguri de seimeni si alte sase steaguri de pedestrime moldo-veneasca. Solul a fost condus apoi prin tot orasul si and treceam pelanga biserici sunau clopotele. Trecand pe langl castel solul a facut4( ceremonie », spunand el vreh sa conduca pe domn la castel, dar acestan'a primit, ci ne-a condus in camp la corturi, cari erau intinse pentrutoatä curtea langl o manastire, pe care o cladise cu multe podoabe Duca,actualul domn al Tärii Romanesti 1). Este asezata la un sfert de made oras. Amandoi au descalecat langa corturi si domnul a condus pesol prin prima incapere a cortului intre panzele intinse pana la a doua,unde erau asezate covoare. Pentru a doua zi domnul l-a poftit pe solla dansul cu toata curtea lui si a trimis patru cal pentru cei mai defrunte.

Dupa ce plecase dela corturi, solul a fost vizitat de boieri si de filllogoatului, dintre cari cel mai mare 2) a tinut o frumoasa oratie in la-tineste si deasemenea si fiul hatmanului 2). Au mai venit si oamenide diferite conditiuni aducand fructe si flori si muzici ash de multe,incat ni s'a urit. Dupa aceea solul s'a dus la biserica catolica, unde aavut loc un serviciu divin si o procesiune cu sfintele taine in jurul bi-sericii. Dela biserica solul s'a intors la castel si a fost primit la poartade un boier, in curte de alt boier, la descalecare de toti boierii si la scarade insus domnul. Acesta ha insotit prin douà (Ali, cea dintai boltita§i cu stalpi contineh mese. Zidurile ca si toata cladirea skit foarte vechi.si ferestrele mici cu gratii, deaceea interiorul este intunecos. Dupaaceasta sail cu mese trecuram printeo odaie in care erh intins un co-vor simplu si apoi printeo galerie din care se desfacei o terasasi o iesire la o gradina intre ziduri, odinioara cultivata italieneste,astazi insa necultivata. De ad trecurim printeun gang mic inteo odaieboltita cu zidurile acoperite cu patrate mari albastre modelate in formateracotei olandeze. Langa fereastra pe un covor, pe o masa joasa erau

E vorba de minfistirea CetAtuia, claditA de Gh. Duca In 1669, In a doua lui.domnie In Moldova (1668-1672). Cf. V. Dràghiceanu si G. G. Lupu, MducTstireaCetd(uia, Bucuresti, 1916.

Fiul mai mare al lui Miron Costin, erit Ionitl, mai tarziu serdar. Cf. V. A.Ureche, Introducere, la Miron Costin. Opere complete, I, p. 329.

5) Alexandru Buhus, hatmanul.


74 P. P. PANAITESCU

asezate dulceturi mai mult zaharisite, mied, patru sticle cu rachiu sipatru pahlrele goale. Dupl ce a condus pe sol, domnul ca gazda, s'aasezat turceste la colt si a oferit dulceturi si rachiu, umpland douipahare dinteo sticla. Dinteunul a bäut paharnicul, al doilea l-a datsolului, care gustand nitel l-a dat domnului. Dupa aceea solul a cenito audienti si a fost condus intealta odaie bolded, impodobita cu ace-leasi patrate, unde se afla un covor formand o cortinä si o mask' aco-perita deasemenea cu un covor. Solul i-a dat domnului s'crisoarea re-gelui si a capatat informatii politice. A aflat ca persanul Bobonek sat-usemai multa vreme in Iasi si afland de apropierea solului plecase la se-raschier spuna.nd ca-1 arde un foc launtric si se duce sa-1 stinga. Dealtfelsant multi armeni, greci si jidovi cari informeaza Poarta de cele cese petrec in Podolia si in Ucraina si chiar se stabilesc acolo. Mai alesAstamaty a descris turcilor Ucraina, a stat la Horyn, la Dymir, atrecut prin cei doi Constantinow, la Ostrog si inteo mare parte a Wol-hiniei, lucru pentru care e acuzat chiar de greci. Pretinde acum caresedinta Nemirowul, desi Chmielniecki a rämas la Cehryn si nu va fio piedica mai mare a tratärilor noastre deck acest om flu, care si-alasat sopa la Iasi si si-a luat alta din Ismail, cu care traeste si are copii.

Domnul a fagaduit siguranta postii pana la Sniatyn, unde o va prim!rotmistrul Dymidecki 1) si o va transmite mai departe. A fa'gaduit dea-semenea restaurarea bisericii catolice, pentru care a dat si o suma debani si ar vrea sa faca si o a doua bisericä', deoarece aceasta e foartemizerabill. Le-ar da voie s'o fael si de zid, ceeace ar fi un mai marefolos al sufletelor de ad i decat cladirile private somptuase ce le cladimnoi mereu; ne-am anaintit dealtfel legamantul pe care-1 facusem cuocazia isbandei dela Hotin. Deasemenea domnul a flgaduit a va aveagrije de convoiul prizonierilor, pe care-1 trimite la Sniatyn irim-bei.A dat libertate si siguranta parintilor iezuiti si fondurilor importantece au ad. A dat drumul celor trei tunari Rozowski, Gadowsld si Lu-kasz, prinsi in cetatea numita Neamtul si a pus de i-a insotit pana laSniatyn. A hotarit cercetare si judecata in chestia prädarii jidovuluidin Strzelisk prins de Marza capitanul, asemenea si in chestia celuilaltjidov din Belz. Nu a primit sa mute comisiunea constituita in chestialui Balaban si Ursache la Stanislawow, ci numai la Sniatyn, unde e

') Acel care mai tárziu lufi prins pe Gh. Duca la Domnesti (1684). Nicolae Costin,la KogAlniceanu, Letopisete, ed. II, II, p. 30.

insa foamete i pustiu. A fägaduit a va pune sä fie cautati si vainapoia caii furati la curtea soliei. Se afla aci i doua tunuri litvanede patru funturi, dar domnul n'a primit sa le inapoieze, caci aceastai-ar face nume eäu la Poarta, deoarece le-a gasit aci and a venit in domnie.

Dupa audientä a urmat un banchet foarte solemn, care a tinut panaseara si domnul s'a arätat amabil i vesel ca de obicei. Seara solul s'aintors in careta insotit nu numai de toatä curtea, dar si de multime deoameni cu muzici, facie si impuscaturi.

27 lunie. A doua zi trick' de dimineata toti acestia i inca altii nu auincetat sa ne viziteze pentru a primi daruri, ceeace ne era cu atat mainepläcut cu cat aproape la fiecare conac eram siliti sa dam daruri: postav,arme si bani çi Inca dela Camenita dadusem mult argint...

Solul a trimis domnului un vas mare cu liqueur, iar pentru doamnao caseta mare de argint frumoasa. Logofatului i-a trimis &ma pahareaurite i o solnita mare olandeza de bufet, lui Contus stolnicul catevahaine de stofa frantuzeasca i lui Wolf pisarul deasemenea o perechede haine de stofá frantuzeasca i tuturor demnitarilor curtii dupa gradli s'au dat fiecäruia daruri.

Domnul a trimis solului un cal moldovenesc cu fraie cazacesti sisea de catifea, iar starostelui de Chelm deasemenea un cal cu sea sifiilor solului cite zece coti de stofa aurita i cate o n'aframa.

Dupa aceea am plecat din Iasi in ajunul Sfântului Petru la doua cea-suri spre marea neplacere a boierilor moldoveni, cari voiau sä mai a-manem inca o zi, dar treburile noastre ne ponmciau sà ne grabim, cacie mai bine ca cei putini sa se grabeasca, deck ca cei multi sa asteptepe cei putini. Solul a scris lui Ibraim Zagardzi pasa, care mergei inaintecu un conac. Ne-a venit veste el moscovitii au Orbit Cehrinul,si-auretras tunurile, au ars cetatea i orasul.

... La primul conac dupä Iasi un armean si un soldat polon prizonierfurasera multe lucruri dela Zagardzi pasa i deaceea si de acolo si dinIasi a cauta prin paduri. Aflaram ca Astamaty insista pentru Nemirow,zicand el nici un oras nu e mai bun in Ucraina i se spune cà Chmiel-niecki se va aseza acolo, caci Cehrin.ul e ars. Altii spun cl trecand inUcraina pe la Tighina va sta la graniti i ci turcii nu vor incepe nimicdin cauza timpului inaintat. Domnul muntenesc a venit in persoanila seraschier i oastea a plecat spre Tighina. Cand scriam acestea nevine veste din Iasi ci a venit porunca domnului dela seraschier ca saiasa Vineri in camp spre Tighina i maine va trimite inainte insignele

CALATORI POLONI IN TARILE RomANE 75

76 P. P. PANAITESCU

turcesti, iar el insus asteaptä noi ordine, nädAjduind el seraschierulva contramandh plecarea lui pentru siguranta negustorilor si de teamlsä nu se produca banditisme.

Inainte de plecarea solului din Iasi domnul a iesit in camp sä-i urezedrum bun, del erà un lucru greu, cad nu este obiceiul ca sä iasä incamp cu oaste flea' steagurile turcesti, dar deoarece seraschierul po-runcise ca sä nu scoatà steagurile, iesise singur rail ele, cu aceleasisemne ca la sosire.

28 Iunie. La doul ore de Iasi la conacul Temesti a venit Miron Costinlogofältul (cancelarul) cu marele vornic, adia maresal, Ilie Sturza, sa-lutand pe sol in numele domnului. Deasemenea venirä si fiii lo-gofátului si ai hatmanului, cari insotiserä pe fiii solului ina din oras.

i'. hatmanul in persoara a iesit in camp cu oaste pentru a face cinstesolului, de care a si fost primit. Drumul cel mai scurt spre Galati esteprin Scanteia, un sat mare cat un oräsel sub care curge raul Barlad.E la patru ceasuri de drum de Iasi, dota ceasuri prin päduri de fagsi dotal ceasuri pe camp si dealuri. Din Scanteia trebuie sa mergemla Vaslui, sase ceasuri dela Scanteia. Acolo a fost odinioara scaunuldomnilor, orasul e asezat pe acelas rau Barlad. Dela Vaslui se facedrum para. la Barlad, oras bun pe acelas rau, depärtarea nouà ore, dinBarlad la Tecuci, oras asezat pe acelas rail, sant sase ceasuri de drum.Din Tecuci la Galati drumul urmeaz1 valea aceluias rau si apoi dupáväirsarea lui in Siret, urmeazä. dealungul Siretului; calea toatäl e dezece ceasuri. De observat cä apa Barladului si valea lui sant late caale Prutului si se afll intre dealuri inalte acoperite cu päduri de fag,intre cari se aflä sate mari dar in stramtori rele si greu de sträbätut.Galatul este un oras moldovenesc pe Dunäre condus de un parcklabsau staroste al domnului. Ad se ispräveste tara domnului Moldoveila Durare si la Prut, care cade in Durare in acest loc si de cealaltä parteeste granita la Siret o zi de drum Ora in Tara Romaneascä. Acestdrum ar fi fost cel mai scurt, dar deoarece seraschierul trecuse Dunäreape pod la Cartal solul a hotärit sä se indrepte spre Prut si conacurileau fost precum urmeazi mai jos. Din Temesti am sosit la Grozesti,opt ceasuri de drum prin päduri si MO si doul ceasuri prin päduripe dealuri udate de ploaie, dupg aceea un ceas intre dealuri prin bältiCu trestii in valea raului care curge dela Iasi spre Prut si se numesteCahul (sic) 1). Acel rat' formeaz1 langä Iasi un lac mare si domnul

1) Grepall pentru Bahlui.

Antonie Ruset a asezat puternice zagazuri, pe cari le-a aratat soluluiand 1-a insotit la corturi. Pe lac este asezat castelul domnesc din Iasiinconjurat, ce e drept, de un zid cu un inconjur intins, dar pe alocureain mina, dar nu este nici o cetate, desi se &A cu tunul si seimenii s/o-bozeau impusaturi 'Auk' ce unuia i s'a spart pusca de ienicer i I-aranit la maini, pentru care lucru a primit o recompensa dela sol. Cas-telul domnesc este o resedintä batraneasa cu multe ornamente si lux,dar fara dispozitie ordonata, un adevarat haos, are multe cladiriproportii. La mijloc se afla o gradina mica si doua randuri de sarifoarte incomode si uzate, iar la capatul lor sus se gaseste un portic pestalpi de piatra cioplita. Orasul intreg se infatiseaza cu curti boierestiinconjurate cu garduri de nuele i cu colibe mici acoperite cu paielipite cu nuele, e asezat risipit pe dealuri fàrä nici o intarire, dealtfelnici nu are porti. Este numai un pod mare lat si lung de zid impodobitfrumos, care trece peste paraul cel stramt. Deasemenea orasul mai eimpodobit i prin cele douà manastiri ce se afla deasupra orasului,mai ales cea noua cladita de Duca, ce erh mai inainte domn al Mol-dovei i acum este al Prii Romanesti. Sant patru alte manastiri inoras cu biserici frumoase in cari sant tezaure pastrate si tot felul demarfuri in gramezi, mai ales manastirea i biserica de piatra cioplitaintemeiata de Vasile Lupul '). Dar biserica romana are nevoie de grijatuturor catolicilor de prin prejur, caci e foarte mizerabill stramtajoasä, netencuita, cu acoperisul prost. In acel oras exercitiul religieiromano-catolice este liber, si este ingaduit catolicilor sl sune copo-tele, sà faca procesiuni publice, precum si a zidi biserici. Sant doulsute de catolici in ora i parintii iezuiti au acolo precum i in çarà fon-duri insemnate

Dela Grozesti, ultima zi a lunii lunie, am mers timp de nouà ceasuripana la Pagul la podul lui Antoine voda pe Prut, cladit cu doi ani inaintede aderea Camenitei 2) de Antonie domnul muntenesc 3) cu Duca voda

Cu Ali pasa, care a fost mai pe urmä primul comandant al Ca-menitei.

Ei mergeau atunci impotriva nohailor i spre a alungh tabara ta-tarilor Urumbet din Crimeia, aci acestia se intinsesera din Bugeac

2) Trei Erarhi.2) Clderea Camenitei are loc la 1672, aaa dar podul fu clAdit la 1670.2) Antonie din Popeati (2668-2672).


78 P. P. PANAITESCU

pe pamantul moldovenesc 1). La aceastä expeditie a participat i oasteaCrimeii i dupa luarea Camenitii, hanul in cele din urma a dus pe fa-tarii Urumbet in Crimeia cu dansul 0 a ars patru sute de sate. De ob-servat cà intre Prut i Nistru se afla trei hoarde tatarqti, cari impreunase numesc bialogrodzeni » [de Cetatea-Alba]. Unii stau sub paO, asu-pra acestora hanul nu are nici o putere i nici nu pretinde ash ceva,altii sant acei cari s'au intins i s'au inmultit in Bugeac dupä uciderealui Cantemir, al treilea sant nohaii mici sau Urumbetul i atat ace§tiacat i cei din Bugeac nu voiau sa se supuie hanului.

La satul Pagul mergand la conac am trecut pe langa o movila, pecare o numesc Zaboja, 'Malta cat Rqkawka 1), dar mai stramta. Uniio numesc movila hanului, dar flea dovadä. Ce se §tie sigur despre eae ea' voevodul Lupul a vrut sà ja dinteinsa salitra, dar s'a aratat o stafiecare a oprit oastea 0 a impiedicat saparea movilei. E greu sà afli cevamai temeinic asupra istoriei ei, pentruca 'jugs Moldova se zice cà abiade trei sute zece i cativa ani a fost impoporata cu oameni din diferitelocuri adu0 in locurile pustii mai ales dela granitile Ardealului, dupace mai inainte fusesera alungate i distruse coloniile aduse de genovezi.Turcii ii numesc bogdani pentruca Bogdan a fost cel dintii domn carea primit protectia turceasca, precum pe cazaci Ii numesc dorojanidela Doroza 2).

Dela Pagul am mers opt ore pe aceea§ vale pana la Viculani 0 amstat in conac la Prut la z Lille, unde a sosit i Bck Marza Urumbetul,care tine de Adyl Mar= i mergeh catre dansul, sau mai bine zis spretabara, cad nohaii se intinsesera deja pana la Prut...

2 Iulie. In acelaq conac am serbat Vizitatiunea Preasfintei Fecioare0 am mai mers apoi vase ceasuri pe aceea§ vale, iar la pranz am sositla Berteqti. 3 Iulie. apte ceasuri de drum pana la conacul Oncze, undecladuram de cateva sute de caläreti cu doubeci de corturi turce§ti,cari se duceau spre Camenita cu bani i merinde, venind din Toma-rova 3). Noaptea am stat aproape de ei pe un deal vecin. 4 lulie. Dougceasuri de drum pe dealuri; am trecut apoi Prutul pe doua poduri intretrestii, loc eau pentru trecere, caii au trecut prin vad, bagajele pe plutecu multa teamI 0 in urma trasurile. Dupa trecerea raului ne-am oprit

Movilà istoria de lfingi Cracovia, de care se leagA o legendi privitoare la inte-ineierea oraaului.

Probabil Doroszenko.Renii.

in satul turcesc Troian, care are cateva sute de case... 5 lidie. Am sositla Grecesti [Greczeste] la ceasul pranzului; e un sat turcesc in carelocuesc moldoveni, turci si tätari impreuna. Acolo ne-am luat ramasbun dela pristavii moldoveni si ne-am socotit pentru caii pe cari nii-au furat in diferite locuri: nu e de mirare cà acest popor este guvernatCu o varga de fier... Intreg acest drum dela Iasi pana' ad e destul depustiu i ar fi fost i lipsa de apa daca nu ar fi Prutul, totus din candIn cand vedem cate un sat, dar abia ad i in tara care este sub turci intrePrut i Dunare sant mai bine asezate, precum de pilca' Valcanesti,prin care trecuram azi, la patru ceasuri de Sacea [Szachce]. Cäsutelesant de välatuci, acoperite Cu paie, cu colturile rotunjite, foarte joase,clädite din impletituri lipite cu lut. Dar populapa e deasa si are turmebogate... [ad mssul este rupt].

Dela Grecesti pana la tabara turceasca am fäcut patru ceasuri dedrum, dintre cari un ceas pe coastele dealurilor. Satele de ad au fostodinioara ale hanului Mehmet Girei, care a plecat la 1664 din Crimeiala Czerkies, acum le tine un aga. In schimb hanul de acum are opt-sprezece sate pe Nistru dela Tighina, pe turceste Bender, pana la Ce-tatea Alba', sate numite Gietli-paragoi...

Dela Ismail sint opt ceasuri de drum pana la Chilia, unde se aftao cetate mai tare ca a Ismailului...

Isaccea este un oras mic cu ulite stramte, case mici, cateva de zid...13 Iulie... Babadag oras lung intre dealuri, cu case de zid, patru geamiiforturi mici... 14 l'aje. Am mers dela Babadag pana la Staserverdi

sat taäresc , in Dobrogea se afta.' dota sute de sate tataresti, cari trimitfiecare oameni la oaste pentru räsboiu. [Localitäti in Dobrogea: Adun-gere, Inaczani, Cernavoda, Bulbuler].

Intoarcerea lipseste in manuscris.

XI. Solia lui Rafael Leszczyriski

1700

Dupà incheierea pAcii dela Carlowitz (1699), polonii trimito solie solemnA la Poartà pentru ratificarea ei i pentru a grAbievacuarea Camenitei. In fruntea soliei senatul si dieta ostia'lui August II (1697-1704, 1709-1733) trimit pe Rafael

CALATORI POLONI IN 'l'ARME ROMÄNE 79

8o P. P. PANAITESCU

Leszczytiski general al Poloniei mari (Wielkopolski)1) sefulopozitiei impotriva politicei ruso-file dug de rege. RafaelLeszczyfiski este tatAl regelui Poloniei Stanislaw Leszczybski(1704-1709), pus in domnie, precum se stie, de Carol XII.

Avem trei ziare, diferite cuprinzand descrierea acestei solii.Relatia inai foarte scura, scrig de un membru al soliei seafll numai in manuscris. Cel mai bun manuscris, pe care 1-amutilizat este ms. 523 al bibliotecii Czartoryski din Cracovia,care singur cuprinde toate trei relatiile, relatia int Ai, (pp. 145si urm.): Dyaryusz drogi y poselstwa I. W. pana Rafala...W oewody Lqczyckiego... do Porty Otomanskiey... (Ziaruldrumului si soliei prea strAlucitului Rafael voevod de Lg-czyck la Poarta Otoman6).

A doua relatie, cea mai intinsl, scrisl de Francisk Ra-dzewski cAminar de Poznaii se gAseste in acelas manuscris(fArl titlu deosebit) (pp. 165 si urm). Aceastà relatie a fostpublicatà de Francisc Poklatecki sub titlul: Poselstwo wielkieI. W. Pana Rafala Leszczynskiego... od krdla iegomoiciAugusta II... do Mustafy II, Cesarza Tureckiego... 1700odprawione ( Solia cea mare a prea strAlucitului RafaelLeszczytiski... trimis de regele August II la Mustafa II,impgratul turcesc la anul 1700). Poznati. 1744, cuprinde siintoarcerea soliei, care lipseste in ms. bibliotccii Czartoryski.0 traducere francezà, cuprinzind numai partea privitoare lasederea solului la Constantinopol, a fost publicatà in, journallittéraire, Paris, 1754. (Poklatecki: Ambassade du comte Lesz-czyriski et la Porte Ottomane).

A treia relatie este scrisa de insus solul si se pgstreazg inmai multe manuscrise al aror text nu diferà insl aproapedeloc, si anume: Ms. 523 al Bibliotecii Czartoryski dinCracovia pp. 205 si urm. (Legatia illustrissimi RaphaelisLeszczyriski, 1709) (text polon), Ms. 3605 al bibliotecii uni-versitAtii Iagiellonice din Cracovia : Dyarzjusz Rafala Leszczyrt-skiego, woiewody Lcczyckiego, posta do Turek. (Ziarul lui Ra-fael Leszczyfiski, voevod de Lgczyck, sol in Turcia). Ms-ulcontelui Szembek, ministrul Poloniei la Bucuresti, cumpArat

1) Moare la 1703. Cf. Niesiecki, Herbarz Polski, VI, p. 78.

CALAT0R1 POLONI IN TAR1LE RONIANE 8i

de d-sa la un anticar din Viena la 1920. Titlul manuscrisuluieste identic cu titlul relatiei intaiu in ms. bibliotecii Czarto-ryski. (Aduc aci multumirile mele cele mai vii conteluiSzembek, care a binevoit a-mi pune la dispozitie manuscrisuld-sale).

Dupl un manuscris dinteo colectie particulara a publicatI. D. Karwicki: Opisanie wjazdu do Stambulu Rafala Lesz-czyfiskkgo. (Descrierea intrarii lui Rafael Leszczyfiski in Stam-bul), in revista : Biblioteka Warszawska, Varsovia, vol. 167,1882, III, pp. 351 si urm., in introducere se dau amanunteasupra scopurilor soliei si a persoanei solului. Instructiile so-lului (in latineste) au fost publicate de N. Iorga: Acte si Frag-mente, I, pp. 306-307 (partea care priveste tat-He noastre).

Ioan Neculce a fost martur ocular al primirii lui RafaelLeszczyttski la Iasi si povestirea din cronica lui difera intrucatva de aceea a relatiilor polone:

# Tara de iarna, tot inteacel an [17001 venit-au alt sol dintara leseasca mai mare, pre anume Lescinski, voevoda Poz-navski, ce erh ginere hatmanului Iablonovski, a arui unfecior, anume Stanislav Lescinski au agiuns de au fost crai intara leseascl, ce 1-au pus Carol, craiul vedului, mai pre urma,precum i se va arath istoria la rand inainte. Deci, acel solmare vena cu multa pohvala si podoaba si cu multi fecioride domni lesesti si i-au iesit Antioh voda inainte pe Bahlui,cale de un ceas si ash tot alature au venit cu dansul p Ana lagazda lui. *i apoi a doua-zi Antioh vocla 1-au poftit pe solla curtea domneasa la cinste. Deci, acel sol se lima preamare, dupa cum li se si cade sa se tie, a n'au alcare de nimesi sunt nelipsiti de cele trebuitoare ce le trebuesc si nu stiupedeapsa saraciei acestei lumi ca noi, si i-au raspuns lui An-tioh voda, de-i va el inainte sa-1 intampine la giumatate desari a cerdacului, va veni la cinste, iara de nu-i va esi inainteask, nu va vent. Deci, ash s'au asezat sa se scoboare Antiohpana la trei sari si solul sa sue iar p Ana la trei sari si la alsaptelea scara, unde este giumatate sa se inchine unul altuia§i ash alaturea sa meraga pana in casa si la baut totodata sabea amandoi. Tara la aceh vreme, fiind eu, Ioan Neculce velagá, eram randuit de domnie de grijiam de sol la gazda de

6 P. P. Pansitescu, Cilltori poloni In T6rile Romine.

82 P. P. PANAITESCU

cele ce-i trebuià. Deci i-au fAcut Antioh vod5. mare cinstesolului si au purces dupe aceia solul de s'au dus la Tarigradpentru intlrirea pàcii ». (Ioan Neculce: Cronica, la KogAlni-ceanu : Letopisete, ed. II pp. 265-266). Pseudo-Nicolae Costinpovesteste trecerea soliei mai pe scurt : Inteacestas an [tro]In luna lui Martie, Vineri in s/ptImana cea mare d'ntai apostului mare au sosit si un sol lesesc la Iai, anume Lestinskii,carele au trecut la PoartA pentru socoteala plcii i i-au esitAntioh vodà inainte loc de o mill, cl venea cu mare trufiecu vr'o 500 de oameni, cum li-i firea LeOilor si cu mare dfirjiesi multà cheltuialà au fAcut tArii si pre multi oameni au omoritla Iasi cu betia lor. Iar and s'au intors inapoi, mai moaleau fost (Kogliniceanu o. c. ed. II, p. 43).

La Iasi cu ocazia trecerii soliei, i s'a dat unui membru alei pentru informatie asupra Moldovei un manuscris cu-prinzand Poema Polonl a lui Miron Costin, azi pAstratCracovia 1).

De o deosebità importantà sant amAnuntele din relatiilesoliei privitoare la Dimitrie Cantemir i la profesorul sAu Ie-remia Cacavela, inteo epocá in care avem prea putine stiriasupra marelui scriitor moldovean.

* *

Traducerea textului polon este flcua dupà ms. 523 al bi-bliotecii Czartoryski, colationat cu celelalte texte i tiplrituralui Poklatecki, fatà de cari prezina foarte mici deosebiri, maimult ortografice.

Am dat textul polon al relatiilor I si III, cari sant inedite.

Relatia I

1700 Dyaryusz drogi i poselstwa. I. W. I. M. Pana Rafala... Lcczyc-kiego... do Porty Otomanskiey.

Czernowce na rzeka Prute na ge,rze wysokiey, Serecky targ,my jechali przez caly dziefi, stalo za mil 8 ta z/4 drog4 tor sobie

2) Cf. P. P. Panaitescu, Influenta polond in opera lui Gr. Ureche g Miron Costin,p. 125 §i nota 6.


czyniac iachaligmy. Serecki-targ na górze nad rzeka Seretem,Szocawa na wielkiey barzo georze. Podle tego rniasteczko iestmiesce starego miasta, gdzie cerkwie puste, ale barzo piqknie iakafresko malowane. Zamek iest od naszych wystawiony y dobrze wa-/ami ufortifikowany z fosa. Bayce w sadach wielkich, Baia do kt6reynam kologmy iachali, iest kaci61 pusty y cerkwie dwie puste, kilkacha/upek tylko na tym kunakugmy miel. Dobrogzeszty kilku cha-lupek iak y w Bai. Baia y Dobroseszty nad rzeka Moldawg, przez kt6rqnietrzeba iachad, chyba na Roman iadgc. Ubrawa via duia nad rzekaSeretem, przez ktora trzeba przeiezdzied. Formos targ, alias polo-nicae Krasny targ nad rzeka Bahluy ktora ieszcze nie wielka. Podu-leky nad rzeka Bahluy przy murowanym mostku, malo chalupek yrzeczka niewielka. Ztamtad iachaligmy do las. Przed ktoremi o milqduia spotkal y zsiadl z konia na krok6w kilkanagcie logofet alias kanc-lerz hospodara woloskiego z kilka boiar6w woloskich, wszystkie namizernych chlopskich koniach, bo swych niemaig, i przez tlumaczawinszowal przyiazdu I. M., o wczas podrázy pytal y nad niewczasamicondolencya czynil, których podigcie przystuga ku rzeczypospolitey ychwale Boiey /agodzil. Odpowiedzial I. M. ie mu mile niewczasydla przyslugi swey rzeczypospolitey. Sam kanclerz potym iechalprzed I Mgcia, a ludzie iego Po lewey stronie obok nie z bliska, nie-mieszaiac si q z naszym dworem. Potym spotkal o mil polska agaturecki od wezyra na przykcie zeslany z kilka turk6w, takte na mi-zernych koniach. Przyiachali Po turecku w zawoiach y niezsiadliz koni. Podobnym complementem iako y pierwszy przywitali. Jechalaga przed I. Mgcia. Iusz Turcy miqdzy naszemi mieszali siq, ktdrych,by/o tylko czterech, dway czauszowie pod kitami, (kita iest insigne velsignum czausz6w), na których koficu naksztalt gruzeczek. Aga zI. Mogcia iacha/ a czauszem przed soba posylat do comoditate facien-dum I. Mogci. W 1)61 mile wyiachal hospodar y hetmanie swoim zmuzyka semenska. Przyiachawszy hospodar wo/oski nie zsiadl z konia,takie y doktor iego w soboley czerwoney szubie, greczyn nie zsiadlz konia, ktelry imieniem hospodara complement krdtki uczynil, zdia-wszy czapkq przy hospodaru obok, winszuige przyiazdu, etc. I. Mogcitylko trochq ruszyl czapki niezdeymuiac plene z giowy y w czapcesluchal, (bo te i y hospodar czynil, juxta morem suae vel potius tur-cicae gentis) y po lacinie odpowiedzial krótko. Hospodar tedy obokz lego mogcia iachal po lewey stronie. Hetman zag iego z niebliska

6*

84 P. P. PANAITESCU

z swoim towarzystwem takie z lewey strony gdzie y doktor ich tamiebyl. Miçdzy nimi dw6ch rumak6w tureckich, iednego wilczalego,drugiego szpakowatego prowadzono z kaikonamy z blachy poziocisteyprzy kulbace obok prawey przywivanemi. Pod kulbukaini buzdy-gany, których tylko konce od toporzysk6w widad bylo. Ala czausziachal przed nimi nie blisko mai4cy tolubaszkç przy kulbace, w kt6reybyl kanczukiem, gdy mu siç podobato wrzeszcz4c alias naksztaltblazna. (ut gnari rerum turcicarum dicebant). Tez Alau czausz mialtrzymad caduceusz srebrny na toporzyszku drewnianym (ista forma...lancuszki dwa, iak te kropelki). Trçbacze wsi przodkiem iad4c, gralinazadzie semenska muzyka y trçbacze woloscy sed ineptissime, gorzeynii na psy trqbiacy. Porzadek woz6w y ludzi taki by!, kiedigmy wiez-dzali do miasta : bo bokach semenowe przed miastem staly, którzyai do miasta y do stanciey prowadzili. Na przedmiacie wieidzaiacprzekta muzyka skrzypk6w, 3 krzypie naksztalt okta wek wielkichy dw6ch kobzach, których gl6wki mialy zalamane w tyl iako w lutni,ktorym kazal woioszy przestad, gdy w miasto wiachali. Hospodar do gos-pody przyprowadziwszy, czapld niezdejmui4c pokazai rçka, aby nawgchody szedl, potym, czapki niezdejmui4c, powiedziat te wszystkiewygody kazal uczynid y sam odszedi. W kuchni y nasi y hospodarscybyli, adeoque dw6ch kuchmistrz6w, siedzial ieden prowizor pro-wiant6wdo stolu, wina dwoiakiego dawal woioskie lepsze nii do-tychczas mieligmy.

Nazaiutrz logofer przyiachal y na wschody z konia zsiadlszy, kazatbuty zzud sobie (more turcico), a w papuciach albo mesztach naksztaltpantof16w, obuwszy ie poszedi do Iegomoki.

Po Iasiech Skinteia nad Dziet4 rzeczk4, kilka chalupek. Wasloymiçdzy dwoma rzekami, to iest miçdzy Berlatem y Wasluiem, dawnastolica Woloch6w, teraz pusta wieg. Berlat nad rzek4 Berlatem. Pu-cyna, iachaliAmy ze iz godzin dla dalekaci, a bardziey dla zley drogi.Pysk. Galac, pod tym miasteczkiem Dunay przeiachaliAmy, przyktOrey rzece y odnogach iey kilka kunakach odprawiligmy. Meczene,z ktárey iadgc mineligmy nad Dunaiem duzg. skalç na wierzchu ziemstoi4c4. Daia-kioy, Saray kioy, Baltadzieszty, ztad wiachaligmy wDolbruck4 ziemiq, gdzie Dobruccy Tatarowie pierwey byli. SEt wsi yteraz Tatarami osadzone, ale nie znad ich, tak z stroiu, iako içzykapodobni do Turkom. Karasu, to jest woda czarna, przy iezioroku naktóry kaczek y gçsi r6tnego rodzaiu y labçdzi gwalt. Iest skaia nad

CALATORI POLONI IN TARILE RomANE .85

woda na górze z kt6rey wychodzi ska/a, ta mieszkanie na pustelnika,w nim mieysce pro foco, pro lectu et transitu. Driwemle, Bazardzik,kolo Prowadyi wiachaligmy w Bulgarska ziemie...

Intoarcerea

Bazardzik. Tu sig zacziqla Dobrucka ziemia. Tu w wieczeor páinoturczinu praczkq idaca do taboru z dwiema niewolnicami, napadliianczarowie, de quo vide in alio diario. Kara-Acz (3 mil.). Batludzi(5 m), Saray kioy (5 m), Dala kioy (2 m), Ieni-kioy (4 m) i. e. nowawieg, Mecin (3 m). Galac (4 m) za Dunaiem y przewozem, Pisk (5 m),Pireny (6 m), Berlat (6 m), Wasluy (6 m). Tu dziewczyna w io leciechkawalkiem sobie misa danym, udusila si g na gmierd y umarla. Skintea,Iassy. Tu pan Kazimierz Szemet mlody, sqdzia Zamuydzki, starostaKulchacki, paralizy tactus umarl, kb:5u Po tygodnia chorowal na febrgy goraczkq, ex occasione fructorum y arbuz6w umart, io 7bris hora5 ta circiter matutina feria 6 ta tactus paralizii, hora 5 ta vespertinaferia 5 ta sepultus cum omni pompa quae tunc potuit fieri, tum abassistentia et sumptu Ilustrissimi, tum ab assistentia commilitonum,qui ipsi corpus deferebant et cum explosione tempore sacri et inacta sepulturae et aliis temporibus bombardorum, a vexillo raytarorumet ianicerorum.

Dobroseszty, Torg-Formos, ztad iachaligmy do rzeld nazwaneySeret woloski (gdyi inszy Seret iest woloski, inszy ladzki, który wpadaw Dniestr pod Wasilowie, de quo infra), do kt6regogmy iachali INApiatey godziny y mil takie pul piatey. Konie w plaw przez bystra tqrzeka pugciwszy, a wozy pramem przeprowadziwszy, iachaligmy tegotdnia daley nad rzekg Moldawq mil 3 przez godzin 4, dla zley drogiprzez Bukowing mil, y tak tego dnia iachaligmy pul 6smey mili.Baia nad rzeka Baia, alegmy nie we wsi stali. Szocawa nad rzeka Szo-cawa, gdzie piqkna przysada miasta y wesola. Stara Szocawa niedaleko,gdzie cerkw murowanych wigcey dziesigtka, iedna soborna z wierzchuy wewnatrz malowana, kt6rey malowanie dotychczas trwa. Tam wbrod przeiechaligmy rzekq Szocawg nie uzbyt 00304 Tudze przycerkwi sobornei palac murowany hospodarsld spustoszony bo pier-wey anticitus tu hospodarowie wolosi mieszkali. Seret torg zprzeprawa przez Seret rzek woloska przez ktoragmy w brod przeie-chali, bo mniey glqboka iak pod Formos Targiem. Na trzy mile

66 P. P. PANAITESCU

Bukowina las na mil pultory, przez ni 4 droga niecnotliwa, Po nieydobra mila do Czerniewiec, adeoque z Sereckiego targu do Czernie-wiec, przed którymi granica woloska od polskiey, iachaligmy godzin6, mil 4 dute. Za Czerniawcami przewodziliAmy siç przez rzekç Prut.Przed Sniatynami granica, gdzie siç z tey strony koncz4 wolochy,put mile dobre na dolinie, iest biotko wokie naksztalt potoku idacegodo Sarorçci, przed potokiem czystym, który od granice ku Sniatyniowiiest na kilkoro stay:

Relatia III

[x8 Februar] P. Turku! wziqwszy regestr z ludzi y koni, tak do tychco kunakami disponunt, iako i do samego hospodara postal. Wypra-witem y co towarzysza do hospodara, oznaymui4c tem iut na granicystanza y te nie watpig o wszelkiey gotowoki y naletytey z dawna kuposlów wielkich ludzkog. Tak tedy iakom namienit 18 va Febr. zrana po odebranym w drogç u O. O. Dominikanów blagoslowieh-stwie ruszylem na pierwszy woloski kunak do Czernieiowiec, dokqddoietdzai4c potkali mi g comisarze od hospodara iegomoki., P. Aba-szeszkul y p. Turku/ mlodszy, którzy omni submissione z koni zsiadszyna swoiey, imieniem hospodara witali mi, granicy komisarzami siçmianui4c, dla lepszey wygody moiey y ochotç wszelko obiecui4c.Niedlugo iednak ta nadzieia cieszyd si ç pozwolili, bo przeszedszy podsametni Czierniowcazni rzekç Prut y w sam tym stan4wszy miasteczku,doznali4my dawne przyslowie : Quod videatur adest, quod como-datur abest, mieysce nadzwyczay piçkne, ale obroków y victualiumtaki byl defectus, te konie iednym sianem, ludzie zai y chleba niemai4c, iedruz tylko wodq. tyli. Nie porno& y bytnoki tamecznegostarosty Pana Turkula, owszem teby y praetextum zruinowanegokraiu wziçto, przedawad zakazano, lubo z znalezionych sam wszelkipokazat si ç bit dostatek. Chcieli nas, widzç, zaraz z razu do corazgorszego przyzwyczaid niedostatku, iakot tak at do samych ¡as bylote at lug choroba miçdzy drobnieysza czeladzi4 wzniecad si ç poczçla.Byto by co pisaé, gdy by siç nie tym co widzq. pisalo, jalde tu iednego podrugim, at do ostatniego zdzierstwa, ktoremu gdy deficit kogo bydart albo do Polskiey ucieka, albo od glodu umiera6 musi. Obawiamsi ç barzo aby, gdy retrogradu postçpuiqc kaidy z nich deficiet, tandemta ziernia opuszczona nie byla, a, uchoway Bote, za czasem y wielkim


kraiów naszych niebezpieczgstwem, Nahayskie y Budziackie ordy,tak iako dobry iut mais poczatek, ta sig nierozszerzyly. Co ad aver-tendum wczegnie vigore paktów wszelkiemi silami stara6si

Drugi konak z Czerniowiec w Sereckim Targu, gdzie y rzekg Seretprzebyligmy. Trzeci w Soczawie, gdzie oraz te t rzekg tegot irnieniaprzeszligmy. Czwarty pod Bai4 w polu. Pisty takte w polu u Dobro-lesztach nie daleko Moldowy. W tych nic singulare non intervenit,nadzwyczayny glod y chlod. Szósty w Formozie nad Bahluiem, doktórego nizamy przybili drugi raz Seret przeiezdzaligmy. Tampoczta y ciekawa doszla mi g od lego Kr6lewskiey Maci, aby punctapewne instrukcyey in favorem Moskwym, non sine praeiudicio nostri,odmienil. Odpisalem debita cum veneratione te glozowa6 instrukcygnon este meae potestatis, zaczym czeka6 bgdg w tym ex senatus con-silio decisionem, które secundum statum nostrum samo to tylko re-solvere mote. Mialem oppositum i list xigcia Iegomoki kardynalaprymasa regni, Wry mig confirmabat in punktach instrukcyeyiako potrzebnych na odwrocenie moskiewskiey do nas woyny, ile gdyprzyiatil z niemi podczas coniunktur teraznieyszych iest Rzeczypo-spolitey podeyrzana. Tak na te expedicys y na odpoczynek znutonychkoni y ludzi zglodzonych dzien dalem. A na zaiutrz die 25-ta Febr.si6dmy kunak pod Podu-Leloiu odprawilem. Na tymie noclegu po-wrócil od hospodara towarzysz m6y z listem pelny ludzkoki y wszelksobiecuiscym ochotg. Wyprawilem tedy znowu do Iass Comissariusabym iako mig hospodar przyimowa6 chce, bylem wczegnie przes-trzeiony. Tandem doczytawszy sig w listach od hetmana tamecznegodo pana Turkula y pana Karowskiego, tiumacza mego pisanych telubo by hospodar Iegomog6i tego czyni6 niepowinien, in gratiam meiwyiedzié o czwier6 mile przed wrota gospody zaprowadzi y tam nakoniu potegnawszy do siebie powróci. Przyszlo mi tedy cum expostu-latione do niego p. Turkula y p. Karowskiego wyprawi6, tem sobietyczyl klania6 si hospodarowi, ale kiedy mi doszlo te mi denegalzwyczaynych poslom wielkim naleiytaci, to mi te t przyidzie nie-bywszy u niego wyiacha6. Co by zag za przykcia posla zwyczaie byly,ostatniego posh I. P. woiewody Chehnillskiego y dyaryuszu pos-lalem dowody, przylotywszy niektóre, aby in posterum zostawie coraz wigkszy Rzeczypospolitey honor. Naprzód logofet aby o milgwyiachal, o 1361 mile tamecznie aby sam hospodar, o praws. rgkgniedysputiusc, z_konia do gospody moiey zsiadl y do izby mi g zapro-

88 P. P. PANAITESCU

wadzil, w cerkwiach aby dzwoniono, z dziai teby bito. Reposuit na togwiadkami kt6rzy na ten czas praesentes na wiedzie g. p. I. Panwoiewody posla wielkiego byli te hospodar za samo tylko miasto wyia-chal, nigdy z konia, zaprowadziwszy na ten czas przed namiot, niezsiadl,w cerkwiach te dzwoniono przyznal y tot swiadczyd obiecal, ale nadto nie za miasto tylko, ale w czwierd mile wyiachad declarowd. Tandemna ostatku y za 1)61 mile wyiachac resolwowal si, pokazawszy mieyscablisko za miastem, te nigdy hospodarowie daley nie wyierzdzali. 0rçkg prawa disputowd barzo dlugo. Boiarowie etiam sub juramentotwierdzac 2e ia nieboszczykowi poslowi nie dano. Dopierot gdy przyszioaby mig do izby w gospodzie moiey zaprowadzil y mówid z sobaniedal. Tak dalece te iut P. Turku! y P. Karowski z tym odiezdzali,declarowawszy mu tandem finaliter odemnie te u niego nie bgclq. Gdytak tedy firmam et finalem widzial declarationem y na prawa rçkg yna odprowadzenie mi ç do izby w gospodzie non sine condolio poz-wolil. Co o dziala powiedzia/ teby si ç z tego pewnie niewymawial,gdy bytnogci ni bylo agi, do tego te Iassy nie forteca y nigdy przy-kladu tego nie bylo, ale te to na bankiecie nagrodzi za zdrowie krolujegomogci nie skapid prochu przyobiecal. Czekalem na respons odwie mi:e nasze w polu od miasta, tandem otrzymawszy wszystko,dzial ustapié przyszlo. Sporzadziwszy si ç tedy, plawcze iedne tylkoraytarom dawszy, podróznie ruszy/em sie tym, die 26, porzadkiem.Wozy wszystkie wprzód, za nimi choragiew woloska z kotlami i dzi-dami we stodwudziegeia koni okryta, Po niey konie powodne towa-rzystkie y Ich Mgci P. P. przyiaci61, potym y kotly srebrne y siedmiutrqbaczów za ktoremi koniusz y rumaki moie prowadzono pod dekamitylko. Nastçpowal kiehaia dworu mego I. P. Dabrowski pisarz Kaliski, zanim towarzystwo pancerne y usarski bez rynsztunków, Ich. Mgd, P. P.Przyiaciele, I. P. Sekretarz y ia, obok mniç, spatium trochq zostawiwszy,po dwunastu pokoiowych z kaidey strony. Clausit agmen szegdziesiatraytarycy z kilkunastu faifrów. Ledwo comsiç z tamtego miejscaruszyi, podkal miç logofet z boiarami, którzy zsiedszy z niemi z koni,imieniem hospodarskim z przyiazdu cieszyli y witali. Daley posta-piwszy at aga ze dwiema czauszami, cieszac siç z przyiazdu mego yustçknienie czekaiac na mnie wyrazii. Male czwierd mile uiachawszy,pokazal si ç siçdmnasta choragwi sam hospodar, ale barzo kusemi zturecka muzika, ktorey takte nasze siç ozwaly. Zblitaiacego siç niedaleko,czekdem at przyiachal, podal wprzód prawa do przywitania rçkq,


lewa dopiero kolpak zdial y ja takte potym czapka. Complementkr6tki winszuiac bytnaci moiey y przyiaini migdzy pryncypatarniiego a rzeczapospolita. Odpowiedzialem winszuiac wzaiem pokoiupotadnego y scisleyszey teraz ktora intercedet migdzy nami przyiatni.W tym konia obr6cil, prawa rqkq mi dawszy, tak tedy iachaligmynaymniey przez cztyry godziny z soba a choragwie iego y boiarowie Pobokach iachali. Koniuszy iego rumaki chcial za memi prowadzie, alegdy rn6y pugcid go za niq niechcial y zastanowil si, hospodar postrze-giszy, kazal im na bok poygd. Conwersacya wszystka byla o zruino-waniu ziemie ich, o nadziei y scisleyszey z namy przyiatni. Pytalemo wiadomaciach z Stambulu, ale powiedzial ie nie wie wiqcey o ce-sarskim tylko po ile te iut wieidzal, o moskiewskim te tomu tylkoconstat, te iak stanal tak mu zaraz do conferencyey ieden dziefi wtygodniu, to iest Sobotq, naznaczono, conclusit te niekladzie aby coskutecznego traktowaio siq, poki wszyscy razem poslowie niesiedziwysiq. Gdy iut do gospody przyiachaligmy, zsiadl z konia hospodar,wedlug slowa y pod rqkq miq wziawszy, na schody do izby wprowadzii,Tam stanawszy, prosii miq abym sobie iak w domu moiu rozkazal,potym trochq zabawiwszy, powiedzia/ te nie chce podr6inego diuteyturbowad, wyprowadzilem go, lubo prosil abym zostal, a to umyglnie,aby kiedy u niego bqc1g, nowa o przyimowaniu miq nie wrosla trudnoié.

Sobota odpoczynkowi z podr6zy dano.Niedzicla to iest 28 Febr. bankietowi naznoczona, nitcli icdnak

obiecac siq przyszlo, posh/ern znowu pana Turkuia y Karowskiego,pytaiac siq quibuscum circumstantiis przykty bqdq, potrzebuiacabym zasta/ na schodach, gdy wieidzad bqk czekaiacego, a na dole uschod6w, gdy zsiadad z konia, m6wié na to hospodar niedal, wywodzac-iako iut y nadzwyczay wprowadzeniu miq tak do miasta, iako y dogospody wygwiadczyl, affirmando te podobnego traktamentu posianigdy nie by/o. Chcia/ tylko do ostatniego pokoiu do mnie wyniede..Gdy iednak kilka razy odemnie postani firma resolutione powracaliznowu dziqkuiac za bankiet, tandem per omnes ceremoniales gradyposzedi kr6kami, at tandem z schod6w na dziedziniec sprowadzony,gdy widzial te mig ruszyd nie m6g1 w tey ktora rzeczypospolitey wosobie moiey debebatur powadze. Iut y poludnie miialo niteli ostatniatego wszystkiego dal resolucya. Po niey tedy przysial logofeta ze dwomaboiarzynami, na bankiet proszad. Po tym w godzinq, albo w p61toryposlal y konia przy ktorym znowu boiardw zapraszaiacych, piechoty

90 P. P. PANAI TESCU

y assistencye swoie z muzyka turecka y z wyiacemu tureckiemi trg-baczami. Jachalem tedy y swoia munita assistencyg, z ktora gdym wbramg wiezdzal zamkowa, zastalem iut hospodara na schodach stoia-pego, a gdym sig zblital na dol sChodzacego, kteory gdym zsiadl po-dzigkowawszy tem si g stawiel na g6rg prosil. Tandem do ostatniegoprzyszedlszy pokoiu na tapczanie prawa rgkg dal, o ktora (wyteyprzepomnialem) tako z trudnacia disputowai, iako o wygcie przeciwkomnie. Dano potym w6dki y siodkaci, w tym nim stob, zastawiono,zlecilem generalibus terminis liberum religionis nostrae exercitum,descendi y ad particularia, biskupstwo wo/oskie in suis praerogdtiviswedlug dawnych accidencyey y wolnoici utwierdzaiac y per punctaod o. o. franciszkan6w mi dane umowiiaiac si g niezapominalem y o. o.Iezuit6w na co wszystko, z wielka moia satisfakcya odpowiedzial,twierdzac te nie rozumi teby sig mieli o co o. o. na niego skarzye.Ieli zag ieszcze w czym trzeba, wszystko obiecA uczynie, praecavendosobie te mig ma za powrotem moim prosid aby tente, ritus graeciw Polszcze by/ respectus, co tu uznaia y co uznawad 1304. Po tym prosilaby ustapiono na privatna ze Irma conferencya, na kt6rey tylko L M.Pan sekretarz y brat hospodarski, czlowiek y Po lacinie eruditus etmoribus grzeczny, iakby w Polszcze wychowany. Zaczalem prosidgo aby iako chrzegcianin chcial confidenter informare de statu rerumw Sztambule y co ad comunem causam christianitatis nalety przestrze6.Reposuit gwiadczeniem si g wielkiey ze mn4 confidencyey, kb:key wtym daie dow6d, te lubo materya iest na niego niebezpieczna, przeciemi tyle dufa, otwieraiac arcanum Porty te punkt o spgdzenie Budziac-kiey y Nahayskiey Ordy Turcy chca alia ad vocabula transferre, trzy-maiac sig ad literam punctu w tey materyey, w ktorey iest te tamzkad wyszli wracad sig maim A te tak wiele iut sig ich na Budziakachporodzelo tod ei vigore punktu tego spgdzid ich non tenetur. Roz-gmialem si na to y powiedzialem te to obrona tartu nie seria reflexionegodna. Prosil zatym abym si g omni modg staral ruszyd ich ztad, comlatwie y szczerze przyobiecal, maiac ten punkt in mandatis instruk-cyey moiey. Tandem weszli stolowi urzgdnicy hospodarscy w kafta-nach Po turecku i te iut ieg6 na stole designarunt. Gdzie przyszedszy,zastalem przez cala sag dlugi st61, trzy krzegla, dwa in eminentiore locoa trzecie za stolem nitey. Poszedi tedy hospodar do swego na lewa rgkg,a mnie na prawey posadzil podle siebie, nitey w trzecim krzegla brataswego mlodszego. Przed stolem, spatium migdzy mna zostawiwszy,

posadzi/ I. P. Sekretarz, I. P. kasztelana Srzemskiego. I. P. starostaZydaczewskiego, Po nim ich. x. x. iezuitów Zapolskiego, Wlatowskiegoy Oziçbiowskiego y tak daley ex ordine. Pocz4.1 siç rz4d drugi 7,a stola,zostawiwszy od brata hospodarskiego spatium, czerwecem i boiarami.Bankiet zag od salvy potqiney z dzial, diugo pid zdrowia niezaczçlo,tylko co hospodarowi pi d nalano, to y mnie równ4 szklenicç dano, attandem w trzy godziny iakag ieteli nie wiçcey (bo ten bankiet summacum magnificentia giedm albo ogm godzin trwal). Wzi41 hospodarduta szklenicç y za zdrowie krolewskie do mnie wypil, tycz4c mufortitudinem Alexandri magni, fortunam Julij Caesaris, dano przytymzaraz potçtnie y z armat ognia y wraz wszystkie piechoty salvq. Pomaley chwili wziaiem ia szklenicç za zdrowie hospodarskie y szczçg-liw6sci pod hospodarem tey ziemie pike; odezwala sie takot z dzial ypiechot salva. Iak prçdko armaty nabito y piechoty wygotowaly si,wzi41 znowu hospodar szklenice, pike za moiç zdrowie y szczçgliweynegocyacyey tycz4d, z t4te piechoty y dzial salvq at okna powypadaly izba za kaidym strzelaniem duto si ç trzçgla.Wzi4lem ja znowu ztymie armaty hukiem za zdrowie brata lego py6 y tak gdy siç ochotazagrzela wielkie gwiadczenia ochoty iego y brata iego ludzkogci uz-naiem. Prosil mig potym aby swoiey przyigd kazal muzyce, ktora gdyprzyszla, wyelce sobie u niey complacuit, ile brat mlodszy który siçtrochç na niey zna. Tak gdy °gm godzin siedziligmy przyszlo si ç po-tegnad y za ochotç podziçkowad, po którey gdym prosto do karetyszedl, prosil ieszcze do pokoiu, gdzie, na tapczanie znowu na praweyrçce usiadlszy, przyniesiono mnie wprz6d, potym hospodarcwi, kaffy,sorbetu, w6clki na rçce pachni4cey y kutrzenie.

Tak tç ceremoni4 odprawiwszy potegnalem. On zag wed/LT dannegoslowa do samey karety, która iego byla, sprowadzil. Assistentes atdo gospody mialem boiarów, piechoty y wszystkie hospodarskie muzyki.Wprowadziwszy mi g na ON boiarowie do pokoiu, dobra noc powie-clziawszy, spad poszli y mnie, chwala Bogu, pozwolili.

Prima Martii. Po ochocie wczorayszey odpoczynkowi y rozporz4--dzeniu w dalsz4 drogç ku Dunaiowi, day Boje szczçgliwq., dano.

2 da Martii. Przed poludniem w dziell ruszenia mego poslalemhospodarowi Imgci konef srebrn4 pstro zlocistl4 wielk4 przez kihaiçmego, hospodarowey zag szkatulg burstynow4 piçkn4 bardzo, raz ywidelce y lyikg, przy tym kuszyk barzo piçkny z tegot burcztymi.Bratu hospodara I. M. pan Dymitrowi parç pistolet6w y fuzy4 paryska.


92 P. P. PANAITESCU

Nieoddarowanym iest bo si ç na powr6t zachowali podlug dawnegozwyczaiu. Panu kihai tylko za przyniesienie present6w hospodar dalkonia barzo podlego tatarskiego, hospodarowa chustkç a brat hospo-darski atiasu na tupan y sukna na kontusz y chustkç tureck4. luz gdyw drogç siç zabieram, przychodzi z pokionem do mnie hetman wo-loski, czlowiek grzeczny tegnai4c mnig w gospodzie, tg dawszy racy4te w polu przed hospodarem Iegomgci4 y przed Dymitrem bratemiego do po tegnania niedocignie si, prosz4c oraz, imieniem hospodarskim abym kiedy bçdç mial wyietdzad, dai znad teby mi obay, takhospodar, iako y brat do wyprowadzenia zaiachali drogç. To notandate lubo antecessor moy I. P. woiewoda Chelmskiego szczyl si ç tedo iego namiotem hospodar zsiadi z konia y wyprowadzil, co peromnia tu przez ludzi na ten czas bqd4cych negabat, przeciet wdyaryuszu swoim wiasnym te go niewyprowadzal tylko hetman sam,przyznai.

Dawszy tedy znak, ruszylem si; hospodar wzaiem z bratem drug4ulic4 ziachai si ç ze mn4, oblapiwszy siç mile ze mn4, prawç iako yzawsze dal zaraz rçkg y dobre pi/ mile prowadzil y daley podobnogotem bqd4c, gdybym sam y dla sp6inionego czasu y dla przykregozimna nieprosil byl aby iut powrácil. Tandem potegnaligmy, on cumsumma teneritudine te mn4 wiçcey przyiatni gwiadcz4c aniteli powagiswoiey przestrzegai4c, calui4c mig, brat zag iego Po polsku do nógtegnai. Po skoriczony tedy tym ceremoniale, spieszylem na nazna-czony kunak Skinty4 nazwany nad rzek4 Rebrysia let4cy; tam wie-czorem stanowszy y tylko pust4 cerkiew a chalek trzy w ziemi ladaiakozachaczonych zastawszy z wielk4 niewygoda pod mroznym niebemzanocowalem. Zkad pocztç o goszczeniu moim Iasiech expedyowalem,ktdra skonczywszy bied naszych mialem rozrywkç przez stado gwindzikich przez pole id4cych, z których iedna bardzo podczas glodutamtego na kuchia potrzebna dostala siç.

Tertia Marta. Cigtki kunak, bo piqd mil woloskich odprawidprzyszio, a co wiçksze te ieszcze do pustego rniasteczka Wasluy, miçdzyBeriadem rzek4 y Wasluiem letacego. Wasluy pod samym miastecz-kiem idzie y w Berlad za samym miasteczkiem wpada. To miasteczkoquondam stoleczne hospodarclw bywala, mianowicie Stefana, którywoynç przeciwko TurkCow podniosny retyrowod siç z residency4 atdo Iass, musial, tandem at do Soczawy, na ostatku, lubo od naszychposilkowany, bitwç przegrawszy, sam na placu polegl.

4-ta Marta. Przebywszy lodem pod niektoremi ciqtarami iut siqlami4cym obliwakce to miasteczko rzeki, staneem w Berladzie, na-siadleyszym iut miasteczku, ale dla koni z to niewygod4, bo podniebem stoke, wel1k4 stolq cierpied musialy. Zastaligmy y tam koscioiekmizerny, bez xiqdza od wielu lat zostakc, który summo zelo chlop iedenstary prosty podciwy trzyma, niegdy kogcielny, y co niedziela na4piewanie litaniey y inszych naboigstw convocat kilkunastu zosta-wkcych tam katolik6w. Tam odprawiwszy nabo tqstwo y ochrzciwszyI. P. sekretarz pewnego katolika dziecie, pospieszylem 5 ta Marta nakunak do Puceny, podr6z4 nazbyt diug4 wzgórzysta gqstemi lasamizatrudnion4, takte per summa incommoda przy powietrzu mroznymy niepogodnym, at godzina w noc staneem. Ale miasto odpoczynkuwigkszy niewczas defectum stancyey, prowiant6w, obrok6w, przystraszney niepogodzie na ludzie y konie zastatem.

6 ta tedy Marta iut na blitszy kunak do miasteczku Pisku wapilem,tam wczegnie stan4wszy, odpocz4c koniom y ludziom zamislaiem,metus iednak resolucyey zimy eiicit do Dunaiu spieszyd, tam tedy iutporzuciwszy sanie po naboigstwie do Galacu nad Dunaiem miastadie 7 ma przybylem przed miastem na p61 mile wyiezdzali perkalapowiete dwiema chor4gwiami ianczarem y z koni zsiadszy powitali y dowczegney barzo zaprowadzili stancyey aby odetchn4c ludziom,koniom y sobie chcialem. Ale widzac te si q Dunay iut od brzegeowmal, przyszio do tego tern si g octava die zaraz nazaiutrz Po naboigst-wie w kosciele u o. o. franciszkan6w przeprawie wyglosil. Iakoty szczggliwie z laski Boziey y barzo potrzebnie te w ten dziefi, bo taksi q brzegi iut nadpsowaly byly, it woloszyn z Galacu mnie gonkcy,ledwo z koniem zapadiszy wyratowad si g mitt. Gdy prowadzonymtedy z Ianczaramy 1)61 mile Dunay przebywakc dla niebespiecznychmieszania mieysc iechaiem, dogwiadczyligmy te z wie1k4 iask4Bozig przebyligmy kiedy troche daley iut y lodu na Dunaiu niezosta-ligmy. Iachaligmy barzo pigknym kraiem, bo przegiem samego Dunaiu,ex opposito make miasto Brail y oraz fortecq ktora Multanom nalety,praesidium zag tureckie w sobie ma. Widzieligmy y okrqty, ktore naCzarnym Morzu chodza, niezbyt wielkie, na tenczas pod Brailem naDunaiu zamarzle. Mile od kunaku nazwanego Meczyn wyiachal Mech-met Aga z kilka turk6w od sieraskiera witakcy y wszelk4 ochotg y-wygodg obiecukcy. Ia wzaiem nazaiutrz do Baby miasta I. P. Do-brosolowskiego towarzysza I. P. woiewody Poznallskiego syna mego


z odezwaniem siç tem w pafistwo iego przyiechaly z wymowieniemdla pospiechu miiam; przytym par ç pistolet6w francuzkich z fuzyq

oddad mu kazalem.Z Meczyna nona praesentis ruszywszy siç Po polach w drodze, wo-

losza z powitaniem y z podarumkami z miodami, kolaczami potykalomiç niemaio, Turcy nawet curiositatis ergo drogç zewszqd zaiezdzali.Ogm godzin czasu iadqc przed konakie Daghakioy po polsku Mamcz4wsiq. nazw anym, nad samym Dunaiem letqcym, wyiechali od wezyra yseraskiera przystani agowie, potym wolosza rity graeci z zwemi czern-cami za wieg wychodzili, witali i wprowadzili...

...Baltadzeszty... Tam poczta z Polskiey przygla y wzaiem do Polskyexpediowana przyszedl z niq. y list od hospodara do mnie, peleh przyiat-ni, przytym ze skarzacy te przeciw powszechnemu pokoiowi rotmistrzI. P. starosty Halickiego wieg szlachcica Wo/oskiego naiachal, kilkawoloch6w zabito y drugich raniono. Dolozyl te y do I. P. Krakowskiegopisze y abym pisal prosi, bo iesliby sprawiedliwogci doygd nie mcSgl,musial by to Porcie doniegé. Odpisalo siç complementach te o spra-wiedliwaci nie trzeba wq.tpi6 y te sam do I. P. Krakowskiego o toinsto...

TRADUCERI

Relatia I

Dela Sniatyn la o jumAtate mill incepe tara Moldovei... CernAutipe raul Prut pe un deal inalt, Tirgul Siretului. Merserim toati zivaarä oprire cale de opt mile pe drumuri rele. Targul Siretului este a§e-zat pe un deal deasupra Siretului. Suceava este pe rani Suceava peun deal foarte limit. Sub orà§el se aflà ora§ul vechi, unde se vAd bi-serici pustii, dar foarte frumoase, zugrAvite al fresco. Cetatea a fostclIdità de ai nowi, are ziduri bune i pnturi. Baita [Bayce] localitateintre podgorii mari, Baia, orl§el pe care 1-am inconjurat, are o bise-ria catolia pustie i douà ortodoxe deasemenea pustii. AvurAm abiàateva colibe la acest conac. DiThrosqti, cfiteva colibe ca la Baia. Baia

Dobrose§ti slut a§ezate pe raul Moldova, peste care nu este nevoiesl trecem, deck dacI mergem inspre Roman. Ubrava, un sat marepe 11111 Siret, peste care trebuie sI trecem. Tirgul-Frumos sou in po-loni Krasny-targ pe rAul Bahlui, care ad este Ina mic. Podul Iloaiei

94 P. P. PANAlTESCU

[Poduleloy] pe raul Bahlui, peste care este ad i un pod mic de zid. Santnumai colibe mici, raul deasemenea nu e mare. De acolo merseramcatre Iasi. La o mila si mai bine inainte de oras ne-a intampinat logo-fltul sau cancelarul domnului Moldovei 1) Cu cativa boieri moldovenicaläri pe cai mizerabili taranesti, cad nu au caii lor proprii. Logoatula descalicat la departare de cativa pasi si prin talmaci a urat bun sosit so-lului, a intrebat despre felul cum a decurs calatoria si si-a aratat pi-rerea de eau pentru ,neplacerile intampinate, spunand Irma cá santsuferite in serviciul republicei spre lauda lui Dumnezeu. Solul a raspunsci pentru el nepläcerile sant bine venite, daca le sufere pentru tara lui.

Dupá aceea cancelarul a mers inaintea solului iar oamenii lui la stangamai departe, neamestecandu-se cu curtea noastra. Dupà.' aceea la o millpolona de oras ne-a intampinat un aga turcesc trimis de vizir cu cativaturci, calarind si ei pe cai prosti. Veneau turceste cu turbane in capsi nu au descalecat. Au urat bun sosit cu aceleasi complimente ca sicei dintai, iar aga a mers inaintea solului, pe cand turcii s'au amestecatcu oamenii nostri. Nu erau dealtfel, decat patru. Doi ceausi se aflausub tuiuri (cozi de cai), cari sant insignele ceausilor, la capat au formade para. Aga mergeh cu solul iar pe ceausi i-a trimis inainte sa deschidadrumul solului. La o jumatate de mila de oras ne-a iesit inainte dom-nul 2) cu hatmanul 3) salt si cu muzica seimenilor. Sosind domnul,nu a descalecat, deasemenea nici medicul sau, un grec 4) imbracat lute°suba de samur rosie. Acesta a tinut o scurta cuvantare in numele dom-nului scotandu-si palaria in fata lui si urand solului bun sosit. Solula miscat numai putin palaria nescotand-o de tot si a ascultat cuvan-tarea cu capul acoperit (caci domnul a facut la fel dupa obiceiul sausau mai degraba dupa obiceiul turcesc) si a raspuns pe scurt in lati-neste. Domnul a mers apoi pe langl sol pe partea stanga, iar hatmanulmai departe cu oamenii sai tot la stanga, unde se afla si doctorul lor.Intre dansii duceau si doi cai domnesti de parada, unul sur, celalt bal-tat cu paveze si placi de metal aurit pe langa sea atarnate in partea dreapta.Sub sele erau si buzdugane din cari se vedea numai capetele manerelor.

Nicolae Donici.Antioh Cantemir In prima domnie (1695-1700).Lupul Bogdan.Medicul Andrei Li kinios din Corfu, despre care cf. Neculce, Cronica, la Ko -

gliniceanu, Letopisere, ed. II, II, P. 349 qi C. Sathas, NeoeUrpoo) Otaaoyta-Athena , 1868, PP. 443-444.

CALATORI POLON1 IN 'MILE ROMANE 95

96 P. P. PANAlTESCU

Ala ceaus merga inaintea lor mai departe avind la sea o tamburinalinga care se afli o biciusca, caci ii pläca sl tipe ca un bufon (precumspuneau cunoscatorii lucrurilor turcesti). Deasemenea Ali ceaus tineàun caduceu de argint cu miner de lemn (de forma urmä'toare, cu doullantisoare ca aceste picaturi) 1). Toti trimbitasii mergind in fruntecântau, mai la urmà muzica seimenilor si trimbitasii moldoveni, darcintau prosteste, mai rau deck latratul ciinilor. In fata orasului lasosirea noastra, eri o multime de care si deasemeni si pe margini sei-meni, cari ne-au insotit in oras si pink' la gazde. Intrind in mahalaleledela margine ne-a primit o muzica de viori, trei viori in forma de oc-tave mari si altele douà ca niste cobze cari aveau capetele retezate laspate ca la 4 luth », carora moldovenii le-au ponmcit sa. tack' la intrareaIn oras. Dornnul a condus pe sol pinä la gazda si nescotindu-si palariai-a aratat cu mina sä se urce pe sari, dupa aceea tot nu si-a scospalaria si a spus ca a ponmcit sal se faca toate cele necesare pentru co-moditatea noastra si a plecat.

La bucatarie erau si ai nostri si ai domnului, erau doi bucatari, unulerà pentru procurarea merindelor si la masa a trimis doul feluri devinuri moldovenesti, mai bune cleat avuseram pina acum.

A doua zi logofatul a venit si descalecind, a poruncit sa i se scoatacismele la scara dupa obiceiul turcesc si incaltindu-se cu c( papuci » 2),adica un fel de pantofi, s'a dus la sol.

Dui:4 Iasi, Scinteia pe riuletul Jijia, citeva colibe, Vaslui intre douiriuri, adica Birladul si Vasluiul, odinioara capitala moldovenilor, aziun sat pustiu. Birlad pe riul Birlad, Putina, ad am mers 12 ceasuridin cauza distantei si a drumurilor rele, Piscul, Galati. La acest oraseltrecuram Dunarea. Ne-am oprit apoi in citeva conace dealungul acestuiriu si a bratelor sale. Macin, din care iesind am trecut pe linga o stincainalta deasupra Dunarii, ce se ridici din pamint. Daia-Kioi, Sarai-Kioi, Bältagesti [Baltadzieszty], de-acolo intraram in tara Dobrogei.[Dobrucka ziemia], unde mai inainte locuiau tatarii dobrogeni. Sintsi azi sate locuite de tatari, dar nu le poti cunoaste, caci si ca imbra-caminte si ca limba sunt asemenea cu turcii.

Karasu, adica apa-neagra lfinga un lac mic, pe care sint o multimede rate si giste de diferite neamuri precum si lebede. Este si o stincadeasupra apei pe un deal din care se face stinca. In ea este locuinta

In text se afli un desen, reprezentfind aceastil insigni. (N. trad.).In original in romilneate. (Nota trad.).

de pustnic, Cu loc pentru foc, pentru pat si pentru trecere. Driwemle,Bazargic. In imprejurimile Provadiei intrarim in tara bulgireasci.

Intoarcerea. Bazargic, ad i incepe tara Dobrogei. Ad i seara tirziu ie-nicerii au atacat pe un turc care mergeá spre tabirä cu doui roa136,despre care vezi in alt ziar. Kara-Acz (3 mile), Batladzi (.5 mile), Saray-Kioy (5 mile), Daia-Kioy (2 mile), Ieni-Kioi (4 mile), adici satul non,Micin (3 mile), Galati (4 mile) la Dunire cu trecerea riului. Pisk (5mile), Pireny (6 mile), Birlad (6 mile), Vaslui (6 mile). Ad l o fetitide zece ani s'a inibusit Cu o bucati de carne ce i se diduse si a murit.Scinteia, Iasi. Ad Cazimir Szemet, tânàrul judecitor din Zamuidstaroste de Kulcha, apucat de paralizie, a murit; inci de o siptiminierá bolnav cu friguri i fierbinteali din pricina fructelor si a harbu-zilor. A murit la io Septemvrie, pela ceasurile 5 dimineata, feria 6-ta,[sic] cuprins de paralizie. La ceasurile 5 seara, feria 5-ta a fost ingropatCu toati pompa ce se puteá face atunci, in prezenta i cu cheltuialapreastrilucitului sol, precum i cu asistenta tuturor fratilor lui de arme,cari ei insisi purtari. corpul. In timpul serviciului divin, i in cl'pe. In-humàriisi in alte momente s'au slobozit bombardele, erau de fati sisteagurile raitarilor [poloni] si ale ienicerilor.

Dobrosesti, Tirgul Frumos [targ formos], de ad am mers citre 0111numit Siretul moldovenesc (cici Siretul moldovenesc este altul cleatcel polon, care se varsä in Nistru la Wasilow, despre care vezi mai joss).

Pini la acel râu merserim patru ceasuri i jurnitate i deaiemeneapatru mile si jumitate de drum. Dupi ce caii au trecut innot rul acestarepede, iar träsurile au trecut pe un bac, in aceeas zi merserim. maideparte dealungul riului Moldova trei mile in patru ceasuri, din cauzadrumurilor rele prin pidurea de fag, lungi de o mill', ash cä Iii aceázi merserim sapte mile si jumätate. Baia pe riul Baia, dar nu ne opri-rim in acest sat. Suceava pe 111.11 Suceava, o asezare frumoasi siSuceava veche este in apropiere unde se aflà mai bine de zece biserici,dintre cari una este soborul, zugriviti pe diniuntru. si pe dinafari,care zugriveall se pistreazi pinà acum. Ad trecurim riul SuceivaIn vad, cici nu este prea adinc. Ling*/ biserica sobcirului este un palatdomnesc de zid, pustiu cici mai inainte, in vechime, aici locuiauMoldovei. Tirgul Siretului cu trecere peste riul Siretul moldovenesc,Il trecurim in vad, cici ad e mai putin adinc ca la Tirgul Frumos.La trei mile depirtare este pidurea Bucovina. Merseräm prin ea omilk* i jumitate pe un drum flu si de acolo incl. o mill buni ping ta

7 P. P. Panaitescu, Calatori poloni In 'Pirtle Romine.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE "97

P. P. PANAITESCU

.Cernauti, a§a dar dela Targul Siretului pana la Cernauti, dupa carevine granita dintre Moldova 0 Polonia, am mers vase ceasuri, drumde patru mile mari. La Cernauti trecuram peste raul Prut. Pana laSniatyn, unde se termina din ceastl parte Moldova e o jumatate demill de drum, in vale este o balta.noroioasa in forma de parau, caremerge spre Sanoreci, inaintea paraului curat care curge cateva stadiidela granita pana la Sniatyn.

Relatia II-a

Februar .18 [Sniatyn]. A doua zi dupa sosirea solului a venitdela Ia0 pan Turcul cel tartar 1), care in numele domnului 0 al frun-ta01or de acolo a dat asigurki de pregatirea conacelor, totu dandu-i-senumlrul cazacilor, oameni i cai, cari insoteau solia, a spus cà mol-dovenii nu se aqteptau la un numar a0 de mare. A dat o relatie desprelupta dintre oarda din Crimeia i tatarii din Bugeac, cari, incapata-nandu-se impotriva firmanului lamurit al Portii, nu vor sa se retragadin Bugeac. Insu hanul cu puterea sa, cu ieniceri i cu artilerie a venitsa-i alunge din aceh regiune. La primul atac al artileriei le-a pricinuitmari pierden, dar In ciocnirea otilor cei din Bugeac au fost mai tari0 au straits a0 de rat pe han, incat l-au silit sa le dea sub iscaliturileglmint ca nu va mai merge asupra lor. Dupa aceea de ambe partiles'au tritnis plangeri la Poarta. Oarda cea mare din Bugeac a oferit Portiiun tribut mare ca poata pastrh salaqurile ei in Bugeac.

Domnul Moldovei pornise in ajutorul hanului cu patru mii de oa-meni, dar din pricina zapezilor 0 a frigului nu putuse sosi la vremealuptei i deoarece fusese informat ca se ajunsese la o intelegere se re-trase din camp. Solul i-a trimis o scrisoare dandu-i de veste ca a sositla granita, atnintindu-i vechile obiceiuri ale tratärii marilor soli.

Inainte de plecarea din Sniatyn, comandantii o§tilor i stegarii, inlipsa regimentarilor, &duel onorurile solului in mijlocul unei mariadunari cu multime de popor i focuri de tun, insotira pe sol dupa ¡e-Orea din ora la o jumatate de mill pang dincolo de granita Moldovei.Solul despartindu-se de ei cu dragoste,s'a grabit inceapa calkoria

Turculet sau Constantin Turcul e fratele mai mare, comandant de CernAutipus de poloni. e Turculet cel mic e, fratele lui, luptA deasemenea in r Andurile polone.Pentru ei, cf. Iorga, Documentele Bistritei, II, pp. XXXIIXXXIII.

trecand riul Ceremus la Lujeni, la transeele regelui Albert 1) si s'aindreptat spre Cernguti. La o jumatate de mill de acel oras Turcul,starostele orasului si Abrzeszkul 2) boier, comisar [reprezentant] aldomnului pentru conace cu suità de moldoveni ne-au intimpinat incamp si ne-au insotit in oras pinA la locul de gazdà. In acest oras curge111.11 Prut acoperit cu putinà ghiatà foarte slabä din pricina desghetului,trecere foarte periculoasà. In acest conac merinde au fost foarte putine,deasemenea si furajul. Nu erh nici un motiv serios pentru ash ceva sicateva zeci de oameni se acuzau unul pe altul. VazAnd Turcul mareanepläcere produsl, pe lfinga cI s'a scuzat, spunand CA aceasta nu etreaba lui, a poruncit sà se deschidä gropile lui cu ovlz de furaj (cariinsä nu ajungeau nici pentru jumAtate din cai) si a impArtit continutuldomnilor furieri ai soliei.

19 Februar. Solul pornind din acel conac a strabAtut cinci mile mariprin pAdurea Bucovinei si Troian, drum neintretinut, foarte greu destrabltut pe dealuri si in plduri foarte dese, panA la Seredzki Targsau Seretu, orAsel asezat pe riul cu acelas nume, unde sosi atre searl.

ad glsirAm merinde si furaj nesuficient.20 Februar. La patru mile depArtare sosirAm de vreme la Suceava

dui:4 ce trecuram peste raul cu acelas nume, ce curge sub acest ofäsel.Dar si ad i erh mare slrAcie in ce priveste furajul. Conacul acesta eraasezat in asezAri proaste langl mingstirea armeneasci. 3), indrità de ainostri, pe un deal. Ceva mai jos spre rlsIrit ell asezarea orasului vechi,unde se aril zidurile pustii ale ministirilor impodobite si ale caselormari de piatrà si niinele unui oras odinioara populat. 21 Februar. Dui:4patru mile de drum, acand un inconjur dela dnimul drept, solul asosit la Baia, pe raul cu acelas nume. In apropiere este un rill mai mare,Moldova, care curge de sub dealurile ce se aflA la miazAzi. Inspre miazg-noapte se afll minastiri pustii si o bisericl catolici polonA, zidurilenumai, indicii ale unui oras odinioarl populat. Acum sint abih catevacolibe proaste, noaptea o petrecuam sub cerul liber. 22 Februar.. Duplpatru mile de drum sosidm la Dobrosesti, petrecuram noaptea subcerul liber, sub ninsoare si Ont. 23 Februar. Solul a sosit seara la Krasny-TArg, care pe moldoveneste se numeste Tirgul Frumos, dui:4 ce trecuse

1) loan Albert. E vorba de urmele expeditiei dela x497.1) HAbAsescu Vasile, clucer mare si vornic de Cfimpu-Lung. Cf. Iorga, 1. c., II,

pp. 93 si XXXVII.3) Zamca.

7*


100 P. P. PANAITESCU

a doua oara in cursul calatoriei rfiul Siret. Ad a primit scrisoarea dom-nului Moldovei plina de bunavointa çi dragoste in asteptarea

24 Februar. Miercurea Cenusei, inceputa Cu sfinta slujbä. Toata zivaaceasta a fost consacratä odihnei oamenilor obositi si cailor.

25 Februar. Dupl slujba sfinta, solul a ajuns de vreme la ultimutconac inainte de Iasi la Podul Iloaei pe Bahlui. Am aflat acolo numaichteva colibe si mare lipsa in ce priveste merindele i furajul, iar noapteao petrecuram sub cerul liber in ger. Inca din acel conac solul aratatintentia ca la sosirea lui in Iasi sa fie primit cu mare cinste i cu deo-sebite ceremonii de catre domn. Deaceea a crezut de cuviinta ca maiintai sà afle ce crede hatmanul 1) moldovenesc, intrebändu-1 printeoscrisoare trimisa cu unul din curtenii säi mai de credinta. Hatmanul,desi a primit sa se faca onorurile cuvenite, totus nu a aprobat intro-ducerea unor anume ceremonii cerute. Atunci solul a transcris chtevaextrase din ziarul räposatului voevod de Chelm 2), sol mare la Poarta,si a adaugat ce i s'a parut mai potrivit ca exemple pentru a sustine au-toritatea Poloniei si a trimis dela conac pe Turcul si pe tilmaciulKarowski la Iasi, ca sa trateze asupra acelor puncte i anume : maiintii ca logofatul Moldovei, ceeace inseamna cancelar, sa intämpinepe sol la o min.' bung de Iasi, iar la o jumatate de mila astepte pentrua-i urh bun sosit domnul cu oastea, apoi dupä urare sà porneasca andlocul la dreapta solului, sa se traga focuri de tun si sà sune clopotele,iar and solul va sosi la gazda, domnul sà descalece i sa-1 conducapanä in odaie. Domnul s'a sfatuit si a discutat multa vreme aceste cereri,aducand impotriva numai acest argument: ca ash ceva nu se facusepentru nici un sol si mai ales in privinta acestor trei puncte: ca domnulsà iasä asà de departe din oras, ca sa se traga focuri de tun, si ca domnulsà descalece i sà insoteasca pe sol pink' la gazda, ceeace nu se cuvinenici chiar vizirului. Chiar ceremoniile obisnuite ce se cereau erau maimari deal acelea ce se facusera pentru voevodul de Chelm. Dar solulnu s'a multumit cu aceasta si a trimis a doua oara räspuns domnuluicu aceasta declaratie ci cererile lui nu intrec cele ce se fácusera pentruvoevodul de Chelm, des' el aduce sperante mai mari deck solul pre-cedent, cad voevodul mergeh pentru incheierea unei paci incä indoel-nice, pe and el merge pentru intarirea completa a prieteniei dupa ce

Lupul Bogdan.Ioan Gnifiski; despre cälätoria lui in tail v. mai sus sub No. X.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE

pacea fusese dejh confirmata 1). Daca domnul nu vrei sa-i faca cinstesa-1 conducä pana la gazda, atunci sa-1 ierte cà nu va venì la banchetullui. Deci dupa lungi controverse domnul s'a hotarit s'A faca urmatoareadeclaratie: desl obiceiurile poruncesc altfel, totus din prietenie pentrucastelanul Cracoviei si pentru numele mare al solului va face toatecele cerute. Chiar ar fi tras focuri de tun, dar s'a scuzat ca n'o poateface din cauza prezentii unor aga turcesti, fagaduind ca va da o com-pensatie cu ocazia audientelor.

Acestea discutandu-se din noapte 'Ana la pranz in ziva de 26, ta-bara erh asezatä la mai mult de o mill de Iasi si s'a dat ordinea de mars.Mai intai mergeau sub insigna comandantului de cuartiere carelecurtenilor, ale ofiterilor si prietenilor [solului]. Dupa aceia bagajele sicaretele solului. Dupa care si trasuri mergeh steagul moldovenilor cutobe si inarmati cu läncii numeroase, toti in buna ordine. Dupa un micspatiu urmau caii povodnici [de parada] ai insotitorilor solului inteunsir lung. Indata dupa ei mergeau sapte trambitasi si tobosari cu tram-bitele si tobele de argint, indata in fata domnului conius, in urma CA-ruja veneau sapte cai de parada ai solului imbracati, dintre cari unulerh acoperit cu stofe. Apoi compania husarilor si a cuirasierilor, insfarsit prietenii solului in numar mare formau o cavalcada frumoasa.Dupa dansii urmh insus solul calarind incet la pas pe un cal voinic.Pe langa calul solului mergeau cinci calareti. Cat despre curtea solii,citeva sute de calareti, ea insoteh pe sol asezata in randuri. La urma mer-geau reitarii imbracati in uniforme noui rosu aprins, sub un steag albcu galoane cu crucea rosie a cavaleriei si coifuri de argint, avand simuzica: vreo zece fluere si doi trambitasi cu trambite rotunde. Mer-gand noi in aceasta ordine, abih a pornit solul si l-a intampinat logo-fAtul moldovenesc cu suita numeroasa si cateva zeci de boieri. Au des-calecat la cativa pasi de sol si logofatul i-a urat bun sosit cu supunere,aratand CA toti se bucura de aceasta fericita sosire. Apoi incalecanda mers pe langl aripa stanga a curtii. Dupa cateva stadii a sosit si Ibraimaga, comisarul vizirului, care asteptase Ora atunci la Iasi venirea so-lului si impreuna cu suita lui arath multa multumire pentru sosireacu noroc a solului. Exprimand aceasta in cateva cuvinte, a luat loe incavalcada si mai apoi a insotit si el pe sol 'Ana la gazda. La mai mtilt

1) Scopul soliei erà regularea obligatiilor decurgand din incheierea plcii delaCarlovitz (1699).


de o jumatate de mila de oras se aflà domnul si Turcul ne-a dat deveste a ne asteapta de mult si chiar porneste mai departe din loculunde asteapta, ca sa intampine pe sol. N'am mers multa vreme si amintalnit pe domn, maria sa Antioh Constantin Cantemir cu hatmanulsat!, Bogdan Lupul si cu o multime de osteni sub §aptesprezece stea-guri si doua tuiuri. Tar and cele doul osti ajunsera una in fata alteiaau inceput A cante muzicele militare. Intre aceea domnul grabindpasul a dat mana dreapta solului ca semn de bun venit inca inainteca solul sa-si scoata palaria [calpac] cu stanga si a ponmcit talmaciuluisau sa arate prin cuvinte de prietenie urarea de bun sosit. Fara nici oezitare s'a asezat la stanga solului, dandu-i locul la dreapta. Apoi aumers impreunä discutand diverse lucruri, iar oamenii lui de sub stea-guri au mers pe linga steagul o§tenilor moldoveni ai soliei si hatmanulcu restul suitei erà la stanga aproape de ai nostri. Unul dintre steagu-rile domnesti cu insigna, cavalerie frumoasä §i bine ordonata cu o mu-zia de ieniceri s'a amestecat cu curtea noastra. In cursul mersuluiienicerii steteau de ambele pärti ale oastei, iar comandantii si boieriimergeau dela sol Ora la steagurile moldovenesti ale soliei inteun sirneintrerupt care incingeà sirurile noastre. Pe langa caii solului §i aiprietenilor lui mergeau patru paji imbräcati frumos cu hangeare le-gate cu lantisoare de brau. La stanga duceau patru cai de parada dom-nesti, doi acoperiti cu stofe si cu sea auritä iar alti doi mai inainte Cusarile late. Dar la intrarea in oras s'a produs o controversa pentruprecadere intre coniusi si paji si s'au plans fiecare atat solului cat sidomnului, deci domnul a poruncit sa se retraga caii lui de paradä. Toataaceh parte a drumului a tinut patru ceasuri in ordinea cuvenita panala resedinta pregatita pentru sol. Intrand in oras trageau mereu focuriCu pustile de mina si se trageau toate clopotele. Solul a fost condusprin tot orasul 'Ana la resedinta sa, unde domnul descalecand l-a rugatsa-1 urmeze pana la odaie si mergand inaintea lui l-a condus de manäpe sari. Ajungand in odaie -i-a urat sa se odihneasca bine dupa atatadrum si dupa o scurta convorbire §i-a luat ramas bun.

Solul l-a insotit pana jos pe san, desi indata in a doua odaie domnulil rugase sa se intoara inapoi.

27 Februar. Domnul a dat de veste a a doua zi unnà sa aiba loc pentrusol un banchet solemn. Deci pentru ca nimic in ceremonial sa nu atingaautoritatea soliei, solul a trimis pe Turcul si pe talmaciul KarowskiO. trateze asupra felului cum solul va fi primit de domn. Ei au adus


raspunsul lui, cum el nu vrea sa dea locul la dreapta la masa soluluisi fagadueste numai ca va iesi in intampinarea solului in a doua ca-mera. Au urmat pana a doua zi o multime de discutii asupra acestuilucru. Domnul a admis intai sä iasà in a treia odaie, apoi si in ultimaodaie, in sfarsit in susul sa'rilor, spun and ca aceasta nu se cuvine dupavechile obiceiuri. In sfarsit and se apropià vremea banchetului, soluln'a vrut sa primeasa sä vie pina ce nu va avei siguranta unei primiridemne de dansul din partea domnului. Domnul in aceasti ocazie s'aaparat cu multe vorbe, spunand ca nu se coborise niciodata la atateapolitete, dar dupa alte discutii a cedat la cererile solului si i-a dat deveste de aceasta, fagaduind c5.-I va intampini jos la ultimele trepte.

28 Februar. Mai intai logofátul moldovean a invitat pe sol la banchetIn numele domnului, apoi la ceasurile doulsprezece au mai venit cativaboieri rugandu-1 sà vie, caci timpul banchetului a venit. Indatä dupadansii au adus calul domnesc pentru sol. Alaturi mergeau ienicerii siceausii fnimos imbracati.

Boierii pomeniti au condus pe sol la calul ce-i fusese pregatit si /-auinsotit pana la castel. 0 cavalcada numeroasa si frumos impodobitaprecedà pe sol, pe de laturi mergeau ienicerii si in urma solului veneicurtea si o careta in care sedeau preotii capelani iezuiti. Sosind la castelsolul a intalnit pe domn, care-1 astepti la scara. Scoborind pana laultima treaptä, a urat cu supunere bun sosit solului si l-a poftit cudansul in camera. In a doua camera astepti fratele domnului, Dimi-trascu 1), care a urat bun sosit solului, arätand ca este fericit sa vadapersoana lui, caci de mult auzise de marele sit' nume. /ntrand apoiIn a patra odaie s'au asezat pe un jilt acoperit cu perne, la dreapta solul,la stanga domnul. Fratele domnului stand langa sol a inceput diversediscutii cu prietenii solului asupra datoriilor prieteniei. Dupa multedovezi de prietenie solul si domnul au trecut la audienta publica sidupa un scurt discurs solul a expus domnului interesele private alepärintilor franciscani locali, anume: libera exercitare a religiei, ina-poierea cladirilor si satelor lor cele vechi, liberarea lor de anume bi-ruri, si in sfarsit Cu privire la episcopatul de Baal', sau al Moldovei.Domnul a aratat multa bunavointa, spun and ca primeste toate cererile,flgaduind ca le va inapoià veniturile si va conferí franciscanilor vechileimunitati pentru libera exercitare a religiei lor. Dupl aceea to s'au

1) Dimitrie Cantemir.

retras din odaie, rämanand in conferinta numai solul cu secretarulsi domnul. Conferinta lor a tinut aproape o jumatate de ceas. Apois'au dat rachiuri, dulceturi si zaharicale tuturor celor cari veniserl cusolul, atat prietenilor cat si curtenilor.

Dupl puting vreme spätarul [miecznik] 1), ceasnicul [podczaszy] 2) sistolnicul moldovenesc 3) au venit imbracati in caftane sau odajdii (im-bracaminte obisnuita la ei si la turci) si impreunä cu maresalii 4 ) aupoftit la mask* adunarea, inchinandu-se mai intai domnului si saru-tandu-i mana. In camera unde era pregAtita masa se aflau douà scaunemai ridicate pe trepte si un al treilea in partea stangI. Solul invitatde donut s'a asezat pe cel dintaiu scaun la dreapta, iar domnul a sezutla stanga langl sol. Al treilea scaun a fost dat fratelui domnului. Inpartea dreapta a mesei sedeau secretarul soliei, prietenii solului, pa-rintii iezuiti, apoi alti dintre prieteni si curtea. Pe partea sta.ngl dupafratele domnului, lasandu-se loc liber ca pentru o persoana, sedeà uncalugar shismatic anume Cacavelo 5) si boierii moldoveni. La ince-putul banchetului s'a tras cu tunul si s'a varsat vin in acelas timp so-lului si domnului, caci domnul effuse sà aiba primul loe in aceasta.Ca la douà ceasuri dupa inceperea banchetului, domnul a Milt in sa-natatea märiei sale regelui Poloniei, August al doilea, urandu-i norocIn cele dorite si domnie intru multi ani. Atunci au tras cu tunul si ie-nicerii au tras focuri de pusca. Dupa aceea solul a baut in sanatateadomnului si acesta in sanatatea solului. Dupä ce s'a tras din nou cutunurile si pustile, boierii au arätat si ei veneratia lor. Dupal termi-narea banchetului, care a tinut cateva ceasuri, domnul a poftit cu multabucurie pe sol in odaie, unde s'au asezat iar pe jilt in aceeas ordine camai inainte, si au urmat convorbiri prietenesti. Dupa aceea s'au adusape parfumate pentru spälat si s'a ars tamaie.

Dupa ce timp de un ceas aproape domnul (Muse dovezi de poli-teta si aratase vadit multumirea lui pentru prezenta solului, se aproiSiasi vremea plearii solului si acesta luindu-si ramas bun a vrut sa plece.Dar domnul ca sa dea si mai mare dovadI de politeta I-a rugat sa maistea. In cele din urma 1-a insotit pang la careta si si-a luat ramas bun

1). Spiitar erit atunci Mihai Racovità, mai tArziu domn.2) Ceasnic = paharnic, loan Buhus.') Stolnicul Ilie Tifescu.4) Postelnicei.6) Ieremia Cacavela, medic si filozof, profesorul lui Dimitrie Cantemir.

X cl4 P. P. PANAITESCU

aLATORI POLONI IN TARILE ROIVIANE 105

# humanissime*. Insotit de o numeroasa cavalcada, muzici, trambitesi facle aprinse, solul a fost condus Ora la gazda lui de oamenii decurte ai domnului.

2. Mart. Pregatirile de drum si fixarea conacurilor urmatoare au luatmultä. vreme. Solul a poruncit ca sä se dea daruri indestulatoare tuturorcurtenilor domnului.

2 Mart. Solul a trimis domnului daruri prin Sigismund Dq.bro wskipisarul cetatii Kalisz, si # chehaia * (adicl maresal) al curtii si anumeun vas (aiguillere) mare de argint aurit,iar doamnei o caseta de chih-limbar admirabil lucrata, si in interior tot de chihlimbar. Iar frateluidomnului i-a däruit o pereche de pistoale si o pusca foarte frumos lu-crata la Paris. Acestia le-au primit cu multä bucurie si recunostinta,däruind si pe chehaia.

Tocmai and solul eri gata de plecare, a sosit la gazda hatmanulMoldovei, al-Rand ca domnul ca o dovada de cinste ce vrei sa-i faca,il va insoti in acelas chip ca la sosire, iesind cu dansul afaradin oras.

Cand s'a trambitat de plecare, solul a pästrat aceeas ordine de marsca la sosire si trecand prin oras l-a intampinat domnul cu fratele sau,hatmanul, ostenii sub steaguri si tuiuri si cu toatà pompa militara.Dui:4 ce s'au apropiat unii de altii si-au dat mana Cu dragoste si s'auintampinat cu bucurie, domnul s'a asezat la stanga si cu aceeas ordinesi stralucire ca la sosire au iesit din oras. Fratele domnului a aratatsolului cu multe cuvinte dragostea si prietenia lui; merga and pelangi sol, and in cavalcacla cu prietenii solului, cari erau inainte. Lao jumätate de mill de oras, la raurile Bahlui si Nicolina, cari erau aco-perite cu ghiatä desi sant mlastinoase, domnul cu toti oamenii sal ca-lari si pedestri si-a luat ramas bun dela sol cu multä dragoste, dandu-imina, ridicand de cateva ori palária si imbratisindu-1, pe cind stea-gurile de osteni de amandouI partile dädeau onorurile.

Dupä ce a aratat aceeasi politeta si prietenilor si suitei solului, s'aintors in oras. Fratele domnului cu nu mai putina efuziune si dragostea exprimat urarile sale solului si prietenilor, despärtindu-se cu prie-tenie. Domnul facuse solului atatea onoruri, incit nici n'ar fi pututda mai multe dovezi de politeta.

Aceeas bunavointa au dovedit si ministrii si capeteniile calärimii,cari gramadindu-se in fata solului au urat cu vorbe si semne calltoriefericita si intoarcere de asemenea.

xo6 P. P. PANAlTESCU

Dupi o insotire ash de s6lemni, solul s'a gribit si urmeze drumulmai departe. Dar graba a fost impiedicati de anume nepliceri; abihiesiti din Burztyn [ ?] furim nevoiti sä trecem mereu peste dealuri,cari urmau unul dupi altul in sir neintrerupt. Deaceea ajunserim foartetirziu, dupi un drum de mai bine de patru mile, la conacul dela Scan-teia, care se afli pe riul Rebricea. Acolo aflarim numai o biserici dezid pustie i trei bordeie sipate in pimint, ash cà noaptea o petre-curam foarte neplicut din pricina gerului.

3 Mart. Dupi cinci mile mari ajunserim la conac, in oriselul pustiuVaslui pe riul Birlad, pe care-1 trecurim de doui ori, odati la jumi-tate drum, a doua oarä sub oras, unde sosirim seara. Acest orisel esteformat numai de ruine si de resturile zidurilor resedintei de odinioaria domnilor Moldovei. Numele si-1 ja dela riul Vaslui care curgeoras la risirit.

4 Mart. Solul a pornit din conacul care erh asezat chiar pe locul undese unesc cele .doui riuri ce udi Vasluiul, Birladul i Vaslui, acoperitecu ghiati subtire, ce nu puteh sustine greutiti mari. A pornit spre orasulmai mare Birlad, dar din cauza drumului lung Si greu, nu a ajuns acolodecit seara. Raul Birlad trece prin acel ora i ajungind in mahalalelelui are o albie mult mai largi, cäci mergind dela Vaslui spreprimeste pe dreapta riurile Lipovit (la o jumitate mill de Vaslui),Docolina (la doui mile), Bogdana (la o jumitate mill de Birlad), iarpe stinga, in apropiere de Bfirlad (unele chiar la o jumitate de mili)primeste Budziakul, Crasna, Idriciul [Idrycz] i Ilanul. In acest conacgerul a fäcut mult riu cailor cari stäteau noaptea sub cerul liber.rari fericire am avut ad, dind de o bisericuti catolia in afar% de oras,Cu acoperisul tirinesc, pe care o are in griji un franciscan din Galati,oras pe malul Dunärii..

5 Mart. Am ascultat acolo liturghia i apoi solul a pornit spre conaculdela Puteni. Drumul a fost foarte obositor, fiind prea lung si pe dea-luri cu piduri dese, aerul inghetat i vintul ne-au pricinuit cele maimari nepliceri, astfel cä sosirim aba la ceasul unu noaptea. Acololipseau i odáile i merindele çi furajul, i atit oamenii cat i caii ausuferit din pricina vremii rele. Neavind odihni am preferat si nebim si ajungem la conacul mai apropiat la Piscu.

6 Mart. Am sosit de vreme la Piscu si deodatä solul a luat hotirireasi se gribeasci imediat si ajungi la Dunire. Dar deoarece carele aufost asezate altfel pentru drum, am astep:at pini a doua zi.


7 Mart. Solul a pornit in graba spre Galati. La Piscu trecurlm dinnou peste raul pomenit Barlad.,,Acest rau se varsa in Siret la erba-nesti. Curgand de ad i [din Piscu] catva timp pe camp se desface inbrate. Dincolo de Siret din spre apus vine 11111 Milcov din munti delaOdobesti, dupà care sat, acest parau se depärteaza si la Focsani, orasmuntenesc, desparte Moldova de Muntenia si mai departe, intrandmai adanc in Muntenia, desparte cele douà OH pana la Dunare. Depe dealurile de langa Galati se arata In vale o priveliste in care se potdeosebi raurile pomenite: Barladul, Siretul s'i Milcovul, cari se varsaIn Dunlre linga Galati prin guri deosebite[?]. La intrarea in oras ceidoi parcllabi (aclical administratori sau podstarosti) au intampinat cudoua steaguri de ieniceri pe sol si l-au condus pana la gazda. Din cauzanecontenitului desghet si pentru ca trecerea Dunarii O. se faca in im-prejurari sigure, Inca de cu seara s'a anuntat cu trambite el va avehloc a doua zi.

8 Mart. Dupa liturghia ce se flea in biserica franciscanilor, solul afost insotit de un boier care venise cu el dela Iasi in calitate de comisar,precum si de parcalabi cu ieniceri si steagurile 'Ana peste Dunare pemalul celalt la o jumatate de mi.% de uncle si-au luat ramas bun cusupunere si urari generale. lar boierul comisar ne-a insotit pand laconacul urmator. Trecerea Dunarii n'a fost fall primejdie, caci apeleerau revarsate si dupa trei zile de desghet ghiata se facuse subtire, totuso trecuram cu bine. Cand merseseram deja o milä dealungul Dunariipe malul celalt, avand in fata Braila, oras muntenesc, am avut dovadaca teama noastra nu fusese fail temei, cad Dunlrea era acoperita degheturi plutitoare si aproape nu mai era ghiatä stabila decal foartesubtire.

La patru mile de Galati sosiram la Macin [Metsin] primul oras tur-cesc pe malul Dunarii. La o jumätate de mill de sat ne-a intampinatIn drum Mahmet-aga trimis de seraschier la conac in calitate de co-misar. Dupa ce a aratat in numele sefului slu bucuria pentru sosireasolului in aceasta tara, l-a condus Ora la gazda cu caieva zeci de cä-lareti turci. Din acest conac solul a trimis la seraschier pe Dobroso-lovski cu o scrisoare, dandu-i de veste de sosirea lui si pentru a-si asi-gura mai departe sprijinul lui, i-a trimis ca dar o pereche de pistoalesi o pusca foarte frumos lucratl la Paris.

9 Mart. Pornind dela Macin in drum pe campie o mare multimede tarani moldoveni au intampinat pe sol cu daruri, deasemenea si

a o8 P. P. PANAITESCU

turcii calari ne-au insotit in drum. Opt ceasuri am mers 0111 la co-nacul Thaga-Kioy [Daia-Kioj] arzat pe malul Dunarii. La o jumatatemill de acel sat ne-au intampinat aga turce0i trimi0 de seraschier cucateva zeci de turci pentru a insoti pe sol. Deasemenea moldoveniide rit grecesc cu calugarii lor au ie0t din sat in intampinarea soluluiCu multe daruri, cerand sa-i sarute mina dreapta. Ei weptau de mult,de0 vremea era foarte rea.

La acest conac solul a0epta calul pe care seraschierul, ce nu tiainca de darurile trimise de acesta, il trimisese cu haturi 0 §ea0 o sabie pentru calatorie dupa moda turceasca. Acestea s'au adusa doua zi...

12 Mart, in conac la Baltage0i...15 Mart. Un drum lung pana la conacul Ghiverli, unde nu gasiram

nici un lucru pentru odilma. Satul e o aFzare bogatä, dar cu oameninefericiti, cad in afarl de putini turci, locuitorii sant de-ai no0ri,poloni, luati prizonieri de turci, precum 0 o multime de creqtini greci.Unii sub mari greutati 0 apasari ale paganilor, inca 10 pastreaza cre-dinta, iar o alta parte mai mare, au adoptat spre durerea sufletelor cre-dincioase greFlile bisurmanilor.

[A doua zi sosesc la Bazargic].Intoarcerea. La 30 .August. Am strabatut patru mile mari 0 apoi

trecuram Dunärea la Galati, dar avuram nenorocul ca fluviul, care eralini0it sub ochii no0ri, a fost deodata agitat de un val puternic, tocmaiIn clipa and noi treceam peste dansul, dar din fericire trecerea se fad'totti cu bine. Mai fericiti au fost insa prizonierii [poloni liberati] 0cativa din suitä cari trecuserä rail nici o teama Cu o zi Inainte. Cindsolul a debarcat a fost salutat cu salve de tun din coräbii 0 parcalabulcu ienicerii lui 0 cu muzica il a0eptau in port 0 l-au condus prin oralpana la gazdä. Acolo aflaram ca prizonierii pe cari solul ii trimisesepe ghimii, au fost purtati de vanturi cateva saptamani pe Marea Neagraimpotriva weptarilor. La 31 August ramaseseram tot acolo pentruodihnl.

i Septemvrie. Dupà ase mile mari avuram conac in oräselul Piscu,unde se intoarse 0 Dobrosolowski, ce fusese trimis la seraschier. Acestatrimisese 0 scrisoarea ce o primise dela Caraman pava ca sa nu ingaduieconform firmanului vizirului Ibraim predarea prizonierului Taban.Aceasta producand o intarziere in schimbul de prizonieri enumaratiIn tratat, seraschierul fagaduia a se va sili cu once mijloace A. fie predat

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE iog.

acesta, dar nu poate sa uzeze de autoritatea sa impotriva unui pasa egalIn grad cu dinsul. 2 Septemvrie. Deasemenea merseram sase mile sisaturam in conac la Puteni, de unde s'au trimis noui instructiuni inchestia acelui prizonier. 3 Septemvrie. Dui:4 sapte mile sosiram in ora-selul Birlad. Din acest conac s'a trimis scrisoare domnului dindu-ide veste de apropierea soliei si de sosirea noastra peste putin in Iasi4 Septemvrie. Plecind din Barlad la miezul noptii, din cauza drumurilorstricate de ploi, acei cari s'au grabit sosirl la Vaslui abih la prinz iaraltii si o parte a taberii aba a doua zi. Din pricina unei astfel de vremirele a doua zi 5 Septemvrie ne-am odihnit. La 6 Septemvrie insa, inaintede rasaritul soarelui am pornit pe o ploaie care nu mai inceth. Dupasase mile sosiram la conacul pustiu dela Scinteia, unde nu avuramnici un acoperis ca si ne aparäin de vremea rea, pina ce s'a linistit catreseara. Ad primind vesti sigure cum chi domnul ne va prim' cu aceeaspolitea ca si prima owl, si cu aceleasi ceremonii, solul a pornit delaScinteia la 7 Septemvrie. i ad drumul erh greu, cä'ci am strabätutpatru mile pe dealuri si cadeh o ploaie deasa care ne impiedich sa negrabim. La mai bine de o jumatate de mill de Iasi ne-am oprit ca laun ceas, in care timp si tabara care erh intarziaa ne-a ajuns si s'a fäcutasezarea in ordine. Cum dupa un ceas ploaia mai incetase putin,solul a pornit spre Iasi in ordine de defilare. Nu departe de acel locne-a iesit inainte domnul cu osteni sub steaguri, urindu-ne bun sositcu dragoste si asezindu-se la stinga solului. Impreuna cu suita si insunetul muzicilor militare au intrat amindoi in oras si domnul l-acondus pe sol la gazda, insotindu-1 pink' in ultima odaie. Toate cere-moniile si imprejurarile pe cari le-am mentionat la sosirea dintii asolului s'au urmat si acum punctual. 8 Septemvrie fiind särbatoareaNasterii Prea Sfintei Fecioare ne-am odihnit, deasemenea si a douazi, 9 Septemvrie, caci expedierea corespondentii la Stambul a luatmula vreme, trimitindu-se si scrisoare lui Mavrocordat 1). Dar pede alta parte, ziva aceasta fu ca o amintire neagra, cad soarta a rapitprea de vreme din viaa pe tovarasul nostru Szemet. Deci si zivaurmatoare zo Septemvrie am fost nevoit sa mai aminam plecarea dincauza acestei necesitati lugubre, facind si vizia domnului pentru a neluà ramas bun. La zz Septemvrie disdedimineata, dupl ce s'au facutcele de cuviinta, am dus corpul prin tot orasul in mod solenm cu toaa.

1) Alexandru Mavrocordat, marele dragoman al Portii.

IZO P. P. PANAITESCU

curtea 0 gazda [soliei] pana la biserica cuvio§ilor parinti franciscani,unde a urmat slujba funebra 0 ingroparea, trigindu-se focuri dupaobiceiul ostarsc 0 in scurt i s'au dat toate onorurile funebre. La in-toarcerea dela inmormantare, and ne pregateam de plecare s'a adusca dar din partea domnului Moldovei, un cal fled §ea, de o valoare maimica cleat ne a§teptam dupä darurile ce-i fusesera date de noi. Peand noi pornisem deja., domnul ne-a iesit inainte in ora§ dela castelCu toatä curtea 0 ostenii 0 iara§ Cu aceea§ politeta ne-a insotit in-camp. In aceea§ zi, dupa trei mile mari de drum, sosiram la conaculpustiu dela Podul Iloaiei. 12 Septemvrie. Dupa trei mile mari moldo-vene§ti avuram conac la Targul Frumos [Torg-Formos]. 13 Septemvrie.Dela Targul Frumos am mers patru mile pana la Pa§cani 0 am statpe malul Siretului, care era revIrsat. In acea zi au trecut numai oa-menii dincolo, iar carele au aqteptat pana a doua zi, trecand pe plute;caii toti au trecut innot. Lucrurile mai necesare fiind trecute dincolo,catre seara solul a mai mers patru mile Ora la conacul Dobrose§tipe apa Moldovei. 14 Septemvrie. Am a§teptat in acela§ conac tab'A'raintarziata, deci a trebuit sa ne odihnim. 15 Septemvrie. Conac in camplanga Baia, dupa §apte mile de drum. z6 Septemvrie. Conac la Su-ceava, acolo am luat masa in camp intre oraq 0 o minastire, dui:4ce trecusem in vad raul Suceava, acolo am. stat 0 noaptea. 17 Sep-temvrie. La pranz sosiram la Targul Siretului 0 poposind putin, amtrecut apa Siretului, foarte multumiti ca trecerea acestui rau nu ne-amai intarziat 0 de asta data ca la Pa§cani, caci ad i puturam avei unArad foarte putin adanc. 18 Septemvrie. Dupa ce strabaturam padureaBucovinei sosiram la pranz in conac la Cernauti pe Prut, tabara atrecut pe plute, iar caii toti in vad. 19 Septemvrie. Pornind dis de di-mineata sosiram aproape de pranz la Sniatyn... Granita Moldovei, pe-care o atinseram cu bucurie se afla la un sfert de mill de Sniatyn,formata de paraul foarte mic Colacin.

Relatia a treia

18 Februar. Pan Turcul luind o lista a oamenilor ci a cailor a trirnis-oatat acelor cari au grija conacelor cat ci domnului. Am trirnis 0 pecativa din suita mea la domn dandu-i de veste ca m'A aflu la granita0 ca nu ma indoesc cI voiu gäsi toate pregatite, precum 0 cinstea cese datore§te unui sol mare inci din vechime. Deci, precum hotarisem,

CALATORI POLONI IN MILE ROMANE fix

am pornit de dimineati, dupa ce luasem blagoslovenie la parintii do-minicani. Am mers 'Ana la primul conac moldovenesc la Cerauti,unde am fost intampinat in drum de comisarii domnului, Abarscul§i Turcul cel anat., cari descalecand mi-au urat bun sosit in tara lorIn numele domnului cu supunere §i au aratat ea slut comisan i insar-cinati cu grija celor necesare pentru mine, fagaduind Ca vor aveh zelIn toate. Totus nu mi-a fost ingkluit O. ma bucur multa vreme Cu astfelde nadejde, cad dupa ce am trecut Prutul langa Cernauti, intrand inora § am aflat adevarul vechei zicatori: Quod videatur adest, quod co-modatur abest.

Locul era extraordinar de frumos, dar merindele §i furajul lipseau,a§a a abià daca au avut caii fan, iar oamenii n'au avut nici paine §itralau numai cu apa. Nici chiar prezenta starostelui Turcul nu a fostde nici un folos, caci sub pretext ca tara e ruinata, se daduse ordin sanu se villa nimic, del s'a dovedit din cele ce s'au descoperit ca erabel§ug de toate. Se vede ca voiau sa ne obi§nuiasca dela inceput cu olipsa din ce in ce mai rea, caci pink' la Ia§i am dus-o a§a de rau incatau inceput a se ivi §i boli intre servitori.

Ar fi multe de scris asupra celor ce se petrec in aceasta tara, dar ceipentru cari scriu [polonii] fad bine cum din pricina apasarilor, unuldupi altul locuitorii isbutesc sa fuga in Polonia sau trebuie slmoara de foame. Ma tem foarte mult ca atunci and mä voiu intoarcecu totii vor fi pierit, li daca aceasta tall va ramane pustie, fereascaDumnezeu, se vor intinde ad, spre mare primejdie a tArilor noastre,hoardele tatarilor nohai §i bucegeni, cum au inceput s'o §i faca. Pentruca sa impiedic acest lucru, voiu starui din toate puterile, intemeiat petratate.

Al doilea conac dupa. Cernauti a fost la Targul Siretului, unde tre-curam §i raul Siret. Al trei/ea la Suceava, unde trecuram raul cu acela§nume, al patrulea WTI Baia in camp. Al cincilea iarä§ in camp la Dobro-se§ti nu departe de riul Moldova. Pinl ad nu s'a intimplat nimic deo-sebit, afar% de foame 9i. ger mare. Al saselea la ß Formozie » pe Bahlui;inainte de a ajunge acolo, trecuram a doua oara Siretul. Ad posta mi-aadus o ciudatà scrisoare a mIriei sale regelui 1), prin care ma rugisa schimb cateva puncte ale instructiunilor mele in favoarea Moscovei,nu fara prejudiciul nostru.

1) August II, rege al Poloniei (1697-1704, 1709-1733).


Am raspuns Cu respectul cuvenit ca nu sta in puterea mea sa modificinstructiunile primite i voiu astepti o hotarire a senatului, care singurdupl legile noastre poate decide in aceasta chestie 1). In schimb avuio scrisoare si dela cardinalul primat al regatului, care dimpotriva maintarea in mentinerea punctelor instructiunilor, ca fiind necesare pen-tru a impiedica un rasboiu al nostru cu Moscova, deoarece prietenianoastra cu ei in imprejurarile de acum ridica banueli impotriva repu-blicei. Am rämas pe loc in acei zi pentru corespondenta i pentruodihna oamenilor si a cailor obositi i infometati. A doua zi 27 Februarajunseram la al saptelea conac la Podul Iloaiei, acolo a sosit omul meutrimis la domn, aducand o scrisoare dela acesta plink' de politetafägaduind toate cele necesare cu bunavointa. Deci am trimis din noucomisar la Iasi, caci fusesem prevenit din vreme de felul cum vrei sàmà primeasca domnul. Am citit in scrisorile trimise de hatman luiTurcul i lui Karowski talmaciul meu, cá domnul, del nu e silit s'ofaca, totus in cinstea mea va iesi din oras un sfert de mill, ma' va con-duce pana la poarta gazdei mele i apoi se va intoarce la dänsul calare.Deci am trimis la dansul pe Turcul si pe Karowski aratänd el as fidorit sa salut pe domn, dar daca-mi refuza datoriile ce le are fatä deun sol mare, nici eu nu voiu merge la dinsul. Ca dovada a obiceiurilorde primire ale solilor mari, i-am trimis extrase din ziarul ultimuluisol, voevodul de Chelm, adaugand i alte cateva onoruri ca sà rämliepe viitor spre cinstirea tot mai mare a republicei. Mai intai, ca logo-fa'tul sa ma intämpine la o mill de oras, iar domnul la o jumatate de

sa-mi dea mie locul la dreapta, la gazda mea sa descalecema conduca 'Ana. in odaie, sa se sune clopotele in biserici i sl se tragafocuri de tun. El a raspuns cu martori cari fusesera prezenti la vremeaintrarii in oras a voevodului de Chelm, sol mare, el domnul a iesitabià in fata orasului, dar n'a descalecat, conducand pe sol numai lacorturi, a recunoscut a se sunasera clopotele si a fagaduit, ca se vaface la fel, ca nu va ieì numai in fata orasului, ci ma' va intämpini laun sfert de mila afara. In sarsit a primit sa iasä si la o jumatate de milkde oras, indicand un loc in apropiere, peste care niciodata domnii nutrecusera. Pentru locul la dreapta a discutat foarte multä vreme. Boieriiau marturisit chiar sub juramant ca nu i se daduse raposatului sol.

Conflictul intre sol §i rege se explia prin aceea a Rafael Leszczyilski erit §efulopozitiei i ostil politicei rusofile a regelui.


lar and a fost vorba sä ma insoteasca acasI panà in camera, nicin'a mai vrut sä auda ceva. Ash incat Turcul i Karowski au plecat,declarand domnului din partea mea el nu voiu merge la dansul.

Cand a vazut o astfel de declaratie hotärita i definitiva, a cedatpentru locul la dreapta i pentru insotirea pana in camera, nu fára du-rere. Cat priveste tunurile, a spus ca n'ar fi refuzat clack' nu era un agaIn oras, si pentruca Iasul nefiind o cetate, niciodata nu s'a facut ashceva, 'Msä la banchet a fägaduit ca nu va economisì praful de puscaatunci and se va beh in cinstea Märiei sale Regelui.

Am asteptat raspunsul in camp la doul mile de ora i vä'zind caam obtinut tot ce cerusem, am renuntat la loviturile de tun. Deci ampornit n ziva de 26, asezand in ariergardl numai pe raiteri. Carele toateerau inainte, dupa ele steagul moldovenilor cu tobe i lancii, in numärde o suta doubeci de calareti, apoi caii de parada ai suitei i ai prie-tenilor, apoi tobele de argint i apte trambitasi, dupl care coniusiicaii mei de parada, acoperiti cu stoa. Urmh chehaia curtii mele, Dq-browski pisar de Kalisz, si dupä dansul cuirasierii i husarii flea ar-murk apoi prietenii, secretarul i eu. Lasand ceva spatiu in urma meaurmau cate doisprezece oameni de cask' de fiecare parte. Oastea se ter-minh cu 6o de raiteri i chteva zeci de fluere. Abih pornisem din acelloc si fui inthmpinat de logoat cu boierii, cari, desalecand, mi-auurat cu bucurie bun sosit in numele domnului. Am urmat mai departepang ce s'a ivit aga cu doi ceau0, atitAnd bucuria ce are pentru sosireamea si nerabdarea cu care ma astepth.

Aba mai facuram un sfert de milk' si s'a arätat insus domnul cu sapte-sprezece steaguri de osteni, dar in numar mic i cu muzica turceasa,clreia i-a raspuns i muzica noastra. Apropiindu-se, am asteptat panga venit si a dat el intai maim dreapta in semn de bun sosit i apoi si-ascos palaria cu stanga i eu deasemenea dupa aceea mi-am scos palaria.Cu un scurt compliment, domnul mi-a urat ca prezenta mea sa fie cunoroc i sa aducä prietenie intre principatul sau i republica.

Am raspuns, urand pace sigurl i prietenie mai tare intre noi. Atuncisi-a intors calul si mi-a dat locul la dreapta i ash merseram ca la patruceasuri impreuna, iar steagurile lui i boierii au mers pe de laturi. Co-niusul lui a vrut sa aseze caii lui de parada dupa ai mei, dar and co-niusul meu n'a vrut sa-1 lase si s'a plans domnului, acesta a poruncitsa-i duel pe de laturi. Toata conversatia a fost asupra tarii lor ruinateçi despre speranta unei prietenii mai stranse cu noi. Am cenit vesti

8 P. P. Panaitescu, Cgatori poloni In Tarile Routine.

dela Stambul, dar domnul mi-a spus a nu stie mai multe despre im-pärat, numai atat stia cà solului moscovit de cand a sosit i s'a fixato singurl zi pe saptImana pentru convorbiri, Sambata, de unde con-chide ca nu se va trata ceva decisiv pana nu se vor aduna toti solii. Candajunseram la gazda, domnul a descllecat, cum fusese vorba, i luan-du-ma de maul m'a condus pe scari pana in odaie. Acolo m'a rugatsà poruncesc ca in casa mea si stand numai putin a spus ca nu vreasa ma tulbure mai mult dupa atata drum. L-am insotit, desi m'a rugatsà raman, i aceasta intentionat, pentru ca la primirea mea la dansulsa nu se produca noi greutati.

Sambata ne-am odihnit de oboselile drumului. Dumineca, 28 Fe-bruar, zi destinata banchetului. Nu am fagiduit ca voiu yen', ci am cre-zut de cuviintä sa trimit Intai din nou pe Turcul si pe Karowski, in-treband in ce fel voiu fi primit, cerand ca domnul sa mà astepte lascara cand voiu sosi i sa coboare scara pana jos and voiu descaleci.Domnul nu a primit, spunand cà deja impotriva obiceiului ma inso-tise in eras si la gazda, afirmand cà niciodata nu a mai fost tratat unsol in as5. fel. Vroia sa mà intampine numai in ultima odaie, dar deoarece in cateva randuri trimisii mei s'au inters cu hotarire si refuzandbanchetul, treptat, a primit toate punctele ceremonialului i in sfarsita acceptat chiar sà scoboare scarile pana in curte, and a vazut cà numá misc din hotärirea mea de a cere cele datorite autoritatii republiceiIn persoana mea. Trecuse chiar ora pranzului pana and a dat ultimahotarire pentru toate cererile. Apoi a trimis indata pe logofat cu doiboieri, sa ma' pofteasca la banchet. Dupa aceea, peste un ceas sau unceas i jumatate a trimis si un cal iaras cu boieri, cari sà ma pofteascacu pedestrime, suita, muzica turceasca cu cei mai buni trambitasi turci.Am mers i eu cu suita mea, si cum am intrat pe poarta castelului amzArit pe domn asteptandu-ma in susul scariler, i cand m'arn apropiats'a coborit. Mid am descalecat mi-a multumit a am venit si m'a ru-gat sa mä urc sus. Cand insfarsit am ajuns in ultima odaie ne-am asezatpe un jilt, dandu-mi locul la dreapta. Am uitat sä" amintesc mai sus atot atatea greutati facuse pentru aceasta ca i pentru coborirea in in-tampinarea mea. S'au dat apoi bäuturi, rachiuri i dulceturi, i in timpce se aseza masa, am tratat in termeni generali despre libera exercitarea religiei noastre, coborindu-ma si la amanunte asupra prerogativelorepiscopatului de Back' dupa drepturile i privilegiile sale vechi, n'amuitat sa pomenesc i punctele ce mi s'au dat privitoare la franciscani


CALATORI POLONI IN TARILE ROMAINE 1 z 5

§i la iezuiti. Spre marea mea multumire domnul a rAspuns cA nu in-telege cum pArintii ace§tia ar avei s'A se plingl de dAnsul §i a dacA enevoie de ceva, a fAgAduit ch" va face toate cele necesare, spunindu-miing cA.' la intoarcerea mea ml va rugh §i el ca §i in Polonia sA fie res-pectat ritul grecesc in credinta sa. Dupl aceia m'a rugat &A ne retragemIn audientA privatA la care au asistat qi secretarul soliei §i fratele dom-nului, un bArbat erudit in limba latinA §i cu educatie aleasA, ca §i cumar fi fost educat in Polonia!

Am inceput prin a-1 rugh pe domn, ca pe un cre§tin, sA MA informezeIn mod confidential despre starea lucrurilor la Stambul §i sA-mi spuiecele necesare pentru interesul comun al cre§tinAtAtii. Mi-a rAspunscA va cloyed' o mare sinceritate fall de mine, cAci de§i lucrul este pri-mejdios pentru dAnsul, totu§ in tainl imi va descoperi secretele Portii.Anume in punctul care prive§te alungarea oardelor de nohai O. tA-tari din Bugeac, turcii vor s'A schimbe intelesul textului tratatuluitinAndu-se de litera articolului, care spune cl trebuie sá se intoarade unde au venit. Deoarece multi din ei s'au n'Ascut in Bugeac, in bazaacestui articol nu-i pot alungh de acolo. Am rfts O. am spus a o ase-menea apArare e o glumA §i nu e demn'A de cugetare serioasà. M'a ru-gat apoi s'A mA silesc din toate puterile sl fac s'A fie alungati tAtariide acolo, ceeace am fAgAduit u§or §i sincer, aci aveam acest punct ininstructiunile mele.

In sfar§it au sosit functionarii mesei domne§ti imbrAcati turceste incaftane, spunind ch.' e vremea s'A mergem la masA. Intrand in sala demAncare vAzui o masa lungA ce ocuph toatA inc'Aperea si trei scaune,douä mai inAltate O. unul mai jos. Deci domnul s'a a§ezat pe scaunuls'Au la stinga §i pe mine m'a a§ezat la dreapta, iar pe fratele s'Au maitAnAr lb.ngI dAnsul mai jos pe al treilea scaun. Dupl mine urmh unspatiu, apoi §edeh secretarul soliei, castelanul de Srzemsk, starostelede Zydaczow §i dupA dAnsul plrintii iezuiti Zapolski, Wlatowski §iOziqblowski §i a§h mai departe in ordine. Pe partea cealaltA dupA fra-tele domnului urinà un spatiu, apoi un cAlugAr 1) qi boierii. Banchetula inceput cu o salva puternia de tunuri, dar multa vreme nu s'a in-ceput sl se bea in sAnAtatea cuiva, pAnA ce i-au värsat domnului O.bea §i mi-au dat §i mie un pahar la fel, §i apoi s'a bAut veo trei ceasuri,daca nu mai mult, cAci acel banchet a tinut cu cea mai mare strAlucirece! putin §apte sau opt ceasuri.

i) Ieremia Cacavela (vezi relatia pre cederart p. 104).

8*

x x6 P. P. PANAITESCU

Domnul a luat un pahar mare si a bäut, inchinand catre mine, insänatatea regelui, urandu-i puterea lui Alexandru cel Mare si norocullui Iulius Caesar2). Indatä s'a tras o salvä puternica cu tunurile si toatäpedestrimea a dat deasemenea cu pustile. Dupä o clipä am ridicat si eupaharul si am &ant in sänatatea domnului si pentru fericirea acesteitari sub domnia lui, deasemenea s'au tras salve cu tunurile si cu pus-tile pedestrimei. Abia a incetat focul artileriei si impuscIturile pedes-trimii, dotnnul a ridicat din nou paharul, band in sätatatea mea sipentru isbanda negocierilor mele si iaras au tras salve artileria si pe-destrimea de au cazut ferestrele si s'a cutremurat toata odaia. Apoiam ridicat iar paharul cu aceleasi impuscaturi si am baut in saratateafratelui salt si pentru a incuraji bunavointa lor am marturisit despremarile dovezi de butavoina ce primisem dela domn si de politeta fra-telui slit. Dupa aceea m'a rugat domnul sa chem sà cante muzica mea,care-i produse multa' placere precum si fratelui sail mai tartar, care sepricepe putin in muzica. Astfel dupà ce statuseram opt ceasuri la masaam crezut de cuviina sa-mi iau ramas bun si SA multumesc. Dar cumvoiam sä ma' duc deadreptul la tasua, domnul m'a poftit din nou inodaie, unde saturam iar pe jilt, dandu-mi-se locul la dreapta. S'auadus apoi (intai mie si apoi domnului) cafele, limonade [sorbet], ra-chiuri, al:4 parfumata pentru maini. Dupa indeplinirea acestor ceremoniimi-am luat ramas bun. Domnul, dupa cuvantul dat, m'a condus panala trasura, care era trasura lui. Avui ca insotitori pana la gazda boieri,pedestrime si toate muzicile domnesti. Boierii m'au condus sus lamine in odaie si urandu-mi noapte buna au plecat, ingäduindu-mi,slavi Domnului, sa dorm.

.r Martie. Dula serbarile de eri am lasat ziva de azi pentru odihna§i pentru organizarea calatoriei in spre Dunare, da Doamne sa fie cunoroc.

2 Mart. De dimineata, in ziva plecarii mele, am trimis domnuluiprin chehaia mea un vas de argint mare aurit, iar doamnei o casetade chihlimbar foarte frumoasa impreuna cu o furculia si o lingua cuminer foarte frumos, deasemenea de chihlimbar. lar fratelui domnului,Dimitrie, i-am trimis o pereche de pistoale si o puseä de Paris. Nu amfost rasplatit dupa euviinta, cad ei in schimb s'au purtat dupä vechiulobiceiu. I-au dat numai chehaiei dupa aducerea darurilor, domnul un

1) In latine§te In text: fortitudinem Alexandri magni, fortunam Iulii Caesaris.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE "7

cal tataresc foarte prost, doamna o naframa, iar fratele domnului ostel de atlas pentru o vesta, o panza pentru o haina si o naframa tur-ceased.

Tocmai and ma pregateam de plecare, a venit la mine cu un darhatmanul moldovean 1), om politicos, ca sa ma salute la gazda mea,spunand ea in camp nu va puta sa patrunda pana la mine sa ma sa-lute in prezenta domnului si a fratelui sat' Dimitrie. Deasemenea m'arugat in numele domnului ca atunci and voiu porni sa dau de stire,pentru ca domnul si fratele sail sa ma intampine in drum si O. ma' in-soteasca. De observat ca del antecesorul meu, voevodul de Chelm, s'alaudat ca domnul a descalecat la corturile lui si l-a insotit, toti oameniicari au fost prezenti atunci neaga acest lucru si chiar in ziarul lui per-sonal recunoaste ca domnul nu l-a insotit, ci numai singur hatmanul.Deci am dat de stire si am pornit, iar domnul cu fratele sau au iesitde pe alta stradl si m'au intampinat. Ne-am impreunat cu dragostesi ca de obiceiu mi-a dat locul la dreapta, conducandu-ma o jumatatede mill. M'ar fi insotit chiar si mai departe, daca eu insu-mi nu l-asfi rugat O.' se intoarca din pricina orei inaintate si frigului aspru. Incele din urma ne-am luat ramas bun, si el cu multa dragoste, arItandel tine mai mult la prietenia mea cleat la demnitatea lui, m'a sa-rutat. Fratele sau insa m'a salutat dupa moda polona inch-n andu-se.

Dupl terminarea acestor ceremonii m'am indreptat in graba spreconacul pregatit la Scanteia pe raul Rebricea, acolo am sosit seara siam dat numai de o biserica pustie si de trei bordeie nenorocite sapateIn pamant. Am ramas noaptea cu multà neplacere sub cerul liber inger. De acolo am trimis scrisori privitoare la cele ce facusem in Iasi.Avuram acolo o mangaiere a lipsei in care ne aflam, caci intalniram oturma de mistreti in camp, dintre cari isbutiram sa luam unulpentru bucataria noastra, lucru foarte nimerit in aceasta vreme defoamete.

3 Mart. Drum foarte greu de cinci mile moldovenesti pang la ora-selul, iaras pustiu Vaslui, asezat intre raurile Barlad si Vaslui. Vasluiulcurge in oras si se varsa in Barlad in afira de oras. Acest °easel a fostodinioara capitala domnilor, anume a lui stefan, care cu ocazia ras-boiului cu turcii a fost silit sa se retraga din aceastl resedinta pang

1) Lupul Bogdan.

1'8 P. P. PANAITESCU

la Iasi i apoi pana la Suceava. In cele din urma desi fusese ajutat dea nostri a pierdut bàtàlia si a cazut in luptl 1).

4 Mart. Dui:4 ce am trecut raurile ce uda acel orasel, desi ghiatase rupeh sub greutati mai mari, am sosit la Barlad, un orasel mai popu-lat, dar in privinta cailor avuram aceleasi nepläceri, caci au ramas subcerul liber suferind de ger. Acolo gasiram si o bisericuta catolica' inmizerie, ramasa de multi ani Para preot. Numai un taran simplu, bi-tran i cinstit, fost odinioara tarcovnic, are grija de ea cu cel maimare zel i in fiecare Duz-ninecà adunä cei vreo zece i cativa catoliciramasi acolo 0 canta litanii si face si alte liturghii. Acolo am tinut li-turghie si secretarul soliei a botezat copiii unui catolic.

5 Mart. De acolo am plecat in graba spre conacul dela Puteni, ca-latorie foarte lunga, ingreunata de dealuri i paduri dese. Culmea afost cä am suferit si de vreme rea, ger si furtuna, ash el sosiram abiàla ceasul unul noaptea. Dar acolo lipseau i camerile de locuit si me-rindele i furajul si au suferit in vreme de furtuna atat oamenii, cat

caii.6 Mart. Ne-am indreptat spre conacul apropiat in oräselul Piscu,

unde am sosit de vreme çi speram sa pot odihni acolo oamenii i caii.Dar teama desghetului apelor m'a gonit mai repede spre Dunare, ashcá dupa slujba religioasä am pornit spre Galati, oras pe Dunare, undesosii in ziva de 7 Mart. La o jumatate de mill in fata orasului, au iesitin intampinare parcalabii cu douà steaguri de ieniceri. Descalec andne-au urat bun sosit i indata m'au condus la gazda, caci voiam sà dau.odihna oamenilor, cailor i mie insu-mi. Vazand Insà cá Dunarea in-cepe sa se reverse, am fost nevoit chiar a doua zi 8 Mart, imediat dupäiliturghia dela franciscani si pregatesc trecerea fluviului.

Trecerea a fost cu noroc, din mila lui Dumnezeu, si s'a dovedit cabine am &cut ca am trecut chiar in acei zi, cad la maluri ghiata serupeh i un moldovean care veneà cu mine din Galati, abià a isbutitsa-si salveze viata and a cazut de pe cal. Am fost insotit de ienicerio jurnatate de mili dupa trecerea raului, pentruca drumurile erau in-curcate. Vazuram atunci ca trecuseram tocmai la timp, din xnila luiDumnezeu, cad ceva mai departe nu mai gasiram ghiatä. pe Dunäre.

Am mers prin locuri foarte frumoase, cici inaintam dealungul

Urmele curtilor lui Stefan cel Mare la Vaslui se vld i azi. Cat priveste p o-vestirea luptelor cu turcii, e de purl fantezie.

CALATORI POLONI IN TARILE RONLINE

Durarii, avand In fatä pe malul celalt orasul BrAila cu cetatea care apar-tine muntenilor, dar are o garnizoanI turceascl. VlzurIm i corabiifoarte mari, cari merg deobiceiu pe Marea Neagrà i cari erau acumaprinse de ghiatà la BrAila. La o mill de conacul numit Mdcin, ne-aintampinat Mahmet aga cu cativa turci trimisi de seraschier, cari ne-auurat bun sosit, fagaduindu-ne toatä bunAvointa lor i toate cele nece-sare: A doua zi am trimis la orasul Baba pe Dobrosolowski din suitavoevodului de Poznali, fiul meu 1), dAnd de veste seraschierului ca'am sosit in tara lui i cà nu-1 pot întâlni, fiind grAbit. I-am poruncitlui Dobrosolowski dea o pereche de pistoale frantuzesti si o puscA.

9 Mart. Pleand dela MAcin, m'au intAmpinat in drum pe campo multime de moldoveni, urindu-mi bun sosit i aducAndu-mi in darcolaci cu mied, chiar i turcii din curiozitate ne-au iesit peste tot indrum. Dupa opt ceasuri de drum sosirAm la conacul Dagha-kioj, satnumit pe poloneste Mamcza, pe Dunäre. Acolo ne-a intampinat aga,trimiS de vizir si de seraschier i apoi moldoveni de rit grecesc cu cá-lugàrii cari iesiserl din sat urandu-ne bun sosit i alAuzindu-ne...La Bältägesti ne-a sosit posta din Polonia si am trimis i noi rAspuns,a venit si o scrisoare a domnului Moldovei cAtre mine, Ora de prie-tenie, dar plangindu-se impotriva camerierului general, rotmistrul sta-rostelui de Halici, cl nAvAlise inteun sat al unui nobil moldovean, uci-sese ativa moldoveni si pe altii Ii fänise. M'a vestit a va scrie caste-lanului Cracoviei i mà rugi scriu i eu, cáci daca nu va puta ob-tine dreptate va fi silit sà raporteze la Poartà. I-am rAspuns Cu compli-mente, spunandu-i ca sä nu se indoiascl cl i se va face dreptate i cáeu insu-mi voiu stärui pentru aceasta la castelanul Cracoviei...

[Intoarcerea lipseste].

XII. Solia lui Stanislazo Chomqtowski voevodul Mazoviei

1712-1714

Räsboiul nordic, §ederea lui Carol XII la Bender i rAsboiullui Petru ce! Mare cu turcii, turburaserl din nou relatiiledintre Polonia si Imperiul Otoman. August II izbutise sAalunge pe rivalul slu Stanislaw Leszczyfiski, care se refugiase

1) Viitorul rege Stanislaw Leszezviski.


in Turcia. Regele detronat impreura cu Carol XII cAutau sà-provoace un conflict intre Poartà si August II, aliatul lui Petrucel Mare. In urma incheierii pAcii dela Prut, Stanislaw Cho-mgto wski, voevodul Mazoviei 1), e trimis la Constantinopolpentru regularea situatiei de drept si recunoasterea lui Augustca rege. Solia lui fu foarte multà vreme impiedecatà de intri-gile suedeze, dar dupa aproape doi ani de tratsäri se into*ArceCu succes deplin.

Se cunosc dou'a relatii manuscrise si una tipgrità ale acesteisolii. Relatia scrisA de solul el insus se g`aseste in Manuscrisulbibliotecii Czartoryski din Cracovia No. 200 (Teki Narusze-wicza), pp. 381 si urm. sub titlul: Rellaciia z poselstwa doNajjasniejszej Porty Ottomartskiey Chomentowskiego, zvojewodyMazowieckiego. (Relatia soliei catre sublima Poarta Otomansäindeplinità de Chomgtowski, voevodul Mazoviei).

A doua relatie e scrisl probabil de secretarul soliei si se aflàIn manuscrisul aceleiasi biblioteci, No. 613 pp. 235-259.Acest manuscris este ing fragmentar si-i lipsesc o sumA depagini, intre cari tocmai acelea cari cuprind descrierea pri-mirii soliei la Iasi.

A treia solie este o descriere in versuri retorice scrig depArintele iezuit Francisc Gaciecki, care din felul cum se ex-primA (vorbeste despre membrii soliei la persoana intaia plu-raa) a luat parte la solie.

Versurile lui Francisc Gaciecki au fost 61)A-rite sub titlul:Poselstwo wielkie . . . Stanislawa Chomentowskiego wojewody Ma-zowieckiego od. . . Augusta II krdla Polskiego, xictiqcia Sas-kiego elektora y Rzeczypospolitey do Achmeta IV soltana Tu-reckiego . . . przez lata 1712, 1713, 1714 odprawione. (Solia ceamare a lui Stanislaw Chomgtowski, voevodul Mazoviei, tri-mis de August II regele Poloniei, principe elector al Saxo-niei si de republied la Ahmet IV sultanul turcesc in anii 1712,1713, 1714), Lemberg. 1732.

AceastA din urmA relatie, desi in versuri macaronice, estecea mai completà si (11 foarte interesante amanunte asupra lui

1) Mai tarziu hatman de amp, sol la Petre cel Mare. t 1728. Niesiecki, Herbarz,III, p. 76.


Nicolae Mavrocordat, precum si asupra executArii lui Con-stantin BrAncoveanu, la care autorul a fost martor ocular.

Cronica lui Axinte Uricarul povesteste astfel trecerea solieivoevodului Mazoviei prin Iasi: <<Au gAtat si despre parteaLesilor sol mare, pre Homintovski, voevodu Mazovski si1-au trimis la Poartg.... Sosit-au acel sol in Iasi in opt zilea lui Octomvrie veleatu 7221 Si i-au fgcut Nicolae voclä alaifrumos, precum se cade, trimitand inainte boieri si slujitori si1-au adus cu mare cinste, cum este obicei de se fac solilorcelor mari; venit-au si la curte de s'au impreunat cu Nicolaivodà cu multe ceremonii si cu mare politia au fácut voroavA,si la purces, iarAsi cu alai si cu mare cinste, mergand si singurNicolai vocIA de 1-au petrecut On la un loc »1).

In, Condica ce are intru sine obiceiuri vechi .,si noi a prea indl-tatilor domni, de Gheorgaki al doilea logofa (1762), citim ur-mAtoarele cu privire la solia lui Chonwtowski in capitolul in-titulat : Teremoniile ce se fac la solii straini ce trec prin ()raptIa.,rului mergéind la Tarigrad. ((Dal-A cAnd s'au int Amplat solmai mare ca sl vie, vreun voevod lesesc, dupl cum la domnialui Niculai Vodà Mavrocordat, au mers sol mare la Tarigradvoevoda Mazovetkie, care sol ca acesta foarte rar s'au in-tâmplat de au trecut, atuncea este acest obicei, adia singurdomnul sA iasg. inaintea acelui sol cu toatà orAnduiala alaiuluitArii, s5.-1 intampine de laturea orasului si sà-1 petreacg., mer-gAnd domnul cu solul cAlAri si alAturea, ing domnul din adreapta si solul din a stfinga, il duce pâra la gazdà si iarAsila impreunAri int Ai solul au mers la curte intru adunarea dom-nului si apoi au mers domnul cgre adunarea solului la gazdalui »2).

a) Relatia solului

Rellaciia z poselstwa do Najjasniejszey Porty Ottomanskiey Chomentow-skiego Wojewody Mazowieckiego.

Odebralem wiadomogé ie hospodar wotoski Mavrokordaty pyta siqktorymby traktem do granic Porty ruszyd si q mialem. Odebrai bowiem

Koaniceanu, Letopisete, ed. II, II, pp. 139-140. 0 scurti mentine si laNeculce, ibidem, II, P. 347. Pentru intoarcerea solului, ibid., II, p. 104.

Koaniceanu, o. c., III, p. 329.


ordynans aby zwyczaynym poslom na przyjazd y przejazd m6y gotowaitraktamenta.

Pelen ludzkogci list od hospodara Imci odebratem, ktorym mig oczasie ruszenia mego y trakcie pyta. A w tym daie znad e Achmet beikapudzy basza, to iest komornik cesarski y iego podkoniuszy czlowiekdworski iedzie. Zdalo si g zaczekae na niego abym tym wigksze gwiatlointencyi Porty y ztad dalszych negocyacyi m6g1 zabrad.

...is Octobris ruszylem si g za granice w czterech set kilkudziesiatludzi equipazii y w siedmset kilkudziesiat koni. Ledwo przeszediszyCzeremesz, rzeczkq granica trzymai4c4 miqdzy pafistwem waszey krer-lewskiey Mogci a prowincya Woloska podbyta pafistwu Ottomaitskiemu,od dw6ch choragwi przez hospodara iego mogci ordynowanych potkaniy komplementem przez pierwszych boiarem uczyniony, ruszylemdaley, gdzie w put mili od hetmana kraieow woloskich przez bgbnach,kotiach y muzykach przywitany w assystencyi dziesigciu, doge licz-nych choragwi do pierwszego kunaku Czerniechowiec z tat assytencyaprowadzony bylem. Gdzie przenocowawszy, y boier6w przystanych yhetmana udarowawszy, w dalsze ku lass sam ruszyiem sig z niemitdrogg. Nic chcg czasu zabierae wyliczanim mieysc y dni, ciekawszym tozostawuiac dyaryuszem, doge te stanawszy o dwie mile od lass, daw-nym przykladem wyslalem lego. P. Woytkowskiego towarzysza znakuNayjagnieyszego Kr6lewicza I. mogei z tiomaczem dworu, aby cere-monial przyigcia wedlug dawnych zwyczaiew umowil. Ale odebrai rep-likg y respons na pismie te nietylko zwyczayne, ale y nad to co mote bydzhonoru uczyni hospodar lego mogci, znaiac si g do powinny Waszeykrolewskiey moici y rzeczypospolitey weneracyi. Jakot za zbliteniemsig moim konno w naletytey assystencyi, spotkal mi g hospodar iegomoge w liczbey boiarew komitywie y pieszych semen6w przy r6tnychmuzykach, takte iaskich turk6w, rezydent6w tatarskich assystencyiy lacitiskim powitawszy komplementem, prawa rgkg wedlug daw-nych umov dawszy, do naznaczonego, ich zwyczaiem zbudowanego,prowadzit dworu migdzy wszystkim calych Lass, at do malych wypro-wadzonych zakon ludem. Gdzie, niezsiadaiac z konia, potegnawszy,do swoiey pownícit stancyi. Zkad regaiy w cukrach, cytrynach, mor-skich rybach przyslawszy wzaiemna w srebrnich axamitach, zlotogio-wach y krystalach odebral kortezya. A lubo wedlug dawnych zwy-czai6w nazaiutuz zaraz naletala mu odemnie wizyta, lecz, aby byldany czas wiadomogci z Stambulu, slabym wymowilem sig zdro-


wiem, na drugi dzieú odkladaiac, ktdry iak przyszedl, pierwszych zdworu swego z przybranym podemnie koniem y pod innych ordyno-wanemi z liczn4 piesza y konna assystencyq. zapraszaiac mig przysid.Kgdy wsiadszy na konia, gdym do zamku przyiechal, na samym gankuw podworzu mi g przyjmowal y prowadzqc przez sala na ktorym pa-tryarcha z calym dywanem woloskim siedzacy, powstaniem y schyle-niem glow nas witali. Do dalszych prowadzil pokoiciw, gdzie krzegtodawszy y sam na drugim z przeciwko usiadlszy, przyiacielskie odemniepozdrowienie y list od waszey kr6lewskiey mogci do niego adresso-wany odebral, kb:51-y z naletyta przyiawszy submissya, o powodzenietak zdrowi y interessow waszey kr6lewskiey maci, iako y caley rzecz-pospolitey przyiemnym pyta/ affektem. W dalszym dyskursie, kiedymgo o sytuacyi dworu Porty wyczerpnad chcial, ostrotnie lecz madrzeiako dawny iey praktyk, dawai przestrogi, pokazywal iednak te benders-kiey nie tyczyl drogi.

Nazaiutrz zaraz dal znad te swoig chce mi oddad wizitg na ktoregoprzykcie ludzi zordynowawszy na bok przez marszalka dworu naschodach przez iego pan sekretarza ; w pul sieni potym odemniespotkany wprowadzony y ex opposito mnie posadzony, tym chgtnieytg wisytg odprawial, im z weseisze przyszedl nowina, iedzie Po mniez Stambulu Karasatyr Achmet aga od wezyra z dwiema czauszami,teby mi g iak nayprgdzey y nayprostey do Stambutu prowadzil; tyczyloraz teby nie bawiac w kraiu który mutacyom podlegla za przybiciemich nieumieszkanie ruszyé. Ledwo co hospodar ruszyl, zaraz po-mieniony aga, pocztg wyprawiony z dwiema czauszami stanal u'Tillie y list mi od I. pan generala Gottza oddal, w którym pogpiechumego iyczy y te wezyr z wielkim pragneniem ludzkogciu czeka y te po-wiedziano od Achmet beja o Ukrainie naszey, iakoby przez Moskwyoddaney Porcie nowina, tadnego fundamentu nie ma, iednakowoprzez Portg iako y ministr6w moskiewskich negowana. Przyszedl byly do Achmet beja ordynans, teby nie bawiac w Benderze do Stam-bulu iechai, ale ten nieszczggliwacia naszg iut tam by! pospieszy/. Niealliguig si g do daty, bo ta w prywatnym ceremonialu dyariusie wyra-iona, ale nazaiutrz zaraz kazawszy wozom ruszyé, sam wsiadiszy nakonia, ruszylem, gdzie w pul miasta od hospodara Iegomoici spotkanyz tat magnificentya, co y przy wiezdzie, za pul dwierci mile wyprowa-dzony. Wprzed iednak tegot dnia z listami y upomnikami do seraskierawyprawiony odemnie. I. P. skarbnik Sendomirski z tymte do hana

I. P. puikownika Stawski. Traktowalem we dw6ch punktach z hospo-darem, pierwszy aby mi listy tak do brata swego, iako y do innych dal,ale odebralem negativq, druga ieby mi poczta do Polski trzymal, aley na to taki dal respons, te bez wyrainego przegwiqtney Porty fermanuczynid tego nie mote. Stanqlem dad p6ino ceremoniami y expedycyado Polski czas straciwszy. Na bardzo szczuplym konaku kgdy ranoprzybiegl do mnie od seraskiera kapudzii Zar Kichaia z listem zapra-szaiqcym do Benderu, co z ustney zrozumiwszy relacyi, poslalem skryciedo agi, który mi g prowadzil, powiadaiqc mu po co ten przyiachal yobliguiqc go podarunkiem znacznym aby si q wozom y ludziom moimruszyd niemieszkanie kazai; a tego który z tym listem przyiechal, zaimportune traktowal... Zbywszy sig tego, iechalem do Galacu nadDunaiem polotonego, gdzie dzieh koniom wytknqwszy y od hanaI. mci. z komplementem odebrawszy respons, przybytem umyglnie zBrahilowa pokrytym z armatkami y chorqgwiemi przeprawiiem sigbacie, y dalszq kontynuowalem drogq...

... [La Constantinopol]. Wizyty od Mavrokordaty tlumacz gene-ralny Porty, a brat na ten czas hospodara Imd. Woloskiego...

... Wezyr do protestacyi o Chocim przystqpil takim sposo-bem. Znad te pan posel pakt Karlowieckich nie czytat, kiedy piszeie przeciwko nim fortecq Chocim buduiemy, iakby na swoimgranic niewolno co siq komu podoba stawiad. Odpowiedzialem teupominaiqc si q pakt Karlowieckich, nietylko je czytalem, ale maiqc corobid ledwo si g ich napamigc nie nauczytem. Dwie rzeczy o Cho-cimiu pakta Karlowic maiq, pierwsza teby Wokchy wolne zostawaly,iak zawsze bywaly, te tedy czqgd Wo/och iest porkolabstwo Chocim-skie. Zaczym y to teby wolnogci bylo, ktore niema wolnogci, kiedyfortece mied bqdzie. Te t pakta meowitt teby Soczawa, Niemiec y innemieysca w Woloszech oddad Wolochom, kiedy tedy lego kr6lewskieyMogci y rzeczpospolita fortece wolochom, a nie porcie oddala, iaktema na fortifikacya y garnizon turecki pozwolid. Drugi fundament wtych paktach iest, te siq reassumie wszystkie dawnieysze pakta, któreKarlowieckiey kapitulacyi nie sq. przeciwne, iest tedy w Osmafiskichpaktach te Chocimski zamek, który by/ w possessyi Polskiey powi-nien bydz oddany Wolochom y obadwa woyska z Woloch wynieg6powinny. To iut z fundamentu pakt memorial m6y podalem. Odpo-wiedziai na to te racya te sq. pociagnione y explikacya to jest pakt. Niepakta kt6re y my moglibygmy explikowad kiedybygmy chcieli, ale

124 P. P. PANA1TESCU


kiedy nie masz wyrainie w paktach, iak mamy w cesarskich co for-tifikowad, co nie, tedy nam wolno. Uspomnienie starych pakt dlaceremonij sig kladzie, a do tego zawoiwaligmy Wolochy, bo nam re-bellizowali, wolno nam nie tylko fortec w ich kraiu budowad, ale wprowincya Porty odmienid, y nie przez hospodar6w, ale przez baszqrzadzid. Wszak kiedy by nie my niektórzy blagoge soltaLski gniew,iui wydany by/ ferman ten, tak wiele razy wiarolomny nam wyciaénarod. A do tego nie przeciwko nam tg fortecg stawiamy, ale kiedy nie-przyiaciel Moskal tak daleki tamtvly przyszedl, musiemy szlaki fortecemizawrzed, ile zechcemy Moskwq przepugcili. Replikowalem ie wolnoco siq podoba z swemi poddanemi czynie, ale bez krzywdy samsiadegoy pakt...

W kreace potym y drugq. audiencya odebralem w kt6rey ialognabyla tragedya ginacego od miecza Konstantego woiewody z iednymziqciem y trzyma synami, straciwszy pierwey pomqczeni wszystkie ktorew pafistwie tamtym mied mogli depozyta...

Przebywszy Dunay y szczqgliwie w Iassiech stanawszy z ta co ypierwey od hospodara Iegomogci uczczeni y przyiaci ludzkogci y Pokilkudniowym wytkneniu, o dwierd mile za Iassy wyprowadzeni.Na pierwszego zaraz od Iass noclegu od baszy Imd Chocimskiego, apotym podskarbiego wielkiego y zemna plenipotenta przyiazni przezczochodara iego podkal miq list, na który odpisawszy, w dalsza pug-ci/em siq drogq y na drugim od Chocimia noclegu od putkownika wkilkaset lipk6w ulana pod kory. Na ostatnim zag od Chocimia noclegupisarz szah6w rumelskich w kilkaset prowadzil mig kawaleryi. Namile od Chocimia kihai baszy samego w kilku tysigcy szpah6w yprzywitaniem y komplementem miq podkal, y miqdzy ucieraiacychsiq dziydami szpach6w, gminim dog6 wesolo prowadzil, a na dwierdmile od Chocimia liczne ianczar6w spotkaly miq ody, do samey pro-wadzac stancyi irniq soltana y szczqgliwego z nami wykrzykowalipokoja. Miiacemi iag mieysce tamto, ze czterech nuczacych armatsalve nadzwyczay turecki dano, w postawionym szaraiu wielki rozbitonamiot, biaia nad nim znak pokoiu y przyiaini rozwinawszy chora-giew... Nazaiutrz zag udarowawszy seraskiera y wazaiemny wchusta y koniu odebrawszy upominek, oddalem mu pod na-miotami wizytq, mile przykty ktora tylko na iyczliwy przyiainiodprawiona, na nasze stronq Dniestru 17 przeprawilem sig Oc-tombris...



die 15 Octobris. Po wysluchaney mszy gwiçtey oraz generalneybenedykcyi na drogç ruszyl. I. P. Pose! z Sniatynia do granicy Wo-ioskiey, gdzie Po kilka szwadron6w raytaryi i dragonii przy muzykach,lekkie choragwie, po choragwamy I. P. regimentarz zag ze wszyst-kiemi officyerami et agmine towarzystwa przy strzelanie z armatwyprowadzal. Stanawszy na granicy wszycy porzadkiem swoim przeiet-dzal. I. P. Pose!, tegnaiac siç ze wszystkietni. Przebywszy zag rzekçCzeremosz, ktora graniczy, przywitany byi od znacznych boiarówiaskich, którzy, zsiadiszy z koni, piechoto I. P. posla imieniem hospo-dara lego mogci Iwitali. Po wzaiemnym komplemencie zatrzymal siçtrochg I. P. pose!, atby equipa t wszystek przeszedi, potym ruszyldaley. 0 peoi mile zaraz spotkamy I. P. hetmana woloskiego przy liczneyasystencyi, bo z pierwszemi bojarami nie bylo tylko dwie choragwie,tu zag oprelcz innych kilku choragwi i znak hospodara iego mogci conad nim nosza i semeni iego by/0. Iak tedy. I. P. pose! przy trqbaczachi r6iney muzyce i kotlach woioskich przywitany od. I. P. hetmanaWoloskiego przy oddaniu listu peinego dobrey przyjazni od hos-podara lego mogci, szedl daley at samym mrokiem w Czerniejow-cach 15-a Octobris na pierwszym kunaku stanal. Ztamtad, przykra idaleka bardzo droga, bo niektore tabory, mianowicie co ciçtsze atnadedniem start* w polu w zachygcie, bo namioty nie nadeszly, no-cowal I. P. pose! na kunaku nazwanym Lubaneszte. diae x6 ejusdem.

Zkad 17 ruszywszy stanal w Botuszanach, gdzie dwa listy, iedenod hospodara lego mogci, drugi od I. P. Achmet Beja aby I. P. pose/pospieszyk, odebral, zkad ruszywszy diae x8, w polu na kunaku naz-wanym Stroineszte nocowal, diae 19 w Szypte wiosce nocleg przy-padi, gdzie przez umysinego spachç od. I. P. beja wypravvionego listpowinszowania odebral weygcia w granice Porty. Taz samo i w swoimligcie, który I. P. hetman woloski oddal, hospodar lego mogé wy-razil. Zkad I. P. pose/ wyprawil. I. P. Woythowskiego, towarzyszaznaku králewicza Iegomogci Augusta z listem do hospodara legomogci, a to dla umowienia ceremonii przyiçcia, teby z terni wszyst-kiemi honorami, iako niebogcik I. P. genera/ Wielkopolski by! i I. P.pose! przyjçty. Ztamtad ruszywszy siç diae 20, nocowai na bardzoniewczegnym kunaku Murzeszte nazwanym, dwie milki lekkie od las,gdzie od I. P. Woytkowskiego odebral respons, w którym byi list od


hospodana iegomaci i zapieczgtowany, ustnie zag I. P. Woytkowskiemuhospodara iegomogci deklarowal ie nietylko te, ale ieszcze wigkszehonory niieli I. P. general Wielkopolski odbioral gwiadczone I. P.poslowi bgda. Diae 21 umowiony wiazd do Iass tym sie odprawilsposobem, ruszyl si g z noclegu I. P. posel i gdy wigksya potowg drogiuiechal, dal mu znad I. P. podkomorzy wo/oski ie hospodar Iego-maci si g ruszyl. Tak zaraz wsiadl na konia I. P. posel i ludzi swoichtak zaordynowai: Szedl napierwey I. P. Stanowniczy, za nim wszystkichludzi, tak towarzystkich iako i dworskich i kompani woioskiey, kilka-dziesiat koni za niemi, r6ine powodne konie, zatym podkoniuszy zrumakami poselskiemi przykaytemi, potym starsi pokoiowi ze dwunastupokoiowych w nowey barwie, za temi dworskich i towarzystwa konize 30. Po nich I. P. pulkownik Stawski, choraiy Popiel, I. P. generalSpigiel, I. P. podkomorzy Saski i kapelani, potym I. P. sekretarz,przed koniem zag poselskim dw6ch biegun6w, a okolo konia 4 kur-m6w od srebra bogato ubranych. I. P. posel sam siedzial na swymrumaku w turkusowe siedzienie, bogato ubranym w blgkitnym nowymkontuszu sobolami podszytym, za nim szlo 30 granadier6w bogatoubranych, za tymi pan oboiny przed karyta iechal, za ktoremi wszystkieinsze taborem ciagneli sig. 0 pul mile dobre nadszedl hospodar...3)

de .r7 Octobris 174. Relacya przyiazdu w granice Polskie I. P. woie-wody Mazowieckiego, posla wielkiego do przeiwioney Porty Otto-manskiey, tudzie.t I. P. generala Goltza.

Diae 15 praesentis. Iako sig tylko z kunaku nazwanego Hawororzuruszyl I. P. poset, tak zaraz go spotkal I. P. Bali basza, ulan w Otto-ra set koni brakowanych Lipk6w, daiac zna6 ie pasza Iegomogci,lubo od I. P. posh nie mial wiadomogci o zbliteniu sig lego, relacyihospodara Iegomogci wyszia przeciwko poslowi Iegomogci, witaiac go,cieszac sig iako dobrey przyiaciel szczggliwie zakohczonego pokoiu,o zdrowie dobre posta Iegomogci pyta...

Przyiechawszy tedy ku lasowi pod Chocimem, spotkalo z nowu2 pulki ianczarskie z czorbadzimi swemi, kiedy I. P. posel przyiechaldo Chocimia, zagzla mu numerosa plebs z kianianiem glow szczggli-wego winszuiac przyiazdu i pokoiu. Nawet sam pasza w namiotachprzed zamkiem rozbitych siedzial, aby widzial wiazd.

1) Aci se intrerupe manuscrisul.


TRADUCERI

a) Relatia solului

Primii veste ca domnul Moldovei Mavrocordat 1) intrebase despre minepe ce drum voiu apuca spre Poartä, caci primise porunca sà pregateascacele necesare pentru sosirea i trecerea mea, dupa obiceiul solilor...

Primii o scrisoare dela domn Ora' de politeta In care ma intrebade data plecarii mele si de drumul pe care voiu apuca. Imi dedea destire i ca Ahmet bei capugi-basa, adica camarasul imparatesc i aju-torul sau, pod-coniusul, un om dela curte sant pe drum. Mi s'a pärutmai bine sa-1 astept, ca sa pot aveh mai multe lamuriri asupra intentiilorPortii, ca sä intreprind apoi noi negocien...

...La 15 Octomvrie trecui granita cu patru sute si cateva zeci deoameni i vreo sapte sute si ceva de cai. Abia trecui 014111 Ceremus,care formeaza granita intre tara mariei sale regelui si provincia Mol-dovei supusa tarilor otomane, i m'au intampinat doua steaguri deosteni trimise de domn i dupa complimentele boerilor fruntasi plecaimai departe. La o jumatate de milk' fui primit de hatmanul Moldovei 2)cu tobe, surle i muzici i cu o suita de zece steaguri de osteni, fiecareIn numar destul de mare. Toti acestia m'au condus pana la primulconac la Cernauti. Acolo petrecui noaptea i dui:a ce daruii pe boieriitrimisi în intampinarea mea si pe hatman pomii la drum mai departespre Iasi.

Nu voiu sà va räpesc mai multa vreme enumerand locurile i zilelecalatoriei mele, acestea le-am trecut intr'un ziar mai ama.'nuntit. Destulsä spun ca la doul mile de Iasi, dupa vechile exemple am trimis peWoytkowski din steagul ostenilor fiului regelui 3) i cu talmaciul curtiica sa stabileasca ceremonialul primirii dupa vechile obiceiuri. Au pri-mit raspuns la scrisoarea mea ea domnul ne va face nu numai onorurileobisnuite, ci i altele mai mari, pe cat ii va sta în putinta, recunoscan-du-se dator cu o deosebita veneratie fata de majestatea voastra si derepublica.

Cand m'am apropiat calare cu suita obisnuita, m'a intampinat domnulcu o numeroasà suitä de boieri si de seimeni pedestri cu diferite muzici,

Nicolae Mavrocordat in a doua domnie in Moldova (1711-1716).Hatmanul loan Buhus.Croleviciul August, mai tftrziu August III (1733-1763).


insotit deasemenea si de rezidentii turci din Iasi cu o suid de tatari.M'a primit Cu un compliment in limba latina si mi-a dat locul la minadreapd dupä vechile intelegeri i apoi m'a condus pang la o cladireconstruid dupa obiceiul lor, dupa ce strabatusem printeo. mare ma-time compusa din aproape toti locuitorii Iasilor pana la cei mai mici.Ajunsi la gazda, domnul nu a desalecat, ci luandu-si limas bun, s'aintors la locuinta lui. De acolo ne-a trimis daruri: zaharicale, Ming,pesti de mare si a primit si dela noi in schimb catifele cusute cu firede argint, brocarturi i cristale. Desi dui:4 vechile obiceiuri se euveniaca a doua zi sa-i fac o vizita, dar co &I castig vreme, sa pot prim' vestidin Stambul, m'am scuzat, pretextand ca sant bolnav, ama.nand au-dienta pe a doua zi. Asadar in acea zi domnul a trimis pe cei dintaiai curtii luí cu un cal impodobit pentru mine si alti cai pentru ceilaltiCu o numeroasa suità, pedestrasi i calari, ca sá ma invite la dansul. Astfelincalecai i sosind la castel, domnul m'a primit la gangul din curte sim'a condus printeo sala in care stätea patriarhul si tot divanul Mol-dovei. Acestia ne-au salutat ridicandu-se i inclinand capetele.. Apoim'a condus in alte camere i in sfarsit mi-a oferit un scaun, sezandel pe un altul in fata mea. Eu atunci i-am urat sanatate prieteneltei-am dat scrisoarea ce-i adresase majestatea voastra.

A primit-o cu o supunerea cuvenita si a intrebat Cu simpatie de.sue-cesele si de sanatatea si de interesele majestatii voastre si de ale repu-blicii. Urmand conversatia, am cautat sa-1 ispitesc ca sà aflu .careutsituatia la curtea otomana, mi-a dat sfaturi cu prudenta Var ,enintelepciune, ca un vechi cunosator al ei, mi-a spus totu cA fiumà indeamni sà iau drumul pe la Bender. A doua zi mi-a .dat de stireca vrea sa-mi intoarca vizita. Am asezat In ordine oamenii mei pentruprimirea lui, de o parte pe MITI maresalul curtii mele si pe sari cu se-cretarul soliei. La mijlocul coridorului 1-am primit eu i 1-am condusasezandu-1 in fata mea. Aceasta vizita domnul a facut-o cu bind' wiecaci imi aducea si o veste bunk' cà venea in intampinarea mea dela Starn-bul Karasatar Achmet aga trimis de vizir cu doi ceausi, ca sA ma' cofiducape drumul cel mai scurt i cat mai repede la Constantinopol.

Domnul m'a sfatuit sa nu intarzii inteo tara supusa schimbarilon,ci sä pornesc imediat in intampinarea lor. Abià plecase domnul, ci.

1) Probabil mitropolitul Moldovei sau un patriarh din orient. Mitropolit erit atunciGhedeon.

g P. P. Panaitescu, CIätori poloni in TArile Romine.


0 sosit la mine numitul aga cu doi ceau0 0 Cu scrisori. Mi-a dat scri-soarea generalului Goltz in care-mi spunea sA mA grAbesc 0 cl vizirulmA a§teaptl cu multA bunlvointl. Imi mai spunei cA vestea adusa. deAhmet bei, cum a Ucraina noastrA va fi predatA de Moscova Portii,nu are nici un temei, este desmintitä atat de PoartA, cat 0 de miniwiimuscAle§ti. Si Ahmet bei primise poruncA sl nu se opreascl la Bender,ci sl meargl la Stambul, dar din nefericire el pomise deja inteacolo.

Nu voiu da ad date, cad le-am llsat pentru ziarul privat al ceremo-nialului, dar indatA a doua zi am poruncit carelor sA porneascl 0 incl.-lecand am plecat 0 eu. La mijlocul orawlui fui intampinat de domncu acelaq ceremonial ca la sosire 0 fui insotit de dansul mai bine de unsfert de mill. Inainte de plecare, in aceia0 zi trimisesem pe vistierniculde Sandomir cu daruri la seraschier, iar pe pulcovnicul Stawski la han.Cerusem domnului doul lucruri: intaiu ca sA-mi dea scrisori de reco-mandatii cAtre fratele slu 1) 0 cAtre altii, dar a refuzat, apoi ca sa-mimijloceascA transmiterea corespondentii in Polonia, dar 0 la aceastAcerere mi-a rlspuns cA nu poate s'o indeplineascl fail un firman inacest sens dela PoartA.

Deoarece pierdusem multA vreme cu ceremoniile plecArii 0 cu expe-dierea po§tii in Polonia, sosirIm destul de tarziu la conacul foarte mi-zerabil ce ne era destinat.

Acolo de dirnineatl a sosit trimis de seraschier capugi Zar-kehaiacu o scrisoare invitandu-mI la Bender, ceeace am inteles din relatialui verball. Am trimis atunci in tainA la aga care mA cAlAuzià, spu-nandu-i cauza sosirei aceluia 0 convingandu-1 cu un dar insemnat siporunceasci plecarea carelor 0 a oamenilor mei, tratand de inoportunpe acel care venise cu scrisoarea...

. ...Rezolvind aceastA chestie, am pornit pang la Galati, ora q a§ezatpe malul DunAril, unde am dat cailor o zi de odihnl. Acolo primii§i unrispuns cu complimente dela han. Trecui DunArea pe o corabie trirnisIspecial dela BrAila, cu tunuri rnici 0 steaguri 0-mi urmai drumul mairepede...

[La Constantinopol in timpul tratArilor]. Vizirul a rAspuns la pro-testul polon privitor la Hotin, spun and cA solul nu a cetit textul trata-tului de Carlo witz, dacI spune ca. 1-am cAlcat zidind o cetate la Hotin,ca 0 cum nu ar fi ingAduit sI clAdeascl cineva cetAti la granitA. Am

1) loan Mavrocordat, mare dragoman al Portii.


raspuns nu numai a cetisem textul tratatelor, dar chiar il qtiam pe derost. Acest tratat cuprinde doug. puncte privitoare la Hotin: mai inthiuca Moldova sa fie libera cum a fost si mai inainte. Deoarece parcalabiade Hotin face parte din Moldova, trebuie sa fie 0 ea libera, ceeacenu e cazul, and turcii cladesc acolo o cetate.

Deasemenea tratatele spun ca Suceava, Neamtul 0 alte locuri dinMoldova sa fie inapoiate moldovenilor, deci majestatea sa regele 0republica polonà au inapoiat cetatile moldovenilor 0 nu Portii, decinu pot permite A faca turcii fortificatii 0 sa pue garnizoana turceascala Hotin. A doua temelie a tratatului dela Carlo witz sta. in faptul atoate capitulatiile cari nu se impotrivesc acestora sunt intarite. Deciscrie in tratatul cu sultanul Osman 1) ca cetatea Hotinului, care se aflaIn stapanirea polonilor sa fie predata Moldovei, iar cele douà osti tre-buie sa se retraga din Moldova. Am dat un memoriu in acest sens intemeiatpe tratate. Vizirul a raspuns ci argumentele mele sint deductii dintratate, nu texte. Nu exista tratate pe cari nu le-am putei explich insensul dorit, dar nu exista un text precis, cum este in tratatul cu impa-ratul [nemtesc], care sa spue ce se poate fortifich 0 ce nu, deci in aceastiprivinta sintem liberi. Amintirea vechilor tratate este un act de purceremonial. Noi am ocupat cu ancle Moldova, pentruca se rasculaseimpotriva noastra 2) 0 nu numai ca ne este permis sa cladim cetati peteritoriul ei, dar chiar s'o prefacem in provincie a Portii 0 s'o guvernamnu printr'un hospodar, ci printr'un pa§1. Si de n'ar fi imblanzit uniiminia sultanului, un firman in acest sens ar fi fost dat, a0 de multeori se purtase acel popor fari credinta fata de noi. Cetatea in chestiunenu se ridica impotriva voastra, dar deoarece du0nanul muscal izbutisesl inainteze aqi de departe, santern nevoiti sa inchidem granitele Cucetati, cita vreme noi (polonii) lasam drum deschis Moscovei. Amraspuns ca. sint liberi sa faca ce poftesc Cu supu01 ion, dar faià a ne-dreptiti pe vecini 0 a calci tratatele.... ...In curand am avut o a doua audienta la sultan, cu care ocaziea fost deplorabila tragedie a lui Constantin Voevod 3), ucis sub sabie,impreuna cu ginerele au 0 trei fii. Mai inainte prin chinuri fuseserasiliti sa piarza toate averile ce le putusera depozith in tara lor...

1) Tratatul incheiat in urma luptei dela Hotin la 1621.9 Aluzie la trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea tarului Petre ce! Mare la 1711.9 Uciderea lui Constantin BrAncoveanu.

9.

...Trecui Dunarea i osii cu bine la Iasi, primit Cu aceiasi politetlde domn ca si prima oara. Dupà clteva zile de odihna am pornit maideparte, insotit fiind la un sfert de milk' afara de Iasi. La primul conacdupa Iasi mi s'a adus scrisorile prietenesti ale pasei de Hotin si a vis-tiernicului sat' prin ciuhodarul lui, la cari am raspuns imediat. La aldoilea conac inainte de Hotin am fost intlmpinat de un pulcovnic cucateva sute de ulani lipcani, lar la ultimul conac inainte de Hotin pi-sarul spahiilor Rumeliei m'a intampinat cu clteva sute de calareti. Lao mila de Hotin chihaiabasa insus cu cfiteva mii de spahii m'a intim-pinat cu complimente i urare de bun sosit si m'a condus, in timp cespahii faceau tot felul de exercitii de lupta cu lanciile. La un sfert demill de Hotin m'au intampinat numeroase o oda » de ieniceri i in nu-mele sultanului m'au condus pang la locuinta mea, striglnd pentruurarea unei paci fericite cu noi. Trecand pe langa seraiul nou cladit,artileria turceasca a dat patru salve extraordinare si pe serai s'a ridicztun cort mare cu un steag alb in semn de pace si prietenie... A douazi am &gnat seraschierului o naframa si am primit ca dar un cal. I-amfa'cut o vizita sub cort, fiind bine primit; scopui ei a fost numai prie-tenia binevoitoare.

Trecui Nistml in spre tara noastra la 17 Octomvrie.


La 15 Octomvrie, dupl ce am ascultat Sf. liturghie cu bine cuvin-tarea genera% solul a pornit dela Sniatyn care granita Moldovei; in-sotit pink' acolo de cateva escadroane de raitari i dragoni cu muzici,steaguri de oaste watt', regimentarul cu toti ofiterii, corpul tovarasilornobili, cu impuscaturi i lovituri de tun. Sosind la granita, solul i-atrecut in revista i vi-a luat ramas bun dela toti. Trecand raul Ceremus,care formeaza granita, solul a fost intampinat de boieri fruntasi delaIasi, cari descalecind au urat bun sosit solului in numele domnului.Dui:4 complimente reciproce solul s'a oprit putin ca toate echipajelesa vie din urma, apoi a pomit inainte. Dupl o jurnatate de mill a fostintampinat de hattnanul Moldovei cu o numeroasa suita. Cu cei din-tli boieri nu venisera deck douà steaguri de osteni, acum insl pelangI alte cateva steaguri erà i insigna domnului pe care o poartä inprezenta lui i seimenii. Solul a fost primit in sunete de trimbite, di-ferite muzici, tobe moldovenesti. Hatmanul Moldovei i-a dat o scri-


soare a domnului piing de prietenie, apoi au plecat mai departe si laasfintit sosiram la Cernauti (i5 Octomvrie), primul conac. De aci inaintedrumul nostrul a fost foarte greu si lung, unele popasuri au fost dupamai bine de o zi de mers, i noaptea stateam in camp sub cerul liber,cad corturi nu aveam. Mai intaiu solul a poposit pentru noapte la co-nacul numit Lublnesti in ziva de 16 a aceleiasi luni. Deacolo pornindIn ziva de 17, sosi la Botosani, unde primi douà scrisori, una dela domn,alta dela Ahmet bey, ca sä se grabeasca. De acolo pond. la 18, si a po-posit noaptea in camp la conacul numit Stroinesti, la 19 noaptea insatul ipote, unde prim' o scrisoare cu urare de bun sosit in hotarelePortii dela bei, adusl de un spahiu. Acelas lucru spuneh i domnulin scrisoarea ce o aduse hatmanul Moldovei. De acolo solul a trimispe Woytkowski din steagul craleviciului August cu o scrisoare catredomn pentru aranjarea ceremonialului primirii, cerand sa fie primitcu aceleasi onoruri ca raposatul general Wielkopolskil). De acolo porninda poposit noaptea la conacul foarte incomod dela Murzesti, la douàmile mici de Iasi. Acolo a primit raspuns dela Woytkowski cu scrisoaredela domn sub pecetie. Domnul declarase dealtfel verbal lui Woytkowskicä nu numai va face solului onorurile ce se facusera generalului Wiel-kopolski, dar chiar i altele mai mari.

La 21 intrarea in Iasi s'a facut dupa chipul in care eram intelesi. So-lul por' dela popasul de noapte i dupä ce strabause mai mult de ju-matate drum Il intampina camarasul [podkomorzy] moldovean, care-Ivesti cä domnul pornise. Deci solul a inellecat si a asezat in ordineoamenii ski. Mai intaiu mergeau stanownicii i dupl dansul top oame-nii, tovarasii nobili, curtenii, compania moldovenilor, cateva zeci decai, dup./ dansii caii de povara, comiii Cu caii de parada ai solului aco-periti, apoi fruntasii pajilor, doisprezece paji in uniforme noui in culori,caii curtenilor i ai tovarasilor nobili in numar de treizeci. Dupäpulcovnicul Stawski, stegarul Popiel, generalul Spigiel, clmarasulSaski i, capelanii, apoi secretarul si pe langa calul solului mergeau doicala.'reti si in jurul calului patru valeti imbracati in fir de argint. Solulinsus erà pe calul ski de parada pe seaua sa cu pietre scumpe [turquoise],imbracat bogat inteun contas nou albastru captusit cu blank' de sobol.In urma lui mergeau treizeci de grenadiri bogat imbracati, dupä ei

1) E vorba de Rafael Leszczyfiski care Ewa titlul de voevod Wielkopolski. Pentrusolia lui, vezi rnai sus sub No. XI.


seful taberei inaintea caretei solului, dupa care urma tot restul taberii.La o jumatate de mill distanta ne-a intampinat domnul...

[Ad manuscrisul se intrerupe].La 17 Octomvrie 1714 relatia primirii la granita polona a voevo-

dului de Mazovia, sol mare la sublima Poarta, precum si a generaluluiGoltz.

La 15 Octomvrie abii iesise solul din conacul numit Hawororz, in-data I-a intampinat Bali-basa cu o suta cincizeci de ulani calari dintrelipcani, dandu-i de stire ca pasa, des' nu a primit veste dela sol de so-sirea lui, totus afland dela domnul Moldovei, ha trimis in intampinarealui, bucurandu-se ca bun prieten, de incheierea fericitä a pacii si in-treaba de sanatatea solului.

[Urmeazà despre chestiunea prizonierilor rascumparati dela turci].Sosind deci la padurea dela Hotin, ne-au mai intampinat inca douà

regimente de ieniceri cu ciorbagii lor, precum si o numeroasa o plebe *care ne-a urat bun sosit si s'a aratat fer cita de incheierea 06 salu-tandu-ne. Insus pasa de Hotin sedei langa castel, in cort ca sa priveascaintrarea noastra...

c) Relatia lui F. Gosciecki

[La Sniatyn.] Un curier al domnului ureaza bun sosit solului, din-du-i de stire ea prin malta sa situatie e sigur sa gaseasca in toata taraMoldovei bunavointa si zel, indata ce va binevoi sa tread granita sprecel dintaiu conac. Domnul aratà in cuvinte frumoase, cum ca va aveadovada bunavointii sale inci dela malul Prutului. Abii a terminatacesta, a si venit un alt trimis, care a urat bun sosit solului din parteahatmanului Moldovei, Buhus, aratand el stapanul ski asteapta pe solCu nerabdare cu oamenii sai la granita si e fericit ca. batranetea lui vafi impodobita cu slujbele ce le va aduce marelui sol. Solul a multumitpentru aceste dovezi de simpatie si a stabilit plecarea pe a doua zi, iaracelora cari adusesera aceste vesti li s'au dat cite treizeci de bani rosii.

[Urmeazi ceremoniile religioase la Sniatyn inainte de plecare.]15 Octomvrie, Sâmbeitd... Coborind solia de pe deal s'a lasat trite°

vale larga, unde gasiram insirata cavaleria coroanei, la dreapta steagu-rile ostenilor poloni, la stanga sub steaguri, raitarii si dragonii. Prinaceasta strada inarmata trecuram !Ana la granita. De partea cealalta,e care ne desparte un mic parau, erau insirate pentru parada trei stea-

X 34 P. P. PANAITESCU

guri de osteni moldoveni, cari ne-au intimpinat in sunetul vesel altrambitelor, tobelor i strigatelor. Hatmanul Moldovei Ii trimisese inainteCu tot ce putuse gas' mai bun si mai impodobit ca oaste. [Urmeazadespartirea solului de sotia sa ce-1 urmase pana la granita].

Atunci solul cu o privire mai \resell salutä si pe ceilalti insotitoritrece cu o saritura a calului micul parau al granitei. Un polcovnic mol-dovean iese din siruri, il primeste la granita pe oaspetele distins, uran-du-i cu cuvinte bine alese, bun sosit, i arata ca va dove& cu fapte do-rinta de a-1 sluji dupa porunca lui. Deci a facut un semn cu buzduganul,a grit peste Oran i steagurile de osteni defilarl in fata solului. Pornindde acolo, facurarn abii o jumatate de ceas i Buhus hatmanul iese indrumul solului pe un cal alb vioiu, urmat de douä steaguri de osteni.Ii ureaza bun sosit cu cuvinte grave dar putine, aratandu-se gata sa-1serveasca, caci dragostea lui da puteri noui varstei sale inaintate. Solulrecunoscator Ii multumeste i ofera in schimb dragostea lui. Dupiaceea hatmanul a pornit inainte, iar solul desalecand s'a urcat in caretasi au pornit inainte in luncile frumoase ale Moldovei, 'band in urznacateva zeci de calareti poloni. [Nota]: (Hatmanul adusese cu sine cincisteaguri de moldoveni, deci am lasat in urma cateva zeci de poloni.Acestia, nu stiu de ce, si-au asezat sälasurile inteun sat nenorocit.)In sfirsit catre seara, sosiram la Prut, pe care 1-am trecut fiecare cumam putut, unii prin vad, altii pe plute nu tocmai bune, fiind formatemai mult din lemne subtiri, dar din fericire trecerea se facù cu bine

noaptea sosiram la Cerniuti, unde ne-au asezat la diferite gazde.Aci am avut prima dovada a zelului moldovenilor, caci furam primiticu toate pregatirile necesare, atat pentru sol, cat i pentru curtea lui.Era indestulare de toate: mancare, bautura, iar bucataria noastra careastepta gata, nu a suferit lipsa nici aici, nici mai incolo. Am avut detoate: vin, mied, carne, furaj i alte lucruri mal-unte i toate rara nici ointarziere. Numai vremea ne lipsia, caci nu puturam sta mult la conac,

drumul pe ziva urmatoare a tinut zece ceasuri, fara oprire. Aà caatunci and noaptea ne-a prins in drum, silindu-ne sa ne oprim, ser-vitorii nici nu mai stiau ce sa faca mai intaiu, sau faca slujba sausä dea hrana animalelor nerabdatoare. Oricum, nu ne plangeam deaceste greutati, caci eram de mult pregatiti sa le infruntam, nu pop treceapa fara sa te uzi. Dela prima oprire pornisera inainte in zori carekincarcate, iar solul a pornit ceva mai tarziu dupa ce ascultase liturghiainteo coliba de nuiele, caci slujba o fäceam sau sub cort sau in cask



ori unde gaseam loc mai potrivit, cad in toata Moldova sant bisericicatolice numai la Iasi si la Cotnari, aceasta pustie i rara preot, aproapeIn camp pustiu, caci nu are in apropiere nici o coliba. Biserici ortodoxesant insa multe, dar sant schismatice, sau mai bine zis eretice. i acesteasant in mina sau se ruineaza, caci nu e permis sub pedeapsa de moartesa .fie Teparate. Mergand asadar mai departe, staturam noaptea a douaIn camp sub corturi, iar acei cari n'avurä loc in corturi stätura in colibede nuiele impletite, acoperite cu fan.

Aceasta a fost dealtfel felul cum petrecuram i noptile urmatoare,dar Dumnezeu a fost milostiv i ne-a dat vreme bunk'. Apropiindu-nede hsi, dela ultimul conac solul a trimis pe un curtean de frunte alsau la domnul Mavrocordat cu complimente, dandu-i de veste cI mergeca sol la sultan si ca vrea sá vada i vrednicul sta'panitor al Moldovei.Doninul recunoscator a poruncit maresalului 1) sail sa intampine pemarele oaspete Inca in conacul unde se aflh i sa-i spuie cat de maree respectul sau, i bucuria pentru norocul de a primi un oaspete ashde ales.

Abii rasirise soarele, si trambitasii au sunat de plecare. Deci totiau inalecat, de o parte sirul lung al soliei, de alta parte cavalcada. Astfelpornind incet catre Iasi, intalnim stafete moldovenesti cari fug, se intorciara si transmit vesti, fäcandu-si datoria catre voevodul lor, ca i catresol. La o jumatate de mila de Iasi vedem pe domn cu pompa destulde frum6asa. Un regiment de calareti sta insirat, inaintea loreste splendidul cortej al boierilor fruntasi in frunte cu insus domnul,pe un elegant cal turcesc, asteptand cu o fata veselä pe oaspeteleSolul coborind din carea a incalecat pe un cal voinic i invätat. Atunciand ostile au ajuns allturi, domnul se indeparteaza i astfel in modintim îi face solului un compliment inteo latina aleasa, arätand cat ede fericit aiba ca oaspete. Fie cl erh sincer, fie ca o flea din poli-teta, se arata fericit si-i dä solului locul la dreapta, iar el sta la stanga.Muzicile moldovene ne inconjurau cantand cu fluiere, trompete cesuna, trambite i tobe i ienicerii bat in tact darabanele, scripce, tim-bale, drambe çi mandorele discrete completeazä concertul dat de tigani.Dar atata ñu ajunge, fiecare face ce poate, cad apropiindu-ne de Iasis'au tras focuri de tun dela castel i clopotele hisericilor au inceputsa sune. Clopotele acestea atarna numai de forma, cad moldovenii nu

Maresalul, adici =trek postelnic, erk atunci Ramadan.

le trag cleat daca trece domnul sau clack' di el porunca pentru vre-osolemnitate publica. Pentru liturghie insa ciocänesc pe o scindura saupe o tabla de fier, ceeace cere mai putina muncl. Deci domnul, ca do-vada a politetii sale a condus pe sol la castel si a dat oaspetilor toate celenecesare din belsug.

A doua zi dimineata, dupä obiceiu, solul a fost in vizita la domn. Maiinthiu cei doi voevozi au avut o convorbire intima si prieteneasca, iarinteo alta camera mai mare au fost tratati insotitorii solului pe un divancu cafea, rachiu si dulceturi, dovedindu-li-se astfel ce mult pretuescmoldovenii astfel de oaspeti. Dupa ce au terminat complimentele ne-amintors acasa si apoi a sosit aga sa-si la functia.Erh trimis de vizir ca sä in-soteasca pe sol si sa-i procure toate cele necesare pe drum de ad i inainte.

Lucrul insä pareà ciudat, cad acesta nu puta fi motivul adevaratal trimiterii lui din Stambul la Iasi, deoarece nu se cuvine turcilor81 conduca solii prin tara Moldovei, ci moldovenii ii conduc in tara lorsi ii predau turcilor aba la Dunäre. Dar despre aceasta va fi vorbamai pe larg mai jos. Deoarece noi lasasem la o parte din drumul nostrilBenderul, unde se aflh seraschierul si in apropiere si hanul si cum nuaveam vreme sa-i intalnim, solul le-a trimis daruri, dar totus ei ii gasirapricina, cum s'a dovedit in curind ch" tes intrigi impotriva lui, darflea izb Lida. Solul trimisese hanului si seraschierului complimente sidaruri alese, hanului prin pulcovnicul Stawski podstolnic de Sawocksi seraschierului prin Chomgtowski castelan de Czechow, oameni demnide aceastä onoare. Solul le daduse si scrisori in care with dovezi deprietenie si ca daruri, vase de arama oglinzi de argint, armure,pusti de diferite forme, stofe tesute cu aur, toate acestea ca apoi sa-1tradeze. Pe and trimisii pornesc pe drumul lor si solul, nevrand sàzaboveasca mai mult si vrand &A se foloseasca de vremea !Nina, a pornit§i. el din Iasi spre Dunare. Mai intaiu a trimis un dar frumos domnului,multumindu-i pentru onoarea ce-i facuse, pentru care-i pastreaza obli-gatie si dragoste. Domnul a primit darul cu recunostinta. Desi vroiàsa arate si mai mult zel, s'a scuzat a nu poate face mai mult din cauzastarii de ruing in care se aflh tara lui, ceeace facuse pentru cinstireapersoanei inalte a solului, senator al regatului, erh putin, dar din dra-goste. S'a dat de stire ca solul pornise dela gazda, atunci domnul aincalecat si el si urmat de curte si intocmai ca la sosire au stat insiratiIn fata castelului, asteptind sa-si ia ultimul ramas bun dela sol. Capi-tanul care anuntase pe domn se cam grabise si-1 facuse sa. iasa prea de



vreme din castel, avi ca 1-a silit sa avtepte nitel calare pfina s'a ivit ca-valcada soliei. De ad i furia domnului, care ponmcevte A i se taie capulcäpitanului; ordin sever: and se va intoarce sa nu-1 mai gaseasca cucapul pe umeri. Calaii au apucat pe nenorocit, ad nu e chip de fäcutobservatie asupra severului decret. Averea celui executat va merge lavistierie, clack' mai rämäne ceva, apuca cine poate, fie mireni, fie dinder. Despre sufletul lui nu se intereseazI nimeni. Preotii au aceastämaxima prosteasca: minia domnului este mänia lui Dumnezeu vi

precum acesteia nu te poti impotrivi, nici fatI de aceea nu se cuvine&a' stai impotriva. Deci and moare cineva ()data, trebuie sa moara via doua 'parà in chinurile de veci. Astfel ar fi fost v'i soarta acelui om,vi nu vi-ar fi scapat capul de sub sabie, daca nu 1-ar fi scapat solul, carea intervenit pe linga domn sa-vi retragi hotarirea.

Cind solul s'a apropiat, domnul s'a indreptat catre dänsul cu cor-tegiul lui numeros de moldoveni, ca vi prima oara.Ieviram din ora v catrecämpia dela miazazi vi urcAndu-ne apoi pe un deal, domnul vi solulvi-au luat ramas bun cu complimente reciproce vi asigurari de dragoste,care va tine vi dupa despartire.

[Notä marginala: Exemplu de grosoldnie turceascd].Merita sa fíe amintit cu aceasta ocazie un exemplu public al purtarii

turcilor. Domnul daruise lui aga trimis din Constantinopol ca insotitoral solului, un cal a sa calareasca pe el in serviciul soliei. La inceputturcul a fost multumit, dar and a vazut caii povodnici [de parada]ai domnului, exercitändu-se in libertate, cu haturi aurite, velebogate mindre aurite, a inceput sa-i tremure inima inteinsul, vi ne-ständ mult pe gänduri, se duce la donan vi-i spune cu indräsneala:# Ce mi-ai dat un stärv de cal, de nu se tine pe picioare ? DA-mi altulmai demn pentru o astfel de calatorie 1 » Domnul rovevte vi-i spunedestul de impAciuitor: # De ce nu mi-ai spus la castel, om necuviincios ?Acum nu-i nici vreme, nici locul sa facem acest schimb de cai. Daciacesta nu e bun, iti voiu trimite altul din urmä diseara. De nu ai res-pect pentru mine, sa ai macar pentru sol ». Dar aceste vorbe au fostIn vAnt, ca vi cum ai vrea sa impaci un magar cu complimente. Crudulturc, se invirte in jurul dorrmului pocnind din biciu vi striga amenin-tator: # Iatä ai cai de parada, pentru pompa ta, iar pentru mine nu ail*Domnul suspina vi neavänd incotro ii dä' unul dintre povodnici vi intor-candu-se catre noi, spune : # Domnii mei, nici un ceas nu-vi poate ascundegrosolInia 1 ».

DupA ce ne luargin rImas bun dela domn, apucarAm drumul cel maiscurt spre DunAre.

[UrmeazI un lung pasaj despre intrigile seraschienilui dela Bender,care vrea sI sileascl pe sol sA treacA prin acel oras].

NelAsandu-ne influentati, ne-am urmat drumul cu hotArire prin re-giuni pustii in cea mai mare parte, si peste cateva zile sosirAm la Galatipe DunAre, unde parcAlabul ne-a primit destul de bine dupA puteri.Ne-a iesit inainte afarA din ora § si a urat bun sosit oaspetelui. Erà insotitde steaguri de osteni §i muzicA si pregAtise pentru sol o locuintA cutoate cele necesare din belsug. Solul fu asezat In gazdA la curtea unuicApitan catolic, clAdire nouA., dar nu prea strAlucitä, Insà cu frumoasAvedere pe DunAre. Acolo ne odihnirAm o zi intreagA, cAci a doua ziera sArbAtoarea tuturor sfintilor si asistarAm si la slujba religioasA. Intretimp moldovenii ne pregAtiau trecerea fluviului.

Deoarece voiam sA mA folosesc de vremea frumoasA, si pentrucleram grAbiti, m'am Indreptat spre DunAre. De pe deal vedeam pe malsiruri de cege mari, iar in apropierea grAmezilor de peste, stau in jur,ca in tabere, caii legati si berbecii grasi. Cei räi sant legati de coarneCu fringhii tari. Pe mal stau dese grAmezile de stiuci, crapi mari si altegrAmezi acoperite. Toti pestii sant morti, ceeace pescarii explicA astfel:ei pescuesc atata peste, inch dacl 1-ar duce viu pe corAbii, ar fi aruncatin DunIre. De ad si ieftinAtatea pestelui: un crap sau o stiucl mareo poti cumpArà pe un pret mai mic de 20 de grosi [szostka]. IeftinItateapestilor e cauzatI si de faptul cl moldovenii nu-i mAnincl in post.Alti pesti ca bibanul sau altii se dau de mancare porcilor. Pentru prin-derea pestilor intrebuinteazA ca la noi plase, iar cegele le prind cu unditasi anume intind o franghie lungA cu plutä si atarnA de ea unditele.Astfel pornesc pe apA cu b'Arcile si aruna fringhia in locurile unde seaflA cega si clacA vre una atinge undita, indatà se vede dupl miscareaplutei. Atunci pescarii tinand capAtul fringhiei indreaptA barca repedespre malul cel mai apropiat si de acolo trag franghia i aduc pestelede cap pe uscat.

Tocmai cand soseam la mal veniserA si ghimiile » din Stambulpline cu diferite delicatese pentru toate gusturile: curmale, smochine,castane, lämâi, portocale rumene. Toate au fost vandute repede,cAci erau foarte ieftine: puteai obtine trei portocale sau lArnai

pe un ban. Alte coräbii dintre acestea rImaneau de o parte,tainice.



Dupä ce mi-am bucurat destul ochii si gustul, m'am intors pentrua petrece noaptea in casa unde ne asezasem. A urmat apoi ziva in caretrebuià sä. trecem Dunärea, si cerul ne-a däruit vreme frumoasä. Toateerau pregatite pentru trecere and sosirà dela Brlila coräbiile. Solul atrecut inteo corabie micl frumoas'A acoperità cu covoare si cu pernede fir de aur. La carmä falfaia un steag, la prorä, douä tunuri scurtesi groase. Carmaciul cu marinarii, toti imbrAcati in stofá rosie, aratafete vesele. Carele stau in sir gata de trecerea fluviului si paznicii staulangä plute.

Färl intarziere a si inceput trecerea, care tinù mult timp din cauzalärgimii Dunärii. Cele patru plute abià dacä izbutirl cu multà muncàa marinarilor s'l treacI toatä solia Ora in searä. Solul asteptase pink'In pi-M.1z, and, imbarandu-se, a pomit salutat de impusaturi. Car-maciul 1-a condus dela un mal la ceMlalt destul de repede. Cand corabiafu legatä de malul opus, tunurile au bätut din nou, iar tinerimea [dinsolie] stand pe malul Dunlrii intoneazà vechiul antec: 4 O! Polonie,sosind peste Dunäre, nu te mandri, ci, de voie, de nevoie, impaca-tecu tara sträinä I ».

De acolo am pomit la conacul apropiat, unde ne-am adunat cu totiia doua zi. Aceasta din pricinä Ca' trecerea fluviului tinuse multà vremesi gheturile de pe margini, cari trebuirà sä fie sparte, impiedecaserätrecerea carelor. Acum avurlm locuinte mai bune ca in Moldova, desisi ad erau campii säThatece, dar satele sant mai dese si nu asi de pustii,oräselele slut mai mari si mai populate. Oamenii päreau nestatornicisi chiar crestinii aveau ceva sälbatec, cAci abii un sträin se aseazä inteocask' ca oaspete, toti ai casei o päräsesc, luand adesea cu ei si mobilele.Intru aceasta urmeazá obiceiul turcilor, cari nu suportà pe un streinIn camera lor, si deaceea adesea chiar cu bani rugau pe aga ce neconduca sä nu ne aseze in case turcesti, spunand: # intre acesti peretinu se pot amestech ghiauri cu mahomedani, chiar dacl e vorba deoaspeti». CAci la dansii # ghiaur », inseamnä pägan, iar ei se socotescsinguri drept-credinciosi, si nu numesc altfel pe sträin, cu care nu vorsä se inteleagl, deck cu acest nume de marl .. .

[Urmeazä un pasaj mai lung despre obiceiurile turcesti].Deci, deoarece turcii nu ne primiau in gazd5., päzindu-se de oamenii

nostri, am fost asezati in casele crestinilor, sau in casele turcesti ale arorstäpani nu se aflau acasà. Crestini sant multi pe ad, dar inteo staredecbutà. Dupg casele lor, imbrkäminte si infätisare, se vede a sant

In robie. Casa crestinului e mici si joasi, compusi dinteo singuri inci-pere. In unele sate este compusi dinteun acoperis firi tavan deosebit,sprijinit pe patru stâlpi. Grajduri, staule sau hambare nu se gisesc inaceasti WA, cici nu e obiceiul sA pistrezi pe WTI case grine sau ani-male. Roadele cimpului skit treerate in camp, vitele nu pirisesc cimpultoati iarna. Cei cari n'au loc in case se odihnesc in camp chiar in timpuIgerului de iarnä i suporti noaptea intreagi chinurile frigului. Niciin case nu e mult mai bine, cici nu obisnuesc sobe, ci numai cite ovatri. lar cind cade zipada de sigur ci pe acei cari stau in aceste caseCu haine usoare Ii apuci frigurile. Dar acestea sint lucruri firi insem-nitate: acelui care se gräbeste i se pare §i iarna vari.

Micin a fost primul nostru conac, unde sosirim foarte obositi dupitrecerea Dunàrii i spargerii gheturilor de pe mal pentru care, dar siad i ni s'a dat puting vreme de odihni. Abii poposisem si turcii ne-aupornit spre alt conac la opt mile distantä. Ad insi nu se misoarä drumuIIn mile, ca la noi, ci in ceasuri, dar de astidatä, des' drumul eri bun,ficurim atitea ceasuri cite mile erau. De observat ci inci dela Du-nire moldovenii Ii luaseri rämas bun si de acolo, dupi vechiul obiceiu,turcii singuri urmau sA aibi griji de solie, sä. pregiteasci gazdele §imerindele...

[Urmeaza un pasaj despre ospitalitatea turceasci].Dela scurtul popas dela Micin pornirim la drum spre Bazargic

capitala àrii Dobrogei, stribitind o cam* roditoare. Si ad., caMoldova sint câmpii foarte roditoare, acoperite cu grâne ca i in Po--Ionia, pe cari le aduni. gospodarii. Ad stribiturim mai multe miletimp de doui zile, färà si vedem nici o locuintä pe aceste câmpii mä-noase, fie a satele Wit rare, fie ci sint putini locuitori cari si se ocupecu munca cârnpului, ci indatä se duc la negustorie sau la meserie. De-altfel oamenii acestia se gindesc mai putin la producerea piinii §i a

kasei » cleat la cultura harbuzilor, pepenilor si a castravetilor. Bererachiu nu se afli, asi ci turcii isi astimpirl setea fill mare chel-

tuialà cu api. Deì vinul este ingiduit crestinilor, tot-us nici la ei nuvezi prea multi biuturi, càci rink' si fie pedepsiti....

De toate au acei cari economisesc banul si nu-I dau pe vin, dar adcrestinii, des' vinul ar fi destul i ieftin, string once ban dincauza foametei si a binilui greu pentru haraci. [Solul, desi bolnavse grábete, aflind cA dusmanii Poloniei fac intrigi la Constan-tinopol]...


[Dela Bazargic 1 Dupi odihni de o zi, iesirim din Dobrogea si intra-rim in Bulgaria spre Coslugea...

Acum in citeva versuri voiu arätà cetitorului cum au sosit cazaciiIn tara turceasci. Cind suedezii au pornit cu risboiu impotriva mus-calilor, Mazepa, hatmanul cazacilor zaporojeni, a trecut si el de parteaSuediei. Dar cazacii, vizind puterea cea mare a Moscovei, au pirisitpe conducitorul lor. Dupi infringerea dela Pultava, Mazepa cu putinicredinciosi a trecut Nistrul cu suedezii la turci. Odati cu noroculsi-a pierdut si vieata si corpul sat a fost ingropat in Bugeac. Dar niciacum nu si-a gisit odihna din cauza licomiei titarilor sau a moldo-venilor. Cici precum se cuvenii unui hatman ash mare, care fusesestipinul intregii Ucraine, cazacii nu s'au uitat la cheltueall si mai alesnepotul sill de soil Woynarowski, care-si ficei o fall din faptul cinu pirisise pe unchiul sat in cidere si din ingrijirea somptuoasi aingropirii lui. Dupà vechiul obiceiu de a ingropi pe morti cu multebogitii au coborit in mormint corpul lui Mazepa imbricat in hainecusute cu aur, cu brocart bogat, iar la gat salbi de aur, in mini buz-dugan si pe frunte diademi. Deoarece nu eri nici o biserici In acel loc,1-au ingropat in camp si i-au ficut drept mauzoleu o movili de pimint.Licomia nu 1-a lisat, cum am spus, si se odihneasci, cici chiar in noapteaurmitoare corpul a fost scos din mormint, desbricat si jefuit si aruncatgol ca hrani ciinilor si pisirilor. Aceasta e soarta celor mari, cu viatase termini si strilucirea lor, lar daci oamenii rii nu 1-ar fi atins, naturaar fi indeplinit aceasti operä... Dar cu aceasta nu s'au terminat aven-turile lui Mazepa, ad fiind din nou ingropat, a fost kris jefuit. Incele din urmi Woynarowski cuprins de jale a hotirit si transporte corpullui Mazepa la Ierusalim, ca si se poati odihni micar acolo in pace.Obtinind un firman turcesc si un convoiu, a pornit, dar nici de dataaceasta soarta nu a permis si se odihneasci in pace si si treaci de graniteleMoldovei. La Galati se afli o biserici frumoasi, dar ruinati, care demult e numiti Ierusalim. Domnul Moldovei 1) hotireste deci, ca si fieingropat corpul acolo, spunind a in acest chip s'au indeplinit cererilefirmanului. Si cazacii au fost multumiti si nu meargi mai departe siau ingropat pe comandantul lor in acest Ierusalim. Insus domnul acondus convoiul si a ripit cu indrisneali tot ce eri mai de pret. Insfirsit 1-au ingropat pe Mazepa lingi usa laterali a bisericii si deasupra

1) Nicolae Mavrocordat in prima domnie in Moldova (1709-1710).


mormantului au asezat o piatra, ca sa se poatä odilmi. Dar nici adiodihna nu i-a fost de lunga durata, cad läcomia tatareasca l-a gasitsi aici.Anume cand moldovenii cu domnul lor au calcat credinta lor fatade turci, unindu-se cu tarul 1), turcii ca pedeapsa au poruncit tatarilorsa-i loveasca cu foc si sabie. In aceasta imprejurare si mormantul luiMazepa a fost pradat de tatari si oasele lui au fost aruncate in Dunare,unde in sarsit dupa trei ingropari si-a gasit mormantul definitiv. Ashne-a povestit igumenul, pe and treceam pe langa biserica aceleimanastiri.

0, Mazepa 1 Aventurile corpului tau, au innoit in Moldova pe aceleaale ruteanului din Roma! [?] Atatea ori si in atitea feluri te-au in-gropat si in cele din urma tot n'ai putut gas' un mormftnt 2).

Acum trebuie sà avertizez pe cetitor, ca sa nu incurce aceste pro-vincii cari sunt sap inite de domni [hospodari], sub puterea turceasca, cadnumele ce le dam noi nu se potrivesc cu ale geografilor : tara pe care onumim noi # Wolochy », este numita pe mape Moldavia, i aceea pecare o numim t( Multany », e numita Valachia. La noi in Polonia dinvremuri vechi este obiceiul sa numim tara mai apropiata Wolochy. iarpe cea mai departata Multany. Deci and e vorba de domnii lor sa nuse lase cineva inselat de deosebirea fata de denurnirile geografilor.

Dupl moartea lui Mazepa a ramas in locul lui Orlik, care fusesepisar [secretar] al curtii, sef al cancelariei hatmanului, si ca atare avandin mina hartiile lui Mazepa. Vrand A. castige favoarea Portii, a trimisvizirului hirtiile secrete, aratandu-i cum insisi supusii Portii lucreazas'o piarda. Intre altele a dat si scrisorile domnului Tärii-RomAnestiscrise catre fostul sat' stapan, din care se vedei ca impreuna cu Mazepapregatià ruina Portii. Pe langa scrisori a mai comunicat turcilor toatesecretele ce le stià si aceasta in scurt timp a pierdut pe numitul domn,

Alianta lui Dimitrie Cantemir cu Petre cel Mare.Mazepa moare la Tighina, la 18 Martie 1710 st. v. Despre Ingroparea lui scrie

Nicolae Costin: Intr'acest an 1710 la luna lui Martie 18 zile, au murit §i Mazepa,hatmanul cfiziicesc la Tighina 9i. 1-au astrucat In bisericl la un sat anume Varnita,ce este lAngli cetatea Tighina. De acolo i-au mutat trupul la Galati, de 1-au Ingropatla mlnAstire la Sfeti George si nici acolo n'au avut odihnl. Spun pe cum 1-au des-gropat turcii la vremea rAscoalei, la domnia lui Dumitraqco-Vodi, and au robitoamenii din Galati, de i-au ajuns oasele la tfirmurile Dunirii, pre care nici dupiimoartea lui nu 1-au etbdat nice pftmfintul II. (Kogilniceanu, Letopisete, ed. II, II,pp. 69-70).



cum se va vedeà mai jos. Iar trAdätorului, acordandu-i-se incredere,i s'a dat ca recompensä buzduganul hatmanului ca sl fie el hatman,In locul celui mort, asupra cazacilor cari stäteau in Turcia si primiaukeg dela Poartà. Acestia preferau sl stea sub protectia Turciei,temandu-se de moarte de se vor intoarce acag si astfel turciidin pricina acestor refugiap pretindeau pentru ei Ucraina polo-nezà...

Duminecd, 26 August, zi destinatä primirii solemne a solului suedezGrotus de sultan... , inainte de primire am fost martori unei scenedemne de plans, pedeapsa mult timp amanatä a celui mai nenorocitdintre hospodari: Cantacuzin 1), domnul TOrii-Romanesti cu toatacasa lui, din sangele fostilor impOrati de risarit, acum rob nenorocit.Am spus in versurile de mai sus, cum Orlik a trädat pe acest nenorocitdomn, pe care l-a inselat sultanul cativa ani, ca sO-1 poata prinde maibine: and räuda credinta lui, cunoscutä de multa' vreme, and arkandbänuialä fata' de atitudinea trädAtoare a cazacilor, cari trädandpe stlpinul lor, nu putean fi credinciosi nici Portii. Alte ori iirecomanda s'a' nu intindO nemtii vre-o cursa, sa fie pe paza dinspre Ardeal. Cand nenorocitul era linistit si sigur, sultanul a pusmana pe el. I-a scris Ca' are vesti sigure prin spionii sli ca in maimulte randuri detasamente nemtesti s'au apropiat de granità si cal sepregateste ceva din acea parte. Deci i-a poruncit ca sO trimità la gra-nitä ostenii luí si deasemenea i-a poruncit hanului sil trimità tot acolopentru 1=1 cateva mii din oarda' si de va fi nevoie pentru sigurantàsl cheme si turci. Domnul inselat era acum ca inchis lute() retea si sul-tanul &du atunci un firman ca sO-1 prindl viu si säl-1 aducl la Tarigrad cutoatà casa lui. Asa se si facu fära intarziere si au asteptat multà vremeIn Iedi-Kule o moarte grozavi, fiind munciti intre timp cu chinuri greleca sa arate averile lor. In cele din urml, omorindu-i aproape, au izbutitsl le afle. In sfarsit asazi au fost dusi la locul de executie. E o piatalinga serai, in fata Galatei, unde se obisnueste executarea oamenilorde seamI. La margine este o galerie acoperiti in care sta sultanul sIasiste la executie. In adevar si cu aceastà ocazie, sultanul Ahmet fuprezent, in jur piata era incinsa de sirurile ienicerilor si o mare multimealergase s'a' vadä singeroasa pedeapsà. La mijlocul pietii stalea tatal,

1) Eroare In loc de Brancoveanu.

mama, trei ffi, fiicele, ginerele maresal 1), toti in läcrami si inimiletuturor spectatorilor acestui teatru de moarte bateau. Primul care-sipierdu capul sub sabie fu maresalul, ginerele domnului, si in acelaschip pierira in singe doi fii. Mai raminea al treilea un baietas de doi-sprezece ani, care tremura inspaimintat; and càläul il apuca sa.-1 taieca pe cei dintiiu, copilul striga cât putu: « La virsta mea pot aveao vina asa mare, care sa merite o moarte asa de cruda? Daca vina enumai a parintilor mei, de ce ma pedepsesti pe mine, mare sultan ?Nu eu, ci altii au fost acei cari m'au adus aci si cari au fost impotrivata, eu cu toata virsta mea copilareasca m'am opus. Incearca, stapineDa-mi voie sa-mi traesc tineretea, vei vedea cu citä credinta iti voiusluji. Daca pe mine crestin ina vei libera cu iertarea ta, mà voiu facemusulman, dacl de asta tine iertarea mea. Prefer sä fin musulman decitsa mor nevinovat cu o asa de grozava pedeapsa, platind greselile pa-rintesti ». Indata aceste cuvinte au fost transmise sultanului c acestaa trimis vorba lui Cantacuzin, intrebindu-1: Daca ca pärinte, ingaduefiului sau sa-si schimbe legea, ca gift pastreze viata ». Batrinul asuspinat adinc si a simtit cu cruzime in inima aceasta nouà lovituraa vorbelor prostesti ale copilului. Desi evlavia se lupta in el cu dragosteaparinteasca, totus evlavia a invins dragostea c cu glas limpede a spus:« Din singele nostru n'a mai fost nimeni care sa-si piarda credinta.Nenorocitul acesta, desi e fiul meu, daca si-a pierdut cinstea prin prostiasa, sa-si plateasca capul cu singele sau ». Indata a fost taiat si acelala urma venerabilul batrin plecat capul sub sabia calaului. Mamaçi fiicele, desi li se däruise viata, au fost indata vindute ca roabe. Astfelde siguranta au crestinii aci, cad o simpla banueall echivaleaza cu ocrima aptuitI I Nimeni nu mai poate spune ca va trai sigur in Turcia,daca-si va plati haraciul.

Dupa terminarea acestei scene, Grotus si-a indeplinit solia data destapinul sau la sultan. Multi soptiau: De ce audienta lui a fost fixataIn aceeas zi cu executia ? Nu se cuvenia ca oaspetii straini sl fie adusisa vada o scena asa de infioratoare. Oricum, fie cà a fost o simpriintimplare, fie a lucrul eri facut dinadins, se spunei ca. 1-auadus pe suedez ca sa ja aminte: Cine are fericirea sa-si manincepiinea din mila turceasca, trebuie sa se poarte mai modest intara lor...

1) Paharnicul Enache Viarescu, ginerele domnului.

zo P. P. Pansitescu, Calatori poloni In Tdrile Romano,.



Intoarcerea. Din aceasta tara [Turcia] trecuram Dunarea in Moldova.Moldovenii voiau sa ne primeasca cu mai multa cinste inca de cumne primisera la ducere, caci atunci cei dela Bender 'II impiedecara O.ne primeasca asa cum ar fi dorit ei. Acum ei putura sa arate pe fatasentimentele lor fata de Polonia si insus domnul a spus el intaia oat%ne-a primit asa cum a fost silit, nu asa cum ar fi vrut, neingaduindu-i-sede catre factiunea din Bender. Oamenii acestia traesc aci ca pe o toba[sic!] si cea mai mica greseall o platesc cu capul. Chiar o banuiall dacase naste la Poarta din invidie, poate indata produce pierderea capuluisi a averii si pedeapsa poate lovi la fel pe domn ca si pe moldoveanulsimplu.

Cand ne apropiaram de Prut ne-au iesit in cale cateva sute de ulanicalari, cari au urat bun sosit solului in camp in numele sefului lor, pasade Hotin, aratand totdeodata si bucuria cu care seraschierul ne asteptala Hotin. Cum insa 'Jana acolo mai erau sase mile am ramas noapteape Prut la Kotary, impreunä cu numerosi tatari, destul de politicosi.A doua zi pornind spre Hotin, &him drumul pazit pe amandoul par-tile de siruri de ieniceri, fara arme, insa in ordine si cu haine de sax.-batoare. La stanga douà mii de calareti turci cu muzici, formeaza oostire frumoasa. In fruntea lor stà chehaia seraschierului cu curtea lui,cativa oameni alesi mai la o parte. Cand solul se apropie, acesta seindrepta spre el si-i ureaza bun sosit, iar turcii cu o miscare repedene inconjoara impreuna cu tatarii.Noi mergeam cu toata aceasta multimeprintre ieniceri... [Un lung pasaj din exercitiile de lupta ale turcilor].

Astfel merseram aproape o mill intreaga. Tot mereu se adunau maimulti turci pana intr.sra'm in Hotin si cum sosiram, din castel sloboziraloviturile de tun, iar pe ziduri cantau muzicile. Insotit cu acest sgomotsolul a fost condus aproape la marginea castelului in seraiul, pe careacum si-1 cladia vistiernicul, destul de impodobit, des' nu erà inca ter-minat. Pentru curtea solului se pregatisera sapte corturi ridicate incurte, iar carele si caii trebuiri sa stea pe langa gard, cad nu era chipsa gasesti un acoperis in aceasta asezare noua, sau vre un grajd. Turciiaveau numai casute mici, asemanatoare cu baracile pe care le ridicanegustorii la balciuri sau la bazare. Totus ne simtiram bine aci, cadbagajele grele si cu oamenii nostri furl trimisi inainte peste Nistru laZwaniec, pe and noi trebuiam sa mai asteptam inca dincoace de fluo noagie intreaga inainte de a vedea tara noastra...

[Urmeaza despIrtirea de seraschier si intrarea in Polonia].

1) Asupra acestor evenimente, cf. Axinte Uricarul, Cronica, la Kogàlniceanu,Letopisete, ed. II, II, pp. 159-161 si N. Iorga, Chilia Cetatea Alba. Bucuresti,1900, p. 246.

XIII. Misiunea lui Bogdan teilmaciul

1713

In toamna anului 1713 Poarta hotArise transformarea Hoti-nului in raià turceascA i trimisese pe seraschierul Abdi pasasI ja cetatea in primire, urmat fiind de domnul MoldoveiNicolae Mavrocordat 1). Polonii erau nelinistiti de asezareaunei garnizoane turcesti in fata Camenitei. Comandantul acesteicetAti trimise o scrisoare seraschierului printr'un curier, Bog-dan talmaciul, cerand 16muriri asupra prezentei armatei tut.,cesti. Curierul a dat la intoarcerea sa un raport asupra mi-siunii sale la Hotin si peste Prut care se aflà in copie in,Manuscrisul 613 al bibliotecii Czartoryski din Cracovia, pp.209-211.

Relacya uczyniona przez Bogdana tlomacza który listem I. P. Rappybyl u I. P. Apty paszy seraskiera a 5 ta ad 7 mam Septembris 1713

. .

u mostu Lipkanskiego i w Chocimiu.Wyiechal 4-a praesentis z Kamienca przed wieczorem *z listem I.

P. Rappy generala majora komendanta Kamienieckiego do Apty paszyseraskiera, noc4 przeprawiwszy Dniestr. Zaiechal do perkakby Cho-cimskiego nazaiutrz, to iest 5-ta praesentis, ktelry perkalaby dai prze-wodnika pomienionemu Bogdanowi do hospodara Iegomaci, stoi4cegoieszcze za Prutem.

Stanawszy u hospodara, zastal samego hospodara spi4cego w poludnie,zaprowadzono go tedy do logofeta, alias marszalka hospodarskiego,który logofet pytai si: «co slychad u was »? Odpowiedzial te dobrze.Potym pytal siq: « sila ludzi macie w Kamiencu »? Odpowiedziaf:« manly dosye, tak piechoty, iakot co amunicja. Regimenty sq. te:gwardya kr6lewska, regiment hetmanski i innych wielu pan6w ».

Potym wziqto go do drugiego namiotu do syna logofetowego, tensiq go pytal: « czy umiesz Po lacinie Powiedzial te nie. « A wiqceywoyska ni t w Kamiencu gdzie iest »? Odpowiedzial te woysko wielkiei oboz generalny pod Glinianami. Potym si q daley pytai: « czylikieslyszeli tegmy tu ku granicom przyjachali »? Odpowiedzial te dysze-

10*

CALATORI POLON1 IN TAR1LE ROMANE 147

1) Loc alb in text.

ligmy, ale siq dziwiemy poco. Rzeki na to tente wspomieniony logofetsam, comy to przyiaciele wasi dawni, niewiem iednak nasz komendantseraskier czy warn iest przyiazny. Daley si q o krolu Iegomogci, ich.M. P. P. hetmanach, gdzie sa, pytal. Odpowiedzialem te nie wiem.Na ostatku o Moskwie pytai siq, gdzie teraz iest. Odpowiedziai tena granicach swoich pod Wasilkowem. Do tego namiotu gdzie byl synlogofetow przyszedi trzeci bojar i poczal si q takte o woysku polskim,garnizonie Kamienieckim, krolu iegomaci, hetmanach i Mosk wypitad,takte odpowiedziai i temu iak pierwszemu. Cokolwiek tedy powie-dzial i wszystko to pisano i podobno seraskierowi odeslano, bo i se-raskier oteit siq pytai, czytaiac z karty.

Wyprowadziwszy tedy z namiotu tego wspomienionego posianika,oddano go rotmistrzcSw lipkatiskiemu... nazwanemu, aby byl przynim, go odesiano do seraskiera.

Potym hospodar kapitana swego iednego wyprawil, ktetry od Ha-sakary rotmistrza wziawszy poslanika, przyprowadzil do seraskieraprzez woysko tureckie i tatarskie nadjechal, nad Cekausz, widziattedy armaty okolo postawione, kuSrych okolo 6o bylo ; przy armatechbylo y czaiek ze 30 na wozach, armaty niektore Po 16, Po 17 par ba-wokSw ciagnelo. A iut te naymnieysza kt6r4 12 par ciagnelo. Potym za-prowadzii go ten hospodarski kapitan diae 6 praesentis do kapicypaszy hospodarskiego, kteory o teot samo co i logofet pytal siq, na coiednakowo odpowiedziat. Kapicy pasza, wziawszy tegot poslanika,poszedi z nim do seraskiera. Iak przyszli, seraskier tym co byli naten czas kazal ustapic; iak ustapili wszyscy, pytak siq przez tiomacza,zkad iest. Odpowiedzial z Kamienca i list wziawszy, oddai. Pytat siqseraskier od kogo list, czy od hetmana ? Odpowiedzial tente te nie-wiem od kogo, tylko mi go nasz komendant oddal. Potym pytal siqseraskier, co slychac o kreilu Iegomogci, ich M. P. P. hetman6w,woysku i Moskwie; tak na to odpowiedziai iako i u logofeta. Na ostatekpytal si g czy iut wiedza tem ja przyiechai sam; odpowiedzial: wiedzaale si q dziwuia Po co, kiedy traktaty Karlowieckie zachowuia i tadneyokazyi nie dali do lamania onych». Odpowiedziai na to seraskier te

ja w dobry spos6b przyiechal, ani nic nie mam w intencyi, tylkozamek naprawad ». Od seraskiera zaprowadzono go do dumacza se-raskiera ; tym czasem nim list przeczytano i odpisano, tam siedzac


pytal sic tlomacza seraskierskiego, gdzie iest Stanisiaw i wojewodakijowski i czy wolno, czy pod aresztem. Odpowiedzial mu tiomacz,iak chcesz, tak rozumiey. Zawolano tedy tegot poslanika do seraskierPo napisanym ligcie, ktelry oddai4c, seraskier rzekl: # Iak Ng na niebietak pod glowa cesarza mego, w dobry spos6b przyiechalem i naymniey-szey szkody czynid niedam ». Odpowiedzial na to poslanik, ale tebyludzie waszey paszyfiskiey mad niedomyglili sic i nie pozwolili so-bie. Rzekl na to seraskier : << Zakazalem ieby nikt na tamtc stroncnieprzeieidzal bez mego pisania i iak kto peliedziepi saniem moim dlakupowania prowiantem albo inszey potrzebie, tegodo piero pugcié, to i itPolskiey strony czynid kaic teby bez pisania nieprzepuszczano nikogo».Koh) paszy 12 armat bylo, ale takich co je dwa konie ciagne/o.

We Czwartek seraskier ruszyl sic od Mostu Lipkanskiego i iechaido Chocimia, przed nim Bosniak6w piechoty 57 szlo, choragw Bosnia-ków 29. Woyska tureckiego nie m6g1 pomiarkowad, iak sila moglo bydt,widzial iednak znaczne tak tureckie iako i tatarskie woyska, na iednychgérach tatarskie, a tureckie na drugich, na sto tysiccy do boju sic licza.

W Chocimiu stanawszy kazal seraskier zawolae tegot poslanika iodiecha/ mu rozkazal, m6vvi4c: # Upewniey przyiaciela komendantate w dobrey sposelb tu stanalem, a ieteli nie wierzy, niechay ten list,co ja piszç Iasnemu hetmanowi odeszle »; tak w Pi4tek do Kamiencapownícii.

Relatia lui Bogdan talmaciul care a fost trimis cu o scrisoare a luiRapp catre Abdi pasa seraschierul dela 5 la 7 Septemvrie 1713 la Po-dul Lipcanilor si la Hotin.

Bogdan talmaciul a pornit la 4 Septemvrie seara din Camenita cuscrisoarea generalului maior Rapp, comandantul Camenitei, catre Abdipasa seraschierul. In timpul noptii a trecut Nistrul si s'a dus la pared-labul Hotinului a doua zi, adicd la 5 Sept. parcalabul i-a dat calduzdpanä la domn 1), care se afla inch' peste Prut.

Sosind la domn, 1-a gäsit la pranz dormind, asadar 1-au condus peBogdan la logofat 2), alias maresalul domnesc, care 1-a intrebat: Cese aude la voi ? A rdspuns ea bine. Pe urmd a intrebat: # Aveti multioameni la Camenita ? », a raspuns: # Avem deajuns, atat pedestrime catsi munitii. Regimentele sant anume : garda regard, regimentul hatmanului

1) Nicolae Mavrocordat.3) Antioh Jora.



si ale altor multi nobili. Dupa aceea 1-au dus intealt cort la fiulAcesta 1-a intrebat: Stii latineste ? » A easpuns a nu. 4 Dar

unde aveti oastea mai mare decat cea dela Camenita ? » A raspuns caoastea cea mare si tabara generalä se afla la Gliniani. Dupa aceea a maiintrebat: Oare ati auzit cä noi am sosit aci la granita ? » A raspuns caam auzit, dar ne miram pentru ce. La aceasta a raspuns insus logoatul,mai sus pomenit, cà noi santem vechii vostri prieteni, dar nu stiu dacaseraschierul, comandantul nostru, va este prieten. Dupa aceea a intrebatdespre rege despre hatmani, unde se aflä? Am räspuns cà nu stiu.La urma a intrebat despre muscal 2), unde se afla acum ? A raspuns

la granita lui la Wasilkow. Un al treilea boier a intrat atunci in cortulunde eri fiul logofaului si a inceput si el sa intrebe despre oastea po-lonA, garnizoana Camenitei, regele, hatmanii i Moscova, si Bogdan araspuns la fel ca celor dintaiu. Ei scriau toate raspunsurile, si le-autrimis i seraschierul, caci seraschierul a pus aceleasi intrebari, cetind

hartie.Dupa ce 1-au scos pe trimis din cort 1-au condus pana la rotmis-

trul lipcanilor anume [loc alb in text], ca sa-1 duca la seraschier. Dupaaceea domnul Moldovei a trimis un apitan de-al sau, care a luat petrimis dela rotmistrul Hasa-Kary i 1-a dus el la seraschier, trecandprin oastea turceasca i tatareasca. La Cekauz [?] trimikd vazu i tu-nurile asezate in jur, in numar ca de saizeci; pe langl tunuri erautreizeci de bard, in care. Unele tunuri erau trase de 16 sau 17 perechide bivoli, iar cele mai mici de iz perechi. Dupl aceea pomenitul ca-pitan domnesc 1-a condus in ziva de 6 Septemvrie la capugi-basa aldomnului Moldovei, care a intrebat la fel ca i logofatul i trimisuli-a raspuns la fel. Capugi-basa, luand pe trimis, a mers cu el la sera-schier. Cind au sosit, seraschierul a poruncit tuturor celor cari se aflauatunci la dansul sa se duel. Cand au plecat toti, 1-a intrebat pe trimisprin talmaci de unde este. A raspuns ca. din Camenita i luand scri-soarea i-a dat-o. A intrebat seraschierul: dela cine e scrisoarea, oare

dela hatman ? lar acela a raspuns: nu stiu dela cine, stiu numaimi-a dat-o comandantul nostru. Dupa aceea seraschierul a intrebat :Ce s'aude despre rege, despre hatmani, despre oaste, despre Moscova,polonii stiu ca eu am sosit aici? Am raspuns ca stiu, dar se mid de ce,

trimisul i-a raspuns la fel ca i logofatului. La urma a intrebat daca

August II.Petre cel Mare.


ei se tin de conditiile tratatului dela Carlo witz si n'au dat nici oocazie turcilor sa-1 calce. La aceasta seraschierul a raspuns ci 4 si euam venit numai Cu intentii bune, si nu am alt scop cleat A. repar ce-tatea [Hotinuluij*.

Dela seraschier l-au dus la talmaciul seraschierului, si pe cand acestacetea scrisoarea si o transcria, trimisul sezand acolo l-a intrebat pe tal-maci: Uncle sunt acuma Stanislav si voevodul de Kiev 1), sant ei liberisau arestati ? Talmaciul a raspuns: 4 Cum vrei, asa intelege !* Dupascrierea scrisorii, au chemat pe trimis la seraschier. Acesta dandu-i scri-soarea a spus: 0 Cum e Dunmezeu in cer, pe capul imp*Iratului meu,jur ca am venit cu intentii bune si nu voiu permite sa se facà nici celemai mici strickiuni [polonilor] *. La aceasta trimisul a raspuns, ca oame-nii mariei tale nu stiu aceasta. Seraschierul a raspuns: 4 Am oprit cacineva sä treaca de partea cealalta [a Nistmlui] fail hartie dela mine,iar pe cei cari vin cu scrisoare dela mine pentru cumplrare de proviantsau alte treburi, pe aceea numai sa-i lasati. Din partea Poloniei dease-menea am poruncit sa nu lase pe nimeni fat% scrisoare ». In jurul paseise aflau douasprezece tunuri, dar de acelea ce puteau fi trase de doi cai.

Joi, seraschierul a plecat dela Podul Lipcanilor si s'a dus la Hotin.In fata lui mergeau 57 de pedestrasi bosniaci si 29 de steaguri de ostenibosniaci. Trimisul n'a putut observa cat de mare putea fi puterea ostiriiturcesti, a vazut insá el erau forte insemnate, atat turcesti, cat si all-regti. Ostile trucesti asezate pe unele dealuri, iar cele tatIresti pe altedealuri se puteau socoti ca la o suta de mii de osteni buni de lupta.

Seraschierul sosind la Hotin a ponmcit sa-1 cheme pe trimis si i-aporuncit sa plece inapoi, spunandu-i: 4 Asigurä pe prietenul meu, co-mandantul [Camenitei], ea am venit aci cu intentii bune si de n'o crede,sa trimita hatmanului aceasta scrisoare ce i-am scris*.

Astfel trimisul s'a intors Vineri la Camenita.

XIV. jurnalul lui Filip Orlik1722

Filip Orlik, hatmanul cazacilor zaporojeni, este un per-sonaj istoric care a jucat un rol insemnat in istoria Europei

1) Stanislas Lesczpiski, regele detronat al Poloniei si partizanul lui Iosif Potockivoevod de Kiev, se refugiaseri in Moldova dupii intoarcerea lui August II.


rAsAritene. Originar din Cracovia (nAscut la 1672) fAceh partedinteo familie nobilA polonA 1), studiazA la academia lui PetruMovilA din Kiev si e autorul mai multor opere in versuri po-lone 2), intre altele un poem in onoarea lui Mazepa 3). Prietencu acesta, ajunge pisarul (secretarul) lui in timpul and el-àhatman al cazacilor. AlAturi cu Mazepa ia parte la lupta delaPoltava (1709) si se retrage cu armata suedezA la Tighina. Inurma mortii hatmanului, regele Suediei Carol XII Il numestepe Orlik hatman al cazacilor favorabili suedezilor o) 4).In aceastA calitate incheie o aliantA cu hanul tAtarilor si nA-vAleste impreunA cu dAnsul in Ucraina, promitAnd a va faceaceastA provincie vasalA Turciei, (1711 primAvara), insä e silitcurAnd sA se retragA 5). Orlik a contribuit in acest timp i lapieirea lui Constantin VodA BrAncoveanu, predAnd turcilorcorespondenta acestuia cu predecesorul lui, Mazepa 6). Toateintrigile lui insA n'avurA nici un rezultat si e silit sl plece inSuedia impreunA cu protectorul sAu, Carol XII. In SuediastA pAnA la 1720, and porneste din nou spre pArtile noastreca sA ja comanda resturilor cazacilor rImasi in Basarabia.DupA ce zAboveste doi ani aproape in Germania si Polonia,trece prin Moldova (Mai-Iunie 1722) 7) si de ad i la Serres,Salonic, Constantinopol (1724)8). La 1734-1737 Ii gAsim laCAusani in Basarabia, unde sta in fruntea cazacilor refugiatiIn Turcia 9), de acolo se mutA la Iasi, de unde continuA agi-tatiile contra Rusiei i tine corespondentA cu fiul säu, conteleOrlik, stabilit la Paris 1'). BAtrAnul exilat moare la Iasi la 24

1) F. Rawita-Gawronski, Filip Orlik, in Biblioteka Warszawska LIX, 3, 1899,p. 395 (acelas studiu in Studya i szkice historyczne, ser. II, Lemberg 1900).

1) Ibid., p. 396.Filip Orlik, Alcides Rossyiski. Ian Mazepa, 1695 (f. loc.).F. Rawita-Gawronski, o. c., p. 392 si W. Konopczyliski, Polska a Sztvecja

(Polonia si Suedia), Varsovia, 1924, p. 66.Konopczyfiski, I. c.

3) Cf. relatia solii lui Chorngtowski, mai sus, pp. 143, 144.7) F. Rawita-Gawronski, o. c., PP. 401-402.5) Ibid., PP. 406 i urm.5) St. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia. oAnuarul Comisiunii Monumentelor

Istorice s, sectia Basarabia, I, p. 20.10) H. Zdzitowiecka, Projets de rétablissement du roi Stanislas en Pologne, Paris,

1915, P. 73, nota 2, cf. si pp. 59, 74, 92.

Mai 1742 st. v. (Joia Verde) in timpul unei vizite la Con-stantin Vodà Mavrocordat 1). Domnul Moldovei vAzAnd aoaspetele ski se simte rgu, cheamA un preot catolic, stiind c'äOrlik, care erà ortodox din copildrie trecuse la unire in timpulsederii lui la Bender. Dar Orlik respinge pe preotul iezuit sicere un preot ortodox, ash al domnul cheamä un popà sicorpul mortului este ingropat in biserica mitropoliei. DomnulinskcineazA pe vistiernic, pe mitropolit si pe pkintii iezuitiItggarski si Marti sl inventarieze averea rAposatului si s'o ail:4In pästrare p Ara la sosirea in Iasi a vkluvei si a fiului lui 2).

Filip Orlik a lisat un jurnal al alkoriilor sale scris in limbapolonA, care cuprinde rAstimpul dela 1720 la 1732: #Diariusziodrdzy ktdry. . . zaczql si q roku 1720 miesicga Oktobra dniavo» (Ziarul cAlkoriei care a inceput in anul 1720 luna Octom-crie io). Am intrebuintat o copie (cu unele pArti rezumate decopist) aflgtoare in, manuscrisul bibliotecii Czartoryski din Cra-covia No. 1977 (800 pp.). Un manuscris mai complet, desprecare se afirmg cl ar fi autograful lui Orlik, se afll la Paris labiblioteca ministerului de externe 3), dar nu am avut putintasA-1 consult.

Partea care priveste Moldova se aflä sub anul 1722 (pp.65-85), datà la care Orlik a traversat aceast5 tarà venind dinPolonia si treand spre Constantinopol 4).

Diariusz podrdzy ktory w imie Troycy Przenayiwiltszey zaczgl si wroku 1720 miesig,ca Oktobra dnia .ro

21 Marca (1722) w Sobotç przeprawiwszy si ç za granicç Polsktido ziemi Woloskiey przez rzekç Czeremusz y nai4wszy przewodnikauiechaligmy dobr4 mil do wioski Woioskiey Waszkowce, kt6rey

1) St. Zaleski, lezuici w Polsce (Iezuitii in Polonia), III, Lemberg, 1902, p. 844.Istoricul ucrainian Elia Borciak a anuntat in 5924 in trei reviste ci a descoperitanul mortii lui Orlik: (Yxpaiiime TpAyHa Varsovia, I, No. 292. Ktuira Viena,I, No. I; idem, L'atatnano ucraino Filipo Orlik. Europa Orientale s, Roma, IV.1924, p. 169), desl data anului si chiar a zilei se aflia in cartea lui Zaleski din 1902

3) St. Zaigski, /. c. dupl ziarul misiunei iezuite in Moldova.F. Borciak, YitpaiHoote TpR6yHa. I. c.

Cf. despre Orlik si A. S. Petruszewicz, CDHJIIIIIIII. OpJIHIC. Lemberg, 5872.



panem iest Szczerban Flonder, gdzie zanocowaligmy y daligmy 4czerwone tydowi dla rozmienienia na drobna turecka monetq wSniatynie y dla kupienia tam na 22 Marca drogg róznych wiktualów,ktáry w Niedzielq rano p6iechawszy, nie prqdzey z Sniatyna powr6cilat do nocy. Dlaczego musieligmy caly dzieft tam stad na glodzie z pos-tem. Swiadczy/ nam iednak ludzkogd y hospitalitatem ten sam Flonder,który prosil nas do siebie na wieczerze y jako m6g1 swe chudy pacholektraktowal y siano dla konicy dal, gdzie dla nieprqtkiego tydowskiegopowrotu musieligmy nocowad. 23. W Poniedzialek rano wyiachawszyz Waszkowiec, gdzie wide naieligmy przewodnika, przybyligmy zap61 milg do przeprawy gdzie siq laczy Pruth z Czeremosza, które prze-prawiwszy, staneligmy na popas za milç od przewozu we wsi Mamaie-wicach, naletacey do monastyru Skitskiego, gdzie we dworku mona-styrskim u o. o. tamteyszych, zjadszy obiad nocowaligmy za p61 milgw Slobodzie. 24 we Wtórek wyjachawszy rano z Slobody, popaso-waligmy za dwie mile we wsi Toporowcach a ztamtad staneligmy nanoc za milq w Sankowcach wsi naletacey iut do Chocimu, ktora wladnieieden spaha, ktory nas czgstowal nas (sic !) kafg.

25 We grodg naiawszy podwóz koniey parç u Subaszy poturczynio-nego z Woioszyna a na loinie konie wsadziwszy wierzchowo Karolay lana, uiechaligmy poitrzed milq y stanawszy za 1)61 mili od Chocimu,poslatem przodem tam Karola do kihai passyfiskiego, oznaymuiac osobie y proszac o gospok, a nim on powrócil zjedligmy na tym mieyscuobiad, Po którym nie zadlugo powrócil Karol a z nim przybyli ordy-nowani od Kolczaka dwóch officerów Lipkafiskich Rotmistrz y Po-rucznik, dla spotkania y dla zaprowadzenia mnie do gospody nazna-czoney u Rotmistrza Liplimiskiego Korsaka za Chocimem niedaleko,we wsi Lipliailskiey, który nas przyial dosyd ludzko iako czlowiekpoczciwy.

26 We czwaitek Po obiedzie posylalem Capitana Descloira przyRotmistrzu Korszaka do pólkownika LiplialLskiego Kolczaka z wizytaz podzigkowaniem za wygwiadczony mi honor y z prótba by mi uSeraskiera ziednal audyiencia, lecz on spal, kapitan powrócil sam iedendo gospody a Rotmistrz Korsak wstal si g tam y at do wieczór póznoprzyiechal który mnie imieniem Pulkownika swego rada abym wPa... (sic!).

27 w Piatek (poslal swego kapitana do tlumacza Huseima, aby tamzapomoca kihai wprowadzil go do Baszy, tlumacz przyszedl nad wiecz6r)

z exprobacyi4 od Baszy te ja bqd4c tak wysokiey szarty, nie dawszyo sobiç zna6 przynaymniey trzema dniami, tak nagle... przyiechalem doChocimu, nakoniec kazal mi powiedzie6 te mi ç ani do Stambulu anido Hana drogi niepozwoli, lecz zk4dem przyiechat abym tam nazadiachal, co lubo mi ç bardzo bylo poalterowalo, iednak nietrac4c nadzieiy stalego animuszu i humoru, odpowiadzialem na to te ja jut przezIachimowskiego pisaiem do Paszy I. mgci y oznaymitem o sobie temam tu y sam bydt. Dniga te ja tu jachatem incognito pod inszymimieniem bez tadny assystencyi tebym si ç nieoglosil w Polszcze (sic)i co iestem y dok4d isk y iegli z granicy dai o sobie zna6 Paszy Imgci,toby siç w Chocimie rozglosilo o moim przybyciu y doszlaby wiado-mog6 do Forwactów Polskich iako w blitkim spiedztwie z Chocimemzostaiscych, gdzie codzien nabywai4 Polacy. Przez co bym podatsiebie w iawne niebezpiecze6stwo, y nie mope przebrad si ç przezForwachty Polskie wpadlbym w ich rçce, a consequenter w Moskiew-skie. Trzecia te ja nie iestem cudzy czlowiek, ale tyczliwy sluga Na-iagnieyszey Porty od którey mam Hatyszaryf, to iest Przywiley Pa-dyszacha Imgci, wlasn4 iego rçks. podpisany i stwierdzony, na protekcyis.mnie y woysku Zaporowskiemu dany, takte i traktat na wieczne po-bratymstwo z Paiistwem krymskim zawarty. A jako za wiadomogcis.Porty y Hana poiachalem za Królem nieboszczykiem Szwiedzkimzostawiwszy tu pod protekcyis. teyte Porty y Hana, woysko moie za-porowskie, tak Po smierci tegot krola nieboszczyka powrócilem wpafistwo Nayiagnieyszey Porty do woysko mego y mam listy doNayiagnieyszego Padyszy Imgci y weyzyra Imgci od króla Szwedz-kiego teraznieyszego do Paszy Imgci y zlych raciy nie trzeba bylomnie tadnych zatywa6 ceremoniy, y podwakrotnie oznaymowa6 PaszyImgci o moiem przybyciu... 1) A te Paszy Imgci kate mi zt4d iacha6 zks.-dem przyiachai, to Imgci iawn4 w tym Po dkazuie propensyi4 do stronyMoskiewskiey y wlagnie chce mi ç wydawa6 w rçcç nieprzyiaciól moich,czego nie tylko wiara Bissurmafiska niepozwala ale y jura gentiumbronis. (twierdzil te Pasza cisgn41 by na siebie nielaskç nie tylko Porty,ale i króla Szwedzkiego, który go listami obdaczyl, gdyby go sie waiyioddadt do r4k nieprzyiacidl, przywodzi przyklad Rakocego któregoTurcy nawet pobici nie chcieli wydadt etc.). Byly i insze racyie któ-remi tlumacza Husseima informowalem... wzi41 odemnie Huseim

1) Punctele de suspensie in manuscris.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE x55

156 P. P. PANAITESC13

przywiley Cesarski na protekcyiq dany, y obiecal go Paszy prezento-wad (wyslal razem wiernego stun Karola, który) oznaymil mi tePasza kazal mi dawad tain y ge Huseim ma byt sam nazaiutuz z relacyq...Co Inig trochç pocieszy/o... (Odebral wiadomad o Iachimowskimte go Pasza zaprowadziwszy gwaltem do Zwafica kazal oddad w rçceRegimentarza na Forwachtem i e Pasza do Sieniawskiego list iegowiasny do woyska mid odestad).

Co mnie przez wszystkie dni barzo alterowaio i slabq exquito nad-zieje bespieczefistwa mego.

28 w Sobote rano wyiezdzal do Chocimu Posiannik PadyszyAski z17 kaftanem y z konfirmacya urzçda paszawskiego y wladny do AbdyPaszy ordynowany, ktorego Lipkowie spotkali i przy wiezdzie domiasta dano salve z 24 sztuk armat, a przed wiazdem iego przybyido mnie na kwatere Husseim tiumacz, który mnie powiedziai te-Pasza nie kazal mu czekad tego wiazdu do sieibie nie naletqcego, alerozkazd aby zaraz do mnie iechal. Za przybyciem tedy swoim powie-dzial mi te Pasza barzo byl kontent z relacyi onego i talowal te si ç wtym do mnie odzyvvd, nie swiadom bçdac interesclw moich, i zarazdal ordynans o wydawaniu mnie tainu, a mnie prosil, abym byl cier-pliwy puty, poki o mnie nie przyidzie ordynans od Porty, do kt6reyobiecai o mnie przez umyglnego kuryera pisad, potrzebowai tylkoabym mu listy krolewskie do Padyszy y Weyzyra, takte i traktat napobratymstwo z palistwem krymskim zawartç pokazd, com uczynil iposialem to wszystko przez Husseima.

30119 w Poniedzialek przyniosl mi Karol pieniqdze tainowe y odebratna koni içczmiexi. Eodem bçdac Pan Rotmistrz Korsak gospodarz móyu Puikowniku swego Kodenaka oznaymil mi ie Pasza kazal mi w mie-6cie gospodg naznaczyd. Posialem tedy zaraz Karola do tego PanaKolenaka proszad aby mie z tey gospody nie rugowano z tych racyipierwsza te tu cerkiew blisko, gdzie podczas swiçt tatwiey mi bçdziena nabokstwie bywad aniteli z miasta. Druga te tu miçdzy Lipkamiwlagnie iak miçdzy uroteni ludzmi zostak, trzecie wszystko mu bçdziePo miescie drotszey kosztowad, gdzie trzeba bçdzie tiomacza mied, ana tami koszta nie stak. Posidem takte y do Husseyxna tegot Karolapytayac si ç o przywileja, traktacie i o listach kr6lewskich dla czego byutrzymywano i kiedy mogç mied audyencya u Paszy.

Za powrotem tedy swoim Karol uczynii mi relacya te pierwszymi na notç abym tam zostawal kwatere gdzie mi si ç upodobalo, drugi

zag to iest Husseim ttumacz powiedzial te Pasza bgdac barzo zabawny,ledwo mogt widzied te moie papiery. 0 audyencyi zag powiedzial tenie wie, coniecturowal iednak te chiba za powrotem kuryera z Stam-bull.' przez kt6rego Pasza pisat o mnie do Porty.

I Apr.12I Mart. (w monasterze dowiedzial sig o towarzyszu For-wachtowym wyprawionym do Kolczaka stratnika i Pulkownika zlistem) o mnie pisanym, zkad nad wiecz6r pown5ciwszy prosilemPana Rotmistrza Korszaka gospodarza mego aby... dowiedzial sig coo mnie do Regimentarza pisano.

2/22 we Czwartek przyjachat do mnie Czausz Basza Paszynski zdoniesieniem woli Paszynskiem abym do miasta na kwaterg przeni6s1sig... Tandem przyslano od Paszy Po Korsaka Rotmistrza ktáry powr6-ciwszy... donicíst mi te Pasza obawiajac si g aby mi czego ziego z PoIs-kiey strony nie uczyniono, gdzie iest wiele Partizan6w Moskiewskich,chce tego abym ja dla lepszego bespieczefistwa przeni6st sig nagospodg do miasta. Korsaka zag pytal it iegli on bierze na swoiestaranie y ieteli moie assekurowad te mi tam nic zlego od nieprzyiaci61moich nie bgdzie, tedy tebym tam zostawal... i pierwszy dzien gwiatodprawiwszy, w poniedzialek do miasta na gospodg przebral sig. NacoKorsak odpowiedzial it nie mote on assekurowad w tym Paszy gdytladen hultay y nieprzyjaciet nie da o sobie znad co ma ztego robid.Kazal mu tedy Pasza, aby mi kiedy zechcg iachae do cerkwi dawatsludziey kómendy swoiey dla bezpieczenstwa teby mi g zaprowadzalido monasterze, y tam chod przez cala noc byli przy mnie y nazad dogospody przeprowadzali,... Powrcíciwszy Rotmistrz Korsak... doni6stte o ligcie pytat si g pisarza Kolczaka, ktáry mu odpowiedzial te listuladnego nie bylo, tylko przystal towarzysza ustnie pytaiac si ç o mnie,ietelim przyjachal do Chocimu, y z tegoto pono pytania apprehendo-wal Pasza, aby mi czego zlego z Polskiey strony zan amowq. Moskiewskanie uczyniono. Po odebraniu tey relacyi iachalem do Monasterzu napassyia dokad konwoiowalo mi ç 12 Lipkdow y at do skoAczenia nabo-gefistwa w nocy czekali mig tam y odprowadzili do gospody.

3 i4 (Modlitwy odprawial w monasterze) a po slutbie Botey taktenie wyietdzaiac bylem tam at do wieczora gdzie y nocowalem, got-uiac si g do spowiedzi. Eadem rezident Woloski odestal mig baran-kiem y winem).

5 w Niedzielg Wielkonocna na zawiaslowanie Nayswigtszey Pannywslawszy rano o czwartey godzinie po p6inocy wyspowiadatem sig


grzech6w przed Oycem Ihumenem... i przyialem lubo nie godnysakrament ciala i krwi Pana naszego Chrystusa. Po stutbie zai Boteybyligmy na w6dce u oyca Ihumena z Rezydentami Woloskim i Multan-skim.

6 w Poniedzialek... Po obiedzie przyiachat do mnie Czausz dlazaprowadzenia do gospodg do xniasta, dokad pierwey rzeczy odes-talem a potym w karecie y sam zaiachatem do Mustafy Agi, czlowiekamnie znaiomego,kt6ry przedtym ...0 nieboszczyka Mazepy za tlumaczabywal y od Sakczy mig od wielkiego Wezyra, kiedym powracal doKilii konwoiowal.

9 we Czwartek zabawny by! Pan Kolczak, dla czego nie moglemmu oddadt wizyty. Eodem byli u mnie z wizyta rdini Tureccy offi-cerowie.

ro. Byt u mnie na obiedzie Terdzyman Husseim... który oznaymil,te listy Kr61a Szwedzkiego w interessie moim do Cesarza Tureckiegoy do wezyra wypisane, takie y przywiley tegot Cesarza y traktatmiçdzy mna y Paitstwem krymskim zawarty, postal Pasza do Porty;co mnie bardzo poalterowalo.

12. Pisalem listy do woyska Zaporowskiego, oznaymuiac o moimtu przybyciu o Panu Iahimowskim, y tadaiac aby desideria swoie napismie do mnie wyrazili y specifikaciya woyska przysiali, który listposialem na rçce Ali Bolubasza tiumacza przedtym mego, proszacgo... aby ten list odestat do woyska, a sam gotowy byt ze mna do Kon-stantynopola, ieili mi tam kata iachad.

13 (Prosil na obiad) Rezident Multanski, lecz nie wiem co w tym zamenkament by!, czy tyd tlumacz nie wyrozumial iego mentem, czyli,sluga onego nie potrafit relacyi uczynid te nie czekaian miç na obiad zgokiem swoim pulkownikiem woiewody Belzkiego Potockiego zjadi,a mnie jut Po obiedtie przez slutacego swego prosil pa dwukrotnie,lecz niechcialem u niego by, atbym si ç wprzod informowal o tym men-kamencie od tyda. i6 Aprilis, przyniost Karol assygnacya od Kolczakana blatemki tain. 24 April. Jezdzilem kareta w pole z P. kapitanemy z Michalem y w tym diverstissemancie wstapitem do P. KorsakaRotmistrza a od niego do Ulana, gdzie wiele zebralo siç byto LipkanKanskich officerow miçdzy ktoremi znacznieyszy Skirmund, Korycki,tamtedy na r6inych diskursach zabawiligmy siç. 25 Apr. Przyiechal tuposiannik od Kr6la y Rztey do Porty expediowany J. P. Popiel PorucznikHusarski, ktorego insolito y indebito more spotykano- wyiezdzal od

xs8 P. P. PANAITESCU

Paszy kihaia z wielka aparencya y z muzika, ktoremu assistowali Lip-kowie y Spahowie, a bylo wszystkiego woyska na 4000, wyiachali zagin occursum temu posiannikowi at do samego brzegu nad przewda,ktorym przeprawiwszy Dniestr, kiedy wysiadi na lad przywital gokihaia, y dano pod niego konia bogato ubranego od Paszy, lecz kihaiawziawszy prawa strong przyprowadzyl do miasta, gdzie potegnawszysig z poslannikiem, odiechal ze wszystka Paszymska aparencya y mu-zyka do zamka, a poslaniec na gospodg do Kolczaka. Wiezdzaiacemuzas do miasta dano salwa z io sztuk armaty. Swoia assistencya napoiazd mid poslannik bardzo szczuply y nie bardzo splendide wietdzal.Mia/ iednak kareta y dwa wozy Po 6 koni, s/ug siedm y dwoch pokoio-wych. Iadac z kihaiem ani shwa z nim nie mówil y czegog byl poal-terowany. Eodem gospodarz exkuzowal Pana Paleologa za upraszeniemiego samego te ani mi g myszlil ( ?) prosid na obiad podczas bytnosci uniego z Polski gosciey, znaiac te bylaby to dla mnie nie z wielkim ho-norem, lecz przed iydem tylko menvii te trzebaby mnie kiedy dobrzeprzybrawszy si g prosid na obiad. Zyd zai czy niedobrze wystuchawszy,czyli z urodzonego szalbierstwa temu Paleologowi figiel, zaprosil mieby do niego na obiad, o czem supra.

26 Apr. Doniosi mi gospodarz moj Mustafa Aga Sasinski cogno-mine te mu powiadal Porucznik Lipkanskiey Choragwi Polski, ktoryza ordinansem N. Sieniavvskiego konwoiowal posiannika Polskiegodo Chocimu ie P. Iahimowskiego, tenie P. Sieniawski odesial doBrzezen y tam za warta siedzi, o ktorym iakoby mial pisad Pap Sie-niawski do Króla Jego mogci,pytaiac sig com a z nim czynid, lecz ieszczena to nieotrzymal tadnego responsu. Relacya ta bardzo mie ucieszyla ynadziejg uczynila, eliberacyi tego biednego Iahimowskiego.

28 Apr. Mial audiencia u Paszy Poslannik Polski. Odziai go Paszakaftanem zufrowym pronostaiami podszytym y darowal konia cudnego.

4 Mai. Wyiecha/ pos/annik polski in vias suas do Stambulu... tychzag glupich ceremoniy nie bylo z ktoremi go potykano. Eodem posy-lelem Karola do Husseyma tiumacza proszac go o doniesinie Pyszyo liscie do woyska odemnie pisanym, a od Paszy Benderskyego utrzy-manym, y o danie ordynansu temut Paszy teby ten list do woyskaZaporoskie go odeslal. Lecz Karol powrociwszy uczynit mi relacyazeHusseim doniosit o tem wszystkiem Paszy, ale diabei na niego wsiad/,.gnieWliwy za to gem mu nieoznaymil kiedym ten list posylal doBenderu, y nie °Weed nic, tylko kazai mi abym cicho siedziai.


16o P. P. PANAITESCU

5 Mai. Przyzywalem do sebie tyda tego ktory mi dawal sudorifera(gdy chorowal), wziglem od niego siedm pigutek z ktorych trzy przedzachodem slofica wziglem, y w godzinç ucznily mi operacyg jedng.,przed p61nockiem zag wziglem residuas cztery Po ktfirych at w dzienmialem takte stolec y chwatu Bogu poprawilo mi siç.

8 Mai. Wiadomogé o gmierei Xicy Rakociney... Byli u mnie Rezy-dent Multafiski i Doktor Medycyny, przyslal mi potem Rezydentkaparow oliwech i rzodkwi mlodey.

10 Mai. Z wyzytg. u kapikihai Multanskiego od doktora do.,wiedzialem si ç te on nie iest ex stirpe Imperatora, y nie iestszlachcic.

15 Mai. W dziefi S. Mçczenicy Ireny siuchalem slutby Boteyex voto za nieboszczyzkg. stey pamiçci rodzicielkg moie ktora siç nazy-wala Ireng. Po nabotefistwie naterminowalem list do Paszy, w ktorymwyrazilem barbaram iego inhospitalitatem te mil inciviliter tu przyjql,y przez ogm niedziel niepozwaia mi do siebie accessu, nie daie au-diencii, y listu krola Szwedzkiego do siebie pisanego nie przyjmuie,te mi zabrania do woyska mego pisad y o przybyciu moim w ten tukray oznaymid, te mi niezwyczayny charakterowi memu tak bardzomaly tain daig. Z ktorego listu terminq bylem u tlumacza Husseymaradzqc si ç go ieteli ten list bardziey Paszy nieurazi, ktory tyczyl abymten list dnia iutrzeynego przez kihaiç podal. Bykm u Rezidenta Mul-ta fiskiego, ktorego prosilem aby do Hospodara Multanskiego list odesial.

17 Mai. List do Paszy odeslaiem przez Karola do kihaia. Odebrawszy,kazal Husseimowi po turecku przetlumaczyd y obiecal ie Po przetlu-maczeniu Paszy oddad.

19 Mai. By/ u mnie Husseim od Paszy, od ktorego uczynil mizwyczayny Turecki complement Salamalekiu, potem czynil mi res-ponsu od Paszy na list moy ktory si ç exkuzow41 iedno chorobgswoig, druga bytnogcia poslannika Polskiego, te mi nie dal audien-cyey, o tainie na categork nie powiedzial. Ze pisat do Porty o miebardzo dobrze oznaymuigc o moim przybiyciu, te mam «Chaliszaryf »od Padyszy, traktat z Pafistwem Krymskiem y listy od krola Szwedz-kiego do Porty z czem postal umyslego, etc.

20... Odebratem listy z Krakowa od naycie/szey moiey familii, ktoremi pryslal Xigdz Zalçski inkludowane w liscie Xçta Warsiewskiego...y oznaymil te P. Woiewoda Kiiowski ordinowat do Krakowa subsidiumfamilii moiey sto talarow. Za co, niech Bog zaplaci.

CALATORI POLONI IN MILE ROMANE i6i

22 Maij. Pisalem cyframi do Hospodara Multanskiego.23 Maj. Byl u mnie Husseim od Paszy z powtornym camp!ementem

Item odda/ mi specifikacy4 tainu ktory za ordinansem Paszy auxitDefre dar do II lewow y 5 akczy na tydzien, co uczyni na miesi4c 44Lewy y 20 akcyi a przedtym na miesi4ic dawano tylko 22 72 lewa, takiesiano y igczmiell dla koniy y chleb dla mnie y czladzi. Teraz zag y zachleb y za siano pieniqdzami dano, oprócz iqczmieniu ktorego na6 koni z kilie naznaczono, a tamo we pieniqdze na 8 os613 dai4 siq.By/ern na wieszporze w Monasterku, gdzie zastalem z Ukrainy Zadnie-prskiey przybylego iednego zakonnika... ktory doniosl 2e widzial y.czytal u Protopopy Niemyrowskiego punkta drukowane na ktorecale duchovviefistwo y swiecki stan z starzyzny przysiqgali na Ukrainiey podpisywali si q na wiernog Caru i successorowi jego wnukowi,synu niebozczyka Carewicza... Co mig contremuit inter caetera re-tulit y to te car wypowiedzial woyna Persowi.

24 Maij. Widz4c siq z tymie zakonikiem Szostakowskim y wypers-wadowalem mu aby z listem moim poiechal do Sieczy do woyskaZaporozkiego.

25 Maij. Nawiedzial miq Pan Korsak Rotmistry Lipkanski przedpoludniem y zabawil si g z p61 godziny, ktory powiadal e z Grodna wtych dniach przyjachal tu Lipka y doniosl to, iakoby Car mial wzi4c wprotekdy4 swoiq. krola Stanislawa y chce go posadzid na thronie yjakoby w Litwie mid wydad uniwersaly na prowianty dla woyska,czemu nie ze wszystkim wierze, y bçdq. czekad konfirmacyi.

26 Maij. Pisalem list do Woyska Zaporozskiego... y i4dalem abydesideria swoie y komput woyska wszystkiego przysiali mi napisanie.

27 Maij. Rano expediowalem oyca Szostakowskiego in vias suas doSieczy, lubo byl y descz y wiatr.

28 Maij. Oznaymil mi gospodarz te z Stambulu powrácil CzuhodarPaszynski kteory byl posylany z wiadomaci4 o moim przyiezdzu. Przedpoludniem zag przyszedl do mnie Husseim tlumacz od Paszy ordi-nowany, ktory mi oddal chatyszaryf, to iest przywiley Cesarza Tu-reckiego, y traktat miqdzy mn4 y Panstwem krymskim zawarty, cowszystko Pasza odemnie odebrawszy utrzymywa/ u siebie at do po-wrotu Poslanca, potym oznaymil mi od Porty ordinans aby inn4 zChocima posylal do miasta Serrezy, gdzie bym zostawal przy Ramezay Bayram a po Bayrainie ma mi q ordinansem swoim Porta sprowa-

Ix P. P. Panaitescu, Cilitori poloni In Prile Romine.


dzid do Stambutu dla conferencyey. Naznaczyl zag Pasza dzieri wyiazdumego w Soho% przyszta.

30 May. Bylem ex voto na stuibie Boiey y odprawiliimy potempro felici itineri moleben do N. P. po ktorym naboienstwie poteg-natem oyca Ihumena y powrociwszy do gospody pisatem do Zalgs-kiego, prosz4c o przesylanie listow do Mustafy Agi gospodarzumego. Oznaymilem o rozgioszonych wiadomaciach iakoby Car in-tendit vi armorum osadzid na tronie Polskim Krola Stanistawa, yieieli to w samey rzeczy, prositem o wiadomogd. Pisalem y do P.Stenflichta in certo negotio. A do Hana y do Woysku pisane listyodestalem na rqce Husseima tlumacza, dla oddania onych Paszy,ktory obiecal odestad do Paszy Benderskiego z ordynansem aby jeodes/al do Sieczy.

His peractis w imie Boskie (z konwoiem) iechal przez Lipczany,przez Prut, Stefanowce.

3 Iunii... do Ias, mizerney stolicy Hospodarskiey, rozgosciwszysig postalem do P. Alexandra Amiry niegdyg ttumacza krola Szwedz-kieyo y mego przyiaciela w Benderze przed tym zostai4cego, dai4cmu znad o sobie... Nino tedy byi u mnie przywitaniem od Hospodara,A. Amira który zabawil si q niemalo na konferencii przy ktorey bytadulcis recordatio praeteritorum.

6 Iunii. Przyiechat do mnie P. Amira y marszalek woloski y przy-prowadzono od Hospodara konia bogato ubranego, ktorzy mi g prosiliod Hospodara abym go nawiedzit y tym koniem zaiachal. Prowa-dzili tedy mnie y przyprowadzili do zamku z zwykI4 sobie ceremoni4,gdzie mi g na wschodach Boiarowie spotkali y wprowadzili in atriahospodara, ktory mig w 1361 izby spotkal y Po przywitaniu prosit milsiedzid. Z ktorym na r6inych diskursach zabawilem godzinq. y daley,Po tem mi q traktowai kafq, sorbetem mrodzonem more Turcico, apotem kazat przed sob4 czytad ferman Cesarski prezentowany sobie odAgi mnie konwoiuticego, w ktorym bylo expressum aby mi g wszgdziehonorifice przyimowano, wszelk4 podr6in4 wygodq czyniono, 20 albo15 ludzi konwoiu dawano, pilnie przestrzegano abym nigdzie niemiatnaymnieyszey krzywdy, y od mieysca na mieysce, przyprowadziwszy doPorty, znad dawano czyli wszgdzie zdrowy w calosci przyiechalem.Po przeczytaniu tego Fermanu poiegnalem Hospodara y nakoniecodiachalem z takiemit Ceremoniami do gospody... Z listami do Hanay do woyska wyprawilem dwóch kozakow ktorych w Iasach zastakm


Hoycka y Fedora towarzyszów Irklewskiego Kurzen y dalem in viz- -ticum. Pana Amirç tentowatem dwukrotnym listem aby mi wy-iyczyl na drogç pienigdzy, lecz graecam fidem u niego znalazleir.Wyiechalem z Ias.

_to lunii. Przybylismy do Ga/acy, nad Dunaiem w piçknym po-loieniu zostaivego, ale mizernego, gdzie nam wszelk4 civilitatemprzeloteni tamteysi gwiad czli y przyniesli mi na kuchnia wyza y karpiapotçznego. W wieczor bylem w cerkwi S-o Ierzego w ktorey nawie-dzilem grob niebosczyka Mazeppy y zmowilem za Dusze iego Pacierz ymsze pro defunctis preces z condolency4 te tantus vir niem6g/ miedsepulturam honorificam. Wyszedlszy z cerkwi staligmy przez czaskr6tki nad Dunaiem, gdzie nas convenit Oyciec Ihumen tamtcyszeycerkwi y Monasteru... od ktorego Po tem odebralem affect parçflasz win4 y 4 cytryny. Tey nocy malo co albo nic zgol4 nie spalemdla plech.

iz lunii. Zaprosil mig. Oyciec Ihumen tego Monasteru, ktory doGory Athonskiç nalety, y traktowal mi ç herbathe, konfiturami ywodk4. Powroctywszy z Monasteru iezdzilem ex curiositate za p61mile od Galacy ad Fossam Traiani, chc4c widzied antiquitatem, sqiednak znaki szanc6w gdzie obozem cesarz Traianus stal, widad iaczefossy drzewom o wzmocniene propugnacula, miçdzy ktoremi iest nay-wytsza gora czyli arte, czyli natura wyrobiona y znad te tam mia/ staesam Cesarz, ktora iest dokola fossami munita. Na tey gorze by/o coimurowanego czyli palac, czyli iakowe munimentum aeternitatis,ktorego rudera obywatele Galaccy porozbierali do samych funda-ment6w, owszem same fundamenta powybierali y z tego ro Cerkwiufundowali. Sa idcze reliquie tych murow kamienie y cegly ktorzesapiunt autiquitatem. Fossa ta Traianowa tam iest gdzie Seret wDunay wpada Pisalem do Hospodara Multany o rekomendacy4 takdo Porty, iak y do siostrzenica swego wielkiego tlumacza... teby miemie Po Bairamie ordinansem Porty wokowano do Stambulu.

12 lunii. Przeprawiwszy si ç przez Dunay, gdzie nocleg do pierws-zego miasta Tureckiego Maczen.

14 lunii. Prosili miç chrzestianie (w miescie Hirsow) te bymsiç postaral w Konstantynopolu o pozwolenie im zbudowaniacerkwi.

20 lunii popas w Uszelni; iut w Bulgariey, ktorey obywateleBulgarscy chlopi...

u*

i


Traducere

21 Mart. SAmbla am trecut rani Ceremus din Polonia in Moldovasi tocmind o cAlluzl, am mers o mill bun'A panA la satul moldovenescVäscluti [Waszkowce], al cAmi stAp An este Serban Flondor. Acolo ampoposit noaptea si am dat unui evreu patru galbeni rosii ca sl-i schimbeIn moneti turceascl mAruntA la Sniatyn si sl cumpere acolo diferitemerinde. Acesta a pomit DuminecA, 22 Mart, de dimineatl si nu s'aintors dela Sniatyn cleat noaptea. Deaceea furAm nevoiti sl rAmAnemacolo toatA ziva cu foame si post. Din fericire acel Flondor ne-a datdovadl de ospitalitate si omenie, cici ne-a poftit la dAnsul la masa desearl a tratat si pe bietii mei servitori, dAnd si fin pentru cai. Acoloam fost nevoiti s'A petrecem si noaptea din pricina intArzierii evreului.La 23 Mart, Luni, de dimineatA am pornit dela VlscAuti, de undeluarlm din nou o cAlluz'A si dup./ o jumätate de mill sosirAm la Prut,In locul unde se uneste cu Ceremusul. Am trecut rAul in luntri, ase-zind pe ele si carele, iar caii au trecut innot.

La o ma distantl de riu am poposit in satul Mamaievita, care esteal mlnAstirii Schitul 1). Acolo in curtea mAnAstirii am luat masa lapArintii cAlug'äri, iar noaptea o petrecurAm la o jumltate rnil'A distantIla Slobozia. La 24 Mart, Marti, Elm plecat de dimineatI din Sloboziasi am poposit dupA un drum de dou'A mile in satul ToporAuti si de acoloam mers pAnA la Sancluti [Sankowcej, unde rAmaserAm noaptea. Acestsat tine de Hotin si este proprietatea unui spahiu, care ne-a cinstit cucafea. La 25 Mart, Miercuri, angajAnd o pereche de cai de cArIusiedela un subas turcit din Moldova, si punind pe Carol si pe Ioan cAlAripe ei, am mers doul mile si jumAtate si sosirAm la o jumAtate de mill'de Hotin. Am trimis acolo inainte pe Carol la chehaia pasei, dAndu-ide veste de sosirea mea si rugindu-1 sA-mi glseascl locuintl. PAnA

ce sl se intoarcA prinzirAm in acel loc. Nu mult dupà aceea s'a intorssi Carol si cu dinsul au venit si doi ofiteri lipcani, un rotmistru si unporucic, trimisi de Kolczak in intAmpinarea mea si ca s'A mA conduala locuinta ce mi-era pregAtitl la rotmistrul de Liplian Korsak, nu de-parte in afarl de Hotin in satul Liplianska. Acesta ne-a primit cu de-stulA politetl, fiind un om cum se cade.

1) Schitul Mare in Galitia. Mai multe sate ai mIngstiri din Moldova erau inchi-Elate acestei ministiri rutene.

26, yoi dupä pränz am trimis pe capitanul Descloir impreuna cu rot-mistrul Korsak la polcovnicul lipcanilor Kolczak ca sä-1 viziteze si sa-imultumeasca pentru cinstea ce-mi f'a'cuse. Deasemenea 1-am nigat sä-mimijloceasca o audienti la seraschier. Deoarece insa Kolczak dorma,cäpitanul s'a intors inapoi, lar rotmistrul Korsak a rämas acolo si s'aintors numai tirziu seara si m'a sfätuit in numele pulcovnicului sau,ca a doua zi 27, Vineri, sä' trimit pe apitanul meu la tilmaciul Huseim,ca acesta impreuna cu chehaia sa-1 ducà la pasa de Hotin. Asa am sifacut si tälmaciul s'a intors seara cu tispunsul pasei ca se mirk' cumeu, care ocup un post asa de inalt, n'am dat de veste de sosirea mea nicimä'car dupa trei zile si sosisem asa pe neasteptate la Hotin. In urmaa poruncit sl mi se spuie ea nu-mi dä' voie sa merg nici la Stambulnici la han, dar sa ma intorc de unde am venit. Aceasta veste m'a tur-burat foarte mult, dar nepierzänd nadejdea, ci pasträndu-mi linistea,am rispuns ca Inca mai dinainte scrisesem pasei prin Iachimowski,dändu-i de veste de sosirea mea. In al doilea rind eu sosisem aci incog-nito sub alt nume, faiä suita, ca sa nu se auda ceva in Polonia cine sintsi unde merg. Dacä' a-si fi dat de stire pasei Inca dela granita de sosireamea, vestea s'ar fi rä'spfindit la Hotin si ar fi ajuns In cetatile polonevecine de aproape Hotinului, unde vin zilnic polonezii. Prin aceastaa-si fi intrat inteo primejdie vadita si n'asi fi putut sa strä'bat printresträjile poloneze, ci as fi cazut in mäinile lor, si prin urmare ale Mos-covei. In al treilea rind eu nu sunt un om strain, ci supusa slugä' a preasträlucitei Porti, dela care am un hatiserif, adica privilegiu semnat demäna insäsi a padisahului si intarit de dänsul, pentru protectia measi a ostirii zaporojene si deasemenea un tratat de infratire incheiat cutara Crimului. Eu plecasem cu stirea Portii si a hanului sa insotescpe rä'posatul rege al Suediei 1), lä'sänd oastea mea a zaporojenilor subprotectia Portii si a hanului. Acum dupa moartea regelui mä intorcIn tara prea sublimei Porti la oastea mea si am scrisori catre prea inaltu/padisah si care vizir dela actualul rege al Suediei 2) si chiar care pasade Hotin. Nu trebuie sa mi se atribue intentii rele din faptul ca n'amindeplinit ceremonii si n'am anuntat de doug. ori pe pasa de sosireamea. Daca pasa imi porunceste sä' ma intorc de unde am venit, aceastainseamna ca s'a dat pe fatä de partea muscalilor si vrea sa ma dea in

Carol XII (1697-1718).Frederic I (1721-1751).

CALATORI POLONI IN 'MILE 120MANE 165


mAinile dusmanilor mei, ceeace nu numai cä se opune credintii mu-sulmane, dar si dreptului gintilor. Prin aceasta pasa si-ar atrage nunumai disgratia Portii, dar si aceea a regelui Suediei, care nu-mi dA-duse scrisorile lui ca s'A le vadA date in mâinile dusmanilor. SA ja exem-plu pasa din cazul lui Rakoczi 1), pe care turcii, chiar invinsi, n'auvrut sA-I predea. Am mai informat pe tAlmaciul Huseim i cu alte ar-gumente.

Huseim a luat dela mine si privilegiul impArAtesc dat mie pentruprotectie si mi-a fAgiduit cA-1 va prezenta pasei. Am trimis impreunACu tAlmaciul pe credinciosul meu Carol, care mi-a adus vestea cA pasaa poruncit sl mi se dea un tain i cà Huseim va veni a doua zi cu rAs-punsul. Acestea m'au inveselit nitel. Totusi aflai despre Iachimowskicä pasa, dupA ce pusese sä" fie dus cu forta la Zwaniec 2), ponmcise säfie dat in mAinile comandantului strAjilor de granitA. Pasa urma sätrimitA lui Sieniawski scrisoarea lui catre ostire. Acestea m'au intristatsi mi-au lAsat numai o slabA nAdejde pentru siguranta mea. La 28 Mart,Stimbeltd de dimineatA a sosit la Hotin un trimis al padisahului cu 17caftane i cu confirmarea in functia de pas6 a lui Abdi Pasa. Lipcaniiau intampinat pe trimis la intrarea In oras, s'a tras si o salva cu 24 detunuri. Inainte de sosirea lui venise la mine in cuartier Huseim tal-maciul, care mi-a spus cA pasa Ii poruncise sà nu astepte sosirea tri-misului, aci nu avea nevoie de talmaci, ci sA meargI indatA la mine.

Mi-a spus deci cä pasa a fost foarte multumit de relatia ce i-ocuse din partea mea si cA-i pare rAu ca-mi dAduse poruncA f`a'rl s'A cu-noascA interesele mele. IndatA a poruncit s'A mi se dea tain i mA roagàsI am rAbdare pana va veni poruna in ce ml priveste dela PoartA,cAreia Ii va da de veste printeun curier special. Avea InsA nevoiedau scrisorile regelui care padisah si vizir si sA-i arAt tratatul de infra-tire incheiat cu tara Crimului. I-am trimis deci toate prin Huseim.

30119.Luni, Carol mi-a adus banii tainului i orz pentru cai. In aceeasizi rohnistrul Korsak, gazda mea, mergAnd la pulcovnicul s'A'u Kolenak,i-a spus cl pava a poruncit s'A mi se dea locuintA In oras. Indad amtrimis pe Carol la acel Kolenak rugAndu-1 ca sl nu fiu indepArtat dincasa in care stAteam, din urmAtoarele motive: intAiu cA am aci in apro-piere o bisericA ortodoxl, unde a-si putea sl mg. duc mai usor la litur-

Francisc Rakoczy, II, seful rgsculatilor unguri, refugiat in Turcia dui:4 in-frAngerea lui. (t 5735).

Cetate poloni pe Nistru in fata Hotinului.


ghie de sArbAtori cleat in oras. Al doilea cA aci intre lipcani stau ca intrerude, al treilea cl in oras toate m'ar costa scump, va trebui sA iau untalmaci, si nu-mi va ajunge tainul. Am trimis pe Carol si la Huseimsl-1 intrebe de privilegiu, de tratat si de scrisorile regelui, de ce mi leretinea i and voiu putea avea audientA la pasA. La intoarcerea saCarol mi-a spus cA cel dintaiu la care-1 trifnisesem imi dA de stire a potsä stau unde-mi, place, iar cel de-al doilea, adia talmaciul Huseimi-a spus cà pasa fiind foarte ocupat, abia a putut sA vadA hartiile mele.Despre audientä a spus a nu stie, dar crede cA abia dupà intoarcereacurierului trimis cu scrisori ale pasei la Stambul, voiu fi primit.

APrillaT Mart. La mInAstire aflai despre un grinicer polon trimisla strajnicul i pulcovnicul Kolczak cu o scrisoare despre mine.Deci intorcandu-mA cAtre searä am rugat pe rotmistrul Korsak, gazdamea ca sA afle ce scria despre mine comandantul gränicerilor.

2/22 jOi. A venit la mine ceaus-basa al pasei anuntandu-mi vointapasei sl mä mut in ora. Deasemenea pasa a trimis dupl rotmistrulKorsak, care la intoarcere mi-a spus cà acesta se teme sA mi se intampleceva fAu din partea polonilor, cAci se aflA acolo multi partizani ai Mos-covei, deci doreste pentru siguranta mea ca sA-mi mut locuinta in oras.Pe Korsak l-a intrebat clack' isi ja rAspunderea si m'A poate asiguranu mi se va intamplà acolo nimic rAu din partea dusmanilor mei, cAciIn acest caz pot rAmane acolo. Voiu putea s'A petrec acolo prima zi dePasti, iar Luni sA mA mut in oras. Korsak i-a rAspuns ca: nu poate sA-1asigure, cAci nu stie ce flu poate plInui un vagabond sau un dusman.Deci pasa i-a poruncit ca de cate ori voiu vrea sà merg la biseria sA-midea cativa oameni de-ai lui pentru sigurantA, cari sA mg insoteascl lamIngstire i chiar de voiu sta acolo twig noaptea sA mA plzeascA i s'A

mä conducA inapoi acasA. Intorcandu-se rotmistrul Korsak mi-a spuscA a intrebat si de scrisoarea pisarului lui Kolczak care i-a rAspunscä n'a fost nici o scrisoare, venise numai un grAnicer intreband dinviu grai despre mine, dacA venisem la Hotin si din cauza acesteiintrebäri se temea pasa sä nu mi se facI ceva rAu din Polonia, dupAsfatul muscalilor. Dui:A primirea acelui rAspuns am plecat la mAnIstirepentru Patimile Domnului çi m'au condus doisprezece lipcani cari m'auasteptat panA la sfarsitul liturghiei noaptea i m'au condus apoiacasl.

3 fi 4 April. Am fAcut rugAciuni la mängstire, si-am rimas acolo sidui:4 slujbl pank" seara, chiar i noaptea, pregAtindu-mA pentru spo-


vedanie. In aceia0 zi rezidentul Moldovei la Hotin mi-a trimis unberbec çi vin.

5. Dumineca Pa§telor pentru salutare Prea sfintei Fecioare m'amsculat de dimineata la ceasurile patru dupa miezul noptii, mi-am spo-vedit pacatele in fata pärintelui egumen 0 am primit sfintele daruri:corpul i singele Domnului nostru Hristos, dei eram nevrednic. DupAliturghie am fost s'A beau un paliar de rachiu la parintele egumen im-preuna cu rezidentii Moldovei i TArii Romane§ti.

6 April. Luni. Dupa pranz a venit la mine un ceau§ ca sA ma conducila noua locuinta in ora, unde am trimis intaiu bagajele in caretA, apoim'am dus i eu §i m'am a§ezat la Mustafa aga, un barbat ce-mi era cu-noscut, care mai inainte fusese talmaciul raposatului Mazepa i mainsotise dela Isaccea [Sakcza] pana la Chilia, cand mA intorceam delamarele vizir.

9 April. yoi. Kolczak era ocupat, aa ca nu I-am putut vizita. In aceea0zi m'au vizitat diferiti ofiteri turci

ro. Dupa pranz a venit la mine Huseim terzimanul, care mi-a spusca scrisorile regelui Suediei scrise catre impäratul turcesc i catre vizirin interesul meu çi deasemenea çi tratatul incheiat intre mine 0 taraCrimului au fost trimise de pa§a la Poarta, ceeace m'a turburat foartemult.

12. Am scris scrisori catre oastea zaporojenilor, and de veste desosirea mea aci, despre Iachimowski i cerand ca sA-0 arate dorin-tele lor in scris catre mine, dandu-mi 0 o socoteall a num'a'rului

Scrisoarea am trimis-o lui Ali-Baluba§a, fostul meu talmaci,rugandu-1 sà trimità scrisoarea catre oaste i sa fie gata sa mearga cumine la Constantinopol, daca mi se porunce§te sA merg acolo.

.13. M'a invitat la masa rezidentul TArii Rominesti, dar nu §tiuce fel de grqala s'a intamplat: fie el evreul talmaci n'a inteles ce i s'aspus, fie ca sluga aceluia n'a putut sA-0 indeplineasca insarcinarea, fapteste ca nu m'a alteptat, ci a mancat cu oaspetele säu pulcovnicul luiPotocki, voevod de Belz, iar pe mine m'a anuntat abia dupa masa,chemandu-ma de dou'A ori prin servitorul sàu. N'am vrut sa merg ladansul, pana ce nu ma voiu fi informat dela evreu de aceasta gre§ala.

z6. Carol mi-a adus dela Kolczak acordarea unui tain convenabil.24 April. Am mers in careta in camp impreuna cu apitanul i Cu Mihaica sa petrecem mai placut am vizitat pe rotmistrul Korsak, i apoi

pe ulani, unde s'au adunat multi lipcani, ofiteri de cavalerie, printre

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE r 69-

cari cei mai insemnati erau Skirmund, Korycki. Deci am petrecut indiferite discutii.

25 April. A venit aci un trimis al regelui [Poloniei] 1) si al republicii,trimis la Poarta, anume Popiel, porucic de husari, pe cari 1-au intim-pinat inteun chip neobisnuit si cum nu se cuvenia. L-a intimpinat dinpartea pasei chehaia lui cu o suita mare, muzica, lipcani si spahii siera toatl oastea in numar de patru mii de oameni. Au iesit in intim-pinarea trimisului pina la malul Nistrului. Cind trimisul trecu riul sis'a coborit pe uscat chehaia i-a urat bun sosit si i-a adus ca sa call-reasca un cal frumos impodobit al pasei. Chehaia luind locul la dreapta1-a condus pina in oras, unde luindu-si ramas bun a plecat cu toatasuita pasei si cu muzica la castel, iar trimisul a fost asezat in gazda laKolczak. Cand a intrat in oras s'a dat o salva cu zece tunuri. Trimisulavea o suita foarte mica si nu prea stralucita. Avea ing o caretisi doua care cu sase cai, sapte slugi si doi oameni de casa. Mergind lachehaia nu a vorbit cu dinsul nici o vorba, se vede a era suparat de

'ceva.In aceiasi zi gazda mea a scuzat pe Paleolog 2) pentru invitatia ce

mi se facuse; el nu se gindise sa ma cheme la masa, pentruca atuncise aflau la el oaspeti din Polonia, stiind a aceasta n'ar fi fost cu multaonoare pentru mine. Evreului ii spusese numai ca ma va invita la masacind va gasi o ocazie mai buna. Acesta ing, fie cà nu intelesese bine,fie a din viclenie innascutä voise sa joace o farsa acelui Paleolog, maInvitase la dinsul la masa, despre care vezi mai sus.

26 April. Gazda mea Mustafa aga, poreclit Iasinski mi-a spus cáaflase dela un porucic de lipcani din steagul ostenilor poloni, care dinponmca lui Sieniawski insotia la Hotin pe trimisul polon, el acel Sie-niawski trimisese pe Iachimowski la Brzez si ca se aflä acolo sub pazä.Sieniawski ar fi scris despre dinsul regelui, intrebind ce sá facä cudinsul, dar pina acuma nu primise nici un raspuns. Aceastä relatiem'a bucurat mult si mi-a dat nadejde el bietul Iachimowski va fieliberat.

28 April. Trimisul polon a avut audienta la pasa. Pasa 1-a imbracatCu un caftan de brocart captusit cu blank* si i-a daruit si un calminunat.

1) August H.3) Paleolog, rezidentul (capuchehaia) TArii Rorane§ti la Hotin.


4 Maiu. Trimisul polon a plecat in drum spre Stambul. La plecaren'a avut aceleagi ceremonii prostegti ca la sosire. In aceeagi zi am tri-mis pe Carol la Huseim tälmaciul, rugandu-1 sà dea de gtire pagei desprescrisoarea ce scrisesem oastei gi despre primirea ei de atre paga deBender. SI dea deci de gtire acelui paga s'o trimità ogtirii zaporojene.Carol intorandu-se mi-a spus a Huseim a spus toate acestea pagei,dar paga era flu dispus gi s'a mAniat ca nu i-am spus and am trimisscrisoarea la Bender. Nu a flgaduit nimic, ci mi-a poruncit sl stau linigtit.

5 Maiu. Am chemat la mine pe evreul care-mi dedea de obiceiusudorifere, and eram bolnav. Am luat dela dAnsul gapte pilule, dintrecari trei le-am luat inainte de apusul soarelui gi dup.& un ceas vi-au facutefectul, inainte de miezul noptii am mai luat restul de patru in urmacarora am avut deasemenea efect pana in ziul gi, laud'a' lui Dumnezeu,mi s'a facut mai bine.

8 Maiu. Veste despre moartea principesei Rakoczy. A venit la minerezidentul 'Pill Romanegti gi un doctor in medicina.. Mai tftrziu re-zidentul mi-a trimis gi nigte capere, masline gi ridichi noui.

_To Maiu. La vizita ce fa'cui capuchehaiei Prii Rominegti, aflai deladoctor, ca nu este din neamul imparatilor gi nici nobil.

15 Maiu. In ziva sfintei mucenite Irina ascultai liturghia ex voto pen-tru raposata mea mama, care se nutnia Irina. Dupa slujba ispravii scri-soarea care paga in care mä plingeam de barbara lui lipsä de ospitali-tate, aci ma primise nepoliticos gi de opt saptImAni nu-mi ingaduias1-1 vad, nedindu-mi audienta gi nu primegte scrisoarea regelui Sue-diei scrisa catre dänsul, imi interzice sa scriu ogtirii mele gi sa-i aducla cunogtinta sosirea mea in aceasta tara, imi da un tain foarte mic fatäde situatia mea extraordinara. Am fost Cu aceastà scrisoare la tilmaciulHuseim, intrebändu-/ daca nu cumva ar supAra gi mai mult pe paga.El m'a sfatuit sa i-o trimit a doua zi prin chehaia. Am fost la rezidentulTgrii RomAnegti, pe care I-am rugat sa transmita o scrisoare domnuluiTarii Romanegti 1).

17 Maiu. Am trimis prin Carol scrisoarea catre paga la chehaia. Acestaprimind-o a poruncit lui Huseim s'o traduca pe turceste si a fägaduitca dupa traducere le va da pagei.

19 Maiu. A venit la mine Huseim trimis de paga, care mi-a facut dinpartea lui obignuitul compliment pe turcegte : Salaam-Alekin, apoi mi-a

1) Nicolae Mavrocordat In a doua domnie In Tara Romaneascl (1719-1730).

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE i71

dat rispunsul pa§ei la scrisoarea mea. El se scuza mai intiiu prin boalalui, apoi prin prezenta trimisului polon, ci nu mi-a acordat audienti,despre tain n'a spus nimic, mi-a spus ci a scris Portii foarte bine despremine dind de veste de sosirea mea, spunind cum a am hati§erifdela padi§ah, un tratat cu tara LCrimului §i scrisori dela regele Suedieicitre Poarti, §i ci trimisese cu aceasta un curier special.

20. Primii scrisori din Cracovia dela familia mea de singe, pe carimi le trimitea preotul Zaleski, punindu-le in scrisorile preotului War-siewski, dindu-mi de §tire a voevodul de Kiev fixase la Cracoviaun ajutor de o suti de talen i pentru familia mea pentru care-1 va ris-pliti Dumnezeu.

22 Maiu. Am trimis o scrisoare cifrati domnului Tirii Romine§ti.23 Maiu. A venit la mine Huseim trhnis de pa§1 cu un nou compli-

ment. Mi-a dat de §tire ci defterdarul din porunca pa§ei imi mirisetainul la II lei §i 5 akti pe siptimini, ceeace inseamni pe luni 44 lei§i 20 akti, iar pinä acum mi se dedea pe luni numai 221/2 lei, precum§i fin §i orz pentru cai §i piine pentru mine §i pentru servitori. Acummi se dedea bani atit pentru piine, cat §i pentru fin, afari de orz pen-tru §ase cai doui chile, iar tainul in bani era pentru opt persoane. Amfost la vecernie la ministire, unde &EL un cilugir venit din Ucrainade peste Nistru, care mi-a spus ci a vizut §i. a chit la protopopul deNemirov ordine tipirite pe care jurase tot clerul §i starea mireneasciCu conducitorii lor din Ucraina §i isciliseri si fie credincio§i tarului§i nepotului sin, mo§tenitorul tronului, fiul riposatului tarevici 1).Intre altele mi-a spus ci tarul declarase rizboiu Persiei 2).

24 Maiu. M'am intilnit cu acela§ cilugir Szostakowski, §i 1-am con-vins si meargi la Siecz la oastea zaporojenilor cu scrisoarea mea.

25 Maiu. M'a vizitat Korsak rotmistrul lipcanilor inainte de prinz§i a rimas, o jumitate de ceas. Mi-a spus cá zilele acestea sosise aci dinGrodno un lipcan, care spuneh ci tarul ar fi luat sub protectia lui peregele Stanislav §i vrea si-1 a§eze pe tron §i. ci ar fi dat proclamatii inLitvania pentru proviant pentru oaste, ceeace nu prea cred §i weptconfirmare.

Tareviciul Alexie, omorlt la 1715, se pare din ordinul tathlui siu, Petre celMare. Fiul lui Alexie erh Petre, care domnl mai thrziu sub numele de Petre II(1727-1730).

Rhzboiul lui Petre cel Mare cu Persia a constat din expeditia dela Derbend,a care a luat parte si Dimitrie Cantemir.


26 Maiu. Am scris catre oastea zaporojenilor, cerind sa-mi trimitain scris dorintele lor i insemnarea numarului intregii o§tiri.

27 Maiu. De dimineata am expediat pe parintele Szostakowski indrum spre Siecz, dei era ploaie i vint.

28 Maiu. Gazda mea mi-a dat de §tire cä se intorsese dela Stambulciuhodarul pari care fusese trimis cu tirea sosirei mele. Inainte deprinz a venit la mine Huseim tálmaciul trimis de pa§a i mi-a inapoiatprivilegiul imparatului turcesc, precum i tratatul incheiat intre mine§i tara Crimului, pe cari paya le luase dela mine §i le oprise la dánsulping la intoarcerea trimisului. Dupa aceea mi-a facut cunoscut ordinulPortii ca sa fiu trimis dela Hotin in orapl Serres, unde voiu famineIn timpul Ramazanului §i al Bairamului, iar dupa Bairam e ordin delaPonta sa ma cheme la Constantinopol pentru tratari. Pava a fixat dataplecarii mele Simbata viitoare.

30 Mau. Am fost la santa liturghie §i am facut apoi rugaciuni catredomnul nostru pentru calitorie fericita. Dupa slujba mi-am luat ramasbun dela parintele egumen i intorcándu-ma acasä am scris lui Zalgski,rugind pe Mustafa aga sä transmita scrisoarea. Ii dadeam de vestedespre svonurile rasp indite, cum ci tarul ar vrea cu puterea armelorsa arze pe tronul Poloniei pe regele Stanislav §i Il rugam sa-mi deade veste dacl e adevarat. Am scris i lui Stenflicht pentru o anumetreaba. Scrisorile scrise catre han §i catre oaste le-am dat lui Huseimtalmaciul sa le dea pari, care flgaduise sa le trimitä pari de BenderCu ordin ca sa fie transmise la Siecz. Acestea fiind fácute am plecatcu Dumnezeu Cu un convoiu pe la Lipczani, peste Prut, lafäne§ti.

3 lunie. Sosii la Ia0, saracacioasa capitala a hospodarilor. Dupa ce-migasii locuinta am trimis la Alexandru Amira fostul tilmaciu al regeluiSuediei i fostul meu prieten and steteam la Bender, dindu-i de§tire de sosirea mea. Tarziu seara Amira 1) a venit la mine cu o invitatie

1) Alexandru Amiras, scriitor grec, originar din Andros, dragoman al lui Carol XIIla Bender, sub Mihai Racoviti ocupi in Moldova functiile de cfirninar, mare sluger,postelnic. E autorul unei scrieri, Istoria autenticd a lui Carol XII regele Suediei invremea petrecerii lui in Turcia; originalul grecesc s'a pierdut. O traducere italiania fost publicati de N. Iorga, Storia del soggiorno di Carlo XII in Turchia, Bucuresti,.1905. Deasemenea e autorul (sau traduckorul din greceste) al unei compilatii decronici moldovene (1662-1733). (Kogfilniceanu, Letopisete, ed. II, III, pp. 97-180).Pentru Atniras, cf. Iorga, Istoria literaturii romdne, II (ed. II), pp. 520-533.


din partea donmului 1) 0 am stat multa vreme de vorba despre dulcileamintiri ale trecutului.

6 Iunie. A venit la mine Amira cu mareqalul 2) aducand dela domnun cal bogat impodobit,rugändu-ma din partea lui sa viu 4-1 vad 0 samerg la dansul calare pe acel cal. Deci m'au condus Cu ob4nuitele lorceremonii la castel, unde ma a§teptau boierii la scarl. Ace§tia m'aucondus in odaia domnului, care m'a Intampinat In mijlocul °all 0&pa urare de bun sosit m'a rugat sa rd. Am stat mai bine de un ceascu diferite conversatii 0 dupä aceea m'a tratat cu cafea 0 inghetatadup. obiceiul turcesc. Dupä' aceasta a poruncit sl se citeascl In fatalui firmanul imparatesc, ce-i fusese prezentat de aga care ma' insola.In firman scria O. fiu primit peste tot cu cinste 0 s'a' mi se dea tot aju-torul pentru calatorie, dändu-mi-se 15 sau zo oameni pentru convoi,sa aibà toti grije ca sa nu mi se facl nicairi vreo strambätate 0 trecänddintr'un ora intealtul, sa dea de veste Portii daca sosisem intreg 0sanatos. Dupa citirea firmanului mi-am luat ramas bun dela domn0 m'am inapoiat cu acelea0 ceremonii ca la venire. Am trimis cu scri-sori catre han 0 o§tire doi cazad, pe cari i-am gasit in Ia0, Hoycko 0Fedor tovar10 ai lui Irklewski 0 i-am pus pe drum. Pe Amira 1-amrugat de doul ori prin scrisoare ca sa-mi imprumute bani de drum,dar gasii la el 4 graecam fidem ». Am plecat din Ia0.

lo Iunie. Sosiram la Galati pe Dunare 'jute° pozitie frumoasa, darorapl säracacios. Locuitorii ne-au primit Cu multa cinste 0 mi-au aduspentru bucatarie o tiuca 0 un crap mare. Seara am fost la bisericaSf. Gheorghe, unde vazui mormintul raposatului Mazepa 0 platii 0o slujba cu rugIciuni funebre pentru sufletul lui, indurerat ca un astfelde barbat nu poate avea un mormint mai de cinste 3). Ie0nd din bi-serica am ramas nitel pe Dunäre, unde ne-a intimpinat 0 egumenulacelei biserici 0 manastiri. Primii mai tärziu dela dänsul in semn dedragoste douà sticle de vin 0 patru lamai. Noaptea nu dormii aproapedeloc din pricina racelii la piept.

.r.r Iunie. Pärintele egumen al acelei manastiri, care tine de MunteleAthos m'a invitat la el 0 m'a tratat cu ceai, dulceatä 0 rachiu. Dupg ce

Mihai Racoviti in a treia domnie in Moldova (1716-1726).Postelnicul Constantin Ipsilante.Pentru mormAntul lui Mazepa la Ga'ati, vezi mai sus, alitoria lui Chomp-

towski PP. 142-143.


m'am inapoiat dela manastire am mers de curiozitate la o jumatatemill de Galati la §antul lui Traian [fossa Traiani], vrand sa vad anti-chitatile. Sint in adevar semnele §anturilor unde era tabara implra-tului Traian 1), se vad inch' §anturile intarite cu lemn §i intariturile,intre cari o movill inalta flcuta de oameni sau poate dela natura. Sevede CA acolo stetea insu§ imparatul, cacì este intarità cu §anturi dejur imprejur. Pe acea movilà era o cladire de zid, fie un palat, fie in-tarituri, a ca'ror ruine locuitorii Galatului le-au luat ca sa-§i cla'deascSpropriile lor case. Au luat chiar i temeliile, din cari au cladit zece bi-serici, dar mai skit inca resturi ale acelor ziduri de piatra de cararnida,cari se vad a fi antice. Acest §ant, al lui Traian, este in locul unde sevarsa Siretul in Dunare.

Am scris domnului Tarii Romanesti, cerandu-i recomandatia atatcatre Poarta cat i catre fratele säu, marele dragoman, ca sa fiu chematprin ordin dela Poartä la Stambul dupa Bairam.

12 funk. Trecui peste Dun5re i poposii noaptea in primul ora § tur-cesc

.14 Iunie. Cre§tinii din ora§ul Har§ova m'au rugat sä staruesc la Con-,stantinopol sa li se permitä sa cladeasca o biserica...

20 Iunie. Popas la Uszelni, localitate care se afla deja in Bulgaria,locuitorii sant tarani bulgaxi.

XV. Solia lui Iosif Podoski

1759Iosif Podoski «kuchmistrz » al Litvaniei (grand maitre

d'hôtel de Lituanie) fu trimis la 1759 ca sol in Turcia de re-gele Poloniei August III pentru regularea afacerilor tagrwi.

CunoWem douA relatii deosebite ale soliei lui. Una este inlimba francezd §i a fost publicatà de N. Iorga in volumul,Cdldtori, amhasadori misionan i in tdrile noastre. Bucurqti1899, pp. 43-52, dupà un manuscris aflAtor in arhivele dinDresda. D-1 Iorga crede cA numele de Podoski a§h cum apareIn manuscrise este o eroare in loc de Potocki. In realitaten'avem a face cu un membru al cunoscutei familii Potocki, cie vorba de o familie veche originarà din Litvania, Podoski_

1) Cetatea Gherghina, lfingA Galati.

Gabriel Podoski, fratele solului, a fost arhiepiscop de Gnezen,iar Iosif Podoski, solul, e un personaj foarte bine cunoscut,care ajunse mai tarziu voevod de Plock 1). Relatia francezAeste probabil scrisà de secretarul francez al soliei C. Lafont 2).

0 altà relatie in limba polonl intitulatl: Diariusz pose lstwaPodoskiego do Turek. (Ziarul soliei lui Podoski in Turcia), seplstreaz1 in ms. No. 615 al institutului Ossolirtski din Lemberg_Manuscrisul este un autograf al autorului, Adam Golarlowski,secretarul soliei si judeator militarde la Bobrownik, care sem-neazA la sfArsitul manuscrisului. Am dat mai jos plrtile cariintereseazA tara noastrà din acest manuscris p Ara acum inedit.

Relatia polonä este foarte deosebità de cea francezA si maiintinsà, cuprinzAnd si interesante stiri privitoare la atitudineaboerilor fatà de Ioan-Vodä Callimah si reproducAnd pe alo-curea textual cuvintele acestuia. Datele nu concordà intot-deauna exact intre cele douà relatii: Relatia polora nu areintoarcerea soliei, care se ga'seste numai in cea francezA 3).

Diariusz poselstwa Podoskiego do Turek

-.29 Wrzeinia... Nad turecki zag brzeg nie tylko starszyina z ian-czarami na konwoy y paradq, ale caly prawie Chocim na dziwowiskowyszedi, taka zgrai4 ie od zawoidw gçsto skupionych Turkow, ile ieoni na ziemi siadaia nisko, brzeg tamten zdal si ç bydi gnieiem pod-krytym. 'tit tez z tamtey strony od Ottakow w pram wsiedli, aby nasodebrali strainik powiatu Chocimskiego y kapidzi pasza konduktornasz z miern4 liczba, aby dla nas mieysce bylo przednieysych Tu-reckich urzçdinkow. To zobaczywszy, y J. W. Posel, w assystencyiJ. O. xdia Woiewody Lubelskiego, J. W. Kasztelana KamienieckiegoKasitelanica Lwowskiego, Borzysiawskiego, Chor4tego Trçbowol-skiego, jmc. Administratora Biskupstwa Kamienieckiego, y bardzowielu jm-iow wysokiey Szariy Sztabs, y mnieyszey Officierow, oboieT

Niesiecki, Herbarz Polski, VII, Lipsca, 1841, PP. 350-351. Cf. dealtfel sem-natura solului la Iorga, Documente Callimachi, II, p. 239.

N. Iorga, o. c., I, CXIX, nota t.a) Cf. despre solia lui Podoski o N. Iorga, Istoria RomeInilor prin cdldtori, ed. II, II.

Bucuresti, 1928, pp. x38i61 (dupi relatia francezi) si ad i apare numele J Po-tocki in loc de cel corect.



osobliwie iednak Cudzoziemskiey slutby, na Pram wgiádamy. Iutsi ç obadwa pramy na srzodku Dniestru zestly, gdy je Przewotnicyutrzymali y zlaczyli, w tym witaia z wielka przyiemnogdia TurcyPosla, y w Pram swoy zapraszaia. Dopiero xiq w'da Lubelski y Kast-telan Kamieniecki, ostatni raz przy serdecznym siç zobopolnie 'Adis-kániu potegnali J. W. Posla, oraz Skryp Turecki (podlug dawnegoy zawste zachowanego zwyczaiu) w ktorym dana iest assekuracya, iakoPoslá, y wszystkich znim iadacych, w wszelkim bespieciefistwie yzobowiu, Turcy (same prtypadkowe, y z prawa natury, albo dopusz-czenia Boskiego, wyiawszy trefunki) oddáé Po skonczoney funkcyiPolsicze powinni, odebral. A zatym wstyscygmy z Panem w Pram Tu-recki przesili. Zaraz nas Turcy dokola obstapili, szczçgliwego przy-bycia do nich, y dalstych winszowali pomyglnogei, wolaiac: Istala,istala, to iest: Bog zdarzy dobrie. Sciskali nam rçce, y po ramio-nach glasiciac perswadowali, abysmy si ç nie tçsknili, wszelkie namczynic wygody obiecuiac. Iutesmy do brtegu przybyli tam zokoni wierzchowych pod roinemi bogatstemi, y drugiemi wcale lichemidywdykami, od Pasty Chocimskiego przyslanych zástáli. Wiedtie6potrieba, te ten Pástá nie dawno z Tátára obiawszy w ChocimiuPástastwo, ieszcze siç nie zbogacil. Zatym te wszystkie prawie konie,od roinych Obywatelow Chocimskich zbieráne, w mizernych dosycsiedzeniach, y same drugie ledwie Po 50 Tynfow warte podiezki.Owstem gdy Pose/ od niego 24 koni potriebowal, prosil koniuszegoPoselskiego przez Iulianiego Tiumácti nistego, aby Panskich, 4 konidodal, gdyzby tyle przyslawie me mogl. Na co odpowiedt dana, ze nietyle 4, ale y io bgda dane. Owstem gdyby nie dla zwyczaiu, tedybysmywstyscy swemi konmi wiezdzali. Bod záprawdç nie bylo w caley liableDworu Poselskiego, tak lichego konia, ktoryby ich naylepstego niecelowai. Atoli pod Posla dino niezgorsiego prieciç bialego ogierá, ynie suto hawtowany dywdyk. Nayprzednieysta konia tego okazalogd,y cnota byla te bet stárpania siq, spokoynie szedl pod ietdzcem.Kuszyla si ç za tym kawalkata. Dwor tym portadkiem, iak y do Kamiencána wiazd. Potym wszyscy Officierowie naymniey 40 y Przyiacieleodprowadzaiacy Pana do Chocirnia. Dopiero Pose!, po lewey stronie(ktora u Turkow iest starsza) maiac jm Pana Sekretarzi Legacyi.Po prawey kapidzi Paszç konduktora, miçdzy 6 Pajukami koniapod nim y strzemiana, trzymaiacemi, y stegcia Haydukami, tak iakwytey sa opisani, wystroionemi, maiac przed soba 14 kapelistow z

Tureck4 Po Ciohudársku ubranych, y dwoch Laufrow, wsiystkichparami idacyclx. Po bokádh dlugie Ianczarow z paikarni (iak ich zwy-czay podcias pokoiu, gdyz tadney broni im siq nosic nie godii) szeregi,z lekka krokiem wolnym iachat W odwodzie J. P. Gaktowski by/z swoia Hussarkich Szeregowych Kommenda. Zatym Rumaki Panskiez odkrytemi siedzeniami y dywdykami, Po nich karety, wresicie wozy,Cogmy tylo z mieysca ruszyli, záraz kápela Turecka z Surmow, 14)-now suknem cierwonym okrytych, z Tulumbasow gromadnie ziotona,z wielkim wrzaskiem y uprzykrionym dla niezwyczaynych usiowpiskiem, odezwala siq, y tak przerazliwa melody% az do samego zChocimiu Palacu Stancyi Poselskiey nieprzerwanie kontynuowala.Gdygmy dobre Stáiánie nad brzegiem Dniestrowym prieiácháli,udalismy si q w przykra, ale nie wielk4 gorq po prawey Nce. Tam wbudynku drewnianym (iak go Turcy zowia. Woiewoda) w sameyrieciy Strainik portu brzegowego, a ie rzetelnie riekg Mytnik, miesika.Tu prosili Turcy na kaffq Pana, lea Pose/ nie maiac za honor, doiednego Celnika wstqpowáe, nie akceptuiac poczqsny, rozkazal prostociagna.d do Chocimia. Tu wsicklá siq kwestya, nie od Turkow (bo bylolieysia rieci byla) ale od Dziulianiego Tlumacza násiego, aby I. PanSekretarz Legacyi, pried Poslem iachal, a Strainik Powiatu Chocim-skiego, przy samym Pogle, Po lewey Nee, ná iego mieyscu. Co usly-szawsiy nieiaki Ianuszewici, ktory w Pulku I. K. M. i Krola Polskiego,nie zbyt dawno byl Rotmistr2em, y za wystqpek swoy z rozkazu W.I. Pana Borzyslawskiego di 6 Choraiego y Podstarosty Trgbowol-skiego, a wten czas w tym Pu/ku Pulkownika, w ka.ydanachteraz Pásiy Chocimskiego iest tiumáciem, napieral sig, aby P. Dziu-lianiego illacyi stálo sig zadosyd. Atoli Jm Pan Sekretarz Legacyi do-wiodl z Xdia Zbarazkiego, Leszczynskiego, y Chomqtowskiego Le-gaciow drukowánych, ie lego przy boku Poselskim iachanie spra-wiedliwie mu, nie tylko tu, ale y w samym Stambule przed wyisieminiieli straznik tuteysiy iest Urzqdnikami, naleiy. A to proct instychracyi, z tey tákie: Ze Sekretari na rqkach swoich do Cesarzá listKrola Jmci, na audyencya wieiie, y respons Cesarki tákowai odwoiiPo poiegnaniu Cesarza ceremonia (iako o tym niiey przy koncu pisáébqdq). Tak dawszy do wyrozurnienia Ianusiewiczowi y Julianiemu, iena tych rzeciach nie sila si q znaia, oswiadczyi si q za zezwoleniem Po-selskim Turkom, ze tego nie uczyni, gdyz by/o bylo z uym4 Charakterukg°, I ze Turcy bez postpozycyi prawa goscinnego, oraz ,szacunku

12 P. P. Panaitescu, CäMtori poloni In Titrile Pomine.



Osoby Poselskiey, napierád si q tego nie mogli. Iakot y nie ustspil,owszem do samey Stancyi prZy boku Poselskim, iak zaczsl, iachal.Za co od wszystkich na ten etas znayduiscych siq Jmciow Polakowwielkiey dystynkcyi, osobliwie tych, ktorzy z J. W. MnisZchem, Pod-komorzym Litewskim do Osmana III nie dawno prty Legacyi byli, yzwyctaie dobrte te wiedzieli, odebral wielkie podzilkowanie. W tenciás prawie raz pierwszy wydalo si q zdradziectwo y nie staerogeIulianiego, o ktorey potym na koncu osobno uctynig relacys. Zatymkonczylismy drogq do Chocimia, ktory od Zwinci pul dwierei mile(proci priewozu) lety. Przez cals drogq pospolstwo Tureckie, do kolaPo stronach rozrtuceni, tak sliciney paradZie dziwuisc si, nie moglinásycid ukontentowania ciekawoidi swoiey, inni na cudnie sprawnychkoniach we wszystkim biegu diskáli o tiemiq diirydy, ktore odbitewysoko podskakiwaly, a w tym na powietrzu, niepostrzetons iárt-kogdis koni, y swois chybkoádis, tez diirydy chwytali. Wstákte niewszystkim y nie zawsie, tá situká sig udawalá. Gdygmy si q zblityliku Miastu, ziagli Turcy z walow Zamku ogromnych Armat strielá-itiem przyiazd nást, y swoie ukontentowanie glogid, A gdy 44 rázywypaláis Dziala, mygmy do Stancyi I. W. Posla zaprowacliili. Gdtiepotegnawsty go ci wstyscy Imc, ktorty dla okazalosci wilksiey yhonoru Oyayzny Mu assystowali, powrocili w Polski brzeg do Zwáncá.Tu nieco, A te rtetelniey rzekq wielks dotkliwad sera náste uciuly.Widzsc taiosne ich potegnaia, y nieiakie niby nas w rqku grubiáll-skich odstspienie.... Od godziny drugiey po obiedtie, do sámego za-mierzchnienia tey párady priewlokl sig prtedisg. Záciym Po skoncto-ney kolácyi, wstyscysmy sig na \yetis rozesili do stancyi.

30 Wrzesnia. I. W. Posel zaprosiwszy niektorych Jmciow, miáno-wicie I. W. Jmc X. Administratora Biskupstwa Kamienieckiego, W.Jm Pana Borzyslawskiego Chorstego, iesicte w Zwáncu báwiscych,tu do Chocimii, goidi y nas solennie czgstowal. Rozne prty tym odroinych Turkow odbieral prty powitániu prezenta, ktore iednak nadieden y drugi imbryczek miedtiany, frukta y kwiatki, wiqksze niebyly, gdy tym ciásem od J. W. Posla podiug urodzonego lego humoru,zlotem y roinemi byli oldarowani galanteryami.

1 Paidziernika. Dzien dzisieyszy dany iest zabawie Poaty odchod-zscey do Polski.

2 Pazdziernika. Po obiedzie prtystly do Stancyi Poselskiey Pászow-skie konie tyle y te sAme, ktore Po nas na brieg Dniestrowy ni dniu


onegdayszym pod Zwaniec przychodzily. Na ktorych tak I. W. Pose!,y my wszyscy, tq. assystency4 y porzqdkiem, iakoárny wprowadzenibyli, iachalismy do Zamku z wizyta do I. P. PAszy Chocimskiego.Gdysmy w Zamek wkrociyli z nádzwyczay wielkich Armat 43 rázyPo wAlAch &no ognia. Wchodzqc do pokoiu Paszynskiego, tak iestriect akkommodowana: ze razem Pose! z sieni, A Pászá z innegoboku swego pokoiu przestqpili, y w srzodku sig izby z sobq. zesili.Gdy tym ciAsem kilka slow, nA przywitanie PAsiy, nie wcale wdziganymtrelem spiewali Turcy, ktorym to z Urzgdu ich przynalety, zArazusiadisty na bogatych wezgiowiach po prawey rgce J. W. Pose!, Polewey PAszA, wzaiemnie si g przez Tlumaczow przywitali. Priy PAsiysiediial Kapidzi PAszá konduktor, prty Posle, Sekretarz Legacyi.Wigc priystedl Pasikierdzi, ktorego jest Urz4d rgczniczki lub bide,Po brzegach zlotem, srebrem y iedwabiami wyszywane, lub innemateryalne bogate zamiast serwet na koláná kiág, y przykryl kolanatemi rganiakami. Po nimKawedzi przyniosl po flizanie kaffy, ktoreledwogmy wypili. ZAraz nAstqpil Buchardzi z srebrnq. flAsik4 pelnq.wody pachn4cey, y na rgce nam po kilka kropel nalawsiy, podal rgcinikklidemu inny do otarcia. Potym inny z .srebrnego ThurybularzA,okAdiil nas wonnym dymem. NA ostAtku dano Sorbetu rudzynko-wego, ktoregamy iak wodki po hauidie sig napili. A potegnawszy sig,tyrnie porzadkiem y párAdq. prty rownym z Armat, y tak licinym,iak priy wiezdzAniu bi6iu, do StAncyi powrodilismy, dawAy másita-lerzom Tureckim bakszysz, to iest dArowizng z oduzdnym iakciyi humor kazal, Po dwa tynfy, Po lewie, drudzy wigcey. Tu PaszaChocimski przystal z podarunku ogiera Poslowi, brudnowilciAtego,rosloidi y urody mierney, ale dobrie podstárialego.

3 Pazdziernika. Ten dzien na rozdawaniu podarunkow Turkom,ktore sig w drugiey opisi4 Dyaryusza ciggi przeszedl. Wszystkiegeneralnie podárunki, przez cAlq podroi wydane, znaydziesi w dru-giey Ciggdi, gdyiby si g tu niemi sik Dyaryuszu zAwAlila Tegoz. dniawozy y karausze wo/owe pod rieay nAste Turcy dali w liczbie ..Wigcje zaraz pákowano.

4 Pazdziernika. Wyiachalismy z Chocimia tymie poriqdkiem, ytakowymze Armat str2elániem, iaki dot4d wiazd nAst. Odprowadziwszynas pui cwierci mile, powrocil si g gmin Turecki y assystencya Iancza-row do Miasta. Sam ty/ko priy nas zostal si g konwoy z Kapidzi Pásia.Ten Kapidzi Pisti wywiozl z sob4 w Tureckiey karetce mocno przy-

zz*

I8o P. P. PANAlTESCU

krytey, aby nikt nie doyrzal, dziewczyng 18 lat maiaca rodem Czer-káskg, niewolnicg, dal za ni g moo lewow, co uczyni 4000 tynfow,ktora sobie do Stambulu wiezie, lubo sam (Wad ma okolo lat 90. Tegodnia uiachawszy godzin 6, stanglismy na noc owstem noca w pierwszymKunaku, to iest Stacyi Kanu kuprzy, Po Polsku w Lipczanach.Ta wies zowie sig y Krwawy most, te tu Turkow Polacy, pod ciás oweyslawney Chocimskiey woyny y zwycigstwa, w nocy mostem wyrznglikilkanakie tysigcy.

Pazdziernika. Dwie godziny iadac, nocowalismy na drugim ku-naku Akmeczyt, Po Polsku Pererita..Akmeczet Po Polsku tlumácty sigbialy Meciet, te Moskwa dobywaiac Chocimia, biala od wapná Cerkiewsobie tu wystawila. Tu gdy przodem Stanownicty Poselski przyiachal,y chcia/ klágd kretkg ná driwach budynku Lipid iednego dla samegoPosh. na Stancya, Lipka notem mu rgkg skaliczyt, ráczym wzigty oclkonduktora Kapiclii Pásiy, mial byl bycli odeslany do Chocimia nakryminálna karg, ale gdy Turcy wielkie ciynili do Pana y nas wszyst-kich instancye o milosierdzie, z natury pelen dobroci y láskawogdPosel, darowal mu ten wystgpek, a on dal na Cyrulika ranionemu lewow

I pryrzekli Turcy te takowych przykrogei wigcey czynid nie miáno,czego iednak nie dotrzymali, iak sig niiey pokate.

Pazdziernika. Iachalismy godzin 6 y stanelismy w kunaku naz-wanym Korpácz. Mala to wioska y dosyd stczuplo miegeiligmy sig. 0dobre od wgi staie Prut plynie, nad ktorym od przyiazdu nistego por-tçzne iednym brtegiem Ciagna si g dosyé dlugo, ale drugim brie-giem dziwnie gladka rownina, patriacym ná siebie z wierzcholka tychopokow cudnie wdzigctny podaie prospekt. Te skaly naturalne wy-cfrozenia, rozpadliny, y nieiakie lochy maiace, ztad idtie ze tu do-mowych golgbi y kawkow, nie zrachowana licibá w tych rozpadlinachsig lgte. Bo przy budynkach, ktore úiziutenkie SQ, nigdy klas6gniazdownie mop, a pod dáchámi dla strásznych dymow, ktore pod niemiwychodza, 41146 im sig nie podobna. Z tad pochodti, ze wielkie sta-da golgbi lataia, ktorych jednak Turcy bronia, bo je 7,a domowemaiac, sámi stilelai4, a byle postrzelony cokolwick iesicie tyl, gardlomu priertynáia, y tak iuz im iegd sig godzi. Taz sámo z kaidaciynia zwierzyna. Nad brzegiem Prutu pod same skaly y gora, rosnachrosty, w ktore pusciwszy ogáry, zábilismy trzech záigcy, á lisy wrozwáliny skaly ukryly si g pried psy.

Pazdzierniko. Tugmy spoctywali.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE I8I

Pazdziernika. Uiachawszy godzin dwie, nocowalismy w Badráczumatey wiosce, mizerna wygoda. Iest tu maly do polowy trina za-rosly stawek, na ktorym hack iywych tak mnogoAd wielka znaydo-wala si, ze ledwie byl kto w calym Dworie, aby kilka ich nie zabil,albowiem Po strzeleniu zerwawsiy siç, natychmiast znowu padaly, niebçdac przestrasione.

Pazdziernika. StAneliAmy w Wasylach iadac godzin 3. Wioskaleiy nad samym brzegiem Prutu w roskoszney rowninie, Prut zakrgtemswoim bardzo kolistym po tamtey stronie na poludnie, ciyni nieiakaniby wyspg iakie bywaja na Wigle, kçpa tá gçstym chrostem y wyso-kiemi drzewami rotnemi mocno zarosla. Kobiety generalnie wszystkiestarych babow, mítiemaiac Solakow ták bydi swawolnych, iak dozna-waia Turkow, lodiiami siç w tç kçpç y z diiedmi y z padielami prze-wiozly, y tam palac sobie ognie, ten diiefi y noc kolo nich priemies2-kAly. TA ich ueiecika wygodnieysie y obszernieysie nam uczynilaStancye, bo proci wiçkszego mieysca w Izbach, nie piekli chleba anigotuiac y smaiac, nie kopdili nam ile ieszcze w dzien goracy. Atoliudieciká Wolosikow y stronienie od Polakow, nie tak z cnoty y wstyduich pochodii, w ktorym siç ten Narod nie zbytnie kocha, iák bardiiey znieAmiáloAdi y pomiarkowania dystynkcyi swoiey kondycyi. Gdy al-bowiem kapela násta osobliwie na trabach y waltornach nad brzegiemPrutu nocy tey pogodney na echo grata, y woda y driewa na kçpie doslicinieysiego Instrumentow glosu wydania pomoca byla, tez Wo-losiki odstapiwsiy legowiská y zasieciy swoich, priybiegly nad brteg zwielkim stuchaiac kapeli ukontentowaniem, glosami swemi wielka.okáz?waly radoge, wzaiemnie prtyspiewAiac po swoiemu, to iest nie dokritaltu priyiemnie.

.ro. Pzdziernika. Uiachawsiy godzin 4, przebylismy dwiema pra-mami po linie idacemi Prut, w ktorey dosy6 mala woda z racyi suszowTa rieki plynie niskim korytem, y w wielu mieyscach bardzo siçkrçdi, brzegi ma wskdiie wysokie, ale ciçAdiey pomiçdzy dosy6 wyso-kiemi skalistemi gorami idzie. lest szeroka mieyscámi o Ioo krokow,mieyscami szersza, czasem wçisia. Atoll obywatele nad Prutem miesz-kaiacy twierdza, ie gdy wyleie, o trty staiania y daley zalewa ziemiç,y znowu osusta. Tak y briegi iak Wisla, tu odezwie tu przyciyni.Przeplawiwszy siç tedy przez Prut, stançlismy na noc we wsi nad samymbriegiem tey rieki na wysokiey gorze leiacey, Tabor nazwaney. TuAmytedy niezgorsie maiac Stancye nocowáli. Tegoi dnia I. W. Posel jm


Páná Xawerego Boriyslawskiego Choratycá Trgbowolskiego w assy-tencyi kilka pokoiowych y 4 Szeregowych, y Imc. Pana Leonardegokonduktora Naszego przodkiem do Iassow do Xdia z responsem, nalist tegoi Xdia do Wasilow pisany, wyprawil.

Pazdziernika. W teyie wsi przez dzisieyszy dzien spoczglismy.Zráná I. W. Posel y inni ochotnieygi Po Msiy s. priewieili sig na tamtgstrong Prutu na polowánie. Mac tu y Sárny ggste, y do zabicia trudne.Ieteli bowiem z kniei bardzo ggstey wypadna w stepy, tedy zbytwysoka trawa, chwastami y badylami iak lasem zwieri okryly, widzianybydi nie moie. Atoli y sarnow y zaiacy nabito. W stárym Prucie, toiest w tym loiu, ktorym przedtym Prut plynal, doznalismy bydz giláryb, rozmaitych, mnostwo bowiem Sumow, SzczupakoW, Kárpiow,mála giatka ludzie Dworscy nalowili. Oriechow wodnych, nieprzebranay niewidána mnogogd, ktore wielka licibá wiepriow brodzac po wockiey wielce sig spasa.

12. Pardziernika. Uiachawszy godzin dwie, stanglismy w Kryniciá-nich noclegiem. Tugmy dosyd siciuple znaleili stincye. Kolo zachodusionca przyiachali káreta, stesdia kohmi Hatman to iest Wodz WoyskaMultanskiego, Postelnik to iest Marszalek Nadworny Xdia, IP. Leo-nardi konduktor, takie Sekretarz Xcy Larosz. Mieli z soba assystencyi6. Choragwi Wolochow, ktorzy pod rozwinionemi znakamitrabami przyszli. Ci iednak ludzie by/ prosty gmin wiegiiiakow bez.broni, bo im zaiywád w pokoiu nie godzi sig. Atoli iedna Choragiewdzidy pod proporcami toltemi miala. Dal im Posel audyencya, podczasktorey siedzial w kriegle, á di urzgdnicy zdiawszy kolpaki z glowy, stali.Z ktorych Larosz mial mowg po Francusku, wyrazaiac wielkie Panaswego ukontentowanie z siciesliwego tu przybycia Poselskiego, y doIassow Stolecinego Miasta zapraszal. Podzigkowal dobrey energijkomplementem Posel Xdiu, zá oswiadczenie zyczliwych chgci, oratwszystkich siedzied progil, uczgstowani konfiturami, kAffa potegnáli,y do Iassow tegoi dniaz tai piráda y ceremoniami odiachali. Pierweyiednak od nich stanal tu z Iassow ná powrot I. Pan Borzyslawski, y teuczynil relacya. Byla mu záraz w Miegdie naznaciona Stancya, aleobral sobie nocleg u XX. Iezuitow. Zatym mu tain to iest sustentacyawiktualna przyniegiono w obfitogdi, Chleba, migsa, rytu, wina, y roz-nych fruktow, á on tych, ktorty przyniosli dobrym bakstczem odda-rowal. Nazaiutri do iego Stancyi przyiachal Korliuszy Xdy, y dwochDworskich wierichem, oraz, káretá przyszla siegdia konmi, przy


ktorey szlo 6. Czochudarow to iest Pajukow. W tey karecie gdy IPBorzyslawski ku Zamkowey Bramie zblizyl, wystlo ná assystencyadwoch Czauszow y 4 Czochudarow. Pried samym Palacem przyia/go y przywital Postelnik, a w Palacu, wielki Marszalek xiqstwa, wpierwszym Pokoiu Hatman, y tak go do xiazqcia wprowadzili. Nazblizenie siq iego wstal xiaze z krtesia, y o trzy kroki ruszywsty sig,sluchai komplementu uctynionego Po ládinie, y list odebrat. Zatym gopo lewey Nce giedtied progii, A po ckstowAniu konfiturami y kaffa,odpowiedtial, te list ktory on przyzwiozl, iest responsem, zatym nieodpiste, ale ochotnym sercem czeka wiázdu Poselskiego, ktoregoprzyzwoita wprowadzád kate wspaniologeia. Zatym Im Pan Choratypotegnal Xdia, y tat parada odprowadzony do Stancyi, po obiedtiedo nas tu powrocil.

.13. Pardziernika. Godzin 2 uiachawszy, gdysmy sig pod Iassyzblityli, blisko o pul mile zaiachali nam drogq Urzqdnicy Woloscy,iakoto : Hatman woyska, Marszalkow 2, wielki y Nadworny, Kanclerzy Podskarbi, cály zgola Dwor Xiatqcy, tákte bárdzo wielu przedniey-szych Imion y fortun Boiarow, to iest Pánow Wo/oskich stroynowedlug zwyciáiu swego, y na piqknych bogato przybranych. Ogmprzy tym Choragwi pod znákámi z kotiami y trabami. Kareta Xéia cala woknach krzysztalowych postostna, po wierichu lakierowana y wyzlacana,woinice iednak byli nie iedney barwy, y to Cygani. Ci Urzqdnicyprzyiachawsty do karety Poselskiey, zgiedli z koni. Po uctynionymprzywitaniu prosili I. W. Posla iak sobie siutyé kate, czyli koniem ?ktorego pigknego y bogato wystroinego przyprowadzili, cty kareta ?wzbranial si q wprawdzie trochq I. W. Posel, y swoia kareta chcialwiazd odprawi6, ale Sekredarz Xdy Larosz prosil, boby/o bylo z kon-fuzya Xéia. Wiqc wsiadi Posel z samym tylko sekretarzem Legacyido karety Xvy. A zátym rustyla siq kalwatata tym sposobem:Wprzcid milicya X'cia, za ia konwoy Turecki y Kapidzi Pasza Kon-duktor, w swoiey kolágie, Po nim I. Pan Gakzowski z Pocztow Hus-sarskich kommenda, przed sáma kareta Urtoinicy X'cia wyteywzpomnieni, Po bokach karety, dworscy y assystencya Poselska,pried Forygiem 14 kapeli piesto, y u biegunow parami. Pozy kareciePo obu stronach 6 Haydukow y 6 Pajukow, iak sa w wyistych wiaz-dach opisani, y zo Czohudarow X'cych w ponis prizybranych piqknieX'cych z naszemi pomieszanych od samego Forysiá, do sadnich karetykol dwiema rmlami. Potym szly dwie karety Poselskie, za niemi 8

184. P. P. PANAlTESCU

Rumakow naszych, dopierot caly Tabor wozow, boykow, y karau-stow. Nie przeyrzana tu licibi roiney pia y wieku ludzi, ná zágilenieiekawogdi, iaka przy takowych aktach kaidego wzrusiye z domu

zwykla. Gdzie oko spoyrialo procz gminu, widzied nic nie moina.Powszechne tu bylo zdanie, ie iaka pompa wiazdu, udatnoid OsobyPoselskiey, ozdoba y licibá Dworu, mnostwo wozow, dawnieyszychciásow Poselstwa, celowdy, tak y widzq.cych zgromadzenie liczne,nie byto zápámigtáne. Dopieroi gdy w Miasto wieidiamy, wszystkiekramy zastáligmy pozámykáne, gdyz kupcy iedni ulice, drudzy galerye,inni okna Palacow, Domow, ponápelniali. Tym tedy porz4dkiem zapro-wadzeni iestesmy w Miasto do Palacu X'cia Kántákuzen6 PodskarbiegoWielkiego Moldawskiego, w ktorym Posel znowo iest przywitany odwyra2onych Urzqdnikow, lubo pity tak wielkich applauzach, niedo konca byligmy weseli, z rácyi bqdacego w Jassacb powietrza, dlaktorego pozerwania, cáta Ulicá Po wypgdzonych w pole ludziachbyla pusta, atoli nas wzzystkich Pan B6g zdrowo z t.q.d wyprowadzil.

14 Pazdziernika. I. W. Pose/ pos/al P. Iulianiego dumáczá swegodo X!cia na uloienie ceremonij zwyczáynych przy przykciu lego naWizycie. Iako to : Ieieli do Drzwi tego Pokoiu, w ktorym przyimowanyI. Pan Pose/ bqd2ie, wyidzie X'iq priediwko Niemu ? Ieieli Poslowitakiet y nie mnieysie bqdzie dane krieslo, w iakim Xi4tq siediieebdzie? Ieteli w siedzeniu práwa rqka Poslowi bqdzie dana ? Wresteieieieli tikie Xi4k odda wizytq Poslowi. A gdy na to wizystko X'iq(ile to zwyczay iest) zezwolit, I. W. Pose/ naznáczyl na t Wizytqdzien 16 tego Miesi4ca.

Paidziernika. Prócz sluchania Naboienstwá w kokiele, ktoryiest X. X. Franciszkanow, y X. X. Iezuitow spolny, ale mies2kánia yinne swoich miesikancow budynki, osobnie do kaidego Zakonunaleizt, nic si q znácinego nie robilo, procz e dzig wedlug Ruskiegokalendarza przypadlo Swigto S. Franciszka, Fundatora Zakonu Mi-norum,. ktore I. W. Pose/ solennie obchodzil.

16 Pazdziernika. Po wysluchanym w wspomnienym KogeiolkuNaboienstwie, gdy do Palacu Stancyi Panskiey powracamy, zastalismy na dziedzincu konie pod Posh y nas od X'cia priyslane. Tr2ebaprzyzná6 ie y konie okazalsze, y si4dzenia bogatsze bez proporcyi bylyod tych, ktore Paszá Chocimski, nam na wiazd, y wizytq do siebieprzyslal. lacha! tedy Pose/ na bia/ym koniu dobrie iui prawda gorciy-cikq. cierwong. obsypanym od lat poznych, pilknym iednak y dla


powagi powolnym, w siedzeniu bogátym, pod dywdykiem na grana-towey materyi, zlotem, srebrem, y iedwabiimi gustownie wystywa-nym. Rustylismy sig co do slowa tym poszadkiem, ktorym y wiazdtu do Iassow odprawilismy. Urzgdnicy X'cia przed Postern, za temiPo lewey rgce Sekretarz Legacyi przy Pogle, za nami komendi nastá,za ni a kapela Xiatecia z Surmárni y tulumbassami Tureckim obycia-iem graiaca. Dopierogmy poznali, iak ludne sa Iassy, kiedy sig poka-zata po wstystkich przedsionkach, oknach y dichach tak mnotna licibaludii, ze si g zdalo, iakoby z calego tego Panstwa zesili si g wstyscyna to teatralne widowisko, tak dalece, te 20 Czohudarow y 2 Czau-szow X'cych, musieli rozgániád tak wielki awn ludii. Od nastegoPalacu prosta ulica prowadzi do Zamku X'cego. Gdysmy si g dobramy Zamkowey zblitáli, odezwáli si g na przywitanie naste TrgbacteXcy ktorzy sa Cygani, y nie inactey trabia, tylko jak u nas Po kogciolachz wietow przed kieszporami w Odpusty. Zsiadaiacego z konia Poshzaraz prowodzili Urzgdnicy y caly Dwor X'cia Marszalkowie obydway Hatman. Przeszedlsty Sal, zastal Pose/ X'cia przy progu tego Po-koiu, w ktorym go przyimowal. Temi tedy przywitawsty slowy:Bene et prospere veniat Illustrissimus Legatus. Zaprowodzil X'tgPosla do krzeslow dwoch, karmazynowym Aksamitem, galonem srebr-nym y goidziami srebrnerni, iak tynfy glowy maiacemi obitych, avviiawszy sam lewa. rgkg, progit po prawey siedziec Posta. Zatym I. W.Posel przywital go lacinskim stylem, krotkiemi ale dobránemi slowyNa ktory komplement wyborna lacina. X'tg wyratil radogd swoig zprzybycia zdrowo tak wielkiego y milego Goscia. Xiatg ten iest IanTheodor, statury srzedniey y mierney otylogci, lat presto 6o, pigkneyiednak y rtezwey Starogdi, powagi wspanialey, nie jednak na pychgnie pochodzacy, rozmowny y w slowoch przyiemny. Lacinski igzykprzednie umieiacy, y do wymowienia sig nim w tywych terminachlatwy. Lat 28 byt u Cesarzow Tureckich w Stambule Nadwornym donayskrytSzych interessow terzymantem, to iest Thrmactem. Co muteraz do bieglogdi rzgclow prawie wszystkich Nacyi statystycinychiest fundamentem. Ztad mial por, wyslazyc sobie taskg Cesarska,ktora go tez at na ten Stopien Godnogdi wyniosla. Zong ma y dwochSynow doroslych, y corki, ale proct Synow, nic nam si g widzied niedal°. A lubo rodem (iak powiadano) iest Moldawczyk, z czego powinnibyli Bojarowie bydt kontenci, zazdrogé iednak y wrodzona wszystkimkraiom przywara, rownego sobie nie cierpied na Panowaniu po-

x86 P. P. PANAITESCU

budzila ich, 2e lubo go iu2 widzieli X'ciem, uzna6 go nim nie chcieli.Politycznie tedy Naywigksi Urzqdnicy y dostoyni Bojarowie na swoiewsie siq porozdzielali, roznemi exkuzanci chcqc pokry6 niechqciswoie, y nie assystowanie Iemu. Atoli iedni od niego skazani, drudzyz dyspozycyi Stambulskiey na wygnanie skazani, smutnym przypad-kiem y siebie y innych do pokornieyszey przywiedli ukiadnoádi. Wsercu iednak dalecy s4 od sczererogdi ku Niemu. Ale ie ma Xigiqwielkq. Wezyra teraznieyszego, á bardzo mocnego, nad sobq. protekcyq.(iako si q to pokak niiey z exekwowanego w Stambule dla tego X'cia,Lineza francusa) nic knowa6 nie smiei4. Wszako2 iakiey na Wezyrzeodmiany dockkawsiy si, momentemby wybuchne ukryty ogien.Po zakoncionych komplementach, ciqstowany by/ I. W. Pose/ konfi-turami, kaffq, zatym dano roianney wodki do obmysia palcow. Wreszcieperfumami okadzono. Na co Xiq rzeki: Istae sunt Orientales ceremo-niae, et quoedam humanitatis officia, quae solent Hospitum distinc-tioni et honori praestari. Gdy winstowat Polszcte tak diugiego dod-kiego pokoiu, i cokolwiek nAmienil teraznieyszych koniunktur, rzek/:Certe gloriosa est neutralitas Reipublicae Polonae. O zdrowiu krolaImci Polskiego, o Hetmanach. Tym ciásem caly Dwor Poselski winnych Pokoiach konfiturami, kaffq, y cukrami ciesiowal MarszalekNadworny X'cy. Skonczyli dyskurs y wizytg. Odprowodzif Xiq dosamych drzwi Posla. Do Stancyi w teyze paradzie powrocilismy wktorey ai ná Salq. odprowadtiwszy Urzqdnicy Moklawscy, wszyscyniskim uklonem, y oswiadczeniem przyschylnoki poiegnali Posla

Pazdziernika. Dziá okolo godiiny zo. Takq2sam parad4 z temitChoragwiami y Urzgdnikami y kapelq, przybyl na wizytg do PosiaX'zq. Tym sobie wilkszq tylko czynil wspániolog6, 2e om piqknychRumaków pod slicznemi dywdykami w siedzeniach bardzo bogatychprzed nim prowadzono. Na kaklym siedzeniu wedlug Turckiegozwyczaiu z giadanej strony szabiá, z prawej storny buzdygan, a nasamey kulbace kalkan srebeny, ku lewej Nee pochylony, cyfry wgrodku wypukle wyziacane maiqcy przyp.iqte byty, które rzecz znacznaayni okazatok. Przed X'ciem iachalo dwoch Synow jego, na pigknieurodziwych zbyt sprawnych, mierney rosiogdi Tureckich koniach, zatemi X'iq na kasztanowatym roslym rumaku, powolnym prawda aledzielnym. Siedzenia bogate u wsiystkich osobliwie u X'cia. R2qdsuty kamieniami roznemi rodzony. Tylko co w Dziedziniec wjechatzaraz marsze pilkne grala kapela nasza. Zsiadajacego przy schodach

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE I 87-

Paiocowych z konia X'cia, przyial I. Pan Kazimierz Plaskowski, Marsza-tek Dworu, y Towarzysz Znaku Pancernego I. W. Posla, otoctonyassystencja Nadworna. W Przysionku stalo 12 Szeregowych konwoiuNaszego, y przed przechodzacym bron prezentowali, W pierwszymPokoiu przywitai go Imc. P. Sekretarz Legacyi, y wziawszy pod rgkgmiedzy Paiukami y Haydukarni nasiemi pigknie wystroionemi, dwiemastojacemi liniami, wprowadzi go na Salq, gdzie blisko drzwi, zaszed/drogg X'ciu Pose', a po drobnym komplemencie prosil go Po leweyNoe giedtied, sam wziawszy prawq. Synowie te t przy X'ciu oycuna nitszych usiedli stolkach. Ci wszyscy byli w siubách przedniemibardzo sobolami podszytych, y takichie kolpakach. Dopiero siedzacdluiszemi siq witali lacifiska MO WQ. slowy, wykaiaiac y oboygaNarodow, y swoie do siebie zobopolnie pozywiazania. A Po kr6tkimpodebnym dyskursie, utraktowany konfiturami, kaffa y okadzeniem,potegnawszy I. P. Posla odiachal X'iq tymie sposobem, iaki byl wiazdiego, y takimie od nas trybem wyprowadzony, jakim by/ przyiqty.

Pazdziernika. I. W. Pose/ dal znac przez Tiumáciá X'ciu, abynáinaciyi godzing, na ktoraby znalazi go Imc. P. Sekretarz Legacy/wolnym do konferencyi, w niektorych Interessach pogránictnychRipltey. Wiqc kolo godziny dziewiatej zrana prZyslal po Irnc. PanaSekretarza X'ig rumaka swego gniodego w bogátym siedzeniu, szeádiuCzohudarow stroynych, w pasach srebrnych pozlocistych, prowadZilipod nim konia, zá nim iachalo 4 Szeregowych y dwoch pokoiowychPoselskich na koniach Panskich. Gdy si q ku bramie Zamkoweywysilo 2 Ciausiow y 4 Czohudarow y zlaczyli sig z temi ktorty sillprzy koniu. Prly schodach Zamkowych zgiadáiacego z konia PanaSekretarza, przywital S. P. Leonardy konductor nasi. W przysionkuciekal go Postelnik to iest Marszalek Nadworny X'cy z laska Marszalko-wska srebrna. I przywitawszy go prowadzil na Sala, gdZie byl pogotovviuHatman Multanski, y ten go do X'cego pokoiu wprowodzil, y z innemioraz Uriqdnikami kraiu, y sila Dworzan X'iqcych. Tu zastal X'iqciaI. P. Sekretarz na sriodku Pokoiu, niby ciytájacego kirtg iák44, ktoryzaraz obraciwszy sig, gloino riekl: Belle veniat Magnificus SecretariusLegationis, y sam usiadisiy wyiey o krok, progil siediie6po lewey NoeI. P. Secretarzi. W tym po zobopolnych komplementach, opowiediialImc. Pan Sekretarz wsZystkich sobie zleconych Interessow R'ipltejpogránicinych, szkod y krzywd essencya, y aby nedgroda uspokoionebydz dopraszal. Na co wszystko pomyslna od X'cia odebral rezolucya


y deklaracy4 sprawiedliwey satisfakcyi. Ale si q potym dalo doswiadczydofferty te nie wiqcey prawdziwsze nie by/3r, iak zdawna Graeca

fides. Musia/ I. W. Posel sprawiedliwogé wymodz na nim przez fer-mány Cesarskie w Stambule. Iakie zag byly te Interessa, znaydzieszw drugiey czesci Dyaryuszá, migdzy Memorydami podanemi doPorty, y migdzy specyfikacyg fermanow wyrobionych. Abym pronoiedney rzeay nie powtarzal, je ich tu nie Mack. Wiqc konfi-turami y kaffq pockstowany, y roZánn4 wodka skropiony, dy-mem wonnym okusZony zwyciáiem tuteysZym Pan Sekretarz,polegnal X'cia y rown4 przyiazdowi párada powrocil do PalácuPoselskiego.

Pazdziernika. Dtig w kogdiele X. X. Franciszkanow, bralismypublian4 na dalszq podro2 Benedykcy4, ktora Itinerarium zowiemy.Po Nabotenstwie rozedal I. W. Posel X'ciu y Dworowi lego podarunkiprzez I. P. Lafona, Cudzoziemskiey Poczty Sekretarza, ktore migdzyinnemi wycZytas2. Co tylko Poselskie prezenta I. P. Laffon rozdalzaraz I. W. Poslowi y nam niektorym, swoie przyslal Xi4tq, ktoreprzeczytasz pod tytulem: Podarunki. Po rannym obiedZie oko/o go-dziny iz ruszyligmy si q sZcZqgliwie z Iassow. I proct tego 2e iz razyz malych Zelaznych armatkow na polegnanie przy Zamku nam wy-strZelono, t42 sam4 assystency4 y porz4dkiem iakosmy wprowadzenibyli, odprowadzono nas a2 o pul mile od Iassow. Tym aásem I. W.Pose/ monetq pary nazwan4, rozszuca/ miçdzy gmin, ktory i lakomiey z wielkim tumultem zbieral. UiachawsZy tedy godzin 3, stanqlismynoclegiem w Kunaku Bofsy nazwanym.

Tu siczuple bardzo mielismy Stancye. Wyieidzai4c z Iassow,Turczyn ieden I. Pa. Komorowskiego Dworzanina Poselskiego obu-chem pod oko skaliczyl, wielkim áczqgdiem, Ze mu go na mieyscu niewybil. A zág tu Giergieliwiczá StanownicZego násZego, orazy Wo2-nicg I. Pa. Ochockiego, Turcy pobili dobrZe, za co ná prZyszlymkunaku, ieden który obuchem uderzyl, bra/ w podesawy.

20 Pazdziernika. Po czterogodzinnej iázdZie, stanqlismy w kunakuMakareszty. Tu bardzo wygodne zastaligmy rezydencye, osobliwiePan sial w Dworku, wiagnie na polski model stAwiány, iakiego drugiegoiu2 y potym niewidzielismy. Nawet Pawie y Zorawie chowane cho-dzily Po dziedzincu, lubo prostego tylko cilowieka ten Dworek. Iwszyscy ludZie w tey wsi s4 grzecini, y dla Polskiego Naroduprzychylni.


21 Pazdziernika. Tusmy spoczywali, y lego dnia wytey wspomnianyTurczyn bral w podesiwy za excess swoy.

22 Pazdziernika. Pigc godzin uiachawsiy, nocowalismy w Germa-nesztach. Ta wies na wysokiey gorie ley. W gospodach dla siczup-logéi chatopkow y opodal iedney od drugiey stancyi niewygodniegmynocowoli.

Pazdziernika. Dzig od wczorayszego kunaku spugciwszy si g zgory po lewey rgce niedeleko Prutu, zobaczylismy mogilg nadzwyczaywielk4 y bardziey do gory podobna. Ze iednak w czystey rowniniesárni stoi, y okragloge rgk4 ludzka zdala sig bydz zrobiona. Przesiad-lem sig na konia y z diekawoszemi Dworu naszego Imciami, uiachawstyz puicwierci mile, stanglismy przy tey Mogile, ktora krokami od naszmierzona, ma u dolu cyrkumferencyi krokow 780, szydlasto w gorgpochodzi, wigc moina zamiarkowAd iey wysokogd. W srzodku iestrotnie rozkopana, y ma lochy. Iedni powiadáia, ie pewny Wezyrstal tim z wielkim woyskiem, y na pamiatkg ambicyi swoiey, roz-kazat ia wysypad, aby kady wielogé ludzi mogi z tey pracy miarkowád.Inni twierdza, ie przy tym mieyscie byla batalia z cigzka oboieystrony klgska, y tu zobopolnie trupy pogrzebione Po wielu lat dosiliTurcy ie z Trupow ziemiá w sáletrg obrodila sig. Onego doszedlszyTurcy, kopali ziemig y z pobitych kokiami, na saletrg lutrowali.Iak tu zwyczay iest, ze w zadney staroiytnogei prawdy nie moinadoygd, bo ludiie tuteygi sa progei, y naimniey trzymaia o prawdziwymciekáwych rieczy dowiedzeniu sig. ZEtym powrocilgmy do naskydrogi, a przeiachawszy godzin 2, mieligmy na nocleg kunak Sztenelesty.Dla niedostatku gospod (bo tu w prieszlym Roku woiuiac z soba.swawolnie Tatariy, wpads2y, lud2i y bydlo zábrali, domy albo raczeybudki z kretesem popalili) wieksia ciggd ludii Nastych, y wsiystkiekonie, pod Niebem stali. A przed samym wieczorem gwaltownydesici, y ten pierwsiy raz ná Woloszczyznie na nas spadi. Ale nie-richlogd swoig, iggokia nadgrodtil, bo cála noc iak z cebri la', czymsig duo ludiiom napo iykriyi.

Pazdziernika. Tugmy si g tego dnia susiyli, ale tylko na samymwietrie, ktory prawdziwy byl iegienny, ostry y mroiny, bo tu o drwA bár-cizo skapo. I tak cigzka plaga, wpul ziigbli, á cale mokrzy, wzigli ludiie.

Pazdziernika. Iachalismy 8 godiin z cigzki birdzo plersk, ktoryciynil gnieg mokry, duierni nieustannie padaiacy káwolami, á ieszciego wiatr w ociy diskal, tak ie Woinici Forysia, 4 Foryg drogg ledwa

¡go P. P. PANAITESCU

widziai. Samym wieciorem przyiachalismy na kunak Fatszya náz-wány, przedtym osiadie Miasteciko bylo, ale iak wzpomnielemwyiey, Tataziy go zruinowali w prkstiym roku, wpadisiy w Mul-tany. Samych ludzi roinego wieku y phi (iak po wsiach potymrzetelny rachunek ciyniono) 60000 zabrali w niewola. A gdy Prutprzebywbli, iak bydio przeprawili zagárniony w Iassyr lud. Sila bardzopotonglo. Dtieci osobliwie wok w sákury kladli, a przewiegiwszyprzez konia, wplaw poszli, dla tego mizerne dziecka, iedne zálaly siç,drugie podusify. Za rozkazem Cesárzá Tureckiego, oddali starych ykalecznych, ale miodziesz oboiey plci nie iest powrocona. Mowiatuteysi, ze Turcy od Tátárow uieli za nich wgiad pieniadze. TaFalrzya teraz tylko kilkanagdie ma budynkow, koncem swoim nawschod do samego ciagnie siç Prutu, na ktorym ogladalismy giedmstatkow nie wielkich, inakszym sposobem od nastych robionych, bospod miia graniosty iak pramy. Tylko ge w srzodku wypukfe, á wkoncAch wgisie. Zwierichu zás sa dyspozycya Szmigow sklepione, yizdebki ze driwiámi porzadnemi y oknami maia. Te Statki z roinemitowirami chodza z Dunaju do Prutu, y znowu do Dunaju. Tugmyskill* y mizerne mieli stancye.

Pazdziernika. Diisieysza podrot tylko nas trty godziny báwila,y stançlismy z kunaku Kierza nazwanym gdgiesmy o male mieli cha-lupkow.

Pazdziernika. Iachalismy godzin 7 na kunak nizwany WAnczi,y iakie takie miawszy stancye, gdyi y tg wieg Tátarzy spalili. Tunocowalismy.

Pazdriernika. W tymze kunaku spoczywalismy ten dzien. Agdysmy do Prutu zaraz pod ta wsia. plynacego poszli niektorty ogl4dá5mlyny na tey rzece, ktore takimie ksztaltem iak y u nas w PolszczePo roinych rzekich, na lodziach sq. budowine. Tç tylko maia roinogé,ie tu nie tak doskonali sa Rzemieslnicy, y maka tu tylko na progdidzie, bo pytlow nie znaia. Widzielismy z tamtey strony Prutu nadbrzegiem dosyc ludzi oboiey plci, roinego wieku, y karausze ich toiest Wozy, y Woly pásace siç. Ci ludzie z trzciny, ktora tu na trzysainie wysoko rogitie, budynki sobie porobili, y w nich przed powie-trzem schronili siç. Ci ludzie sq. ze wsi o cwierd mile, zaraz nap-rieciwko tego, gdzie dzig stoiemy kunaku, wielce budowney. Bçdactedy ieszcze zdrowami, tu uszli ze wsi, w ktorey prawie wszyscy ludzieumarli, a iest chalup bligko dwiegdie.

CALAT0R1 POLON1 IN TAR1LE ROMANE rgr

Pazdziernika. Po 7 godziu iazdtie, stançlismy w kunaku nAtwa-nym Sryica.

Pazdziernika. Tuárny stac spoczynkiem musieli, gdyz przezGalac (gdzie nam dzig nocleg przypadal) przieidzai Páázá Azowski otrzech Bunczukach. Do iego wladzy nalety y starostwo Bagdodok,ktore siç az ku Bramom Stambulskim ciegnie. ten to sam Pástá MachmetAga, ktory byl dopiero Postern od teraznieyszego Cesarza, Polszczedo I. K. Mci y Ripltey. Ze tedy mid Ianczarow z sobe przeszlo 900,wige by nam z nim razem z Ga/acu pomiescid si ç bylo trudno y niewy-godno. W tey tu wiosce kilka domow zabitych z racyi powietrza.Przy tych domkach do kola prawie wiszystkie náste, y samego nawetPosia byly Stancye, w tey bliskosci, ze nad 20 krokow do nich daleynie bylo. Owstem 3 ludzi powietrzem zmarlych zaraz nie dalekoz ted w trzcing wywleczono, y tam nie pogrzebionych zostawiono,ktorych trupy wrony y sroki do polowy iut obiadly. Co naái ludzie ymoi sami z ciekawoádi glupiey ogledali, ale im to iest zganiono. Iedna-kowoz y Woznica z Bryki Poselskiey poddany Iacek Imieniem zAchwycittu tey zarázy, w krotce umarl, y nam strachu wrobit, lake o tym wkrotce nitey bçdtie.

Pazdziernika. Po czterogodzinney podroty, stançlismy w GalacuMiescie, nad Dunaiem lgtacym, do X'cia Moldawskiego jurysdykcyipodleglym. Tu z noclegu iadec, wiçcey iak potçtna mila wzdlut, awszerz z pulmile Po lewey rçce iest Staw, ktory pewnie z wylewuPrutu rteki z Dunay wpadaiecey stád si ç musial. Ma wielke slawç zmnogogdi ryb rozmaitych ktore slog w nim znayduie. W Gálácustalismy w iednym Monasterze Grekow Schizmatykow tak obszernymte si ç w nim prawie 6aly Dwor zmieidil. W drugin Monasterzetylko X. X. kapellani, Doktor, y I. P. Kommendant z Szeregowernistall. Pairskiey Stancyi Bramç y fortke, warta Szeregowych pilniestrtegla, aby zadnen tak z znácinieystych, iáko y pospolstwa siu-tecego, do Miasta nie wychodza, a to dla powietrza prawdziwie podten czas tu siç znayduiecego. Iakot co dzien, Po kilkoro ludti umárlychchowano, y sila domow zábitych by/o. Okolo ktorych, blitey iak 30krokow, i4 y z I. Panem Choretym Borzyslazskim, Imé. P. OchockiTowárzyst Chelmafiski, Skarbnik Stancye za Miastem mái4c, bylismynie bez strachu. Przywieziono dzig na wozach dwoch wyzow naprzedanie I. W. Poslowi iestete zywych. Te watyly oliow 190, danoza nie Lewow.


Listopada. Spowiedzia Swiqta Uroczysto66 Wszystkich Swiqtych,porzez wiçksza czçád Dworu obchodzona.

Listopada. Resta nas. S. Pokuty Sakramentem, ratowala Duszew Ciyádu bçdace.

4. 5. Listopada. Spoczywalismy tu, nie mow siç prtepráwie dlawiatrow niezwyczaynych, ktore straszna na Dunaiu wzburzywszyfalç (tu nawalnad fortuna zowia) nie podobny przewoz czynily.

Listopada. Dla teyze fortuny ieszcze na mieyscu bawiac, cho-dzilismy ogladid stoiace na Dunaiu Státki, sa zrobione naksttalt Sz-magow, Turcy ìe gimie zowia. U rudla sa bardzo szerokie y wysokie.Glçbokie sa lokci 25 zwierzchu dobrze sklepione, inne o iednym,inne o trzech Másztach. Woza Zyto, Pszeniczki z Miast nad Dunaiemletacych, iako to Galacu, Brahylowa y innych, do Stambutu, CiarnymMorzem, a z Stambulu rozne towary Tureckie, osobliwie Bakalia, toiest korzenie do tychze Miast rozwota. Ladowáno przy mnie pstenicçw iednç Gimiç, ale polowa w niey byla kakolu. Sila si ç zmiescic motew iedem taki Statek. Turcy Maydkowie chodza Naksitait MaydkowAngielskich, Holenderskich &c. iakich w Gdansku widywamy w takimkolorze y tymte kroiem. Czytalem w Paktach Paserowickich, ze zWçgier wolno Dunaiem swemi Statkami sprowadzac rotne towarykupcom Wagierskim, ale z samego Dunaiu do Stambutu ciarnymMorzem te Wçgierskie Statki igé nie powinny. Tylo maia náiq6 tychGimiiow od Turkow, y dopier° przelotyvvsty towary, mogq je prze-wiegd do Stambutu, iakot tak ctynia.

Listopada. Dzig przewozilismy si ç iednym pramem, ale dutym(brat Po 3 bryki y koni 37) przez Dunay, ktory tu iest stersty, niteliWisla pod Toruniem, nie rovvnie giçbsty, bo gdyby nie prog plaski wsamym usciu wpadania w Morze dzarne, wielkie okrçty by nim chodzicmogly. Prog zas iest takowy. Gdy siç rozigra morze, niezmiernernibalwanami ciska w wpadaiacy w siç Dunay. Ta zas rzeka wszystkimimpetem diánie w Morze wody swoie, y tak Morze wyrzuca piasekswoy, Dunay tet ten piasek nie tylko te strzymuie, ale y swoy przy-garnia, a tak z tego piasku robi siç niby grobla wysoka w wodzie, ktoralest glçbokim Statkom szkodliwa, ctçsto na niey albo siç lamia, albouwiçzna. I. W. Posel z dystyngwowáfistemi priewiozt sig batemduzym punktualnie w dziesiaciu minutach (18 ludzi wioslami ro-bilo) miçdzy nieustannym Trqbactow odglosteniem roinych Marstowy Kurántow. Kuchnia, kredens, garderoba, rumaki pramem zaraz z.

nami, ale innych wozow priepráwá y ludzi, wigcey iak do godzinyczwartey po polnocy zabAwila. Viáchawsty rachuiec z przewozemgodzin siesd, stançligmy o dziewietey w nocy w Mácinie. Teraz maszopisany ow wspomniony wytey Stangreta przypadek. Albowiemsmutna nam siç otworzy/a. Scena, ktora nie tak przestraszyla, iakoráciey wskrog przerazila boiiinie niezwyczayne serca násze y umysly

Zatym I. W. Posel poslal pieniedze, aby umarlego pochowali Wolochy,ktoriy byli tak smieli, ze do koszuti wprzod trupa obrali. Liberyecale nowe y wszystkie iego okrycie, obuwia, sobie zabrali, dopiero trupapogrzebali....

Listopada. Uiachawszy godzin 6, nocowalismy w Peczennikach.Listopada. Po 6 godzinney iazdzie, nocowalismy w Kunaku náz-

wanym Saray.zo. Listopada.. Piçc godzinne iazdç skonczywszy zanocowalismy

w Kunaku Straza zowiecym si. Tak bez spoczynku uciekalismy odmieysca smiercie Stangred y strachem naszym obrzydiego. Za potrzebneciekawosci rzect sedzç opisac mieysca polozenie z tç stronç Dunajuku Stambulowi. Pultory mile od przewozu po lewey Nee ku pulnocy,pokazaly nam siç wysokie skaly to weisze, to szersze roznerni rozpad-linami podzielone do polowy. W iednym mieyscu bardzo szydlaste, wdrugim plaskie, wszystkie nad zwyctay chropowate, z szarego twar-dego kamienia. Te gory nazywaie Siedmgor, widg je o stek milprzed Gaacem ieszcze. A z tych gor ma bydz widic Morte Czarne,do ktorego od nich dwie mili. Se. te skay przyiemne Zeglarzom, bozobaczywszy le daleko z morza, ciesze siç bydz blisko portu. 0 milçprzed Macinem troszki siç w rowninç nie zupelne ulozyly. Atoli wpul mili znowu siç podniosiy, daleko wyzey od pierwszych, y ciegnesiç tak az tu do kunaku nieprzerwanie. Nierownie iednak maiec gar-bate y bardzo poiamane wysoko46 swok, tak az doted z lewey rçkimaiec skaly, z prawey Dunay, szeroke y wdziçcznie roskoszne az wtg wies wiachalismy plászcZyzne. A co nam nieprzyiemnosci wiszecez iedney strony czynily gory, to nadogradzal prospekt piynecych wte dni pogodne po Dunaiu Stakow, to iest Gimiow Tureckich podzaglami. Sila tych skalow reprezentowalo nam siç mocno bialo. Ze zaste kilka dni potçznie dogrzewalo &once, y gory te naprzeciw poludniowilei% nie moglismy sobie wyperswadowid, abysmy wierzyli ze tosniegi lei% bardziey owszem trzymano, ze to gispsowe gory. Ia tedy yI. P. Chorezy Borzystawski, Po tegnaswzy w karecie IW Posla, kazalismy

13 P. P. Panaitescu, altitori poloni In TArile Rename.


194 P. P. PANAlTESCU

sobie dád konie, y tylko we dwoch ziachawszy z traktu dobre ewierdmili, minawszy pewna wies Turecka dobrze osiadla, gdysmy podgorámi stáneli, niecogmy si e piesto na nie wzgrabali, a corat pnacysie wyzey, z podziwieniem, wielki snieg znalezlismy. Co wieksza, zeco od Slonca snieg tiiad powinien, to wcale w lod krzepnal, záciymnabrawszy w chustki tego lodowatego sniegu, dowiezljsmy IW. Pos-lowi, ktory go z zdumieniem obeyrzawszy dla ciekawogdi y innymobnosic kazal. Sniegi te w wspomnianych gorach rok corocznie w nay-wieksze upaly nie gina. Od Macina zictawsty, iuz tu wszedzie Ba-wdy y °sly widziec nie nowina.

I.E. Listopada. Tusmy spoctywali. Migdzy wschodem y poludniemniezmiernie wysoka osiadia przy samey wsi tey skala, tak przykra, zesite prawie do stupa iakiego zda bydz podobna. Atoli ziemia od na-tury potrzasniona y trawa porosa, Na te gore z diekawogdi /edwo kilkunaszych z wielka praca doszli y z niebegpiectenstwem zeyscia. Wszakzeobral sie Turczyn ktory y swoia y konia swego okazuiac sprawnosc,na te skale w oczách niszych wiachal, iednak ziachac nie mog/ sieodwatyd, proct octywistey smierci, albo do smierci niewyleczanegokalectwa. Przediet piesto konia prowadzac prosto zszed/ bez szwanku.Wszystkich przyznaniem, y Pan y kon nieposledniey sztuki do-ka záli .

12. Listopada. Porzuciwszy iuz Po prawey rece Dunay, udalismy siew lcwa, y przebywszy wspomniane gory, ktore niby chac slog stac/askawemi przeiezdzaiacym, w pewney rozpadlinie duo sie znityly, ynie przykra czyniac wysokogd, powolna ustaly droge. Uiachawszygodzin 9. stanglismy noclegiem w Karasu, niegdys dobrym Miescie,teraz ledwie za wies dobra stoiacym, y przy samym tylko ImieniuMiastá bedacym. Lubo od samego Dunaiu az do Bazardziuku tenkray, zowie sie Dobrutansky, atoli zwyczay, te konduktor X'ciaMoldawskiego prowadzi Posia Polskiego az do Karasu. Ze zas naszkonduktor I Pan Leonardy musial powracid do Iassow z racyi nieod-wlocznego w interessie Xiazecym wyiazdu do Warszawy, gdyz tamwiele razy bywaiac, ma znaiomogd u Dworu Naszego y przyiatil zPanami. Wiec zaplacil przodkiem tain za te wszystkie od Galacukunaki y z spoczynkowanemi dniami rachuiac I. Panu Plaskows-kiemu Marszatkowi, naezacy, y przy potegnaniu Posla odebrawstyszpinke brylantami sadzona, z Gatacu ieszcze pawroca do Jas-SOW . . .

Traducere

29 Septemvrie. Pe malul turcesc al Nistrului [la Hotin] nu erau nu-mai ofiterii i ienicerii gata de parada, dar aproape tot Hotinul a venitsa ne admire. Atat de mare era multimea turcilor, ca ni se parea ma-lul lor, care era mai jos deck al nostru, acoperit de zapada. Indatade pe malul opus dela Ottaki s'au urcat pe plute ca s'A ne conducastrajnicul regiunii Hotinului, capigibava, calauza noastra vi un numarmic de inalti functionari turci, deoarece era nevoie O. ni se ¡ase loc li-ber. Vazand aceasta solul, impreuna cu voevodul de Lublin, castelanulde Camenita vi cel de Lwow, Borysiawski, stegar de Trqbowla, ad-ministratorul episcopiei de Camenita vi multi alti înalçi demnitariofiteri mai mici in grad, atat poloni cat vi straini, dar mai ales acevtia,s'au urcat pe pluta. Ambele plute s'au intalnit la mijlocul Nistrului,unde carmacii le-au oprit i le-au legat. Turcii atunci au urat bun sositsolului cu multa prietenie i l-au poftit pe pluta lor. Atunci solulluat Limas bun pentru ultima oara dela voevodul de Lublin vi delacastelanul de Camenita imbrativandu-se. Solul a primit atunci delaturci dupa obiceiul vechi i intotdeauna respectat, un act scris, asi-gurand cI solul i toti acei ce-1 urmeaza vor fi aduvi inapoi de turcila terminarea functiunilor, sanatovi i feriti de once primejdie, afaràde intamplari nepravazute dela natura sau trasnetul lui Dumnezeu.Atunci trecuram cu totii in urma solului pe pluta turceasa Indataturcii ne-au inconjurat urandu-ne sosire cu noroc intre dânii i alteurari, strigand : Ivala Ivala!, adica : Dumnezeu s'A dea bine! Neapucau de maini vi de brate spunandu-ne sa nu ne temem, cacivom gäsi toate cele necesar ela anvil. Sosind la mal, gasiram acolodou'Azeci de cai alevi cu vele bogate i alti cai cu vele saracacioase,trimivi de pava dela Hotin.

Trebuie O. se vtie ca acest pava, care de curand fusese ridicat dintretatari la rangul de pava, n'avusese vreme sa se imbogateasca. Aproapetoti acevti cai erau adunati dela locuitorii Hotinului, avand vele mize-rabile vi acevti cai erau abih veo 50 pe cari puteai egad. Solul insa aveinevoie de 24 de cai boierevti i atunci pava a cerut comisului [koniusz]soliei prin talmaciul Iuliani sa dea el patni cai, caci nu aveh mai mult

1) Francesco Crescento Giulani, italian, interpret al Poloniei pentruorientale. Cf. pentru el, N. Iorga, Documente Callinuzchi, II pp. XXXXXXII.Se intituli çi4, marquis de Giuliani* (ibidem, II, p. 256).

ISO



de zo de acest fel. I s'a räspuns el se pot da §i zece §i am fi cgaloritbucuros pe caii no§tri, clack' n'ar fi fost obiceiul s'a mergi pe caii gazdei,aci in toatà cut-tea soliei nu se afla un cal mai prost deck cel mai bun al ior.

Numai solului i-au dat un cal alb bun cu o pa cu nitia broderie.Cea mai deosebità calitate a acestor cai era faptul cà mergeau lini§titifIrà sI fie indemnati. Deci cavalcada a pornit, cut-tea soliei era arzatäIn aceea§i ordine ca la intrarea In Camenita. Dupà curte urmau totiofiterii in nurrar de vreo 40 prietenii cari insoteau pe sol la Hotin.Apoi solul insu§, avand la stanga, care la turci este mai de cinste, pe se-cretarul soliei. La dreapta era capigi-baqa, alluza noastrà, intre §ase pajitinand calul qi sclrile rlii, apoi §ase haiduci, descri§i mai sus §i 14 muzi-canti imbracati turce§te ca ciuhodari i doi alergitori, toti mer-gaud doi cate doi. De margini §irurile lungi ale ienicerilor, nepurtandnici o armg, cum e obiceiul lor in timp de pace, 0 mergand cu pasincet. In ariergardä era Galgzowski comandand pe husari, apoi caiide paradl cu vele acoperite §i cu draperii, in sfar§it trAsurile i ca.rele.

Abia intrarlm in ora § §i. muzica turceasel a inceput sà cante dintrambite, tobe acoperite cu stofI ro§ie §i tulumbase toate arzategrAmadi, cu mare sgomot, foarte neplacut pentru urechile neobi§nuiteCu aqa ceva. Cu aceasta' melodie iritantk am fost condu§i tot timpulping la palatul din Hotin, unde era pregaità locuinta solului.

Dupl ce am trecut prin locuri frumoase pe malul Nistrului, ne-amurcat pe un deal repede dar nu prea inalt. Acolo se afll o clAdire delemn chiar pe malul raului, pe care turcii o numesc Woiewoda, undelocue§te paznicul portului, sau mai bine zis vame§ul. Aci turcii au poftitpe sol la o cafea, dar solul socotind a nu e de demnitatea lui sI secoboare la un vame§ nu a pritnit, ci a poruncit sA meargA drept la Hotin.

Atunci s'a ivit un conflict provocat nu de turci, in acest caz s'arfi rezolvit mai u§or, ci de Giuliani, talmaciul nostril, care a cenit casecretarul soliei sl meargA inaintea solului iar « strajnicul * tinutuluiHotin sI meargA lingä sol la stanga in locul aceluia. Auzind aceasta,un oarecare Ianuszewicz, talmaci al pari de Hotin carp fusese maiinainte rotmistru in regimentul regelui Poloniei, i fusese pus in lan-turi din cauza nesupunerii sale la poruncile lui Borzyslawski, azi stegar§i podstaroste de Trembovla, iar atunci polcovnic al acelui regiment,a strigat ca plrerea lui Giuliani sà fie indeplinità. Secretarul solieiinsr a dovedit din relatiile tipa'rite ale solilor lui Zbarazki 1), Lesz-

Pentru aceste solii, vezi mai sus calitorii No. III, XI, XII.

czynski i Chomqtowski cá i se cuvine lui sa mearga pe langl sol,nu numai aci, dar chiar i la Stambul, inaintea unor demnitari maiinalti ca « strajnicul » local. Motivul pe langa altele este acesta : se-cretarul sine in mana la audiente scrisoarea regelui si la plecare jaraspunsul imparatului (cum se va vedea in urma). Astfel a dat a in-telege lui Ianuszewicz §i lui Iuliani ca nu se prea pricep in aceste lu-cruri, §i cu voia solului a declarat turcilor ci nu se va retrage, cadaceasta ar inseam o injosire. Turcii din pricina dreptului de ospita-litate §i in semn de respect pentru sol nu au putut sa insiste; deci se-cretarul a continuat sa mearga pe langa sol pana la gazdä. Pentru acestlucru a primit multumiri dela toti polonii mai distin§i ce se aflau defad, anume acei cari nu de mult fusesed in solie cu Mniszech pod-comori al Litvaniei la Osman III 1), i cari cuno§teau bine aceste obi-ceiuri. Acum pentru intaia oad s'a dat pe fad tradarea §i nesinceri-tatea lui Iuliani, despre care vom face la urma o relatie deosebita. Insfar§it terminaram drumul pana la Hotin, care dela Zwaniec este lungde o optime de tuna, in afara de trecerea Nistrului. Pe tot drumul omultime de turci steteau pe margini admirand o parada a§a de std.-lucid, neputanduli satura curiozitatea, altii admirau mai ales minu-natele jocuri ale cailor cari luandu §i vant sareau in aer Cu o minunatarepeziciune, de§i nu toti §i nu totdeauna isbuteau sa faca acest joc.Apropiindu-ne de ora, turcii au inceput sa-§i arate multumirea, tra-gaud focuri din tunuri uriar de pe ziduri i and se implinised 44de lovituri, noi ajunseram la locuinta solului. Acolo §i-au luat ramasbun toti acei cari, pentru a face mai mare cinste patriei qi a da mai maresolemnitate soliei, Il insotised §i apoi s'au intors inapoi pe malul polonla Zwaniec. Inimile noastre s'au indurerat de aceasta despartire,zand jalnica lor plecare §i ramanerea noastd in mainile barbariei. [Ur-meazd un pasaj Cu comentarii asupra iubirii de patrie]. Toad parada tinusedela ceasurile doul dupa pranz paid la apusul soarelui.Dupa aceea am luatmasa de sead i ne-am dus cu totii la locuintele noastre sá ne odihnim.

30 Septemvrie. Solul a poftit la Hotin pe cativa nobili anume pa-rintele administrator al episcopiei de Camenita, stegarul Borzysiawski,.cari mai ramaseseri la Zwaniec §i a tratat pe oaspeti cu mult fast. Dupi

1) Solia lui G. Mniszech, marele sambelan al Litvaniei, avù loc la 1755. Celedoul relatii de calatorie au fost publicate, una de V. A. Ureche (*Ateneul Roman *,IV, 1869, pp. 3-9), cealalta de N. Iorga, Cdldtori, ambasadori i misioncrri, pp .33-43.



aceea a primit dela turci deosebite daruri in semn de bun sosit, daracestea nu erau mai insemnate cleat un ibric, douä de amnia, fructesi flori, pe cand solul dui:A cinstea lui innascuta, a dat daruri in aursi diferite obiecte de galanterie.

z Octomvrie. Ziva de astazi a fost consacrata corespondentii pentruposta trimisa in Polonia.

2 Octomvrie. Dui:A' pranz au dus la locuinta solului caii pasei, aceiasisi in acelas numär ca la sosirea noastra alaltaeri dela Zwaniec pe malulNistrului. Solul impreuna cu noi toti au incalecat si merseram, cu aceeasisuita si in aceeasi ordine ca la sosire, la castel sà viziam pe pap de Ho-tin. Cand intraram in castel au tras de pe ziduri de 43 de ori din tunurifoarte mari.

La intrarea in odaia pasei, ceremonia a urmat in chipul urmator:In timp ce solul intrà din gang, pap s'a ridicat din cealalta parte a (Agasi s'au intalnit in mijlocul incaperii. Dupa cateva cuvinte de bun sositale pasei, turcii au inceput sa ante niste triluri nu tocmai placute,cari fac parte din ceremonialul lor. Dupä aceea s'au asezat indata peperne bogate, solul la dreapta, pap la stanga, facandu-si complimentereciproce prin talmaci. Pe langl pasa sedeh capugi-pasa, calauza noastralar pe laugh' sol secretarul soliei.

Atunci a venit <( paschergiul », functionar care are grija servetelor.Aceste servete sant albe cu marginele brodate cu aur, argint si ma-tase, sau in loc de servete aduceh bucati de materie bogatc. Pe acestcani le-a asezat pe genunchi si apoi cafegiul a adus cafea trite° cana. Abiào batman', yen' si buchargiul cu o sticla de argint plina cu apa parfu-mata si ne-a turnat fiecaruia cateva picaturi pe maini si apoi ne-a datun prosop sä ne stergem. DupI aceea altul cu o cadelnita [thurybularz]ne-a tamaiat cu fum parfumat. La urma ni s'a adus liqueur de struguri,pe cari 1-am baut dinteo singura inghititura ca rachiul. Luandu-neramas bun, ne-am intors in aceeasi ordine si cu aceeas parada, cu lo-vituri de tun tot atat de numeroase, Onä la locuintele noastre. Am datscutierilor turci cate un c bacsis *, adica dar, dupl gradul fiecäruia,douà parale, un leu, altora mai mult. Pap de Hotin a trimis ca darsolului un cal de coloare murdarä, mediocru ca talie si slab invatat sicam batran.

3 Octomvrie. In aceasta zi s'au impartit daruri turcilor, a caror listase afla in partea doua a ziarului, unde se pot vedeh toate darurile petot timpul calatoriei, caci aici ar intinde prea mult povestirea. In aceeas

zi turcii ne-au dat care Cu boj si cärausi in numar de Doc alb] pentrulucrurile noastre, asä, a toate au fost indata impachetate.

4 Octomvrie. Am plecat din Hotin in aceeas ordine si cu acelas nu-mar de lovituri de tun ca la sosire.

Comunitatea turceasca ne-a insotit o optime de mila, apoi s'a in-tors inapoi in oras impreuna cu ienicerii. Pe länga noi a ramas numaiconvoiul cu capugi-pasa. Acest capugi-pasa duceä cu el inteo caretäturceasca foarte acoperitä, In asa fel ca nimeni si nu poata privi inaun-tru, o fata de 18 ani, o roaba de neam cerchez, a platit-o moo de lei,adica 4000 de tynfi, si o duce cu dänsul la Stambul, desi el e un bu-nic si are 90 de ani. In acea zi am mers sase ceasuri si am sosit noapteala primul popas, sau conac la Kanukuprzy, pe poloneste Lipczani.Acest sat se mai numeste si # Podul sängeros » pentruca aci in timpulvestitului rasboiu dela Hotin si a isbändei noastre 1), polonii au ruptnoaptea podul ucigind peste zece mii de turci.

5 Octomvrie. Am mers doul ceasuri si am poposit noaptea in al doileaAkmecet, pe poloneste Pererita. Akmecet, pe poloneste se talmacestemecetul alb, pentruca muscalii cucerind Hotinul 2) isi ridicasera acio biseria alba varuita. Aici, and au sosit in frunte oränduitorul [sta-nowniczy] cartierelor soliei si a vrut sa insemne cu creta usa unei cla-diri a unui lipcan, ca sa fie locuinta solului, lipcanul 1-a ranit cu cu-titul la mfina. Dup'ä aceea a fost prins de capugi-pasa calluza noasträsi urma sa fie trimis la Hotin pentru pedeapsä criminala. Dar turciiau rugat foarte mult pe sol si pe noi sa ne fie mila de el si solul fiinddela natura plin de bungate 1-a iertat si acela a dat numai io lei chi-rurgului. Turcii au fagaduit CA asa ceva nu se va mai intimpla, darnu s'au tinut de vorba, precum se va vedea mai jos.

6 Octomvrie. Am mers sase ore 0 ne-am oprit in conacul numit cor-pacz. E un sat mic si am stat in locuinte destul de proaste. La un stadiude sat curge Prutul; pe malul de unde veneam se intind stänci maripe o mare intindere, iar pe malul celalt e o cämpie intinsa minunata.Privind la dänsa de pe virful acestor stänci, ti se infatiseaza o pri-veliste minunata. Aceste stand avänd dela natura cateva gluri si cra-paturi, o multime de porumbei de casa s'au asezat in acele crapaturi.Cad nu pot nicaieri sa-si aseze cuibul pe clädirile cari sunt foarte joase,

Maths dela Hotin, castigati de Sobieski asupra turcilor la 1673.Rusii cuceresc Hotinul la zx August 1739 condusi de Munich.



nici pe sub acoperisuri din pricina fumului strasnic care se ridica subele. Mare multime de porumbei sboara prin aer, iar turcii Ii apara,caci Ii socotesc ca tinand de casele lor. Ei Ii impusca i dacä porumbeiiloviti mai sunt in viata le taie gatul si asa Ii manilla. La fel fac i cucelelalte animale. Pe malul Prutului pe stanci i dealuri cresc tufisuri,In cari läsand pe ogari, am impuscat trei iepuri, iar vulpile s'au ascunsIn crapaturile stancii in fata cainilor.

7 Octomvrie. Ne-am odihnit tot acolo.8 Octomvrie. Mergand mai multe ceasuri am poposit noaptea la

Badracz, un sat mic i sarlacios. Se aflä aci un mic iaz, acoperit pejumatate cu trestii, pe care e o asa cantitate de rate, incat aproape nus'a gasit cineva in toata curtea sa nu omoare macar cateva, mai alesca fugind dupa impusaturi, veneau din nou, nefiind inspaimantate.

9 Octomvrie. Dupa trei ceasuri de drum sosiram la Wasyli, sat ase-zat pe malul Prutului inteo campie frumoasa.

Prutul, care curge foarte serpuitor in aceastä parte, formeaza maispre miaza-zi o insula, cum sunt pe Vistula. Insula e acoperita cu ar-bori inalti cu tufisuri dese. Toate femeile afara de babele batrane,socotind pe polonezi tot asa de licentiosi ca i turcii, au trecut toatecu barcile in acea insula, impreunä cu copiii i luandu-si si astemut.Acolo si-au aprins focuri si au stat in jurul Ion toata ziva i noapteaurmätoare. Aceasta fuga a lor ne-a ingaduit sá avem locuinte mai multesi mai comode, cad pe langä' faptul cà aveam mai mult loe, femeilenu mai coceau paine si nu mai gateau mancare in casa, ne mai afu-mandu-ne si in ziva aceea fierbinte. Fuga moldovencelor i faptulse fereau de polonezi nu era pricinuità atata de virtute si de rusine,caci acest neam nu se prea sinchiseste de asa ceva, ci mai ales de teamisi din observarea deosebirii de conditie. Cand irisa muzica noastra,compusa mai ales din trambite i cornuri de vanatoare, a inceputcante in noaptea aceea frumoasa pe malul Prutului, ecourile aduse deape si de arbori intareau frumusetea sunetelor instrumentelor. Atunci

moldovencile au iesit din adaposturile i ascunzisurile lor, alergandla mal si ascultand muzica cu mare multumire, glasurile lor arataubucuria lor, cantind si ele cantecele lor, cari insa nu erau cu totul placute.

.ro Octomvrie. Am mers timp de patru ceasuri si am trecut Prutulcu doua. plute. Raul are al:A puting din pricina secetii, nu este adancsi in multe locuri se stramteaza mult. Malurile sant pretutindeni inalte

adesea sant dealuri inalte pietroase.


Pe alocurea räul e lat de o sutà de pasi, in alte locuri mai lat, iar inaltele mai strimt. Locuitorii de pe malurile Prutului afirmI cl atunciand raul se umflä inundeazi regiunea pe o distantl de trei stadiichiar mai mult, si apoi din nou se usucA. Ca si Vistula, roade ad ma-lurile iar acolo le adaugl. Dupl ce trecuelm Prutul ne opriam pentrunoapte inteun sat anume Tabära, pe malul riului pe un deal inalt. Adpetrecurlm noaptea, avind locuinte bune. In aceeas zi solul a trimisinainte la Iasi la dorm.% cu räspunsul la scrisoarea lui pe Xavery Borzys-lawski, stegar de Trembovla cu cativa servitori i patru osteni, precumsi pe Leonard, caläuza noastrà.

ii Octomvrie. Ne-am odihnit toatA ziva in acelasi sat, de ciimineatldupl liturghie solul cu citiva insotitori au trecut peste Prut la yang-toare. Se gäseau acolo multi iepuri si cäprioare, dar eri greu sá le potiimpusci. Chiar dacl ies din tufisurile dese in step5., iarba inaltä, bu-ruienile çi arbustii ascund animalele ca inteo pädure. Totusi au fostimpuscati i iepuri i aprioare. In Prutul vechi, adicl in albia princare curgeà räul mai de mult, isbutirIm sä pescuim o multime de pesti.Oamenii curtii aduserà somni, tiuci, crapi, prinsi cu o plasI micä.Marea cantitate a ciulinilor atrage porcii, cari se bäläcesc in apl, sise ingrasl cu aceasa hranä.

12 Octomvrie. Am mers douäl ceasuri 'Ana la Cärniceni, unde pe-trecurlm noaptea. Aci &him locuinte destul de proaste. La apusulsoarelui au sosit cu o caretà trasä de sase cai, hatmanul Moldovei 2), adiclseful armatei moldovenesti, postelnicul 3), adia maresalul curtii dom-nesti i Leonardi cAlluza, deasemenea si La Roche, secretarul domnului4),avind cu dinsii o suitg de sase steaguri de osteni moldoveni Cu stea-gurile desfäcute, sunind din trimbite i bätAnd din tobe. Totusi acestioameni erau numai niste simpli çàrani fa'rà arme, cici nu le este 1110-duit sl poarte arme in timp de pace. Un singur steag aveà làncii custegulete galbene. Solul a primit in audientà pe nouii veniti çi in tim-pul audientii a sezut pe scaun, iarg dregätorii, scotändu-si

loan Toader Callimah (1758-1761).Hatmanul Vasile Razul.Ve! postelnicul Alexandru Ipsilante.

9 Luca La Roche, secretar francez al domnului Moldovei, originar din Aix. Cf.pentru el N. Iorga, Documente Callimachi, II, pp. XXXIIXXXIV. Fusese secretaral lui Don Carlos, regele celor Dourt Sicilii. Retras la Bra§ov, scrie un lexicon in,o limbi. N. G. Dossios, Studii greco-romdne, p. 107.


[kolpald] au stat in picioare. La Roche a tinut o cuvantare in frantu-zevte, exprimand multumirea sapinului sat' pentru fericita sosire a soliei

poftind-o la Iavi, oravul de scaun al OM. Solul a multumit pentruamabilitatea i bunavointa domnului vi a rugat pe toti sä eada, tra-tandu-i cu dulceata i cafea. Dupa aceia vi-au luat ramas bun vi s'aintors in aceeavi zi la Iavi cu aceleavi parade vi ceremonii. Mai inainteinsl de ei sosise dela Iavi Borzyslawski, care a povestit urmatoarele:La sosirea lui indata i s'a dat o locuinta in ora, dar el si-a ales locuintala parintii iezuiti. Dupa aceea i s'au adus « tain *, adia o portie demerinde i anume in mare cantitate: paine, carne, orez, vin i diferitefructe, vi el daduse aducatorului un bun «bacviv» 1). A doua zi a venitla locuinta lui comisul domnesc [koniusz] 2) Cu doi curtenio careta trash' de vase cai, pe laugh' care mergeau « ciuhodarii adicapajii. Cand careta lui Borzyslawski s'a apropiat de poarta casteluluis'a mai adaugat la suità i doi ceauvi si patru ciuhodari. In fata pala-tului I-a primit i i-a urat bun sosit postelnicul, in palat marele marevalal curtii, in prima camera' hatmanul i astfel 1-au condus la domn. Candel s'a apropiat, domnul s'a ridicat de pe scaun vi a inaintat cu trei pavi,ascultand complimentul in limba latina i luand scrisoarea solului. Dui:aaceea I-a rugat sl veaza la stanga i i-a oferit dulceata i cafea.

Domnul a spus ca scrisoarea primita fiind un raspuns nu va mairaspunde vi el, ci avteapta cu inima plina de bucurie sosirea solului,care va fi primit cu o strilucire deosebita. Dupa aceea stegarul vi-aluat ramas bun dela sol vi a fost condus cu aceleavi ceremonii la locuintalui, iar dupa amiazi s'a intors la noi.

13 Octomvrie. Dupa ce am mers doua ceasuri, apropiindu-ne de Iavi,aproape de o jumatate de milk', ne-au ievit in drum demnitarii moldo-veni anume: hatmanul ostilor, doi marevali, cel mare vi al curtii 3),cancelarul 4) i vistiemicul 5), aproape toata curtea domneasci precumvi multi boieri de frunte distinvi prin nume i avere, adica nobilii mol-doveni, imbricati dupa obiceiul lor i calarind pe cai frumovi i impo-

Dupa aceea erau vi opt steaguri de ovteni cu steaguri, trim-bite vi tobe. Careta domneasca cu ferestre de cristal, trasa de vase cai

Cuvintele fain §i bacf4 in textul polon.2) Vel comisul Teodorachi.

AdicA un vornic i postelnicul (maresalul curtii).Marele logoffit loan Bogdan.Ve! vistiernicul Ioan Cantacuzino Deleanul.


.cri data cu lac pe din afara i aurita. Vizitiii erau imbracati in diferitecolori çi erau tigani.

Demnitarii ajungand la careta solului au descalecat i dupa ursárilede bun sosit au intrebat pe sol daca vrea sa mearga calare sau in ca-reta, aci in afar% de careta adusesera si un cal frumos i impodobit.

Solul mai intai s'a opus nitel, spunind cá vreh sà mearga cu caretalui, insa La Roche i-a spus cä aceasta ar fi o ofensa' adusä domnitorului.Deci solul a trecut impreuna cu secretarul soliei in careta domnului.Atunci cavalcada a pomit in ordinea urmatoare: mai 'Mai mergeà mi-litia dorm-teasel, apoi insotitorii turci cu capigi-pasa, calauza noasträIn träsura lui, dupa aceia Gaktowski cu husarii, careta solului cu dem-nitarii moldoveni mai sus pomeniti pe de laturi, apoi curtenii, membriisoliei.

Inaintea avangardei mergeau 14 muzicanti pe jos, mergand cate doi.De ambele parti ale caretei erau sase haiduci i sase paji, ash cum aufost descrisi mai sus si douäzeci de ciuhodari domnesti frumos im-bracati in postav. Oamenii domnesti i ai nostri erau amestecati Orala avangarda in dosul caretei pe douä randuri. Dupa aceia urmau douàcarete ale solului, apoi opt cai de parada ai nostri i in sfarsit toata ta-bara carelor, armele, carausii. O multime imensa de ambe sexe si detoate varstele iesise din case de curiozitate, cum se obisnueste la ase-menea ceremonii, ash cà ochii nu puteau distinge nimic alt cleat omultimc de oameni. Parerea tuturor erh ea nu mai fusese alta soliecare sa intre in oras cu aka pompa, cu un sol ash de insemnat, cu o curteash de frumoasl i numeroasä, si cu asà multe trasuri, precum i cuo ash mare afluentä de privitori. Cand intraram in oras gasiram toateprävaliile inchise, caci negustorii erau unii pe strada altii la balcoanesau la ferestrele palatelor si ale caselor. Am fost condusi in ordine prinoras 'Ana la palatul principelui Cantacuzin, marele vistiernic al Mol-dovei, unde solul fu din nou primit de inalti demnitari. Dei eramtare veseli de o asemenea primire, totusi ne temeam de ciuma care ban-tuia. in Iasi. Pentru a ne feri de ea aproape toatä strada erh pustie, cacioamenii furl trirnisi la camp. Din fericire Dumnezeu ne tinù pe totisanatosi.

Octomvrie. Solul a trimis pe Iuliani talmaciul la domn ca sä sta-bileasca ceremoniile obisnuite pentru vizità i anume: daca domnulva primi pe sol la usa odaii in care va avei loc audienta, daca i se vada solului un scaun egal cu acela pe care va edei domnul, daca i se


va da solului locul la dreapta si in sfarsit daca domnul va inapoia vizitasolului. In caz and domnul s'ar invol la toate cererile solului, cumera si obiceiul, acesta fixase data vizitei pe ziva de 16 a lunei.

.r5 Octomvrie. Am ascultat slujba in biserica catolica, a francisca-nilor si iezuitilor. Ei au biserica in comun, dar locuintele in clädiriseparate ce apartin deosebit fiecaruia din cele doua ordine. In afarlde aceasta nu fäcuram nimic deosebit in acea zi. Dupa calendarul ru-sesc azi cade sarbatoarea Sf. Francisc, fundatorul ordinului minori-tilor, pe care solul a celebrat-o cu solemnitate.

16 Octomvrie. Dupä ascultarea liturghiei in biserica pomenita, andne intoarseram la palatul unde era gäzduit solul, aflaram in curte caitrimisi de domn pentru sol si pentru noi. Trebuie sa recunosc CA acesticai ca infatisare si ca sele bogate erau fail indoialä mai de seamadeck acei trimisi de pap. din Hotin cu ocazia vizitei ce i-o facuram.Deci solul a incalecat pe un cal alb bun, devenit mai cenusiu cu anii,dar totus frumos si cu pas incet, cum se cuvenea demnitatii soliei. Seauaera bogata si acoperitä cu o stofa de materie de grenat cusuta cu gustcu aur, argint si matase. Am pornit in totul in aceeasi ordine cu careintrasem in Iasi. Demnitarii domnesti mergeau inaintea solului, dupadansii urmau secretarul soliei la stanga solului, apoi comandantii garziisi muzica domneasca cantand dui:4 obiceiul turcesc din trambite sitobe. Abea acum vizuram ce populat este Iasul, caci s'a arätat o aside mare multime de oameni pe la toate iesirile, ferestrele si acoperi-surile, incat se Ora ca se adunasera din intreaga tarä pentru a privica la teatru. Chiar cei 20 de ciuhodari si doi ceausi domnesti furl silitiO. alunge multimea ca sä faca loc. Dela palatul nostru panä la casteluldomnesc este numai o strada dreapta. Cand ne apropiaram de poartacastelului ne-au iesit in intampinare trambitasii domnesti, cari santtigani si and ca la noi and cheama din turnurile bisericilor la predicapentru pocaintä. Descalecand solul, indata dregätorii I-au condus im-preuna cu toata curtea domneasca, maresalii amindoi si hatmanul.Dupa ce strabaturam o sala, solul a fost intampinat de domn la pragulodaii in care urmi sa-1 primeasca cu urmatoarele cuvinte: Bette et pros-pere veniat, illustrissimus legatus 1 Dupa aceea domnul 1-a condus ladoui scaune, acoperite cu catifea rosie cu galon de argint si cuie deargint inflorate in forma de t% tynf t [moneta]. Domnul a luat locul lastanga, rugand pe sol sa stea la dreapta. Acesta i-a urat domnului bungasit in limba latina pe scurt, dar cu cuvinte bune. Domnul a raspuns


la acest compliment inteo latinl aleag aritand bucuria sa cl a sositsänatos un oaspete ash de mare si de placut. Acest domn se numesteIoan Teodor, statura id este mijlocie, nitel gras, are mai bine de saizecide ani, un batran frumos i vioiu, Cu foarte multa autoritate in figura,dar fail trufie, foarte placut in conversatie. Cunoaste admirabil limba

gaseste usor termeni vii and o vorbeste. Timp de 28 de ania fost terziman, adica talmaciu de curte al imparatilor turci la Stambul,pentru interesele lor cele mai secrete. Aceasta 11 face sa fie acum cu-noscator al afacerilor aproape a tuturor statelor. Avù astfel ocazia sa-sicastige gratiile imparatesti i astfel fu ridicat in actuala demnitate. Aresotie, doi fii mari si fete, dar nu ne fu dat sà vedem cleat pe fii 1). Dei,precum se spune, este moldovean de neam, ceeace ar trebui sà multu-measca pe boieri 2), totus invidia i vitiul, cari nu lipsesc in nici o tara,i-a indrumat pe boieri ea nu sufere ca unul egal cu ei sa-i conducadesi Il vazusera dejà ca domn, nu au vrut sa-1 recunoasca. Deci cei maimari demnitari politici i boierii mai de fnmte s'au retras pe la satelelor sub diferite pretexte, vrind sal-0 ascunda nemulturnirea i sá nu-1ajute in nici un fel. Unii din ei au fost condamnati de care dinsul,altii din porunca venita dela Stambul au fost trimisi in exil, fiind silitiastfel, eat ei cat i altii, sa se supuie. In inima trig sant departe de afi sinceri fatä de domn. Dar deoarece acesta se bucurà de protectiavizirului actual, care este foarte puternic, nu indrasnesc sa complotezeimpotriva lui. (Lucrul s'a dovedit si mai tarziu prin alungarea dela Stam-bul, la cererea acelui domn, a francezului Lynche) 3). Totus se asteaptao schimbare de vizir, si in acest caz indata ar izbucni focul ascuns 4).

Dupa terminarea cuvantärilor i s'a oferit solului dulceata i cafeas'a dat apoi i apà parfumata pentru spälarea degetelor i ne-au tamaiat

cu fum de parfumuri. La aceasta domnul a spus: Istae sunt orientaleseremoniae et quaedam humanitatis officia, quae solent hospitum distinctioni et

Fiji dorrmului Grigore i Alexandru.Pentru origina romftneasci a lui loan Callimah, cf. A. D. Xenopol, Istoria

genealogia casei Callimachi, Bucure§ti, 1897 o N. Iorga, Documente Callimachi,I, pp. XVI §i urm.

Linche sau Linchoult, negustor §i secretar domnesc, de origine francez, de-capitat la 1760 din ordinul sultanului. Cf. N. Iorga, o. c., I, p. CIX o Hurmuzaki,Documente, Supliment, II, pp. 714-716.

Pentru nemultumirea boierilor impotriva lui loan Callimah, pseudo-EnacheKogalniceanu, Cronica, la KogAlniceanu, Letopisete, ed. II, III, pp. 237-238.

2o6 P. P. PANAITESCU

honori praestari. A urat ca pacea cea lunga de care se bucura Poloniasa fie pastrata, oricat ar fi ea indeinnata de imprejurarile actuale, zicand:-<( Certe, gloriosa est neutralitas Reipublicae Poloniae I »1). A intrebat desanatatea regelui Poloniei 2) si a hatmanilor. In acest timp maresalulcurtii domnesti a tratat pe toti curtenii solului intealtal odaie cu dulceatlcafea i prajituri. Ispravindu-se discursurile i vizita, domnul a insotitpe sol pang la usa. Ne-am intors acasa cu aceeas parada cu care venisem.Demnitarii moldoveni ne-au insotit pana in sala palatului i i-au luatrImas bun inchinandu-se foarte jos si aratandu-se gata de slujba.

Octomvrie. Astazi pe la ceasurile zece, cu aceeas paradi si cu ace-leasi steaguri, muzici i demnitari, domnul a inapoiat vizita solului-Pentru dansul a mai adaugat insa i aceasta pompa: pe langl el eraudusi opt cai frumosi de parada', acoperiti cu stofe minunate Ç cu,sele foartebogate. La fiecare sea, dupa obiceiul turcesc, atama de partea stangasabia, la dreapta buzduganul i chiar pe sea era o pavaza de argint in-clinat spre partea stanga, scarile aveau la mijloc cifrul domnesc auritIn relief, ceeace face mult efect. In fata domnului mergeau cei doi fiiai lui CAM pe cai mici turcesti de rasa bung si bine invatati. Dupadansii mergeà domnul pe un cal mare roib, care umbla cu pas incet,dar voinicesc. eaua pe care sedea domnul era cu totul deosebita.bogata, avand pe margini cusut un sir de pietre scumpe de diferitefeluri. Abià intrase in curte si indata muzica noastra a inceput sà anteun mar s frumos. Domnul a descalecat la scara palatului, fiind primitde Kazimir Plaszkowski, maresalul curtii i tovaras al steagului deosteni inzauati ai solului, inconjurat de suita soliei. Pe coridor stateaudoisprezece paznici ai convoiului nostru i la trecerea domnului i-audat onorul cu armele. In prima camera l-a intampinat pe domn secre-tarul soliei, care i-a urat bun sosit i luandu-1 de mana l-a dus printrepajii i haiducii nostri, cari erau asezati pe doua randuri, pana In salaunde l-a intampinat la usa solul. Dupa un scurt compliment l-a poftitpe domn sa Facia, dandu-i locul la stanga, iar el s'a asezat la dreapta.Fiji domnului au sezut i ei pe langa tatal lor pe scaune mai joase. Totierau imbracati cu blanuri foarte scumpe, c'aptusite cu zibelina. Dupace s'au asezat a inceput o conversatie mai mare in latineste, aratindlegaturile dintre cele doui popoare, precum si cele dintre ei personal..

1) Neutralitatea Poloniei in rfisboiul de sapte ani.5) August III (1733-1763).


Dupa alte discursuri de acest fel, cari furl scurte, s'au servit dulceturi,cafea i s'au tamaiat oaspetii. Luandu-si ramas bun, domnul a fostcondus de sol ca la sosire, apoi in acelasi fel de ai nostri.

Octomvrie. Solul a dat de stire domnului prin talmaciu sa fixezeo oil la care sa-1 poatI vedea secretarul soliei pentru o conferintl pri-vitoare la anume interese de granità ale republicii. Deci, cltre ceasurilenoul dimineata, domnul a trimis dupa secretar cu un cal de parada alsàu invatat, cu o sea bogata i sase ciuhodari frumos imbracati cu braieargintii cusute cu aur. Acestia i-au adus cai boieresti, ca sà mearga peei patru soldati ai soliei i doi servitori. Cand s'a apropiat de poartacastelului i-au intampinat doi ceausi i patru ciuhodari i s'au unit cuacei cari mergeau pe langa cal. La scara castelului, secretarul a desca-lecat si a, fost intampinat de Leonardi, cllauza noastra. In coridorastepta postelnicul, adica maresalul curtii domnesti cu un baston deargint in mana. Urandu-i bun sosit l-a condus printr'o said, unde-Iastepth hatmanul Moldovei. Acesta l-a dus in camera domnului im-preuna cu alti demnitari ai tárii si multi din curtenii domnului. Domnull-a intarnpinat pe secretar la mijlocul odàii, unde se aflà cetind o hartie.Indatä s'a intors si a spus cu glas tare: Bene veniat MagnificusSecretariurLegationis! El s'a asezat pe un scaun mai inalt cu o treapta, iar pe se-cretar l-a poftit sI stea la stanga. Dupl complimente reciproce, secre-tarul a expus domnului interesele de granita ale republicii, ce-i fuseserIincredintate: pagube i nedreptati ce trebuiau despagubite. Domnul adat raspuns favorabil, fagaduind cä se va da satisfactie conform drep-tatii. S'a dovedit Irish', mai tarziu, ca acele fagaduinti nu erau sincere,.ci erau pornite din vechea graeca fides ». Solul a fost nevoit sä: ceara,dreptate prin firman imparItesc la Stambul. Care anume erau aceleinterese se poate veda in a doua parte a ziarului intre memoriile inain-tate Portii si intre firmanele obtinute i ca sa nu repet de geaba acelas.lucru, nu le insir ad. S'au oferit apoi dulceturi i cafea, apI parfumatapentru spalat, a fost tamaiat cu fum parfumat dupI obiceiul local. Dupiaceea secretarul si-a luat ramas bun si s'a intors la palatul solului cuaceeas paradl ca la venire.

Octomvrie. Azi primiram binecuvantare publica pentru conti-nuarea calatoriei in biserica parintilor franciscani, binecuvantare pecare o numim: itinerarium. Dupl liturghie, solul a trimis daruri dom-nului i curtenilor lui prin Lafont, secretarul corespondentei straine.Darurile sant enumerate la un loc cu toate darurile date de solie. Indati


ce Lafont imparti darurile, domnul a trimis si el la randul sau darurilesale solului si catorva din noi, pe care le vei ceti la urma sub titlul:Daruri. Dupa mancarea de pranz am plecat cu bine din Iasi pe la cea-surile 12. In sernn de salutare s'au tras douasprezece lovituri de tundin tunurile mici de fier dela castel. Cat despre rest, am fost insotitide aceeas suitä si in aceeas ordine ca la sosire, pana la o jumätate demill de Iasi. Intre timp solul a aruncat ceva monete multimii, care le-aadunat cu multa lacomie si mare tumult.

Dupa trei ceasuri de drum sosiram pentru odihna de noapte la co-nacul numit Bossy, unde gasiram locuinte foarte proaste. La iesirea dinIasi, un turc a ranit pe Komorowski, curtean al soliei, cu un ciomagsub ochi, mare noroc el nu 1-a omorit pe loc, iar pe Giergieliwicz,cuartier-maistrul nostru si pe vizitiul lui Ochocki i-au &gut bine turcii.Pentru aceasta la conacul urmä'tor,unul din cei cari lovisera cu ciomagula fost batut la talpi.

20 Octomvrie. Dupa patru ceasuri de drum sosiram la conacul Ma-caresti. Ad gäsiram locuinte foarte comode, mai ales solul, care a statla o curte, asezata intru totul dupa modelul polonez, cum nu mai VA-zuram alta in cursul calltoriei, nici nu intalnisem mai inainte. In curteumblau chiar pauni si cocori, del curtea aceea erh a unui om simplu.Toti oamenii din acel sat sant politicosi si binevoitori fag de poloni.

21 Octomvrie. Ne-am odihnit tot acolo si in aceh zi. Turcul mai suspomenit a primit lovituri la talpi pentru excesele sale.

22 Octomvrie. Am mers cale de cinci ceasuri si am innoptat la Ger-manesti. Acest sat e asezat pe un deal inalt. Am stat foarte rau din cauza,ca erau colibele foarte mid si departate unele de altele.

23 Octomvrie. Pornind dela acel conac ne-am coborit de pe deal sivazuram la stanga aproape de Prut o movill foarte mare aproape catun deal. Dar deoarece sta singura in campie si eri rotunda, cred ca eràridicata de mana de om. M'am del:at-tat calare impreuni cu cativacurteni mai curiosi si dupa un sfert de mila de drum sosiram langàmovill, pe care am masurat-o cu pasul. Are la baza 780 de pasi si mergeIn sus in forma de sula, se poate deci ghici cat e de inalta. La mijloce sapata si are gluri adanci. Unii spun ca un anume vizir a stat acolocu o oaste mare si ca amintire a ambitiei lui a poruncit s'o ridice, cafiecare sa poata vedeh din aceh munca ce multi oameni au fost acolo.Altii afirma cà in acel loc a fost o batalie cu mari pierden de ambeleparti si ca au fost ingropate ad trupurile celor cazuti. Dupa multi ani


Turcii au aflat a din cauza cadavrelor se fäcuse acolo saliträ,au säpat pämantul 0 din oasele mortilor au extras saliträ. Ca de obiceiu,ad nu se poate aflà adevärul asupra vreunei antichitäti, aci oameniiace§tia skit simpli 0 nu se gOndesc sä pästreze adevärul asupra lucru-rilor interesante.

Ne-am intors apoi la drumul nostru 0 am mers cale de doul ceasuri.Noaptea am rämas la conacul Stánileti. Erà ad o mare lips1 de locuintead anul trecut n'äväliserä ad niste eätari Ail de al:41Eu, pi-land,lu And cu ei vitele i arzAnd casele, sau mai bine zis colibele, a§h a multidintr'ai ncrWri, precum i toti caii au rämas sub cerul liber. CAtre searla inceput 0 o ploaie mare, cea dintaiu pe care o vazurarn in Moldova.A tinut foarte multà vreme 0 a udat oamenii no§tri toatä noaptea, spremarea lor neplAcere.

24 Octomvrie. Am rämas tot acolo sä ne usam, dar ne-am uscatnumai la vOnt, care erà mai mult de iarnä: aspru 0 rece. Foc nu pu-turäm face, aci aici sOnt foarte sgirciti Cu lemnele. Aà cá ne-amers 0 mai räu i oamenii au pornit pe jumAtate inghetati l Cu

totul uzi.25 Octomvrie. Am mers timp de opt ceasuri pe vreme foarte urità

cu lapovità, care s'a transformat in z'Apaa, ce adei neincetat cu fulgimari. Vintul ni le arunch in ochi, aà cà vizitiii aba vedeau caii i caiiabià vedeau drumul. Tfirziu seara sosirim la conacul numit Fälciu[Falszya], care fusese mai inainte un oil§el populat, dar, precum amspus 0 mai sus, l-au minat tátarii, cari n'äväliserä anul trecut In Mol-dova. Ei luaserl cu aceastä ocazie in robie pizeci de mii de oameni deambe sexe, aci mai tirziu se fácuse o socotealA amInuntitä in fiecaresat. Cfind au trecut Prutul, au transportat oamenii luati in iassyr[robie] cà vitele i foarte multi s'au innecat. Mai ales copiii mici furlbtati in saci i atarnati de cal, iar caii läsati sà treaa apa innot, a§icà nenorocitii copii unii furà blgati in apä, altii au sufocat. La poruncaimpäratului turcesc, au inapoiat pe bätrani 0 pe invalizi, dar tinerii deambe sexe n'au fost inapoiati. Localnicii spun a turcii au luat banipentru dOn0i dela tätari. Acuma F'älciul nu are cleat vreo zece-douäzecipe case, la capätul de räsärit al localitätii curge Prutul, pe apele aruiaväzurAm §apte coräbii mici, construite insä altfel deat ale noastre, acipartea inferioarà este cu colturi ca bacurile, numai cà la mijloc suntbombate, iar la capete mai strOmte. In interior au aceea0 dispozitie cat szmaga » (corabie u§oati) cu camere, cu ui i ferestre. Aceste cornii

pp.Panaitescu, Crtlatori poloni in Tarile Rumble.


merg Cu diferite mOrfuri de pe Dunäre pe Prut in sus si apoi din noupe DunAre. Ad i avurim locuinte putine si mizerabile.

26 Octomvrie. Drumul de azi fu numai de trei ceasuri si ne oprirAmIn conacul Kierza, unde avurlm numai cateva colibe ca locuintl.

27 Octomvrie. Am mers timp de sapte ceasuri Ora la conacul numitVancea [Wancze], unde avurArn locuinte nu prea bune, cAci afariipradaserl si acest sat. Ad ì am rämas noaptea.

28 Octomvrie. Ne-am odihnit la acelasi conac. Cativa dintre noi ammers Ora la Prut, care curge aproape de sat si am privit la morile depe acel rau. Morile sunt crádite pe punti plutitoare ca si cele de pe rau-ri/e din Polonia. Singura deosebire e cà acestea de ad i nu au moraniask de buni ca ai nostri si fáina se face numai mkinatà, cilci uzeazási de sig. Pe malul opus al Prutului vOzuram multi oameni deambe sexe si de deosebite varste cargusi care si boj cari pOsteau.Acesti oameni isi flcuserl locuinte cu trestii, cari cresc foarte dese lao departare de trei sajene si astfel se apgrau de ciuml. Ei sant dinteunsat la o depArtare de un sfert de milk*, in fata acesfuia unde sateam noi,dar mai mare. Cei cari erau incl sänkosi iesiserä din sat, aci aproapeto locuitorii din aproape douà sute de colibe muriseri.

29 Octomvrie. Dupl sapte ceasuri de drum, sosiram in conacul numitSaita.

30 Octomvrie. Am fost nevoiti sa fámanem sä. ne odihnim tot acolo,cOci la Galati, unde urmà sá stärn in astäseark trecek par de Azovcu douä tuiuri. De stapanirea lui tine si pasalacul Bagdodok, care seintinde 011.1 la portile Stambului. Acest pasl este acelas Mechmet agacare fusese mai inainte sol trimis de actualul impArat in Polonia la regesi republia. Deoarece aveh cu el mai bine de 900 de ieniceri, ar fi fostgreu si incomod sA ne amesteam si noi cu el la Galati. In acest satcateva case fuseserà dkramate din pricina ciumei. Aproape toate lo-.cuintele noastre erau asezate in jurul acelor case si chiar aceea a insussolului nu erk mai depOrtatà de ele cleat de doulzeci de pasi. Treioameni cari muriserà de ciumä furl aruncati in päpuris aproape de acolosi ramanand neingropati, corpurile lor furl mancate pe jumatate decorbi si de cioare. Oamenii nostri si noi insine ii priveam cu o curiozi-tate imprudentà, pentru care furgm dojeniti. Totus un vizitiu al ca-relor soliei, anume Iacek, serb, a cäpatat aceastl boará si dui:ascurt timp a si murit, pricinuindu-ne teama, cum se va vedekmai jos.

31 Octomvrie. Dupa un drum de patru ceasuri sosiram la Galati,ora q a.Fzat pe malul Dunarii i supus jurisdictiei domnului Moldovei.Ad in apropiere se afla un lac lung de mai bine de o mill 0 lat de ojumItate de ma, de sigur format din apele Prutului care se vars./. inDunare. E un lac foarte vestit prin multimea pe0ilor de tot felul cese aflá in el. La Galati am stat inteo manastire de greci schismatici,a§à de incapatoare incat a incaput toata curtea acolo. Numai preotiicapelani, medicul i comandantul cu garda au stat intealt1 mlnastire.Poarta locuintii solului i poarta de afara au fost pazite de o gardI canu cumva sa iasa cineva in oraq, fie dintre cei insemnati, fie dintre ser-vitori. Aceasta din cauza ciumei care bantua atunci in ora, cad infiecare zi se ingropau cativa morti i erau o multime de case conta-minate. Eu, stegarul Borzyslawski, Ochocki, tovarls al regimentuluidin Chelm i vistiernicul, aveam locuintele noastre afara din orai latreizeci de pa0 de aceste case, spre marea noastra spaima. Azi ne-auadus in care doua qtiuci vii pentru a fi vandute solului. Cantariau 190de olii 0 am dat pe ele lei Doc alb].

Noemvrie. Cea mai mare parte a curtii soliei s'a spovedit cu ocaziasarbatoarei Tuturor Sfintilor.

2 Noemvrie. Restul dintre noi, cari nu se spovedisera ieri, au luatsfintele sacramente.

3, 4 fi 5 Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo, neputand trece Dunareadin pricina vanturilor extraordinare cari turburau apele fluviului, ridi-and valuri i facand trecerea imposibila. Ad numesc aceasta: fortuna.

6 Noemvrie. Din cauza aceleia0 « fortuna », am ramas iar pe locam mers s'A vedem corabiile pe Dunlre. Sant construite in forma deszmag, turcii le numesc «ghimii ». La canna sant foarte stramteinalte. Sant adanci de 25 de coti 0 bine organizate in interior. Uneleau un singur catarg, altele trei. Transporta grau din oraqele de pe malulDunlrii, Galati, Braila, la Stambul pe Marea Neagra. Din Stambuladuc diverse marfuri turcqti, mai ales «bacalia sau coloniale care santdescarcate in aceste ora§e. In fata mea se incarch grä.0 inteo ghirnie,dar pe jumatate erà plin cu neghinl. O astfel de corabie este foarteincapatoare. Turcii umbra cu aceea0 pantaloni ca ai marinarilorenglezi i olandezi, ce se yid la Danzig, cu acelea0 coloricroite la fel. Am cetit in pactul dela Passarowitz el este permisnegustorilor unguri sá aduca pe corabiile lor marfuri din Ungaria peDunare, dar aceste corabii ungure0i n'au voie sa iasà de pe Dunare

14'



in Marea NeagrA spre Stambul. Ei sant nevoiti sl inchirieze ghimiileturcesti, inarand mArfurile pe ele pot sa le dua la Stambul, precumsi fac.

7 Noemvrie. Azi trecurAm DunArea cu un bac foarte mare, care cu-prindeà trei care si 37 de cai. DunArea este ad i mai largI ca Vistulala Thorn si cu mult mai adancl, aci de n'ar fi un prag intins la varsarea eiIn Marea NeagrA, ar putel pAtrunde pe ea cele mai mari corAbii. Pragulacesta s'a format in chipul urmator: marea, and e agitatA, aruna valuriIn spre apele DunArii care se varsl in ea. Dar pe de altA parte tot adfluviul impinge cu putere apele sale in mare, ash inat marea arunanisipul sAu si DunArea nu numai a nu-I primeste, dar impinge si eaalt nisip. Din tot acest nisip se formeazI sub apl un dig inalt, careimpiedecl trecerea corAbiilor mari, cari adesea se stria sau se impot-molesc. Solul cu fruntasii soliei au trecut pe o bara mare strlbAtandraul in zece minute, aci barca erà condusA de 18 vaslasi. Intre timptrambitele sunau rail incetare marsuri si dansuri. IndatA dui:4 aceeaau trecut pe bac buclaria, bufetul, garderoba, caii. Dar trecerea celor-lalte care sit a oamenilor a tinut panA dupA ceasurile patru dimineata.

Dupl sase ceasuri de mers dela locul trecerii sosirlm la ceasul noul.seara la Niacin. Acum voiu descrie intamplarea amintita a lui Stangretcare ne-a prezentat o scenA tristA nu atat de inspAimantAtoare, cat aprodus o teamA neobisnuita in sufletele noastre (sic). [UrmeazA pemai multe pagini descrierea mortii lui Stangret, care apAtase ciumaIn Moldova. E ingropat la Mein.] Solul a trimis bani ca mortul sl fieingropat de moldoveni. Acestia erau asà de indrAsneti Mat cutezarA sä.desbrace corpul !Aril la amase, luandu-i uniforma cea noul, rufelesi inaltAmintea, si numai dupl aceea il ingroparl...

8 Noemvrie. Am mers sase ceasuri si am famas noaptea la Peceneaga[Peczennika].

9 Noemvrie. Dupl sase ceasuri de drum am stat noaptea in conaculnumit Saray.

.ro Noenivrie. Dupa cinci ceasuri de drum am stat noaptea in conaculnumit Straja. Astfel farA odihnA ne indepartam cu teama cat mai repedede locul mortii lui Stangret.

Cred interesant si folositor sA descriu aceste locuri. De o parte eràDunArea. La o mill si jumatate de locul unde trecurlm, la stanga, spremiazA noapte, ni s'au arAtat stanci inalte, and mai largi, and maistramte, despartite prin prApastii si pesteri. Pe alocurea sant foarte


ascutite, in alte locuri au varfurile tocite, toate foarte aspre din piatrlaura si tare. Aceste dealuri se numesc: *apte dealuri si se vad incl delavase mile inainte de Galati si de pe culmea lor se spune ca se vede MareaNeagra, care e la o distantl de doul mile. Stancile acestea sant favora-bile marinarilor, caci vazindu-le de departe de pe mare, se bucurl els'au apropiat de port. La o mill' de Macin terenul se transforml aproapeIn campie, dar la o jumatate de mill. mai departe se ridica din nou sidealurile urmeaza fara intrerupere pana la conacul urmator. Au inslinaltimi foarte neregulate i sunt roase. La stanga au stand si la dreaptaDunarea, larga si placuta la vedere Ora' ce in acest sat intraram iarIn campie. Neplacerea pe care ne-o produceau dealurile, ce se ridicaude o parte, erà compensata prin privelistea coräbiilor, ghimii turcesti,-plutind cu panze pe Dunare in zilele acestea linistite. Stancile acesteaerau albe pe inaltimi i deoarece soarele ardeh de mai multe zilestancile erau spre miaza-zi, nu puteam crede ca sunt acoperite cu zapadl.Cei mai multi sustineau ca e vorba de dealuri de gips. Deci eu impreunlcu stegarul Borzyslawski, dup./ ce am salutat pe sol in careta lui, am po-runcit sä ni se dea cai i singuri noi doi am mers un sfert de mill tre-cand si printr'un sat turcesc bine populat. Cand sosirlm sub dealurine-am urcat pe ele pe jos si tot ridicandu-ne mai sus, cu mirare &du-ram de zapadl mare. Mai mult, cata zà'pada fusese topita de soare in-ghetase, ash el luaram in batiste zapada inghetatl si o duseram solului,care o privi cu mirare si porunci i altora sa mai aduca. Aceste zapezide pe dealurile pomenite se fac tot mai mari si nu dispar in tot cursulanului.

Incepand dela Niacin vazuram foarte multi bivoli i magari.ii Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo. In spre sud-est se ridici la

marginea satului o stand: foarte inalta i dreapta. Erà însá acoperitäcu pamant dela naturl i crescuse iarbl pe ea. Aba cativa dintr'ainostri, impinsi de curiozitate, izbutira sal se urce pe ea cu multa munclsi primejdie. Totusi s'a gasit un turc care s'a urcat calare pe aceh stancasub ochii nostri, dar n'a putut sa se mai coboare la fel, caci risch samoara sou sa ramie schilod. Deci s'a coborit pe jos ducand calul dea-clreptul si fära soväire. Toti au recunoscut cl atat stäpanul cat si calulfacuserà un lucru cu totul minunat.

12 Noemvrie. Lasand Dunarea la dreapta ne-am indreptat spre stanga,strabatand dealurile mai sus pomenite, care vrura sa se arate bine-voitoare, prezentandu-ne o prapastie intre ele. Ash fail multa greutate


am trecut pe un drum bun si mergind timp de nouä ceasuri rämaserämnoaptea la Carasu, odinioarä oras bun, azi abii un sat mare, care Os-treaz1 numai numele de oras.

Desi aceastä tail dela Dunäre pira la Bazargic se numeste Dobrogea[Dobruzanski], totusi este obiceiul ca o clauzä a domnului Moldoveisl conducl pe solii poloni pinä la Carasu. Insä ci'lluza noasträ Leo-nardi trebuii si se intoarcg la Iasi din pricina unor treburi domnestice nu se puteau amini si anume sä meargl la Varsovia. Fusese acolode mai multe ori si are cunostinte la curtea noastri si prietenie cu no-bilii. Deci a plitit mai intiiu tainul pentru toate conacurile si zilelede odilmä dela Galati ping ad in miinile lui Plaszkowski, maresalulsoliei, si s'a intors la Iasi ilia dela Galati, luindu-si rImas bun delasol si primind dela dinsul un ac cu briliante.

[Intoarcerea lipseste].

XVI. Solia lid Toma Alexandrovici

1766

Toma Alexandrovici, pod comori, (Ominar) al curtii 1) futrimis ca sol in Turcia la 1764 cu ocazia alegerii noului regeal Poloniei Stanislav-August Poniatowski (1764-1795), darfu silit sA zAboveasO la granità doi ani, din cauza incurO-turilor diplomatice cu Turcia. Corespondenta lui dela gra-nita Moldovei si din timpul soliei a fost publicatà de N. Iorga :Documente Callimachi II, pp. 350-365. (Cf. si p. 575). Jur-nalul soliei intitulat : Dyaryusz legacyi Imc. pana TomaszaAlexandrowicza, podkomorzego nadwornego iego. k. moici yposta extraordynaryinego do Porty Ottomanskiey w roku 1766odprawioney. (Ziarul soliei lui Toma Alexandrovici, podcomori al curtii majesatii sale regelui si sol extraordinar laPoarta OtomanA, indeplinità la anul 1766). formeazA manu-scrisul No. .1615 al institutului Ossolinski din Lemberg, numeleautorului nu e indicat.

1) Erii fiul lui Alois, episcop de Culm, a fost mai tarziu maresal al curtii si laurml voevod al Podlachiei. Moare la 1795. Niescieki, Herbarz Polski, II, p. 25.


Dyaryusz legacyi Imc. pana Tomasza Alexandrowicza podkomorzegonadwornego lego k Moki y posla extraordynaryinego do Porty Otto-manskiey w roku 1766 m odprawioney.

Martius die z6... przybyl konduktor moldawski z listem od xigciapana swego peinym sentyment6w nayprzylainieyszych, ktoremu legoM. posel wychodzq.ce mu z audyencyi ofiarowal zloty zegarek y roz-kazal przytrzymad go na obiad, ktfiry dawal w przytomnfigci I. P.kasztelana Kiiowskiego, Imc P. regimentarza partyi y generalnegofortec pogranicznych kommendanta, iako te t woyska utriusque autha-ramenti...

Die 24-a. Ruszyl si g Iego P. posel z calym ekipa tern, przy rzg-sistym z armat biciu, dworu swego otoczony assystencya z poprze-daiqcemi karetg poselska, dwoma konduktorarni, to iest : tureckim ymoldawskim. Wyprowadzali wielkim mnfistwem za miasta, a chorq-giew cala Lipkan6w z swoim rotmistrzem, at na nocleg konwoiowalao szeid godzin od Chocimia do Czabru, gdziegmy zanocowali. Wieg tado powiatu Chocimskiego nalezy, Prutem z Woloszczyznq graniczy.

Die 25-a. Przebywszy dwoma Pramami Pruth rzekg staneligmy nanoc we wsi Gikol o godzin dwie od Czabru.

Die 26-a. Uiachawszy godzin pigd, stanieligmy w Chwameficie ( ?)Die 27-a. Tugmy spoczywali.Die 28-a Godzin cztery uiachawszy, staneligmy na noc w Kukuten

gdzie I. W. Pose! od Boiara znacznego byl witany, y do dworu onegotproszony.

Die 29-a. Po szesciogodzinney iezdzie staneligmy w Taborze wsinad Prutem letqcey, gdzie od stawnego Piotra Alexiewicza z Turczy-nem Traktatu zostawione. Szafice widzieligmy.

Die 30-ma Turcy swe swigta odprawiali, z tych dniatrzeciego przybyl z powitaniem I. W-o Posla pierwszy Urzgdnik Mol-dawski, w kompaniy Wielkiego Kaminara, imieniem Xigcia Hospordara Moldawskiego.

Aprilis. Die z-a 2-da. Wyiachaligmy z Taboru o godzin osm(sic) staneligmy we wsi Mgdzyl este. migdzy Prutem y Zytarzekami w lasach lez4cey.

Die 3-a. Tu og z/amanq u karety reparowano.Die 4-a. Kowal nadworny nogg ziamal, a nakoniec I. W. Pose/

zachorowal, gdzie iak sig slabosd wzmagad zaczgla, posial do Iass6wPo Doktora, który przybywszy wkrertce dal prezerwatywy I. W-u Poslowi,


y radzil, aieby o godzin trzy do pewnego Palacyku nad Prutem le-iacego, gdzie swiezse y zdrowsze powietrze iak wtym mieyscu, chcialsiq z calym przeniegd Dworem.

Die 6-a 13-a. Po trzygodzinney iezdzie stanal I. w-o Pose I wCekorze, w Palacyku nad samym Prutem bqdacym, y tam przez sie dmdni ratowal zdrowla, r6inemi lekarstwami y krwi puszczenie m, Pokteorych zupeinie przyszedlszy do zdrowia, odebral powinszowanieod Hospodara Moldawskiego przez znacznego Officialiste z oko-licznosci polepszenia zdrowia.

Die 14-a. Uiachawszy godzin siedm staneligmy w Tryisten ( ?)Die 15-a. Wyiachawszy rano z racyi przydluzszey stacyi bo osmio-

godzinney, staneligmy w Miescie Huszu, gdzie I. W. Pose/ o milebyl przyimowany, od obywatel6w miasta tego z choragwiami wyie2-dzai4cych, y wprowadzony z okrzykami do rezydencyi Biskupa Grec-kiego. W tym Miescie Kosciot Katolicki pod rzadem Franciszkan6w,Protekcya Polska zaszczyconych, nie mala Parafian ma liczbq.

Die 16-a 27-a. Tugmy spoczywali dla reparowania woz6w, kt6resiq troche poryinowaly (sic) byly.

Die 1.8-a. Siedm godzin uiachawszy staneligmy we wsi Tokielacz.Die 19-a. Po szesciogodzinney iezdzie staneligmy w Miescie Berlat

gdzie I. W. Posel o mile w polu od woloskich Choragwi y gminuposp61stwa byl przyimowany y rewnie2 do Miasta wprowodzony.

Die 2o-a 21-a. Tu dwa dni spoczywalismy dla reparowanianadpsutych 1(61 u wozeow bagatowych.

Die 22-a. Godzin szege uiachawszy, staneligmy w wiesce Blindzugdzie I. W. Pose! od dziedziceow oney byl mile przykty y do Dworuwprowadzony.

Die 23-a. Uiachawszy godzin trzy staneligmy we wsi Pucen.Die 24-a. Po szesciogodzinney iezdzie staneligmy w wiosce na noc

nowo stawiacey siq, Pekya, gdzie przybyi Bojar to iest GubernatorMiasta Galacu, z kilka kapitanami, y inna assystencya swoia zpowitniem I. W. Posla, oswiadczaiac siq gotowym bydz do przyiqciago w Galacu.

Die 25-a. Uiachawszy godzin szege staneligmy w miescie Galac,do kt6rego nie doiezdzaiac pultory godziny przyimowany by! I. W.Pose! od Beszliagi Tureckiego, y Boiara Gubernatora tamtego Miasta,z Choragwiami y pospolstwem na te powitanie umyslnie zgromadzo-nym. Okrqty u Portu u Dunaiu znayduiace siq Bandery swoie na znak


salutowania wywieszali. Teyie nocy naszego w to Miasto przybycia,wszczal si q ogien w Officynach Monasteru, w ktetrym staligmy, ywielkie w nas sprawil pomieszanie przeciet ie w porzadku przez caladrogg Dwor Poselski ustanowiony, wyprowadziligmy wszystkie ba-gate z dziedziefica, nim si q (*eft poczal w ON wzmagaé, iakoi izbqtylko iedna napelniona pawrozami y tykami w popiol obr6cil, z kt6reysig ten wszczal ogien, w tym odmgcie kilku naszych ludzi okaleczytosiq, dla których opatrzenia, y bagatowych woz6w reparowania, mu-sieligmy bawie na mieyscu dni iedenascie.

Majus. Die 6-a. Przeprawiono trzema wielkiemi Batami equipatPoselski a Sam I. W. Posel bacikiem umyslnie sporzadzonym, przyhuku armat, y odgiosie nadwornych swoich trqbacz6w przebywszyDunay po szesciogodzinney iezdzie, stanal w Macinie, miasteczkuTureckim bardzo mizernym.

Die 7-a. Uiachawszy godzin pié, staneligmy we wsi Ienikioiu.Die 8-a. Godzin cztery uiachawszy, przybyligmy do Daiakioiu.

miasteczka w zapadlosciach letacego.Die 9-a. Po siedmiogodzinney iezdzie staneligmy we Wsi Syradzi.Die .ro-a. Godzin p:q6 uiachawszy przybyligmy do Karasu, Miasta

przedtym slawnego, y osiadiego, teraz zas przez wielkogé podatkówbardzo zruynowanego, tu siq Ziemia Dobrudzianska zaczyna, naleiydo Paszy Sylistryi.

Die 11-a. Tugmy odpoczywali a I. W. Posel expedyowal kuryerado Gabinetu.

Die 12-a. Wyiachaligmy na noc o godzin siedm do wsi Givimle.Die 13-a. Cztery godzin iadac, staneligmy w Wiosce Hazerkiuinsy

do Balczyka Miasta naleiacey.Die 14-a. Po szesciogodzinney iezdzie przybylismy do Miasta Ba-

zardzyku. Te miasto mocno osiadle, samych Ianczaresw liczy moo°kilko Dzami iami y Zegarem ozdobione, y rozboiami kt6re siqzawsze okolo niego praktykuia wstawione.

Die 15-a et I6-a. Tugmy odpoczywali.Die .r7-a. Godzin szege uiachawszy, staneligmy w Koziudzy Mias-

teczku Bulgarskim, gdyt tu koficzy siq Dobrudza a Bulgaryazaczyna....

November. Die 9-na. Iadac godzin szege do Ister maista Greckiegona noc zaiachaligmy, leiy w zapadlosciach miqdzy skalami.


Die zo-a. Uiachawszy godzin dziesiqd do Babadan Miasta Tureckie-go wieczorem scikgneligmy, w którym Pasza Sylistryiski, na usmie-rzenie w tey okolicy hultaystwa, iui kilka niedziel siedzi, y ieszcze mazabawid.

Die zz-a. Tugmy odpoczywali.Die 12-a. Przez godzin pi qd iadac staneligmy w Tulczy, miegcie

lei4cym nad samym Dunaiem.Die 13-a. Przeprawiad od poinocy zaczqto wozy Poselskie a 2e tak

prqdko przewiegd sig nie mogly wszystkie, dla czego I. W. Posel prze-prawiwszy sig zostawil resztg baga 2u, sam zag cztery godzin uiachawszy,y drugi raz batem, umyslnie na Siebie czekai4cym, przebyl szczqsliwieDunay, pod samym Ismahilowem gdzie na noc stan41, a wozy tako idrugi raz przebywszy rkzeliq, iut p62no w noc sci4gnely.

Die 14-a. Przybyl konduktor Xiqcia Moldawskiego z powitaniemI. W. Posh, oswiadczai4c mu siq gotowym w rozkazach wszelkich, aie od Dunaiu y Tain y Wozy Posiom iu2 on szafowae powinien, dlatego wozom wolowym y konnym zachodzid do przepakowania Po-selskich rzeczy rozkazal.

Die 15-a. Rzeczy przepakowywali.Die z6-a. Godzin piqd iad4c we wsi Doudar staneligmy.Die 17-a. Uiachawszy godzin ogm we wsi Greczyn nad granic4

Tatarskg nocowaligmy.Die z8-a. Reparacya ziych wozciw tu nas zatrzymaia.Die 19-a. Po szesciogodzinnym przeciggu, do wsi w polu czystym

1ei4cey Czerneste daiyligmy.Die 2o-a. Godzin 6 uiachawszy, y Pruth rzekq przebywszy, sta-

neligmy w miasteczku nowo stawi4i4cym siq, Fulczyia nazwanym.Die 2z-a. 0 godzin. 6 we wsi Szteneleszte nocowaligmy.Die 22-a. Z t4d godzin 5 iad4c do wsi Skapucen przybyligmy.Die 23-a. Po szesciogodzinney iezdzie przybyligmy do Wsi Mq-

dzysneszte nad dwoma w lesie Rzekami leigcey, o kt6rey, pierweyiadgc tak2e pisaligmy.

Die 24-a. Tu I. W. Posel odpoczywal, do kt6rego Xi42e Moldawskidystyngwowanego z powitaniem przysial Boiara, ktory, y prezent odniego z chleba, wina, konfitur, y zwierzyny zio2ony I. W. Poslowioddal.

Die 25-a. Godzin szegd iad4c, staneligmy we wsi Tryister.Die 26-a. Uiachawszy godzin trzy, przybyligmy do Taburu.


Die 27-a. Po szesciogodzinney iezdzie, przyiachawszy I. W. Pose/do Kukuten, od tychie co y przedtym Dziedzic6w byl witany y dotegoi Dworu wprowadzony.

Die 28-a. 0 godzin szegé w Sawenie, wsi do Tureckiego naletqceyPowiatu nocowaligmy.

Die 29-a. Po szesciogodzinney iezdzie, staneligmy we wsi Ibanesztena trakcie, iak do Czernieiowiec, tak do Chocimia lei4cey, gdzieI. W. Pose! iui rezolwowanym bqd4c iachad prosto do Zaleszczyk,odebral List od Dworu aieby na Chocim powracal.

Die 3o-o. Udal siq tedy I. W. Pose! ku Chocimiowi, a po szescio-g9dzinney iezdzie, y przebyciu w brod rzeki Prutu, stana na noc wGiniuwcach...

December. Die z-ma. Pasza nie mope tak prqdko wygodnego znaleszcdla I. W. Posla w Chocimiu Palacu, dla lepszey wygody, na Ottakido WoiewodziLskiego zaprasza go.

Ziarul soliei lui Toma Alexandrowicz, podkomori al curta regale fi solextraordinar la Poarta Otomand in anul 1766

z6 Mart. [La Zwaniec pe Nistru]. A sosit caranza moldoveneascaCu o scrisoare a domnului 1), stapanul sat', plina de sentimentele celemai prietenesti. La plecarea lui din audienta, solul i-a d'aruit un cea-sornic de aur si a poruncit sa fie retinut la masa pe care a dat-o caste-lanului de Kiev, comandantului garnizoanelor si comandantului generalal cetatilor dela granita...

18-23 Mart. [Primirea la Hotin. In afarä de descrierea ceremo-niilor turcesti nu se da' nici un amanunt asupra orasului §i a locuitori-lor lui].

24 Mart. Solul cu toata solia a plecat In timp ce se trägeh Cu tunu-rile, insotit de suita. In fata caretei solului mergeau doul caTanze: unturc §i un moldovean. Ne-au insotit In afara' de oras o mare multimede oameni si un steag intreg de lipcani cu rotmistrul sat' ne-a conduspang la conacul de noapte la sase ceasuri de drum de Hotin, In satulCeabru [Czabru]. Acest sat tine de raiaua Hotinului, despärtitä de Mol-dova prin 11111 Prut.

1) Grigore Alexandru Ghica in prima domnie in Moldova (1764-1767).


25 Mart. Trecuram Prutul pe doua bacuri si am stat noaptea in sa-tul Gikol, la douà ceasuri de Ceabru.

26 Mart. Dupa cinci ceasuri de drum ne-am oprit la Chwameticie.27 Mart. Ne-am odihnit tot acolo.28 Mart. Dupa un drum de patnt ceasuri am ramas noaptea la Cu-

cuteni, uncle solul a fost intampinat de un boier fruntas si invitat lacurtea lui.

29 Mart. Dupa sase ceasuri de drum sosiram la Tabara, sat pe Prut,unde vazuram santurile ramase din vremea tratatului vestitului PetreAlexievici cu turcii 1).

30-31 Mart. Turcii isi au sarbätorile mari in aceste zile. A treia gi,z April, a sosit primul demnitar al Moldovei 2) insotit de marele ca-minar, urand bun sosit solului in numele domnului Moldovei.

2 April. Plecand din Tabara sosiram dupl opt ceasuri in satul Men-zilesti [Mgdzylczeste] in padure, intre raurile Jijia si Prut.

3 April. Ad s'a reparat osia stricatä a unei carete.4 April. Potcovarul soliei si-a rupt piciorul, iar solul s'a imbolnavit.

Simtind a slabiciunea ii este in crestere, a trimis la Iasi dupa un doc-tor. Acesta a sosit dupa scurta vreme si a dat medicamente solului,sfatuindu-1 sa se duck' cu toata curtea la un palat mic ce se aflà la treiceasuri distanta, pe Prut, unde va puta gasi aer mai proaspat si maisanatos ca ad..

6-13 April. Dupa trei ceasuri de drum solul a sosit la Tutora pePrut, la un palat mic ce se aflà chiar pe malul raului si acolo si-a in-grijit sanatatea timp de sapte zile, luand diferite medicamente si lasan-du-i-se si sange pang ce s'a fäcut deplin sanatos. Cu ocazia indreptariisanatatii a primit felicitari si dela domnul Moldovei printeun ofiteral lui de seama.

14 April. Am mers sapte ceasuri pana la Tryisten.15 April. Am pornit de dimineata din cauza drumului lung ce aveam

de stelbaut, caci merseram opt ceasuri. Ne-am oprit in orasul Hui,unde solul fu intampinat la o tnilà departare de oras de catre locuitori,cari iesisera cu steaguri. Ei l-au condus cu strigate de bucurie panala resedinta episcopului grecesc 3) [i.e. ortodox]. In acest oras se afla si

Aluzie la pacea dela Prut (Iv I), care Irish n.'a avut loc in acel sat.Probabil marele logofht, care erit atunci Vasile Cilibiul.Episcop de Hui erh atunci Inochentie (dela Putna).


o biserica catolicl a franciscanilor, sub protectia polonä, avind si unnumar mare de credinciosi.

16-17 April. Ramaseram sa ne odihnim tot acolo ca sa reparämcarele stricate.

18 April. Dupa sapte ceasuri de drum ne-am oprit in satul Tokie-lacz [sic].

19 April. Dupg sase ceasuri de drum ne-am oprit in orasul Birlad,unde solul a fost intimpinat in camp, la o mill de oras, de steaguri mol-dovenesti si de obstea tirgovetilor, cari 1-au condus in oras.

20-21 April. Ad ì am ramas doul zile pentru repararea roatelorstricate ale carelor de bagaje.

22 April. Dupa sase ceasuri de drum ne-am oprit in satuletul Blindzu,unde solul a fost bine primit de proprietarii satului, cari 1-au condusla curte.

23 April. Dupä trei ceasuri de drum ne-am oprit in satul Puteni.24 April. Dupa ease ceasuri de drum ne-am oprit inteun sat clädit

de curind, anume Pedhia, unde a venit un boier, guvernatorul orasuluiGalati, cu citiva capitani si suita lui ca sa ureze bun sosit solului, all-tindu-se gata de primire la Galati.

25 April. Dupa ease ceasuri de drum am sosit in orasul Galati. La unceas si jumatate departare solul a fost intimpinat de besli aga turcesc si deboierul guvernator al orasului cu steaguri de osteni si multime de locuitori,adunati special pentru primire. Corabiile cari se aflau in port pe Dunareau arborat steagurile lor in semn de salutare. In chiar noaptea dupa sosireanoastra a izbucnit un foc in oras in magaziile manästirii in care steteam,producind mare panica intre ai nostri, desi solia stätuse in tot cursulcalltoriei in cea mai perfecta ordine. Am scos toate bagajele in curteinainte A' se mareasca focul. Numai o singura camera Oa cu fringhii siscinduri a fost prefacuta in cenuse, dar in acei invalmaseala au fost ranitimai multi dintr'ai nostri. Pentru ingrijirea lor si pentru repararea carelorde bagaje furam ne. voiti sa räminem pe loc unsprezece zile.

6 Maiu. Toata solia a fost trecuta peste Dunare pe trei corabii mari,iar solul insus a trecut pe o barca pregatitl special pentru dinsul. S'autras lovituri de tun si trimbitele curtii au sunat. Dupl sase ceasuride drum a sosit la Macin, orasel turcesc, foarte saracacios.

7 Maiu. Dupl cinci ceasuri de drum sosiram in satul Ieni Kioi.8 Maiu. Dupl patru ceasuri de drum am sosit la Daia-Kioi, un oräsel

In ruine.


9 Maiu. Dura sapte ceasuri de drum sosiram in satul Siradzi.xo Maiu. Dupa cinci ceasuri de drum sosiräm la Carasu, oras vestit

pe vremuri si populat, azi insa ruinat din pricina birurilor mari. Aiciincepe tara Dobrogei, care e supusa pasei de Silistra.

Ix Maiu. Ne-am odihnit pe loc iar solul a expediat un curier minis-trului.

12 Maiu. Am mers pana in noapte sapte ceasuri pang la satul Ghi-vimle.

13 Maiu. Dupa patru ceasuri de drum sosirlm in satul Hazerkiuinsy,care tine de orasul Balcic.

14 Maiu. Dupa sase ceasuri de drum sositim in orasul Bazargic.Acestoras este foarte populat, numai ienicerii sant in numair de 12 mii, aresi cateva giamii, impodobite cu ceasomic. E vestit orasul prin talhariilece se intampla in imprejurimile lui.

15-16 Maiu. Ne-am odihnit tot acolo.17 Maiu. Dupl sase ceasuri de drum sosiräm la Coslugea, orasel bul-

garesc, unde se sfarseste Dobrogea si incepe Bulgaria...[Intoarcerea].9 Noemvrie. Dupa sase ceasuri de drum am ramas noaptea la Ister,

oras grecesc, in ruine intre stanci..ro Noemvrie. Am mers timp de zece ceasuri pana la Babadag [Baba-

dan], oras turcesc, unde sosiram seara. Pasa de Silistra este ad i de catevasäptamani ca sa petreaca in imprejuritni si are si mai stea.

ix Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo.12 Noemvrie. Dupa cinci ceasuri de drum am sosit la Tulcea, oras

pe Dunare.13 Noemvrie. Dela miezul noptii au inceput sà treaca trasurile peste

Dunare si cum nu puteau trece repede toate, solul a trecut mai inaintede restul bagajelor, si dupa patru ceasuri de mers a trecut raul a douaoara. Si ad i il astepth o barca speciala pe care a trecut cu bine la Ismail,unde a ramas si noaptea. Carele au trecut si ele raul a doua mil si ausosit numai tarziu noaptea.

14 Noemvrie. A sosit o calauza a domnului Moldovei, urand bun sositsolului si asigurandu-1 ca toate sant gata la porunca lui si el el va aveàgrija dela Durare incolo de tain si de care pentru solie, ash ca a si po-runcit sa aduca care cu boj si cu cai pentru bagaje.

15 Noemvrie. Incarcarea bagajelor.16 Noemvrie. Dura cinci ceasuri de drum sosiram in satul Doudar.


17 Noemvrie. Dupa opt ceasuri de drum am sosit in satul Greceni,la granita tatara, unde am stat noaptea.

18 Noemvrie. Repararea carelor stricate ne-a tinut pe loc.19 Noemvrie. Dupl §ase ceasuri de drum ne-am oprit in satul Cer-

ne§ti in mijlocul campului.20 Noemvrie. Am mers sase ceasuri §i am trecut §i. raid Prut, oprin-

du-ne in orarlul nou cladit Falciu.21 Noemvrie. Dupa §ase ceasuri de drum am ramas noaptea in satul

Stanile§ti. [Szteneleszte].22 Noemvrie. Deacolo am mers cinci ceasuri pang in satul Ska-

pucen.23 Noemvrie. Dupä §ase ceasuri de drum sosiram in satul Menzi-

leqii [Mqdzysneszte] in padure intre douà rauri, despre care am maipomenit §i la ducere.

24 Noemvrie. Solul s'a odihnit tot acolo §i domnul Moldovei a trimispe un boier frunta§ sä-1 salute. Acesta i-a adus dela domn §i daruri:paine, vin, dulceturi, v anat.

25 Noemvrie. Dui:A. §ase ceasuri de drum sosiram in satul Tryister.26 Noemvrie. Dupa trei ceasuri de drum sosiram in satul Ta-

barn.27 Noenzvrie. Dupa §ase ceasuri de drum solul a sosit la Cucuteni,

unde a fost din nou primit de proprietari §i. condus la aceia§ curte cala ducere.

28 Noemvrie. Dupa §ase ceasuri de drum am rämas noaptea in satulSäveni, care tine de raiaua turceasca.

29 Noemvrie. Dupa sase ceasuri de drum ne-am oprit in satul Iba-ne§ti pe drumul care merge la Cernauti §i la Hotin. Solul era hotaritsa mearga deadreptul la Zaleszczyk, dar a primit o scrisoare dela curtesa se intoarca la Hotin.

30 Noemvrie. Deci solul s'a indreptat spre Hotin §i dupa saseceasuri de drum si trecerea Prutului in vad, a ramas la satul Gi-niuwce.

z Decemvrie. [Sosirea la Hotin. Descriere pe larg a ceremoniilor tur-ce§ti de primirit ordonate de pa§a. Singurul pasaj interesant pentru noie unnatorul]: Un pulcovnic de ieniceri... salutind pe sol in numelepari i-a dat de §tire ca acesta neputand gasi repede o locuinta comodapentru sol in palatul dela Hotin, 1'1 pofte§te pentru mai mare coMo-ditate la Ottaki la [palatul sau casa] voevodului: [VVoewodzinska].


XVII. Cdlcitoria lui W. Chrzanowski

1780

Manuscrisul No. 632 al bibliotecii Czartoryski din Cracoviacuprinde corespondenta oficialà din Constantinopol atre re-gele Stanislav-August Poniatowski din anii 1780-1787. Inacest rästimp, agentul permanent al Poloniei la Poartà erà unoarecare W. Chrzanowski atasat comercial, despre carierabiografia cAruia nu avem dealtfel nici o altä stire. Intre scri-sorile lui aflAtoare in sus numitul manuscris se gAseste si o de-scriere de cAlAtorie in formA de scrisori Care un prieten inti-tulate: Listy zawieraige nowe relacye podrdzy przez prowincyeMoldawij, Bulgaryi daumiey Thracyi czyli Rumelij, tudzie 2 opi-sanie sposobem geograficznym, topograficznym y historycznymStambulu. W Warszawie 1780. (Scrisori cuprinzAnd o noulrelatie de alAtorie prin provinciile Moldova, Bulgaria si vecheaTracie sau Rumelia, precum i descrierea geografia, topogra-ficl si istoricA a Stambulului Varsovia. 1780) (manuscrisulcitat pp. 601-724). Descrierea cAlAtoriei e precedatà de o dedi-catie in limba francezA care regele Stanislav-August. Aspectulmanuscrisului, indicarea locului i datei in josul foii de titlu,ne fac sA credem cA manuscrisul erà pregAtit pentru tipar.

W. Chrzanowski. Listy zawieraiace nowe relacye podr6ty przezprowincye Moldawij, Bulgaryi y dawney Thracyi czyli Rumelij,tudziet opisanie sposobem geograficznym, topograficznym y history-cznym Stambulu... W Warszawie, 1780.

List I. z Chocimia.Po odebraniu ostatniego listu W. M. Pana z tywa chgcia przedsiq-

wioiem tadaniom lego zadosyd czynie wdawaniu mu moich relacyiprzez czas bawienia si g mego w pafistwie tureckim. Okolicznoki,które 1)04 osnowa tego mego pierwszego listu, wstrzymaly mnieprzez dni kilka w tym miegcie, kt6re samo z siebie nieofiaruie wieleosobliwaci. Forteca Chocim leca nad rzeka Dniestrem, kteora na-turalna miqdzy Polska a pahstwem Tureckim formuie granicq, niebq-dac jak prostemi murami opasana, ma kilka wiet okraglych, kt6re jeysluia za bastyony, natura zag lepiey i sytuowala nit sztuka potrafitaumocni6. Garnizon tego mieyca do pultora tysiaca tolnierza wynosi.


Miasto na wzgórku poloione, cale drzewem zbudowane, jako y brameonego, prócz hilku murowanych meczetów y szkoly publiczney, wdole zag nad brzegiem rzeki Dniestru lety przedmiegcie zwane Otaki.Pasza trzytulny, zwykly komendant tey fortecy, iest plenipotencyary-uszem Porty, równie jako Komendant fortecy Kamienca od polskiegodworu, dla zabiespieczenia z obopólney obu granic spokoynog6.Obcowanie tychte graniczacych obywatel6w bez wiadomog6 pierw-szego y drugiego staie siç trudnym. Gdy zag jaki obywatel prowadzonyciekawacia,.handlem, lub innym sposobem chce przebywa6 granicç ywglab kraiu udawa6 siç, powinien wprzód uwiadomi6 komendantafortecy Kamiefica pogranicney, aby za onego paszportem przez du-macza na granicy rezyduia.cego, od paszy Chocimskiego dany mu by/buyrutli, iest to na ksztalt fermanie czyli ukazu danego imieniem Porty,bez którego podróini byliby w podeyrzeniu. Oprócz tego bierze siçzazwyczay z soba iednego lub dwóch iaticzarów chocimskich oby-watch:SIN, za to Tatarowie Lipka; tradycya nosi, ie te imie dane im iestzamiast Litwa, gdzie dawniey byli osiedli, których naywiçksza ciggePolski içzyk bardzo dobrze umieja. Ci ludzie sluia podróinim zaprzewodników y strai, pilnoge y wiernog6 onych iest niepószlakowana.Co siç zag tycze publicznych aktów y poselstw do Porty, te potrzebuiaosobliwszych cesarskich fermanów, które z Kancellaryi Porty w Stam-bule wychodza y sa operowane przez ministrów lub agent6w rezy-duiacych, czyli podlug czasu y potrzeby osób uzylich u tego dworu yna ten koniec ferman czyli mandat Cesarski bywa do wszystkich Ko-mendantów y guwernarów prowincy6w, jako tez y do xiaiat Moldawijy Walachij expedyowany.

Nie opuszczç W. M. Panu przyl4czy6 opisanie sposobu iakimprzyimowany bywa u Chocimie posel Polski iadacy do Porty y przezjakich ceremoniach wyprawiony do Stambulu. Naprzód z stronyPolskiey doieidzaiac do fortecy Kamiefice, komenda kawaleryinadworney o milç od fortecy konwojnie posla, y Po publicznymwieidzie y wyiezdzie, udaie siç do Zwafica przy odglosie z dzial.Tam zastaie Meymandara, czyli konduktora moldawskiego, któregoxiaie tey prowincyi za odebraniem wspomnionego fermanu naznacza,tak dla przyjçcia posla na granicy, iakotet dla umiarkowania tainu.

Przysyla takoi pasza Chocimski sekretarza powiatowego z komple-mentem y prezentami w fruktach y glodyczach róinych dla uporzadze-nia podróiy y ceremonialu w przeprawie na Dniestrze, wiezdzie do

15 P. P. Panaitescu, Calltori poloni in Tarile Ronnine.


fortecy Chocimia y wyieidte z oney. Zwyczay Late it urzcdnik koronybywa od dworu wyznaczony dla oddawania na sraídko .Dniestruposta y wziccia naú rewersu od paszy chocimskiego. Przebywanie teyrzeky z odglosem armat z obu stron dzieie sic, na srzódku kt6rey batpolski z tureckim sic tsczy y tamie z pierwszego do drugiego posetprzesiada. A gdy sic iut na ich brzegu znayduie, zaproszony bywa donamiot6w tam przygotowanych, gdzie bcdsc przywitany y trakto-wany 'caws, serbetem y konfiturami z calym swoim dworem, z ian-czarami od fortecy, y z komends polsks iadscs z dobytemi palaszami,przy biciu w bçbny y odglosie z dzial fortecznych wieczora publiczniedo Chocimiu w tym tedy znowu mieyscu na nowo witany imieniempaszy jako musafir czyli gogci cesarski znayduie wszystkie tywnoki,ekwipate y wszelkie inne ku jego podr6ty przyzwoite wygody, y toiest co sic ma wrozumieé przy slow° tain. Ceremonial ten koficzy sicna umiarkowaniu sic z kommissaryuszami, tak Porty, iako Moldawijwzglcdem dalszey podr6iy, co trwa przez dni kilka. Na ostatek, dawszydarunki zwykte wszystkim officyalist6w, kr4ts. kolo iego, posel przyodgtosie z dziat wyieidia z fortecy. Oto wszystko o Chocimie, co moteW. M. Pana ciekawad wzbudzid. Niepusznc mu iednakte powiedzidit oprácz r6zniey zawoicíw zamiast czapki y kaptura; ipiewafica zamiastdzwon6w przy gwistney, sorbetu zamiast wina, znalazalem u maho-metan6w wszystko to, co ludzi dobremi przymiotami obdazonychznacza : zdrowy rozssdek y z natury takte poiccie, jakotet y obyczaiegoicinnoici przyiemne, co mnie bardziey iak kiedy przegwiadczydpotrafito, te nie trzeba ssdzic o narodach z samey tylko ich slaboki.Pospolstwo powszechnie malo maisc iwiatta idzie tu mniey iak wniektórych europeyskich kraiach za nowogcis y cudzym zdaniem, fa-natyzm maisc wiccey nad onym mocy, nieprzyimiewa iednakte umystu.Droga moia w xigstwo Moldawskie y wstrzymanie sic w iego stolicy,iak przedsicbiorç dostarczy mi okazys. nadeslanie W. M. Panu dalszeyrelacyi. Dzig wyiedzam z Chocimie. Mam honor byé W. M. etc..

List 2-gi z Iass. Przybywszy do tego stolecznego miasta xicstwaMoldawij, w ktdrym od dni kilku przebywam, milo mi iest acz listownsz W. M. Panem rozoczad konwersacy4 a przyobiecans w pierwszymmoim 1icie kontynuacys moiey podráty iemu kommunikowad. Odwyiazdu moiego z Chocimia, zksd uczyniwszy przyzwoite ku moieypodr6zy przygotowania, udalem sic do mieysce zwanego Larga. Tawieg nalety do powiatu Chocimskiego y osiadta przez samych Maho-


metan6w, którzy tak, jak w innych podobnych mieyscach, do powia-towitych robot, jakoto wyrabiania ogrod6w, etc, Moidawian6w, Wo-loch6w lub innych chrzeszcian utywaia; to mieysce iest szegd godzinczyli mil od Chocim odlegie. Ztamtad iedzie siç do Bryndzeny wiegrównie osiadta przez samych Turk6w y formuiaca granicç powiatuChocimskiego, ktoren to powiat, acz bçdac naturalna czçgcia xiçstwaMoldawij, dependuje iednakte od paszy Chocimskiego. Z Largi doBryndzeni ogm godzin drogi ; z tego ostatniego mieyscu przeietdzaiacprzez wieg Koszteszty osiadla przez Moklawiandw, przebywa siçrzek Prut do mieysca zwanego Stefaneszty o siedm godzin drogi odBryndzeni. Ta wieg ze szczçtu ruynowana podczas ostatniey woyny,cala na nowo jest zbudowana. lac* po nad Prutem osadzonym wsiçdziewsiami y piçknemi domami, który formuie naypiçknieysze naturywidoki, udatem siç do miasteczka Tabor, o szegd godzin drogi odleglegood Stefaneszty.

Ztamtad zag, przebywaiac przez wiei nazwanego Kierniczen sta-nolem w Iassach, wiechawszy siedm godzin drogi. Tu nalety miç siçzastanowié nad dobrocia tego kraiu. Rozlegle równiny ziemi naderdobry kait'. niemalo talowad te rolnictwo w onym iest tak opuszczonym.Ludno46 w proporcyi ziemi iest nader mala, y chciano mnie zapewnidte w obudw6ch prowincyach Moldawij y Walachiy nie znayduie signad piçdkrod sto tysiçcy dusz. Rzeki przerzynaiace w r6tnych rnieys-each ten kray, wszystkie prawie wpadaia w Dunay y ofiaruia. tatwadrogg y pobudkç do handlu. Las6w malo zdarzylo mi si ç widzied winnych stronach jak nad Prutem, to mote byd przyczyna te wcalemxiçstwie Moldawskim dom6w z drzewa budowanych w cale niewidad,gdy wszystkie wsie y miasteczka z gliny polepione domy maia. Ied-nym slowem, ten kray tyzny, obfity y nader dobrze podzielony przezsama naturç, nie potrzebnie jak innego rzadu, iak daley opowiem W. M.panu, aby stal siç bogatego y potrzebnym w powszechnaci.

lassy stoteczne miasto tey prowincyi zawiera okolo trzydziestutysiçcy mieszkanic6w. Domy matey plaskie, ulice szczuple y mostowanezamiast bruku. Innych tu mur6w niewidad, jak palac xiazçcy y kilkuklasztor6w, ktoren to pala czyli rezydencya hospodara z ogromnychmur6w, y sklepiefi, o iednym piçtrze wysokim, formy kwadratu, po-dobny iest do starego y opuszczonego zamku czyli cytadelli. Tytulyxiatat, kt6remi ci hospodarowie szczyca, winni sa europeyskim dworom,gdy Porta xiakcia Moidawij lub Walachij hospodar, Bohdan-bey

zs*


czyli woiewodaszy mianuie. Nominacya ich od upodobania samegocesarza zawigia. Przypatrzywszy si z bliska, latwo pokazuie si g itwiakiwym charakterem dzisieyszych Grek6w iest podlogé y dumarazem, pierwszey dla ulagodzenia ostraci rzadu pod kteorym zostai4,drugiey zag dogadzaiac, chcq. we wszygtkim zwyczaie Mahometanównagladowae, czego dostatecznym obrazem iest ziotenie dworu tychguwernor6w prowincyi. A jako mialem okazy4 przypatrzeniadworowi xi4igcia Moidawij, tak przez opisanie historyczne onego,zobaczysz W. M. Pan jak wiele duma przewyisza ten utytek, ktorenby powinien wynikae dla dobra kraiu y mnogaci onego urzgdnik6w:

Wielki Postelnik mianuie sig tu byd naypierwszym ministrem,noszqcym na sobie urz4d wielkiego marszalka. Laska w srebro oprawna,kt6r4 przed xigciem zawsze nosi, oznacza onego funkcy4, rewn4 po-winnaci4 jest jego wychodz4ce xiqigce decyzye do dywanu, zwanegoPo moidawsku spataria, zanosié, ktoren te dywan z dwunastu boiareowczyli znacznieyszych obywatelow kraiowych od powiat6w na ten koniecvvybranych, sklada sig. Do tegot wielkiego postelnika nalety odbieraniememoryal6w y suplik narodowych.

Kaminary, drugiego ministra reprezentuie, tego urzad do politykizaprasza. Wielki logofet, znaczy wielkiego kaneclerza, wielki westyar,podskarbi, wielki kamerask pod komorzy, wielki paarnyk, pod czaszypy wiele innych urzgdników cywilnych, z których ma katdy dwóch,lub trzech podobnych subalternów. Stan woyskowy niemnieyszq po-wagg w urzgdnikach onego oznacza : wielki hatman, czyli hetman zdwiemi officyalistami subalternami ma komedg nad milicy4 xi4igc4,która si g sklada z kilkudziesiqt ludzi, ani przybranych, ani rozbroionychpodiug ich stanu przyzwoicie. Nayprzyncypalnieyszym za4 tych wszy-stkich urzgdników obiektem iest scisie obserwanie etykiety y cere-monial6w w aktach publicznych tak wzglgdem Mahomedan6w, jakotez y cudzoziemiciw, jakoto posiów zagranicznych, dla przykcia kt6-rych dwor w zamku y milicya po ulicach miasta na owczas powig-kszona szykuie sig. Zadziwisz si g W. M. pan, gdy mu powiem te po-mienieni urzgdnicy, jako y wielu innych podobnych, zupeinie s4 nieczyn-nami y bez mocy w ich urzgdach. Ieden lub dw6ch faworyt6w xiqtgciawszystkie funkcye odbywai4, xiqte zag nosz4c jarzmo na sobie despo-tyzmu Porty, równym cigtarem y poddanych swoich przywala. Tuprzychodzi mi si g zastanowid jak czgstokrod zie podzialy w tym sigtrafiaiq, gdy zamiast udzielenia zachgty mieszkaficom sposobnym y

cALAToRI POLONI IN 'MILE ROMÂNE 229

prawowitym tey szczqgliwie uporzadzoney ziemi, rzacy onych prowa-dzeni ducha interessu dobieraia im wszelkie sposoby przemysiu ywolnogci.

Religia panuiaca iest grecka, znayduia si q iednakte mieszkafice, takw Moldawiy, jako y w Walachij religij rzymskiey katolickiey, którychna kilka tysiqcy rachowad moina y którzy maiq swego biskupa przezpapieta nominowanego, rekomendacq y protekcya kr6la Polskiego. Tenbiskup rezyduie w miegcie Bakdw zwanego, ku Transylwanij. Znajduiesi g w Iassach Kogciol Katolicki, przy którym kilku xiqty Eranciszka-n6w. Mieszkafice religii katolickiey osiedli w innych miastach równiemaiq ich kogcioly. Szkoia, kt6r4 xiaie swoim kosztem utrzymnie, dlauczenia jgzyka tacifiskiego y greckiego, jakotei y teologij, bylabyutyteczna krajowi, gdyby ogwieconych miaja nauczyciel6w, ktárzy zpomigdzy mnich6w narodowych sa tego wybierani, gdy sprowadzeniecudzoziemc6w zdaie siq byd w tych umyslach nader kosztowne.

Bocoreszt stoleczne miasto xiqstwa Walachij ma szkolq dog6 porza-dna, w kt6rey LICZq jqzyka lacifiskiego y greckiego literalnego.

Zwyczayne intraty xiatqcia Moldawskiego z podatku, dziesivin,cla y haraczu skladaia si, co na pultora miliona piastr6w co znaczniewynosi, to iest szegé milionów zlotych polskich, z których ten hospodarco rocznie do skarbu cesarskiego tysiac kies, czyli dwa miliony zlotychpolskich wyplacad powinien, bgdac obligowany procz tego wszystkieza roskazem cesarskim zastgpowad expensa, jakoto: expedycye pasz6w,tainy dla posleow zagranicznych y niemale prezenta co roczne dlawezyra y wszystkich pierwszych officyalist6w Porty y WielkiegoSeraiu. Co naywiqksta jest tych mieszkafic6w uciqzIiwociq, gdy wpodobnych okazyach urzgdnicy kraiowi pod pozorem fermanu cesars-kiego, mimo tyle podatków rzadownie ustanowionych, wycigczaia ichdo ostatka, bqdac pewnemi te kosztem onych doyadzaiac równie inte-ressowi tych, którzy panuiacege hospodara posiadaia fawor wydaraz6w sprawiedliwogei. Monn honor by d W. M. Panu etc. .

List 3-ci z Galatzn. luz z ponad brzegu Dunaiu, kt6ren Moldawiaod Bulgaryi dzieli y formuie tych dw6ch prowincyi naturalna grani-ce, adressuiq W. M. panu ten list y spodziewam sig e ostatni mcSyz miasta Iass pisany doszedl rak lego. Zkad wyiazd m6y nazaiutrzdziefi nastapil do mieysca zwanego Glodeni, o szegd godzin drogi.Wieg ta sytuowana na wielkiey równinie ma oko/o sto dom6w. Ztam-tad udalem si q do miasteczka Wailuy zwanego, kt6re bqdac z gruntu


zruynowane podczas ostatniey woyny, na nowo wybudowane zostalo.Zkad przez wieg zwana Kiszkany, Po ogmiu godzinney drodze przy-bylem do miasteczku Burlat. W tym miescu odprawuia siç tygodniowetargi, gdzie widad czasem po kilka tysiçcy sztuk koni y bydla razem,po które tam kupcy te wszech stron przyietdzaia, y chociat te miaste-czko doznalo razów ostatniey woyny, znayduie siç teraz w lepszymstaniç jak wprzód bylo. Nakoniec z Burlat przez wieg Skosztesztyy wieg zwan4 Pekiá, w którey wiçcey trzechset domów rachuia, przy-bylem do miasta Galatz, o czternagcie mil drogi. Wieg Pekia jako yinne dla bliskaci rzeki Dunaiu sa tak licznie osiadle. Tu dopierowiçcey jak kiedy poznad moina jak wiele naturalnie polotenie Mol-.dawij y Walachij ofiaruie mieszkancom potytku, gdy rzeka Dunayodbierai4c tyle innych przerznaiacych te obie prowincy rzek, zupeln4latwogd do zaszczepienia handlu miçdzy dwoma czçgciami gwiata,Europq y Asya sprawuie.

Niemalo potrzeba siç zastanowid, jak rzad tych kraiów nie umiekorzystad z tych danów natury y opuszcza tç ziemig która zrzódlemobfitogci stad by si ç mogla.

Miasto Galatz sytuowane nad rzeka Dunaien bylo pod czas osta-tiney woyny przez Turk6w spalone dla wyprowadzenia z onego Moskwykb:5ra tam trzymala garnizon dad mocny, teraz zag co raz bardzieylepiey y regularniey zabudowane. Portokalabi (godnogé niemaio po-watna u dawnych Grek6w), guwernor miasta, iest oraz komendantemtego portu, w którym Moklawianie y Wolochy zwykli ich magazyniskladad. Produkta ktoremi ztad te prowinczye Czarnym Morzemhandluia sa: wina, miody, frukta suszone, welna, skury, sea. etc. Ziexniazag przez obszernie drogi Stambulskie pçdza mnogogd bydla y koni.

Rolnictwo bçdac z gruntu opuszczone w tym kraiu nieprzynosipotytku, któren ziemia zwykla udziela.d. Ormianie osiedli w Polscey którzy sami oborczyli handel turecki z Polska, równie do portu Ga-latzu udaia si, zkad lub Morzem Czarnym, lub tez ziemia do Stam-bulu iada. Mieszkafice tych kraiów oznaczaia dwie pory w roku nay-zdatnieysze dla zeglugi na Morze Czarnym, to iest na wiosng u Kwietniuy w iesieni w Wrzegniu. Za dobrym wiatrem okrçta od Dunaiu w MorzeCzarne w dni trzy lub naydaley u Stambule stawaia. Od dni dwóchmego tu bawienia sig, muszç W. M. panu wyznad it nieraz przy-go mi si ç zastanowid nad uwagami które mi siç snuly o potytkach,któreby mogly wynikad dla Polski wzglçdem tego kraiu. Informacye


które w tym punkcie zacianolem od osiadlych tego portu mieszkafic6w,ukazaly mi dogé iasno, jak wiele znayduie si g produkt6w, których bymoina lub in natura, lub tez z fabryk polskich dostarczy6, jakotety fabrykowad niemalo innych w tym sasiedzkim kraiu reownie z awan-tatem Polskiey olbywatel6w, którzy przywileie zafundowane na tylutraktatach z palistwem Tureckim zupelna /atwogd do obcowania yporozumienia si ç z onym ofiaruia. Bawienie siq moim w Stambuledostarzczy mi czasu y materyi rozciagnad si q w tym punkcie, a zatympowziagd zupeina informacya te zrz6dla w tym wszystkim, co mogiatadaniom W. M. Pana dogadzid.

Udawaiac si ç w dalsza moia podr6t, przez prowincya Bulgaryi yRumanij czyli Rumelij przedsigbiorq poprzyzwoytym przygotowaniusiq iutro ztad wyiechad. Kallarasze, czyli kuryerowie moldawscy od-prawuiacy regularna pocztç do y ze Stambulu dwa razy na miesiac,spodziewam siç te mi zdarza okazya zaslania W. M. panu relacyidalszey moiey podr6ty. Mam honor zostawad W. M. panu... etc.

List 4-ty z Aidos... Przebywanie rzeki Dunaiu przy wykiu rzekiSeret, kt6ra Moldawia od Walachij oddziela, gdzie oprócz kilku okrqt6wkupieckich znalazlem dwa woienne (kt6re za rozkazem Porty xiatqtaMoldawij i Walachii budowad sa obowiaiani) cala godzinç czasu mniezatrzymato. A tak gdym wysiadl na ziemie Bulgarji, udalem siç zmoierni jahczarami Chocimskiemi do mieysca zwanego Meczyn, oszegd godzin drogi od Galatzu. Tu nie nalety mi opugcid co siç tyczepodr6ty posla czyli ministra zagranicznego przez Bulgarya y Rumeliado stolicy pafistwa, kt6ren przebywszy Moldawia lub Walachia, gdziekraiowy tain y konduktor mu iest dawany, maiac meymandara czylikommissarza Porty sobie dodanego, pomienione prowincye Bulgaryiy Rumelij za onychte tainem z wszelkiemi honorami przebywa.

Niebçdç jut W. M. panu wspomnied lepianek, czyli dorn6w spo-sobem moldawskim stawionych, gdyt w pierwszym tym mieyscuBulgaryi znalaziem r6inicç w tey mierze. Bulgarowie iako y Turcy,którzy sami w Maczynie osiedli, z polowych kamienych glina spaio-nych ich domy muruia. To mieysce ma swego starszego, kt6rego agamianuia. Tente aga jako y caly powiat Dobrazia zwany dependuieod paszy maiacego komendç w fortece nad Dunaien Sylistrya zwaney,w ktdrey za zwyczay rezyduie. Z Maczynu zboczylem kilka godzindrogi do miasta Babadagh, kteorego ruiny naystraszniesze ostatnieywoyny ukazuia znaki, gdy na tysiac kilku set dom6w znalazlem do


szczetu poruynowanych y opuszczonych od ich wia6cicielów, którzyw Rumelij y innych dalszych prowincyach posiadali; teraz za6 nieznay-duie siq tam nad kilkadziesiat domów osiadlych przez Ormiany,gdy dawniey liczono w tym miacie do pigtnastu tysiqcy miesz-kaliców...

Wyiechawszy z Babadagh przybyiem do mieyscu zwanego Hassana,o szek godzin drogi od Meczynu, ktere równie przez samych Maho-metanów iest osiadle. Pospoistwo tego powiatu Dobrudzia, którynaywiqcey doznawal razów ostatniey woyny iest z natury humorudzikiego y iyie w samotnaci bez czynne...

Z Hassana udalem si q przez wie6 Kassyndze zwan4 do Satuszkioi,

o 66m godzin drogi. Wszystkie te trzy mieysca nader dobrze sytuo-wane, domy wygodne y obszerne. nocleg iney w tym mieyscu w domupocztarskim niemalo da l mi okazyi do zasluniowienia siq, gdy po6rodkumiazkaficów samym nawet Mahometanów nieprzyiemnych sposobuonych tycia nieprzyiatnego, znalazlem dom godny szacunku y posza-nowania. Ztamtad mialem piqc mil drogi do w si zwaney Czelebi-kioy,letacey nad obszernym iezorem Karasu, to iest woda czarna, któreto jeziora ma kommunikacya z Dunaiem y Morzem Czarnym. Z Cze-lebi-kioy przez wie6 Kubadya zwana, przybylem do Kalfa-kioy odziewiqc godzin drogi. Niedaleko od pierwszego tych dwóch mieyscprzebywa sig most czyli tamq kaminn4, która stoi na bagnach, którerozlewy z jezora Karasu ku Czarnym Morzu formuia, ten iedyny prze-iazd w tym mieyscu, u dolu gur, nad nim panui4, m6g1 by by z malakwota ludzi mocno broniony, lecz zdaie si q latwo widziee it od akcyipod Babadagh y Kahula boia tit odpqdzila Mussuimanów at za guryBalkany...

Z Kalfakioy uddem si q przez wie6 zwana Kasapczu do miasta Ba-zardzyk o szege godzin drogi. W tym mieyscu osiadlym przez Turków,znayduie si q kilka domów ormianiskich, którzy winem, fruktami yfutrem handluia....

Kiostendza y Mangalia. Ten pierwszy dawniey zwany Constantiaiest ieden z nayznaczieyszych do kt6rego grecki y tureckie okqtkaprzybywaia, znalazlem tam dwa kupieckie ze Stambulu, które nale-teli do Greków. Miasto Kiostendza nie okazuie jak same ruiny, sytua-cya onego iest nader pigkna. Mangalia równych doznala razów os-tatniey woyny, jak y te wszystkie mieysca, któren w tey stronie znalazl,powracaiac do Prowadyi.

W. Chrzanowski. Scrisori cuprinzdnd o noud relatie de cdldtorie prinprovinciile Moldova, Bulgaria fi vechea Tracie sau Rumelia, precum fi

descrierea geograficd, topograficd fi istoricd a Stambulului.Varfovia 1780

Scrisoarea I din Hotin. Primind ultima scrisoare a domniei tale, m'amapucat cu multa placere sa-ti indeplinesc dorinta de a-ti face o relatiea celor väzute de mine in timpul petrecerii mele in tara turceasca. Im-prejurari, cari se vor vedea in cuprinsul prezentei scrisori, m'au retinutchteva zile in acest oras, care nu prezinta multe lucruri deosebite. Ce-tatea Hotinului este asezata pe rAul Nistru, granita naturala intre Po-lonja si Turcia. Cetatea e inconjurata de ziduri simple cu cateva tur-nuri rotunde, cari slujesc de bastioane, e frig mai bine intarita de naturadecht de mestesugul omenesc. Garnizoana este de o mie cinci sutede soldati. Orasul e asezat pe un deal si e cladit numai din lemn, chiarsi portile lui Ant de lemn. Skit numai chteva mecete si scoli publicecladite de zid. In vale, pe malul Nistrului se afla mahalaua Ottaki. Pasacu trei tuiuri este comandantul ordinar al cetatii si reprezentant alPortii, cum este si din partea Poloniei comandantul cetatii Camenita.Arnandoi ingrijesc de linistea si siguranta granitelor. Legaturile intrelocuitori pe cele doua parti ale granitei greu pot aveh loc flea stireacelor doi comandanti. Daca un cetatean, din curiozitate sau pentrunegot sau pentru altceva vrea sa treaca granita si sa intre in adancultarii, trebuie mai inthiu sä dea de stire comandantului cetatii Camenita,pentru ca sa i se dea un pasaport prin thlmaciul care rezideazI la gra-nita iar dela pasa sa ja un 4 buirutli », adica firman sau poruncl dataIn numele Portii, fara de care un calator ar da de banuit.

Mara de aceasta, de obiceiu se ja si unul sau doi ieniceri din Hotinpentru paza. Acestia sunt Mari lipca, traditia spune cà acest numeeste derivat din Litwa, pentrucl mai demult erau asezati in Litvania.Cei mai multi stiu foarte bine limba polona si slujesc calatorilor decalauza si straje. Zelul si credinta lor skit incoruptibile. In ceeace pri-veste actele publice si soliile la Poarta, ele necesita un firman deosebitimparätesc care se da din cancelaria Portii la Stambul si sint obtinutede ministri sau agentii rezidenti, sau dupl vreme si nevoie de persoanecari stau de obiceiu la curtea turceasca. Acest firman sau ordin im-paratesc este expediat tuturor comandantilor si guvernatorilor provin-ciilor, precum si principilor Moldovei si Valahiei.



Nu voiu omite nici descrierea primirii la Hotin a solului polon mer-gAnd la Poariá si a ceremoniilor cu cari este apoi trimis spre Stambul.Mai intaiu, incl in Polonia la Camenita solul este insotit la o mill decetate de cavaleria curtii si dupäi intrarea si iesirea din cetate e con-dus la Zwaniec cu lovituri de tun. Acolo e intâmpinat de meimandar_au aläuza moldoveneasca, trimis de dorrmul Moldovei 1) la primireafirmanului. Acest meimandar primeste pe sol la granità si are grijatainului. Deasemenea si pasa de Hotin trimite secretarul raielei cu uncompliment si daruri: fructe si zaharicale. Acesta are grijà de organi-zarea alkoriei la trecerea Nistrului, la intrarea si la iesirea din cetateaHotinului. Obiceiul este ca un functionar al coroanei polone sl fietrirnis dela curte, ca sl incredinteze pe sol la mijlocul Nistrului si sIja o chitantà asigurkoare pentru dAnsul dela pasa de Hotin. Trecereaacestui fluviu are loe in auzul loviturilor de tun din ambele plrti. Lamijloc se intilneste corabia polona cu cea turceasa si atunci solul trecedin cea dintaiu intea doua. La sosirea pe malul turcesc, solul este poftitsub cortul ridicat pentru dAnsul la mal si acolo i se ureazà bun sositsi e tratat cu cafea, bauturi rAcoritoare si dulceatà impreuni cu toatàcurtea lui. De acolo, insotit de ieniceri din cetate si de garda polong cusàbiile scoase, cu tobe si lovituri de tunuri din cetate, solul isi face in-trarea in Hotin si acolo e din nou primit in numele pasei ca # musafir »,.adicà oaspete al impàratului si primeste hrani, echipaje si toate celenecesare pentru algorie, cari se cuprind impreuna in cuvintul « tain »..Acest ceremonial se terminä prin intelegerea cu comisarii Portii si alMoldovei pentru stabilirea alAtoriei, ceeace tine cateva zile. In sal-sitse impart daruri functionarilor din jurul solului, acesta pleacI insotitde lovituri de tun. Iatà tot ce poate trezi interesul d-tale la Hotin.

Trebuie insa sI adaug cA in afarä de diferente, ca turbane in loe depalArii sau sepci, cintä.'reti in turnuri in loe de clopote si barturi dulciIn loc de vin, am gäsit la mahomedani tot ceeace deosebeste pe oameniicu educatie bunl: judecatI s'AnätoasA si inteligentà naturall, precumsi obiceiuri de ospitalitate. Aceasta m'a convins si mai mult ci nu tre-buie sA judeci popoarele numai dupi slThiciunile lor. E adevlrat cIpoporul de jos este ad i mai putin luminat ca in unele fári ale Europeisi cA fanatismul are mai mare putere asupra lui, fIrA ing sA turburecomplet spiritele. Drumul meu prin principatul Moldovei, cu oprire

1) In aceastil vreme era domn al Moldovei Constantin Moruzi. (1777-1782),

In capitala lui, imi va da ocazie sa VA trimit o noul relatie. Azi parasescHotinul.

Scrisoarea a doua din Iafi. Sosind in acest oras, capitala Moldovei,unde stau de cateva zile, mi-este placut sa reiau convorbirea in scriscu d-ta si sa urmez cu relatia calatoriei mele, dupa fagaduiala din scri-soarea intaia.

La plecarea mea din Hotin, unde s'au fäcut pregatiri deosebite pentrucalatoria mea, m'am dus pink' in satul Larga. Acest sat tine de tinutulHotinului si e locuit numai de mahomedani cari, ca si in alte locuri,intrebuinteaza pentru muncl, de pild1 lucrarea gradinilor, pe moldo-veni, valahi sau alti crestini. Acest sat este departe sase ceasuri saumile de Hotin. Deacolo am mers la Branzeni [Bryndzeni], sat dease-menea numai de turci si formand granita tinutului Hotinului. Acesttinut, desi este o parte naturala a principatului Moldovei, este insasupus pasei de Hotin. Dela Larga la Branzeni sint opt ceasuri de drum.Din acest din urmI sat, trecand prin satul Costesti, [Kaszteszty], locuitde moldoveni, se trece raul Prut la satul Stefanesti, opt ceasuri de drumdela Branzeni. Acest sat a fost cu totul distrus in timpul ultimuluiräsboiu 1), iar acum este recladit in intregime non. Mergand dealungulPrutului am vazut peste tot sate bine populate cu case frumoase, toateformeaza privelisti din cele mai frumoase. Am sosit apoi in oräselulTabor, sase ceasuri de drum dela Stefänesti. De acolo, trecand prinsatul numit Carniceni, am sosit la Iasi, dupa sapte ceasuri de drum.Ad trebuie sà vorbesc mai pe larg de bogatia acestei tari. Intinselecimpii de pamant deosebit de bun te fac sä regreti ea agricultura estea§A de parasita. Populatia in proportie Cu intinderea tarii este foartemica si am fost asigurat a in ambele provincii: Moldova si Valahianu se afla mai mult de cinci sute de mii de locuitori. Muffle cari strabatIn diferite locuri aceasta tara se varsa aproape toate in Durare si °feeldrumuri usoare si indemn pentru negot. Pacluri am vazut putine inregiunea Prutului. Deaceea probabil nu vezi nicairi in toata Moldovacase de lemn. Toate satele si oraselele au casele de lut lipit. Aceastitara manoasa, bogata si foarte bine impartita de natura n'ar aveà nevoiedeck de un altfel de guvern (cum voiu aratk mai jos), ca sa devie unadin *He cele mai bogate si mai necesare lumii intregi. Iasii, capitalaprovinciei are ca la trei zeci de mii de locuitori. Casele sant mici si

1) Illizboiul ruso-turc (1768-1774).



joase, sträzile stramte i cu scanduri in loc de pavaj. Cadiri de zid santnumai palatul domnesc i cateva mänästiri. Palatul sau resedinta hos-podarului are ziduri uriase i bolti, este cu un etaj Walt de formltratä si se aseamka cu castelul cel vechiu päräsit sau citadela.

Titlul de principe ce se dà hospodarilor este datorit curtilor euro-pene, cAci Poarta numeste pe domnul Moldovei si al Valahiei #hospodar,Bohdan bey sau voievodasi Numirea lor depinde de impärat.privesti de aproape vezi usor cà adeväratul caracter al grecilor de azieste in acelas timp umilintä i trufie, prima pentru induplecarea stapa-nului sub care stau, ca sàji poatà implini in voie a doua. Ei vor intrutoate sá urmeze obiceiurile mahomedanilor, ceeace e o icoanä suficientäa curtii acestor guvematori de provincie. Cum avui ocazia sá examinezcurtea domnului Moldovei, vei puteh sà vezi din descrierea lui istoricA,ce trufie domneste acolo in locul grijei pentru binele tärii precummultimea functionarilor lui:

Marele postelnic ar fi ad primul ministru, care are functie de 'maremaresal. Un baston imbrAcat in argint, pe care-I poarta intotdeaunaIn fata domnului e insigna functiunii sale.

Deasemenea e ingrcinat sà aducA hotäririle domnului in timpullipsei lui, la divan, care se numeste pe moldoveneste spdtdria. Acestdivan este compus din doisprezece boieri, sau cetlteni mai distinsialesi de tinuturi. Tot marele postelnic primeste jalbele i memorialelepoporului.

Cdminarul e al doilea ministru, acest functionar invità la intrevederipolitice. Marele logorät este mare cancelar, marele vistier, e podskarbi,marele cArnaras podkomorzy, marele paharnic, podczaszy i multi altifunctionari civili, cari fiecare au sub dansii doi sau trei subalterniasemänätori [ca titlu].

Functiunile militare au un numgr tot ash de mare de functionari,In frunte cu marele hatman adicà hetman, care cu doi ofiteri subalterniare comanda asupra militiei domnesti. Aceastä militie se compune dincateva zeci de oameni färä uniforme si fall arme potrivite pentru functialor. Cea mai insemnatä datorie a tuturor acestor functionari este strictaobservare a etichetei si a ceremonialelor in actele publice, atat Eta' demahomedani cat si de stfäini, ca soli, etc. Pentru primirea lor se aseaz1In ordine curtea in castel si militia pe sträzile orasului. Te vei miré.and Iti voiu spune cà pomenitii functionari ca i multi altii aseml-nAtori sint cu totul flea' nici o putere in functiile lor. Unul sau doi


favoriti ai printului indeplinesc de fapt toate functiunile, iar principelecare suporta jugul despotic al Portii aruna si el aceleasi greutati pesupusii sal. Aceasta, trebuie s'o spun, are urmari foarte rele, aci in loede a incuraja pe locuitorii inteligenti si activi ai acestei tari asa de fericitinzestrate, guvernantii condusi de spirit interesat ii lipsesc de toatemijloacele activitatii si libertatii.

Religia dominanta este cea greceasca, dar se afla locuitori aat inMoldova at si in Valahia de religie romano-catolia, in numär deateva mii, cari au episcopul lor numit de papa dupa recomandatia siprotectia regelui Poloniei.

Acest episcop are resedinta in orasul Bacau in spre Transilvania.Si la Iasi se afla o biseria catolia cu cfttiva preoti franciscani. Si lo-cuitorii catolici din alte orase au bisericile lor. Scoala pe care princi-pele o intretine cu cheltuiala lui pentru invatatura limbii latine si gre-cesti si a teologiei ar fi folositoare tarn, daca ar aveà profesori invatati..Acestia slut insa alesi dintre calugarii din tara, caci aducerea de pro-fesori strlini li se pare prea costisitoare. Bucurefti, capitala Valahieiare o scoala destul de bunk' in care se invata limba latina si greaa cla-sia.

Veniturile domnului Moldovei din impozite, zeciuiala, vami si haracise ridia la vre un milion si jumätate de piastri, suma destul de insem-nata, aci face ca la sase milioane de zloti polonezi, din cari domnultrebuie sa plateasa anual la visteria imparateasca o mie de pungi, saudouà milioane de zloti poloni, fiind silit in afara de aceasta sa suportetoate cheltuelile poruncite de sultan ca: expedierea pasalelor, tainuripentru solii straini si multe daruri anuale pentru vizir si functionariifruntasi ai Portii si ai marelui serai, ceeace produce foarte mare asu-prire locuitorilor, aci in asemenea ocazii functionarii regionali, cari,sub pretextul firmanului imparatesc la care se adauga si aatea impe-zite impuse de guvern, ii exploateaza pink' la ultima posibilitate, fiindsiguri a vor fi astfel pe placul favoritilor domnului.

Am onoare, etc....Scrisoarea a freía din Galati. Iti adresez aceasta scrisoare pe malu-

rile Dunarii care desparte Moldova de Bulgaria si formeaza o granitanaturalä intre aceste douà provincii. Sper a ultima mea scrisoare dinIasi a parvenit in miinile dumitale. A doua zi dupa trimiterea ei amplecat de acolo spre satul numit Glodeni la sase mile distantä. Satule asezat inteo ampie mare si are ca la o sutä de case. De acolo am mers


Ora' la orgselul Vaslui, care fiind cu totul ruinat in timpul ultimuluirasboiu, a fost clgdit acum din nou. Dupg aceea, trecand prin satulChiscani, dupg opt ceasuri de drum sosii in orgselul Barlad. In acestloc se tin iarmaroace sgptgmanale, unde se pot vedea chiar cateva miide capete de cai si vite impreung. Negustorii vin din toate pArtile si delorgselul a suferit mult in ultimul rgsboiu, se aflg acum inteo stare maibung ca mai inainte. In sfarsit plecand din Barlad si trecand prin sa-tele Scostesti (Costesti ?) si Pechia, cel din urmg cu mai mult de treisute de case, sosii la Galati dupg paisprezece mile de drum. Satul Pechiaca si altele sunt asa de bine populate din pricina vecinitgtii Dungrii.Ad i mai ales se poate vedea cat folos oferg situatia naturalg a Moldoveisi Valahiei locuitorilor, cgci Dungrea primeste ca afluenti toate celelalteape ce strabat aceste doug provincii, formand astfel o mare usurarenegotului chiar intre (iota continente: Asia si Europa. E de mirarecum guvernul acestor tgri nu stie sl profite de aceastä situatie natu-ralg si lasg in pgrasire o targ care ar putea fi un izvor de bogatii.

Orasul Galati asezat pe Dungre a fost ars de turci in timpul ulti-mului rgsboiu, ca sg scoata dinteinsul pe muscali, ce tineau ad o gar-nizoang destul de putemicg. Acum insa este reconstruit tot mai regulatsi mai bine. Portocalabi (sic!), functiune importantà si la grecii antici,este guvernatorul orasului si comandantul portului. In port sant ma-gazinele moldovenilor si valahilor in care se aseazg. produsele ce ur-meaza a fi transportate pe Marea Neagrg: vinuri, mied, fructe uscate,ling, piei, sare, etc. Pe uscat sant duse la Stambul vitele si caii. Agri-cultura fiind cu totul in pgrgsire in aceastg tara, nu aduce folosul pecare 1-ar da obisnuit parnantul. Armenii din Polonia, cari singuri seocupg cu negotul Turciei cu Polonia si vin ad in portul Galati, de undese duc sau pe mare, sau pe uscat la Stambul. Locuitorii acestor tarisocotesc cà sant doug perioade in an mai potrivite pentru navigatia peMarea Neagrg, anume: primgvara in Aprilie si toamna in Septemvrie.Dacà e vintul bun te duce din Dungre pe Marea Neagrg ping la Stam-bul in trei zile.

De doug zile de and stau ad, mi s'a intamplat adesea sà observ fo-losul pe care 1-ar putea aveh Polonia din aceastg tara. Informatiile pecari le am dela locuitorii acestui port mi-au dovedit lImurit cite pro-duse sint de cariar avei nevoie # in natura » sau din fabricile polone. S'arputea chiar fabrica multe lucruri in aceastg targ vecina cu mare avantajpentru cetgtenii poloni, cari ar avei privilegii intemeiate pe tratatele cu


Turcia. Acestea le-ar da mare usurintä sa se inteleagä Cu locuitoriide ad. In timpul sederii mele la Stambui voiu cautà vreme s m intindasupra acestui punct i A iau informatii complete dela izvor, lämurin-du-te si pe domnia-ta.

Deoarece sant gata sa-mi urmez drumul prin Bulgaria si Rumaniasau Rumelia, fac mari pregatiri, ca O. pot porni maine. CäIäraii saucurierii moldoveni fac curse regulate de posta la si dela Stambul dedouà ori pe luna, astfel ca am nädejde sa-ti pot trimite relatii despreurmarea càlàtoriei mele.

Am onoare..., etc.Scrisoarea a patra din Aidos.. . [Consideratii generale asupra Bul-

gariei]. La trecerea Durarii laugh* varsarea Siretului, care desparteMoldova de Valahia am väzut pe langi cateva corabii de negot si doulde rasboiu. Acestea slut construite de domnii moldoveni i ai Mun-teniei din porunca Portii. Trecerea a tinut un ceas intreg. Cand amdebarcat in Bulgaria m'am dus impreuna cu ienicerii mei luati dinHotin Ora la satul numit Niacin la sase ceasuri de drum din Galati.

Ad i trebuie sä observ cà solii sau minitrii, cari calatoresc prin Bul-garia si Rumelia spre capitala Turciei, dupa ce au strabatut Moldovasau Muntenia, unde li se da tain si conductor din aceh tart pe langameimandar-ul sau comisarul Portii, primesc i in Bulgaria si Rumeliaun tain dela Poarta i toate onorurile. Nu voiu mai insistO asupra caselorde lut cladite dupa felul moldovenesc, caci chiar in acest prim oras alBulgariei am aflat ceva deosebit. Orasul e locuit numai de bulgariturci, casele lor sant zidite pe jumatate de piatra cu lut. Acest orasare un sef numit aga care, ca tot tinutul numit Dobrudzia tine de pasacomandant al Silistrei, cetate la Durare, unde i rezideaza.

Dela Macin am mers cale de cateva ceasuri pana la orasul Babadag,unde ruinele sale arata grozave urme ale ultimului räsboiu, caci gAsiio mie i cateva sute de case cu totul ruinate i parasite de proprietariilor fugiti in Rumelia sau alte provincii. Acum nu se mai afli ad deckca.teva zeci de case locuite de armeni, pe and mai inainte orasul avehcincisprezece mii de locuitori... [Consideratii asupra muntilor Bal-cani].

Plecand din Babadag sosii la satul numit Hassana la sase ceasuri dedrum de Macin, locuit numai de mahomedani. Locuitorii acestei regiuniDobrodzia, care a suferit foarte mult de pe urma ultimului rasboiu santde natura salbateci i traesc izolati i fárä activitate. Dela Hassana am

243) P. P. PANAITESCU

trecut prin satul Kassyndze pana la Satuszkioi, opt ceasuri de drum.Tustrele aceste sate sant foarte bine asezate, case mari si comode;noaptea am petrecut-o in casa postei. Am fost mirat sá glsesc in mij-locul mahomedanilor, dusmani strainilor, o casa demna de toata. cinstea.De acolo cale de cinci mile pana la satul zis Celebi-Kioi asezat pe laculcel mare Karasu adica apa neagrä, care are comunicatie cu Dunareasi Marea Neagra. Dela Celebi-Kioi prin satul Kubadia am sosit la Kalfa-Kioi, dupa nouà ceasuri de drum. Nu dep2rte de cel dintaiu din acestedoul sate treci un pod sau dig de piatra asezat pe mlastinele formatede lacul Karasu spre Marea Neagra...

Aceasta trecere, aparata din spate de dealuri ar fi putut fi aparatade un mic numar de oameni bine inarmati, ing se vede ca dupa lupteledela Babadag si Cahul teama a facut pe musulmani sa fuga pang inmuntii Balcani... [Consideratii asupra rasboiului]. Dela Calfa-Kioi amtrecut prin, satul Casapgi si sosii la orasul Bazargic dupa sase ceasuride drum. In acest oras locuit de turci se afro' si cateva case de armeni,cari fac negot cu vin, fructe si blanuri...

[Autorul fiind silit sa astepte la Provadia se duce sa viziteze portu-rile Märii Negre].

Constanta si Mangalia [Kostendza y Mangalia]. Cel dintaiu se numiiIn vechime Constantia, este unul din cele mai insemnate porturi undevin corabii grecesti si turcesti. Aflai acolo douä corabii de negot dinStambul, cari apartineau unor greci. Orasul Constanta este acum inruine, dar asezarea lui e foarte frumoasa. Mangalia a suferit si ea depe urma rasboiului, ca si celelalte orase ce aflai in aceasta regiune laintoarcerea mea la Provadia.

XVIII. CcficItoria lui W. Dzieduszycki pe Nistru

1785

Walerian Dzieduszycki din Lemberg, impreunA cu maimulti negustori flcurà la 1785 o cAlgorie pe Nistru, din Poloniala Cetatea-AlbA, transportfind grau si alte mgrfuri, ce urmaua fi vândute in acest din urm6 oras. Scopul alAtoriei el-à cer-cetarea cursului Nistrului in vederea unui proect de legauricomerciale pe aceastà cale intre Polonia si Marea Neagrà. Re-latia cllAtoriei lor este intitulatà: W. Dzieduszycki. Podrd i &I


dosewiadczenia *lawa Dniestrowego w roku 1785. (CAlAtoriepentru cercetarea navigatiei pe Nistru in anul 1785) si a fostpublicatà in revista, Przyjaciel ludu, din Leszno X' 1843 pp.66-120). De oare ce cuprinde multe amAnunte cari nu privesctArile noastre i consideratii de geografie fizia asupra Nistru-lui, ne-am mArginit sA däm un rezumat in traducere, cate cu-prinde toate amAnuntele interesante din punct de vedereistoric.

Valerian Dzieduszycki. Cdlätorie pentru cercetarea navigatiei pe .Nistrunin anul 1785

(Rezumat).Calatorii pe Nistru facusera mai inainte çi Koziobrodzki, staroste

de Olchow i printul de Nassau-Sygen dela Zwaniec la Bender in 1784,.Turcii nu l-au läsat sa treaca inainte. S'a multumit sä faca o harta aNistrului dela Zwaniec la Bender. La 1783-84 J'Acuse o calatorieDierzyk pana la Cetatea Alba cu patru coräbii, dintre cari abia uña aajuns la capatul calatoriei.

La Iahorlyk pe ganga Nistrului este granita Poloniei. La Dubisarieste jurisdictie turceasca, guvernatorul, numit caimacam depinde de

voevodul » dela Cäusani. Calatorii fac o vizita guvernatorului ce"voie sà se duca pe Nistru pana la Cetatea Alba, dar el refuza pana nuva primi ordine din Bender. Calltorii spun a la Cetatea Alba* Ii asteaptäun vas, care urmeaza sä incarce marfurile ce aduc ei, i a intarziereale-ar pricinui mari pagube. Dupa multe insistente izbutesc sa plece.

La Bender, in mahalaua de pe Nistru, se afla un ambarcader 'Lindese incarca cereale i loc pentru uscarea lor. In port la sosireas poloniletse aduna o multime ostila; calätorii cer protectia basalei. Acesta triiniteun ciorbagiu cu catira ieniceri cari imprastie multimea. Urineaza o vi-zita la basa, care se numia Aslan-Basa. Fusese instiintat de caimaeamulde Dubasari, dar acum li se fac greutäti din pricina hattiilor de ideri-titate, cari n'ar fi in regula. In sfarsit primesc permisie de plecire, darcu un insotitor sau alanza: Iussalici, care erà un fel de spion. Candsá plece vine un curtean de-al basei cerandu-le firmanul ce aveau, cafie vizat la cancelarie. Peste catva timp revine, spunand ca &manidnu e bun si s'a cenit aviz dela Stambul. Deocamdata nu pot pie& Inurma protestului calatorilor sant totuslasaçi sa plece.

16 P. P. Pannitescu, Calatori poloni in Tarile Romano.

Dela Bender sosesc la Tudory, sat pe Nistru, unde incepe cc latireaNistrului, care se numeste in limba tarii Zeman». De acolo merg panala Cetatea Alba (Akkerman), unde sant primiti de seful \Tamil « mu-zellimul*, care este si un fel de sef politic al locului. Dupa o primirepoliticoasa sant invitati la o gazdi alma de autoritati langa cetate, dea-supra portului. Din aspectul orasului nu s'ar puteh ghici a e un portpentruca negotul e redus, nu gasesti nici un negustor mai bogat, caresa poata plati deodata zece mii de florini. Corabiile din port sant foartemici si in timpul sederii lor acolo, cälatorii n'au vazut una mai marede cinci mii de kile de Stambul (kila de Stambul are 22 de ocale sau66 de funti de Varsovia). Aceste coräbii incarca ad grau pentru Stam-bul si se intorc mai totdeauna goale, cad daca ar aduce marfuri tur-cesti, n'ar fi cine si le cumpere. Totus sant zile in cari nu gasesti intot orasul zahir sau lamai.

Dintre locuitori sant si cateva zeci de greci cari se ocupa cu negotulde stofe, sunca si vinuri, dar sant niste nenorociti intotdeauna cu teamamortii in suflet din pricina samovolniciilor si anarhiei turcilorde ad. Adesea fug la Kerson si toti doresc sa intre sub stapinireamuscileasca. Au si o biserica veche de zid, pustie, in care n'au voiesh; slujeasca. Ca &Ali faca cineva idee de anarhia care domneste la Ce-.tatea Alba e destul si observe faptul ca ovreii, cari au drept sa locu-iasca si si faca negot in toate orasele turcesti, se tem sa vie ad si nu-igasesti debe, desi oficial nu le este oprita asezarea. In port se construescanual vre-o opt corabii mici cari pot incarch vre-o 4--5000 de kile deStambul.

Se descriu pescariile de pe liman si pescarii cu barcile lor asezateuna lingl alta, formand un sir foarte lung. Intr'o noapte calatorii iiprivesc stand inteo manistire pustie inteun loe numit Majak. La iesireaNistrului din liman se afla o colonie de cazaci zaporojeni, cari se ocupacu pescuitul si uscarea pestelui. Diferite feluri de peste se pot vedauscindu-se la soare si in vant, pestii sant vanduti in Ucraina si Po-lonia. Altii sant sirati.

La Cetatea Alba corabiile ancoreazi in fata bisericii moldovenesti,ce se afla deasupra portului. Cand e furtuna corabiile se adapostescsub biserica si chnitirul grecesc. Calatorii nostri cari adusera grau pecorabiile lor il descarca, dar nu le este ingaduit sa-I pue in magazii, asha e amenintat sa se strice sub cerul liber. Del graul lor e mai bun cagraul « arnautesc * de ad, nu li se di un pret bun in lei. Leul are pa-


truzeci de parale si cinci lei buni fac un ducat olandez. Pentru ca sànu se strice gr Aul, trimit o plAngere seraschierului de Ismail, mai marepeste basil dela Cetatea Alba, Bender, Hotin, Oceacov si a voevoduluide Clusani, cerAnd s'A le fie ingOduitA incArcarea in magazii sau pe co-rAbii. Basa trimite si el un tAtar la Ismail sI se desvinovIteasa. Tri-misul polonilor e bine primit si seraschierul dA ordin basei s'A facl inash fel ca grAul sl fie incArcat pe corAbii cAt mai ieftin. In cele din urmise ajunge la o intelegere.

# Deoarece tAlmaciul nostru pentru limba turceascA nu stià moldo-veneste si cum poate ne-er fi trebuit un tAlmaciu moldovean, luAm cunoi un evreu polon, care stii moldoveneste si eri singurul evreu dinCetatea Alba ». InsI in afarA de acesta mai venise acolo un alt evreumoldovean pe o corabie din Stambul. Acesta fa'cuse mari cheltueli pedrum si nu mai avea cu ce trAl, asà cl evreul polon 11 ja Cu el intreti-nAndu-l.

Departe de a fi recunoscAtor, evreul moldovean, care intre timp seturcise, se plAnge cadiului a evreul polon ii datoreste 70 de ducati siaduce ca martori falsi doi turci. Intrebati de cadiu in ce limbl avuseseloc tocmeala, martorii spun a in ovreeste, dar se dovedeste cA eiinsisi nu stiau aceh hint* ash cA procesul se Inchide at% vre-ohotArire.

Tocmai atunci soseste in port un galion comandat de cApitanul Ah-met, un arniut al lui capitan basa dela Cociubei, port aproape de Ce-tatea Alba. El eri originar din Dulcigno si cunosteh limba italiang.Polonii i se piing de greutAtile ce au avut.

La intoarcere polonii nostri merg spre Bender, li se spune si nutragl in port, cAci lumea neobisnuitg cu strAinii ar face tumult. Ei seduc inteun sat la un sfert de mill de oras, ing afli cA In sat este ciuml.Vor si fuga, dar n'au cai. Dealtfel ciuma face ravagii si la Bender, undenumArul mortilor creste mereu.

Benderul numai cu numele este turcesc, in realitate muscalii porun-cesc acolo cum vor. De curind un general rus vizitase cetatea cu sotiasi copiii.

Basa de Bender face noui greutAti cAlAtorilor, 'Ii opreste sl plece.Atunci ei cer protectia consulului rus din Iasi. Ivan Lawentici, secondmaior, vice consul rus in Moldova, trimite vorbA cA polonii Ant aliaticu rusii si cere sl li se dea voie sail urmeze drumul. Ei pleacà sprecask' multumiti a au scApat de ciuml.

16e



XIX. Cdieltoria lui Stanislaw Malachowski

1791

Ultima solie polonA la Constantinopol inainte de impArtireadefinitivA a Poloniei fu aceeà a lui Francisc Potocki trimig deregele Stanislaw August la 1789. Solia evitase Ilrile române,care erau atunci teatrul rAsboiului ruso-austro-turc 1). La in-toarcerea soliei, la 1791, unul din membrii ei, Stanislaw Mala-chowski 2) se despArti de sol si trecu prin Moldova, atunciocupatà de rusi. Malachowski a lAsat o scurtà descriere a cl-lkoriei lui cuprinsá in memoriile lui: Pamktniki StanislawaMalachowskiego. (amintirile lui St. Malachowski) ed. W.Log. Poznah, 1885. Partea privitoare la tArile noastre la pp.91-92.

Merge cu solia lui Petre Potocki. La ducere trec prin Italia, Corfu, Greda.La intoarcere la 1791 prin Adrianopol, .5'umla, Rusciuc.

4 Dupl trecerea Dunb'xii ne-am despArtit de fii solului. Acestia s'audus la Viena, iar eu la Iasi, capitala Moldovei: oras mare, murdar catoate cele turcesti. Ad i m'am prezentat generalului comandant si gu-vernator militar Bezborodko 3), care m'a primit cu distinctie.

Toti generalii si ofiterii superiori stAteau in fata lui nemiscati castatui, iar el umbli inteo uniformA bogatà cusutà cu aur, pe care strà-luceau nouà stele. Tocmai m'am intimplat la inmormintarea vesti-tului Potemkin 4), deci am fost s5 vä'd casa in care el-A depus corpul lui.Pe un catafalc inalt erk coiful si spada lui. Pe 16 taburete erau ordi-nele si decoratiile, pe un al saptesprezecelea lAngà cap erà un coif de

1) K. Waliszewski, Ostatni pesel polski do Porty Ottomanskiey. Akta legacyiStambulskiej Fr. P. Potockiego (Ultimul sol polon la Poarta Otomani. Actele solieila Stambul a lui Fr. P. Potocki). Dot& volume. Paris, 1894-

3) Stanidaw Ma/achowski (1736-1809), nepotul lui Stanidaw Makchowski,delegatul Poloniei la pacea dela Carlowitz. Autorul nostru a fost maresal al dieteiplinri la 1792 si presedintele senatului in marele ducat al Varsoviei (1807-1809).Niesiecki, Herbarz Polski, VI, p. 335.

Contele Bezborodko, ministru de externe al Rusiei, trimis la Iasi pentru ne-gocierea pficii Cu turcii. (Hurmuzaki, Documente, IX', p. 254.)

Printul Potemkin-Tauridzki, generalisimul armatei ruse, moare la 5/16 Oc-tomvrie 5791 16110 Iasi, pe and se indrepti spre Rusia. Mormftntul lui se and /aIasi in biserica Golia.

aur. Ofiterii faceau de straja cu sabiile intoarse spre corpul lui. Dupàaceea am fost poftit la masa la hatmanul Branicki 1), unde era loculde intalnire §i sfat al intemeitorilor confederatiei dela Targowica 2).Triumviratul Potocki, Rzewuski, Branicki se ocupa cu o treaba urita.Aci a fost hotarita intrarea o§tirilor in Polonia 3). La masa ambii Bra-nicki discutari cu mine, spunand cà tendinta revolutionara a dieteie daunatoare Poloniei, caci in curand va incepe rasboiul, dupa careva urmà caderea tarii 4). Sotia lui Branicki ducindu-ma la fereastra ainceput sà se planga, spunand cat a pierdut Polonia prin moartea un-chiului ei Potemkin, care aveà intentia sa ridice pe cazaci, sa se uneascacu oastea polona §i. s'A se proclame rege al Poloniei. Mi-a dat a inte-lege a acel proiect fiind descoperit, a fost pricina mortii lui, caci, pre-cum au scris §i gazetele, Potemkin a fost otravit de un preot.

Am trecut apoi Nistrul pe la Mohilew.

XX. I. I. Kraszewski. Descrierea Cetc1tii Albe.

1843

Iosif Ignatiu Kraszewski (1812-1887) originar din Litva-nia este considerat ca una din cele mai importante figuri aleliteraturii polone la mijlocul veacului XIX. Autor extrem deproductiv, a scris sute de romane si mii de nuvele, schite, sipovestiri. La 1843 a calatorit prin Basarabia si a publicat amin-tirile sale de calatorie sub titlul: Wspomnienia Odessy, Iedis-sanu, Budzaku, dziennik przejaidki w roku 1843 od 22 Czerwcado rz- Wrzesenia. (Amintiri din Odessa, Iedisan si Bugeac. Ziarde calatorie din anul 1843 dela 22 Iulie la II Septemvrie).III volume, Vilna 1845-1846. Aceasta carte nu mi-a fost laindemana. Inainte de a publich aceste amintiri in volum apublicat partea privitoare la Cetatea Alba in revista, Biblioteka

1) Hatmanul Xavery Branicki, unul din principalii nobili poloni ruso-fili, a con-tribuit la intrarea rusilor in Polonia si la a doua impirtire a acestei tfiri.

1) Confederatia dela Targowica formad de nobilii poloni rusofili in frunte cuS. Potocki, I. Branicki si S. Rzewuski, impotriva constitutiei dela 3 IVIaiu 1791.

3) Intrarea armatelor rusesti in Polonia aya loc peste cateva luni, la inceputu 1anului 1792.

1) A doua impArtire a Poloniei.


2 46 P. P PANAITESCU

Warszawska, Varsovia 1844, III.pp. 75-109 sub titlul: Ozoi-.diopol, Dniestr i Akkierman, dupA care am rezumat paginile ceurmeazA. AvAnd in vedere epoca relativ recentA a cAlAtoriei,lungimile retorice ale descrierii si faptul a autorul reproducepagini intregi din diverse cArti istorice, ne-am multumit sldAm un rezumat, lAsAnd la o parte tot ce nu prezintAinteres.

Pentru restul cAlAtoriei: descrierea ChisinAului, cf. St. Cio-banu: Ch4indul, ed. Comisiunii Monumentelor Istorice,Sectia Ba-sarabiei, ChisinAu 1925, pp. 51-53.

CAlAtorul plead.' din Odessa spre Ovidiopol la 31 Iulie 1843 0 de-acolo vede pe inntimi, pe malul opus al limanului Cetatea-Albà.

Stind la Ovidiopol in a0eptarea coräbiei cu care urmà sI treacäinteacolo, vede sosind 0 carele colon4tilor nemti 0 o träsurà a prin-tesei Sutu din familia Callimachi, care venise cu fiica ei 0 a§tepth. va-pora*d. Dar pe liman se ridia o furtunA. Printesa Sutu privqte lini-§tifk fiica ei pàle§te. In sfAr0t se imbard. 0 pomesc 4 La dreaptanoastrà apar zidurile negre ale Akkermanului, cetate care amintwepe greci, pe romani, pe genovezi 0 pe turci. La stanga cazIrmilecà'z'Ace§ti cari alatuesc ca o nouä cetate cu §apte bastioane, cupola bi-sericii, casa po§tii 0 pe mal un minaret turcesc, farul se desemneaz1tot mai bine dinspre apus pe cerul limpede. Casele oraplui sint risi-pite pe dealuri deasupra limanului. Cetatea iese dintre stancile pe carieste cladità, a§a ea' literalmente se seal& in liman 0 e spAlatà Parl ice-tare de valuri. E de o frumusete minunatl in colorile apusului de soare,un tablou splendid 0 cu totul nou pentru mine.

Cetatea e uria§5. 0 clAdità din piatra albicioask e inconjurati cu §an-turi adAnci intàrità cu piatrk e int'grità cu ziduri, bastioane crenelate;are 0 un minaret inalt, singura rArn4ità vie a vremurilor turcilor,despuiat ing de podoabele cele mai vechi 0 de balustrada superioarI.Castelul (donjonul) e täcut 0 trist, pustiu dar plin de amintiri, atragetoate privirile catre dAnsul ».

Pe mal a§teptà o multime imblicatA in haine de toate colorile. Strà-bat un bulevard cu copaci tineri pe margine, vAd vechea baie a sul-tanilor, de unde un coridor subteran duce la cetate. Bulevardul e diatpe alocurea de trepte 0 trece pe sub o poartà gotick trec pe lingI ruinabAii, iar la stinga albesc in lumina soarelui clzArmile cele mari ale ca-


zacilor. Pitulata in pamant e biserica greceasca. Trecand apoi prinpiata persana infra in oras.

Vizitarea cetdfii. Trec peste santuri pe un pod, care azi nu e apäratdeck de doul uriase blocuri de piatra culcate la parnant. Cifra sulta-nului se vede sapatä in marmura alba la poarta, ca si la cele (iota ba-stioane interioare.

Inträ in prima curte interioarl care e uriasa ca intindere, la stangase vld ziduri cu bastioane i crenele, cari se intind dealungul santului.Din loc In loc se ridica pe ziduri cate un turnulet si un drum de pazaduce pe deasupra zidului. Pe zidurile interioare, cari despart primacurte interioara de a doua, sant inscriptii grecesti, blocuri de piatrasi de bronz. Langà minaretul, care a ramas in picioare sant trei ghiu-lele de fier. Curtea a doua e mai mica, inconjurata cu ziduri cu ba-stioane, cu sari largi, pe jos iarba uscata. In interiorul donjonului maieste si o a treia curte, dar n'o putem vedea, fiind azi inchisa. Pe ziduri,In locuri inalte sant inscriptii armenesti i grecesti. In curtea dintaiueste si o sterna in forma deltei grecesti. Intreaga clädire nu amintestedebe felul de a &A& particular turcilor, ci mai mult epoca germanica.Turcii au adaus numai minaretul lipit cu lut, care pare mai mult uncos inalt i afara de cifrele sultanilor nu mai sint alte amintiri turcesti.In partea care da catre liman se deschid in zid trei ferestre, acolo eralocuinta pasei, de unde fArà indoiala privii adesea in seara linistita pepe oglinda limpede a apelor limanului, cari spalau temeliile cetatii.Acum e o odaie murdara i neingrijita.

Tovarasul de drum al autorului care vizitase orasul cu un an inaintenu-1 mai recunostei. Pierisera bordeile turcesti, baracile de lean, mi-cile ziduri, colibele, cari formau un labirint de ulicioare incurcate, acumse vad pe o linie dreapta case albe ca cele din Odessa, cladite cu o ar-hitectura frumoasa. Gratie generalului Fiodorov, care se poate spuneca a creat Chisinäul, se civilizeaza repede i Cetatea Alba, apar vii plan-tate, in port se vad vaporase, comertul este viu, in oras sant gradinipublice, fanta.ni, cladiri noui.

Noaptea calatorii vor sa vada iaras cetatea la lumina lunii. Pe straziera inca miscare, barbierii armeni aveau inca pravaliile deschise, pestrazi se plimbau moldovenii, armenii, si o multime de ovrei. Noapteaera de o frumusete minunata, luna risipii o lumina argintie pe liman.Pràvàliibe barbierilor erau formate din odai joase i putin luminate,pe sofale steteau oameni cu figuri rumene i parul negru, cu stergare

intinse sub barbie. Pe strada trece armata cu muzica,cu tobe si fluere,cantand fantastic si turburand aceasta noapte frumoasa. 4 Voiam savad cetetea pe luna presimtind o frumusete noul si n'am regretataceasta excursie. Mai intaiu ne ducem insa la ruina bail pasilor, intrImprinteo gaura din zid. Ruina e acoperitá cu iarba si muschiu, care-idau aspectul tmui tumulus. Bkjbaind prin intunerec, trecem prin maimulte odal, coridoare, usi stramte, cari te silesc sa' te pleci ca sá treci,o arhitectura curioasa, un fel de labirint luminat ici colo de deschideri,prin cari intra lumina lunii. Gandul nostru se indreapta spre viatade harem cu colorit oriental, dar azi totul e acere si intunerec... ».

In piata se afla un mare mecet, care a slujit rusilor de biserica, pink'ce au zidit un sobor nou. E o cladire mizerabila, insä Cu acoperis inalt4i la intrare o mica galerie acoperita cu trestie si terminata cu o cupola.adausa mai tarziu.

De ad merg la cetate si ca s'o vada din alta parte o apucl pe o ca-rver stramta printre stanci, care duce la liman, urcandu-se tot maistis pe stanci trec pe sub ziduri si bastioane, adesea trebuie sa se catereIn maini. 4 Indreptindu-ne spre apus, gam si privim, e o privelistedemna de oboseala ce ne-a cuprins. Deasupra capetelor noastre se ridicaziduri imense. Bastionul cel mare e amenintator si intunecat, la dreaptazidurile sant luminate de luna, la stanga urmeaza ziduri vi iar ziduri,unele mai inalte, altele mai joase, diate cu ferestruici si crenele, inta.-rite cu parapete si contra-forturi, luna lumineaza bucati din zid, alteparti le lasa In intunerec. Noi gam pe o stanca de care se lovesc undelecalde ale limanului ».

La intoarcere sträzile sant pustii; numai in frizeriile armenesti maie lumina, cainii latra pe calatorii intarziati.

Proprietatea in regiunea Cetatea Alba e acum in mainile rusilorbogati, cari insa nu locuesc ad, ci-si trimit administratorii. Populatiajudetului e compusa din moldoveni, sleahta polona, ruteni si velicorusi. Toti sant liberi, nu exista verbi. Satenii plätesc zeciuialä dinprodusele pämantului. Despre Cetatea Alba au scris putin Nadejdinvi. germanul Kohl. Populatia orasului dupa Nadejdin se ridica la 2800de oameni, malo-rusi si velico-rusi, poloni, bulgari, moldoveni,greci, armeni, nemti, ovrei, tigani. Nu mai sant turci si tatari.Kohl numara 13.000 de locuitori intre cari 16o de familii de armenivi socoate ca numele Akkerman este de origini germanä'. Noi aflana ea'acum sant 25.000 de locuitori. Fiecare neam are o fratie, comunitate,


deosebitI cu casa, administratia i dIri deosebite. Orasul e impIrtitIn patru 1)1.0, trei mahalale si orasul central: cartierul Szaba, locuitde elvetieni i ruteni, cartierul Papuszoja (PIpusoaia) sau pe moldo-veneste Cucuruza, unde este si biserica ortodoxI, cartierul Turlaki cu.suburbiile Czair i Bykoz, unde locuesc numai ruteni.

UrmeazI consideratii istorice. Orasul se nurnià in antichitate Ofiuza,s'au gásit monete ale lui Lisimah. Se numii in evul mediu Aspro-Castron, iar moldovenii Ii zic Czetate-Alba. Genovezii au stIpAnitorasul pinI la 1474, and stefan ce! Mare luI pe acestia sub protectialui. Dela acest *tefan, care guverni Moldova, Muntenia si Basarabia,.au rámas inscriptiile grecesti din cetate. La 1484 Baiazid II ia CetateaAlbl i turcii o stIpanesc 0111 la venirea rusilor, prima oarl N, 1770,a doua oarä la 18°6.

A doua zi de dimineatI cä1torii merg iar la baia turceascl, unde iauschite in desemn. Se vId bine deschiderile pentru iesirea aburilorcateva resturi de zugrAveall: flori, festoane, benzi rosii i negre. In

jurul sIlii principale se deschid vreo zece camere xnici, stramte i intu-necoase.

Viziteazà din nou cetatea i vld bastionul in care a stat nenorocitulKoniecpolski in lanturi. In curtea dintliu e o inscriptie greacl cu stemI.In curtea a doua este un zid cu doul turnulete rotunde, citadela e lamijloc, acolo erau depozitele de praf de puscI. A treia curte e strAmtI,pe zid se vede o stemi sIpatI. CIlätorul se urcI pe o scará s'o vadI maide aproape si vede cl reprezintl luna si pinteni. Se aflà acolo si o in-scriptie in turceste, amintind de repararea din anul 1171 adicl 1756.ViziteazI i pivnitele unde e acum un depozit de butoaie cu vin. Mergapoi sA descifreze inscriptia greceasa din curtea dintAiu, dar nu izbu--tesc nicidecum. In curte observI multe pietre aruncate, Cu oarecarisculpturi, dar fárI inscriptii. Odaia pasei are o iesire tainicI in zid.Este, precum spune Nadejain, bastionul in care a stat o noapte in-treagl Puskin. Lingl sant creste un arbore mare, zidit pe mormAntulsotiei iubite a unui pasä.

4 Dela cetate mergem pe marginea limanului la biserica greceascl,.din care tocmai iesià o procesiune cu steagurile intinse. Din nefericiren'a mai rImas nimic din costumele populare. Toti au acum costumul'trivial ce-I poartI Europa intreagl, ra'rI gratie i flrà caracter. SuntcAteva grecoaice cu nIframe in formA de turbane in cap, dar hainelecroite ca la oras. Grecii poartA fesuri rosii, dar sint imbrIcati in frac.

CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 24.9


Cantecul preotilor ieqind din biserica ni s'a pärut monoton i ipator.Biserica e joasa, safacacioasl, asezata pe malul limanului pe un cap,al carui varf e ocupat de cimitir. Forma ei e simpa', acoperi§ul e josare o cupoll deasupra. Langa biserica in vale sant mormintele cu pietrecu inscriptii greceqti dar prea vechi. In ziduri, in pereti i in curtea bi-sericii sant o multime de corniqe mari frumoase de marmura alba, desigur resturi dela biserica cea veche, azi slujesc ca &ami, sau pentruintinderea rufelor. In interior nu e nimic interesant. In cirnitir esteo mica capera pe locul unde a fost omorit de turci sfantul Ioan delaSuceava. Inäuntru la mijloc, intre lumanari aprinse e un fel de sarcofagnou, pe podele, manjitä cu vopseh e o piatra antica adevarata cu in-scriptie greaca, pe care se vad doui foi de palmier sculptate grosolan.Inscriptia suna: sfantul mucenic Ioan cel Nou din Trebizunda a fostomorit la Cetatea Alba la 1492 Iulie 2, sfintele lui moaqte se afla inSuceava. Nadejdin in Almanahul din Odessa spune cá exista manu-scrise grecesti ale vietii lui. Erà de neam din Trebizunda §i a fost mar-tirizat la anul dela facerea lumii 7000 (1492). Aceasta este de fapt dataocuparii Basarabiei de catre turci».

#Privind spre liman, propun sá mergem la izvorul sfintei Paraschiva,dar vremea erh inaintata. Acest izvor se afla la o viorsta i jumatatede ora q pe stancile limanului i are o legenda populara foarte frumoasá.Paraschiva erà de neam din Polonia. Tatarii o prind in Podolia si dincauza frumusetii ei o daruesc paqei dela Cetatea Alba. Turcul se in-dragoste§te de fata, care erh abià de 16 ani, zadarnic cauta insa s'o im-buneze, o tina in haremul sáu, Ii aduceh daruri, Ii faceh fagadueli,spune cuvinte dulci. Ea tace mereu 9i se roaga. Disperat, turcul vreainteo noapte sä obtie cu forta ceeace nu puteh obtine cu binele; uninger insa apare §i musulmanul insplimantat fuge. Paraschiva vazandcä acesta uitase uqile deschise fuge, dar pala reintors o urmare§te cuoamenii lui. Tocmai cand erau s'o prinda ea e transformata inteunizvor facator de minuni i bolnavii merg azi acolo s'A se scalde».

Mergem acum sa vedem oraqul turcesc, care a ramas ca in vremeaturcilor, e format dinteun labirint de ulicioare stramte, ziduri imitecari te impiedeca 81 vezi casele, portile inguste se deschid in gradini.Casele sant mizerabile, de lut acoperite cu trestie, ferestrele au gratiide len-in i cu vergele. In fata fiecarei chute este cate un pridvor umbritIn care este un fel de taraba: loc de qezut sau masa, unde stateau turciilucrand la me§tequgul lor. Tocmai gasim stand pe sofa pe un batra.n,


ultimul turc din Cetatea Alba. Statea cu o tichie ro§ie in cap, fail tur-ban, papucii cazuti la pamant, era imbracat inteun caftan lung intu-necat, tinea tabachera in mina §i avei un ceasornic de argint la brau.Ne ofera i noul tutun negru

«Toate ulcioarele ora§ului vechiu sant intortochiate, intunecoase §itriste. Mergand pe drum vedem o cladire de zid in care erau puse pietrede mormant cu inscriptii armene§ti. O piatra rotunda' acoperia cladirea,douà pietre o sustineau. Peste zid nu era nimic de vazut, dar acestaformà intrarea catre biserica i cimitirul armenesc. Din prag ne pri-veste preotul armean in haina lunga §i legata cu un brau si ne faga-dueste sa ne aduca cheile. Intre timp trecem printre mormintele caristau in jurul bisericii. Preotul nu §tia sa ne ceteasca inscriptiile vechi,cele pe cari mi le-a cetit erau noui §i neinteresante. Biserica este pe ju-matate in pä'mant, intunecoasa §i posomoritä. Deasupra intrarii prin-cipale este o galerie deosebita pentru femei, cladita din caramdia ca§i toga. biserica. Nici o banca sau scaun, chiar tronul arhiereului, lapicioarele caruia stau incaltamintele lui rituale n'are scandura de stat.Altarul e ca la unitii no§tri, iar in ziduri ant incastrate pietre de mor-mant foarte vechi cu ornamente simbolice; palmete, pasari, pe§ti. Inzidul sacristiei este zidita o baie mica' pentru botez. Acolo am vazutun pahar de lemn aromatic cu inscriptie ebraica: « Iacob ben Iuchim ».Zugravelile sant in stil greco-bizantin. Biserica aceasta jum'atate sub-terana aminte§te vrernile de roble. Pardosita cu caramida, Cu papuciläsaçi ici §i colo, cu perne aruncate jos, are un aspect cu totul original,pe jumatate oriental n.

Seara calatorii se duc cu trasura la vii. Raspandirea viilor in acesteparti nu e prea veche, viile se intind pe o suprafata de cateva viorste.Totu§ se spune cà unele vii ar fi foarte vechi; acestea dau vin bun.

Abdi-pasa de Hotin, 147-x 51, 154, 156,158-174.

abuchte, fruct, 17.Academia din Kiew, 152.Achmed-aga, 40.Achmed-Karasatyr, 123, 124.Adrianopol, 57, 59, 6o, 63, 66, 244.Adun-Gere, munti in Dobrogea, 74.Adyl mima, 78.Afumati (cetatea lui Mihai l'oda), 20.aga (turci), 83, 85, 95, xoi, 108, 113,

123, 124, 130, 137, 138, 140, 162,163, 173.

aga-vel, vezi Neculce Ioanagenti moldoveni la Poarta, 35.agricultura in Moldova, 227, 230, 235,

238.Ahmet IV (sau III), sultan (1703-1730),

120.

Ahmed, capitan de corabie, 243.Ahmed, capugi basa, 122, 123, 126,

128, 130, 133.Aidos, port la Marea Neagra, 231, 239.Aix oras in Franta, 201.Akkerman, vezi Cetatea Alba.Ak-mecet, sat in raiaua Hotinului, 180,

199.Ala ceaus, 84, 96.Alai bei, 77.alai donmesc, 49, 121.Albert kan, rege al Poloniei (1492-1501),

16, 26, 27, 99.Alczapi, sat in Dobrogea, 7.Alexandrovici Alois, episcop, 214.Alexandravici Toma, calator polon, 204,

215, 219.

INDICEAlexandru ce! Mare, 91, xx6.Alexandru ce! Reru, domn al Tarii Ro--

manesti, i fiul sau, pretendent,Alexandru Coconul, domn al Tarii Ro-

mánesti si al Moldovei, 19, 28, 39..Alexandru Grecul, sol atar, 12.Alexandru Bias, domn al Moldovei si

al Tarii Romanesti, 30.Alexandru Lripusneanu, domn al Mol-

dovei, 6-9, fratele sáu vame.s, 8.Alexandru Movild, domn al Moldovei, 35.Alexie, tarevici, x6x, x 7 x.

Ali, buluc basa, 158, 168.Ali, ceaus, 71.Ali, pasa de Camenita, 77.Almanahul din Odessa, 25o.Amiras Alexandru, scriitor grec din Mol-

dova, 162, 163, 172, 173.Amurat IV, sultan, (1623-1640), 37,

43, 46.Anastasie, impirat bizantin, 7, zidul lui, 7_Antioh Cantemir, domn al Moldovei

81-84, 86-92, 94-96, 98-105, 109-117,-119, doamna lui, 91, 921 105, 1'6, 117.Antonie din Popesti, domn al Tirii Ro-

manesti, 77, podul lui, 77.Antonie Ruset, domn al Moldovei, 68-7o,

72-77, doamna lui, 74.Ardealul, 7, 12, 71, 72, 78, 144, 229,

237.ardeleni munti, 19, 44, nobili, 12.

armata moldoveneasci, xo, 23, 54, 65,72, 73, '00, 102, 105, 110, 135, 144,145, 182, 201, 228, 236, munteana,19, 29, 30, 39-41, 44, 55.

armeni, 22, 33, harbieri 247, 248, bise-

rica lor (Cetatea Alba), 251, (Hotin),23, (Suceava) 99, in Dobrogea, 232,

negustori, 7-9, 26, 40, 47, 74,75, 230, 238.

arndutesc griu, 242.Asia, 230, 238.Aslan, ba§a de Tighina, 241.Aspro-Castron (Cetatea Alba), 249.Astamaty, agent grec in Ucraina, 74, 75.Athos, munte, 163, 173.

stofa, 52, 55, 92, 117.August II, regele Poloniei (1697-1733),

79, 80, 87, 88, 104, 111-113, 119,122-124, 128, 129, 131, 148, 150,151, 158, 159, 169.

August III, regele Poloniei (1733-1763),122, 126, 128, 133, 174, 186, 187, 207.

Austria, 244.Avram, p ircalab, II._Axinte Uricarul, cronicar, 121.azapi (soldati turci), 21.Azov, pa§a de, 191, zlo.

Babadag, 7, 79, 93, 119, 2,8, 222, 231,lupta deis, 239.

Babilon, 43.bacalia (bacanii), 192, zIx.Bacdu, episcopia catolica, 90, 103, 114,

229, 237.Badracz, sat (Moldova), z8z, 200.Bagdodok, pa§alac, 191, 210.Bahluiul, riu, 76, 8x, 83, 87, 94, 95,

Too, 105, nr.Baia, ora, 83, 85, 87, 94, 97. 99, no,

riu, 85, 97, 99.haia domneascd (Vaslui), 27, a sultanului

(Cetatea Alba), 246, 248, 249.Baiazid II, sultan (1481-1512), 249.Zairamul, 18, 162, 163, 172, 174.Baita, sat (Moldova), 83, 94.Balaban, negustor din Lemberg, 69, 74.Balcani, muntii, 232, 239, 240.Baltic, 217, 222.bdlciuri vezi iarmaroc.baldachin domnesc, 31.Bali-bata, 127, 134.


BdItagetti, sat in Dobrogea, 84, 85,94, 96, 97, 108, 119.

ban al Craiovei v. Ghiorma.banchete, 3, 4, 10, 17, 25, 51, 59, 63,

66, 69, 75, 88-9x, 101, 103, 113-115.Bar, ora' in Podolia, 55.Baracz Sadok, istoric polon, 57.Bdrlad, ora, 19, 28, 38, 42, 52, 70, 76,

84, 85, 93, 96, 97, 106, 109, 118,216, 221, 230, 238, riu, 28, 38, 39,42, 76, 84, 92, 96, xo6, 107, 117.

Bdrlddeanu Solomon, mare logoat, 59.Barovski, vezi Buze§ti.Basarabia, 152, 245, 249, 250.Basta Gheorghe, x2.Bathory Sigismund, principe al Ardea-

lului, 12.Batladzi, v. Baltage§tiBazargic, 44, 85, 97, xo8, 141, 142,

214, 217, 222, 232, 240.Bazil, soldat polon, 48.Bebek Ferentz, nobil ungur, 7.Bek-nuirza, 78.Betz, voevodul de, 74, x58, 168.Bender, vezi Tighina.Bentetti, sat in Bugeac, 78.Berejani, sat in Moldova, io.betli-aga, 2,6, 221.Bezborodko, general rus, 244.bialogrozeni, tdtari, 78.biblioteci polone, 4, 6, 9, 21, 36, 67,

8o-82, 120, 147, 153, 175, 214, 224,ruseqti, 9, ro.

Bieganowski Nicolae, sol polon, 53, 55-56.Bielewicz, ofiter polon, 52.biruri in Moldova, 46.biserici armene§ti (Cetatea Alba), 251,

(Hotin) 23, (Suceava) 99, catolice:(Baia) 99, (Birlad) 93, 105, II8,(Bucure§ti) 40, (Cotnari) 136, (Ga-lati) 42, 52, 107, (Hui) 216, 221,(Ia§i) 26, 47, 69, 73, 74, 77, no,136, 184, x88, 205, 207, 229, 236,(Suceava) 83, 94, ortodoxe (Barlad)28, (Buzau) 29, (Cetatea Alba, gresca)242, 247, 249, 250, (idem, romaneasca)

242, 249, (idem, ruseasca) 246, 248,(Galati) 142, 143, (Hotin In raja)156, 157, 166, x67, Sf. Nicolae)

(Pererita) i8o, x99, (ScAnteia) 27,92, 106, 117, (S0CeaVa) 83, 85, 94,97, (Steffinesti) 71, 123, 126, (Vaslui),

de lemn, 27, 28, V. si mfinttstiri.Bizantin, imperiu, 7, 144, x6o, 170,

stil, 251.Blindzu, sat In Moldova, 216, 221.Bobonek, persan, 74.Bobrownik, localitate in Polonia, 175.boeri moldoveni, 13, 17,

59, 61, 62, 64, 68-7o,88, 89, 91, 94, 95, 103, 112-114,x16, 119, 122, 126, 128, 132, 136,162, 173, 175, 183, 185, 186, 202-206,213, 218, 220, 223, 228, 236, munteni,13, 19, 31, 32, 51, 52, 54.

bogdfia tdrilor romdne, 227, 235.Bogdan II, domn al Moldovei, 78.Bogdan Ioan, slavist, 9.Bogdan loan, ve! logoffit, 183, zoz.Bogdan Lupu, hatman, 84, 87, 92, 95,

ZOO, 102, 105, III, 117.Bogdan Movild, fiul lui Ieremia vodfi, 35.Bogdan tdlmaciul, cAlfitor polon, 147-

150.Bogdana, rfiu, ,o6.bogdani, vezi moldoveni.Bogddnesti, sat in Moldova, 68, 71.Bohdan-bei, titlu al domnului Moldovei,

228, 236.Bolochowca, sat lingfi Hotin, 6.Borciak Elia, istoric rutean, 153.Borzyslawski, ofiter polon, 175, 177, 178,

182, 183, 191, 194-197, 201, 202,211, 213.

bosniaci (cfilireti), 68, 71, 149, x51.Bossy, sat in Moldova, x88, 208.Botosani, 13, 126, 133.Bradaw, voevodul de, 56.Brdila, 21, 34, 35, 41, 44, 6z, 66, 93,

107, 119, 124, 130, 140, 192, 211,cadiul dela, 62, 66.

Brdncoveanu Con stantin domn al Tfirii

INDICE 255

Romanesti, uciderea lui, 121, 125,131, 143-145, 152, familia lui, 145.

Breincoveanu Maria, 30.Brdncoveanu Freda, mare spfitar, 30, 50.Branicki I,. 245, sotia lui nepoata lui

Potemkin, 245.Branicki Xavery, hatman, 245.Brdnzeni, sat in raiaua Hotinului, 227,

235.Brasov, 12, 20I.Brates, lac, 191, 211.brocart, stoffi, 17, 20, 48, 49, 159, 169.

26, 37, 42, 45, Bronikowski, ofiter polon, 48.72, 73, 75, 84, Brudzki, rotmistru polon, 68.

Brzez, localitate in Polonia, 159, 169.buchargiul (functionar turcesc), 179, 198.Bucovina plc:lure (Costnin) 70, 86, 97,

99, 110, (Upusna), 8, 9, 26, (Vaslui),17, 18, 38, 44.

Bucuresti, 12, 20, 30, 39, 40, 44, 51,52, 8o, 229, 237.

Buczacz, oras In Polonia, 13, 6o, 63.Budziak, rau in Moldova, los.Bugeac, 17, 77, 78, 87, 90, 98, III,

115, 142, 245, granita, 218, 223,moldoveni in, 142.

Buhus, pircillab de Hotin, 23, 26.Buhus Alexandru, hatman, 69, 70, 73,

76, fiul salt, 73, 76.Buhus loan, hatman, 122, 126-128, 133-

135.Buhus loan, paharnic, 104-buirutli (ordin turcesc), 225, 233.bujurdun (ordin al vizirului), 44, 47.Bulbuler, sat in Dobrogea, 79.bulgari, 7, la Cetatea AlbA, 248, in Do-

brogea, 231, 232, 339.Bulgaria, 5, zx, 85, 97, 142, 163, 174,

217, 224, 229, 230, 233, 237, 239.Buzdu, oras, 12, 19, 20, 29, 40, 50, 51,

rau, 20, 40, 50.buzdugan domnesc, 30, 49, 84, 95, 142,

x44, 186, 206.Buzesti, fra;ii, 12.Bykoz (mahala la Cetatea Alba), 249.Bzicki Andrei, sol polon in Turcia, 6.


81-84, 86-92, 94-96, 98-105, 109-1171.119, doamna lui, 91, 92, x05, 116, x x7.

Cantemir bei, sef al tatarilor, 17, 18, 78.Cantemir Dimitrie, 4, 67, 83, 90-92,

103, 104, 105, 115, 116, 125, 131,

143, 171.capela Sf. loan (Cetatea Alba), 250.cdpitani, 40, 51, 52, 137, 139, 148, xso,

217, 221, de Buzau, 50.capitulatiuni, 124, 131.capu che haia, vezi rezident.capugii, xo, 35, basi, 122, 128, 175, 179,

180, 183, 196, 198, 199, 203.Caraman pasa, ro8.Cara Mustafa, mare vizir, 67.carete boeresti, 50, domnesti, 31, 183,

202, 203.Carlos don, regele celor Doutt Sicilii,

201.Carlowitz, paces dela, 79, xor, x24,

130, 131, 148, 151, 242, 244.Cdrniceni, sat in Moldova, 23, 24, 37,

42, 47, 52, 62, 65, x82, 201, 227, 235-Carol, servitor, 154-159, 164, 166-168,

x7o.Carol X Gustav, rege al Suediei (1654-

166o), 57, 58.Carol XII, rege al Suediei (1697-17,8),

8o, 81, 119, 120, 152, 155, 165, 172.Carpati, munti, 15, 19, 20, 29, 44.Cartal in Bugeac, 76.casapgii, 232, 240.castel la Hotin, 146, 177, 179, 196, 198,

descrierea lui 246-251, la Iasi, Io, 17,26, 38, 69, 89, 103, zIo, 114, 122,123, 129, 136-138, 162, 173, 183,184, 188, 202, 204, 208, descrierealui, 73, 74, 77, 227, 228, 235, la Si-listra, 33, 40, 44, la Suceava, 85, 97,la Vaslui, 27, 92, '18, vezi curteadomneascii.

Catargiu Apostol, 25, 54.catolici in Moldova, 229, 237, (Birlad),

93, ¡i8, (Galati), 139, (Hui), 216,221, 243, (IaSi) 153, 185, 204, mi-siuni, 26, 74, vezi si biserici.

Cacavela leremia, profesor grec, 82,104, 115.

cadiu (la Braila), 62, 66, (Cetatea Alba),243, (Giurgiu), 21.

Caesar lulius, 91, lx6.caftane, 17, 32, 51, 90, 104, 115, 156,

'59, x66, 169.Cahul (lupta dela), 232, 240.cai domnetti, xo, 12, 16, 20, 49, 83,

85, 95, 102, 103, 113, 114, 123, 129,138, 162, 173, 184, 186, 187, 2041206, 207.

caice, 8, 21, 32, 41, 44.caimacami, 70.caldi, 138.cdldra,si, 23, 49, 52-54, 62, 66, 77,

231, 239.Cdldrati, sat in Moldova, 23.cdlduze, 17, x53, 176, 179-180, x82,

187, 194, 196, 198, 199, 201, 207,214, 215, 218, 2/9, 222, 225, 231,233, 234, 235, 239-241.

Callimah loan Teodor, domn al Moldovei,175, 182-188, 201, 203-206, 208, fa-milia, x85, 205, 245, fii lui, x86, 187,205, 206.

Cdlnitte, rat' in Tara Romineasca, 20.Cdlugdreni (lupta deis), 2o.cdlugdri, romini in Dobrogea, 108.cdmdrati, 126, 132, 228, 236.Camenita, 6, 9, xo, II, x5, 22, 36, 37,

42-45, 55, 63, 66, 68, 70, 71, 72,75, 147-151, castelanul de, 175, 176,178, 195-197, 225, 233, 234.

cdmile, 17, 18.cdminar, functia lui, 228, 236.cancelar, 228, 236, vezi logofit.Cdmpul Lung (Bucovina), 99.Cantacuzino, 144, 145.Cantacuzino Dimitrie, domn al Moldovei,

69.Cantacuzino-Deleanul loan vistiernic, 182,

184, 202, 203.cdntdreti, 32.ccintece populare, 181, Zoo.Cantemir Antioh, domn al Moldovei,

x7 P. P. Panaitescu. Calitori poloni In Tarile Romine

INDICE 257

Chwamencie, sat in Moldova, 215, 220.Cilibiul Vasile, logoat, 216, 220.ciobani in Dobrogea, 7.Ciocanesti, sat in Tara Romaneasca, 32.Ciorani, sat in Tara Romaneasca, 32, 40.ciorbagii, 127, 134, 241.Ciswicki, ofiter polon, 38, 44, 47, 51.Ciubdrciu, io, zz.ciuhodari domnesti, 183, 185, 186, 202,

204, 207, de Hotin, 725, 732, 16x,772, 177, 196.

duma (in Moldova), 183, 190, 791, 203,210, 211, 243.

cluceri, vezi Dragomir, Habalescu Vasile.cobze, 96.Cociubei, port Marea Neagri, 243.Colacin, p ar au, 110.Colentina, rau, 29.colonisti nemti in Basarabia, 246.

vezi Teodorachi.comunitati nationale in Basarabia, 248,

249.Constantin Movild, domn al Moldovei,

13, x6, 27, 35, 37.Constantinopoi, 3, 4, 7, 14, 17, 22, 231

25, 27, 34, 36-40, 42, 43, 45, 46,50, 52, 53, 56, 57, 67, 68, 8o-82,89, 90, 709, 114, 115, 120, 121, 123,124, 129, 730, 137-141, 144, 152-755, 157-161, 163, 165, 167, 168,170, 172, 174, 177, 180, 185-192,197, 199, 205, 207, 210-212, 224,230-235, 238, 239, 241-244.

Constantinov in Ucraina, 74.Constanta, descriere, 232, 240.consul rus, la Ia9i, 243.Contus Pavel, stolnic, 68, 70, 71, 75.corabii la Cetatea Alba, 242, pe Dunire,

93, 118, 124, 130, 140, 792, 212, 216,221, 231, 239, pe Marea Neagra (gre-ce§ti), 232, 240, (turce§ti), 232, 240,pe Nistru, 226, 234, 241, 243, 246,247, Pe Prut, 190, 209, romane§tide rasboiu, 237, 239, ungure9ti, 192,211.

Corfu, 95, 242.

Causani, 752, voevodul din, 241, 243.cazad dela Don, 77, 71, mercenari,

38-40, 44, 45, 47, 98, zaporojeni,55-57, 78, 142, 744, 151, 152, 1551158, 759, 161, 162, 165, 168, 770,172, 173, 245.

Ceabru, sat langa Hotin, 215, 219, 220.ceasnic, 704.ceous basa, 757, 167.ceausi, 18, 19, 28, 39, 42-45, 57, 58,

59, 62, 66, 83, 84, 88, 95, 96, 116,123, 729, 130, 158, 168, 183, 185,

202, 204.zehi, 17.Cehrin, ora 9 in Ucraina, 74, 75.Cekauz, sat land. Hotin, 748, 150.Celebi-kioi, sat in Dobrogea, 232, 240..cerchezi, 780, 799.Ceremus, rau, 99, 122, 126, 128, 132,

753, 164Cernavoda, ora, 79, 84, 96, 194, 214,

217, 222, 232, 240, laCU1, 232, 240.Cernduti, 82, 86, 87, 98, 99, IZO, II I,

122, 126, 128, 133, 735, 219, 223.Cernesti, sat in Moldova, 218, 222.Cetatea Alba, 10-12, 77-79, 240, 242,

243, descriere 242, 246-251, greci la,242, romani, 242.

Cetatea Neamtului, 124, 131.C'etcrtuia manastire, 73.Chelm (Culm), voevodul de, 6, 66, 67,

72, 75, 87, 88, 92, I00, 112, 117,191, 211, 274, V. i Gninski loan.

Chilia, 79, i58, x68.Chiscani, sat in Moldova, 230, 238.Chirindu, 246, 247.Chmielniecki Bogdan, hatman al caza-

cilor, 56.Chmielniecki Iurie, fiul precedentului,

74, 75.Chocim, vezi Hotin.Chodkowce, sat in Moldova, xo.Chomctowski Stanislaw, dilator polon,

119, 120, 127, 134, 173, 177, 196.Chomctowski W., istoric polon, 14.Chrzanowski W., dilator polon, 224, 233.


Cornul lui Sas, lupta dela, 16, 24, 37,68, 71.

Corpacz, sat in Moldova, 18o, 199.Coslugea, sat in Dobrogea, 142, 217,

Costepti, sat in Moldova, 227, 230,235, 238.

Costin, hatmanul, 39, fratele am, 39, 40.Costin lonitd, serdar, 73.Costin Miron, 4, 14, 39, 58, 67-69, 72,

73, 75, 76, 82, fii lui, 69, 73, 76.Costin Nicolae, 82, 143.costume, 3, domnesti, 31, 55, nationale,

249.Cotnari, 136.covoare romanesti, 73, 74.Cracovia, 4, 36, 78, 8o, 120, 147, 152,

153, x6o, 161, 171, 224, castelanul,6, 24-26, 34, 37, 38, 43, 46-50, 54,55, 94, lox, 119, episc0P, 7, xnahala,42.

Craiova, banul, 39.Crdm, vezi Crimeia.Crasna, ram, 106.creftini in Dobrogea, 140, 141, 163, 174.Cricov, rau, 40.Crimeia, 9-II, 13, 38, 77-79, 98, 155,

156, 158, i6o, 16x, 165, 166, 168,171, 172.

cronici polone, 27.Cucuruza ( Pdpu,waia ), mahala la Ce-

tatea Alba, 249.Cucuterd, sat in Moldova, 215, 2x9, 220,

Culm, vezi Chelm.cureni moldoveni, la Constantinopol, 231,

239.Curlanda, 12.curtea domneascd, Bucuresti, 31, Iasi, 7,

zo, 26, 38, 58, 62, 65, 69, 81, 90,103, Ito, 114, 122, 123, 129, 136-138,183, 188, 208, descrierea ei, 17, 26,73, 74, 77, 227, 228, 236, Scanteia, 49,Suceava, 85, 97, Vaslui, 27, 38, 92,x 18.

curteni, IO, 13, 59.curti boerefti, 26, 45, 62, 65, 77, 184-189,

203-204, 206, 207, 209, 215, 216, 219,220, 221, 223,

Czair, mahala la Cetatea Alba, 249.Czartoryski, biblioteci, 8o-82, r20, x47,

153, 224.Czechow, localitate in Polonia, 137.Czenbrowka, sat pe Prut, 6.Czermak W., istoric polon, 21, 53.Czerkies, oras in Crimeia, 79.

Dabrowski Sigismund, (Alter polon, 85,105, 113.

Daia-kioi, sat in Dobrogea, 83-85, 94-97,io8, 119, 217, 221.

Damasc, stofa de, 72.Dcfmbovita, rau, 30, 40.Dan, mare vornic, 13.Danemarca, 67.Danzig, 192, 211, negustori din, 56.Derbend, expeditia dela, 171.Dersztor (numele romanesc al Sill-

strei), 33.dervi,c, 7.descalecarea Moldovei, 78.Descloir, capitan, 154, 164.Diarbekir, brocart de, 20.Dierzyk, calator polon, 241.dieta polond, 4, 37, 43, 50, 52, 67, 70

79, 245.Dimitrie yodel Cantemir, 4, 67, 83, 90-

92, 103-105, 115, 116, 125, 13x,143, 171.

divanul, 54, 123, 129, 228, 236.Dobrogea, 79, 84, 85, 96, 97, 140-142,

193, 194, 212-214, 217, 218, 222,bulgari, 231, 232, 239, crestini, 140,141, 163, 179, romani, 94, 107, ¡o8,129, 193, 212.

Dobrosefti, sat in Moldova, 83, 85, 87,94, 97, 99, 110, III.

Dobrosolowski, ofiter polon, 94, 107, io8,119.

Docolina, sat in Moldova, 38, 49, 1o6.doctori, vezi medici.Doliny, vezi Docolina.dominicani, calugari, 86, 'ix.

17*

94.

INDICE 259

173, 174, 190-194, 210-213, 217, 221,227, 229-232, 235, 238-240, 244.

Durak, p ArcAlab, ix.Dymidecki, rotmistru, 74.Dymir, oras in licraina, 74-Dzieduszycki W., calator polon, 240, 241.

ebraice, inscriptii (Cetatea Alba), 251.econom, functie boereascii, 40.Elan, vezi Dan.Elena, doamna lui Matei Basarab, 51.Elisabeta Movild, doamna, 27.Elvetia, 21.elvetierti, la Cetatea Alba, 249-emir (ordin al sultanului), 6z, 66.eticheta, la curtea domneasca, 228, 236,Europa, 4, 15, 21; 53, 151, 226, 230,

234, 238, 249.evrei, 74, 154, 158-16o, 164, 168-170

242, 243, 247, 248.

Falciu, oras in Moldova, 190, 209, 218,223.

fanarioti (caracterizare), 228, 236.Fedor, cazac, 163, 173.Felin, staroste de, vezi Potocki *tetan..ferezie, stofa, 31.fermele lui Vasile Lupu la Constanti-

nopol, 45-Firley Nicolae, voevod de Sandomir, 35,

sotia lui nascuti MovilA, 35.firmane, 124, 125, 130, 131, 142, 144,

162, 173, 188, 225, 229, 233, 234,237, 241

Fiodorov, general rus in Basarabia, 247-Rod, orasul de, 62, 66.Flondor Serban, 154, 164.Focsani, 19, 28, 39, 49, so, 55, 107.Folcin, vezi Falciufrancezd limbd In Moldova, r82, 202.franciscani la Galati, 93, zo6, 107, 118,

la Iasi, 26, 39, 47, 51, 90, 103, I I 0114, 184, x88, 204, 207, 216, 221,229, 237.

Franta, 67.Frederic, elector palatin, r8.

Dontnesti, sat in Moldova, 74.domni ai Moldovei, vezi Alexandru Co-

conul, Bogdan II, Callimah loan,Cantacuzino Dimitrie, Cantemir An-tioh i Dimitrie, Duca Gheorghe,Gheorghe $tefan, Ghica Grigore AL,Dias Alexandra LApusneanu Alexan-dru, Mavrocordat Constantin si Ni-colae, Moruzi Constantin, MovillAlexandru, Constantin, Ieremia, Mi-hail si Simion, Racovita Mihai, RaresPetre si $tefan, Ruset Antonie, $tefancel Mare, Toma $tefan, Vasile Lupul.

dontni ai Tdrii Romdnesti, vezi Alexandrucel Rau, Alexandrul Coconul, BasarabMatei, BrAncoveanu Constantin, DucaGheorghe, Ilias Alexandru, Mavro-cordat Nicolae, Mihai Viteazul, Mih-nea Turcitul, Movila Simion, RaduAlexandru, Radu Mihnea, Radu $er-ban, Toma Leon.

Don, cazaci dela, 18.Donici Nicolae, mare logofat, 83, 84,

88, 89, 95, 96, roo, 103, 113, 114.Dorwnko, hatmanul cazacilor, 57, 78.Doroza, cazaci, 78.Doud Sicilii, regat, 201.Douder, sat in Bugeac, 218, 222.drabanti, 17.Dragomir, clucer, 40, 51.drcimbe, 136.Dresda, 174-Drivemle, sat in Dobrogea, 85, 87.Dubdsari, oras pe Nistru, 241.Duca Gheorghe, domn al Moldovei

Tarii Rominesti, 58, 70, 73, 74, 77.ducati olandezi, 243.Dudesti, lupta dela, 30.Dulcigno, 343.Dumbrava, sat in Moldova, 83,Dumitru, postelnic, 40.Dunejet, r au in Polonia, 50.Dundrea, 7, 8, 18, 20, 21, 31-33, 41-45,

49, 52, 55, 62, 65, 66, 69, 76, 79, 84,85, 91, 93-97, ro6-1o8, 1r6-119, 125,130, 132, 137, 139-143, 146, 163,


Frederic I, rege al Suediei (1720-1751),x55, r56, 165-167, 170.

Gadowski, tunar polon, 69, 74.Galata (mahala a Constantinopolului),

x44.

Galati, 28, 35, 41, 42, 44, 52, 62, 65,66, 69, 76, 84, 85, 93, 96, 97, lo6ro8,x18, 124, 130, 139, 142, 143, 163,173, 174, 191-194, 210-214, 216, 229,230, 237, 238.

Galezowski, ofiter polon, 177, 183, 196,2o6.

gallon (corabie), 243.Galitia, 164.garda domneascd, 19, 21, 31.Gavri/, hatmanul, fratele lui Vasile Lupu,

37, 42, 43, 47, 49.GavrilaF Mateia.y, logant, 47, 49.Gedziana, sat in Tara Romineascl, 29.genovezi, coloniile lor in Moldova, 78,

246, 249.Germania-germani, II, 12, 35, 144, 152,

246-248.Ghedeon, mitropolit al Moldovei, 123,

129.Ghenghea, vornic, 70.Gheorgaki, al doilea logofit (Sutu), I21.Gheorghe din Lozian, parcilab de Ho-

tin, r3.Gheorghe Duca, domn al Moldovei gi al

Tirii RomAnegti, 58, 70, 73, 74, 77.Gheorghe Movild, mitropolit al Mol-

dovei, 13.Gheorghe $tefan, domn al Moldovei, 56.Gherghina, cetate Ifingn Galati, 174.Gherghita, ora' in Tara RomOneasen,

x9, 20, 29, 39, 40, st.Ghica Grigore Alexandru, domn al Mol-

dovei, 215, 216, 218-220, 222, 223.Ghicol, sat in Moldova, 255, 220.Ghiorma, banul Craiovii, 39, 40.ghimii (cornbii turcegti), ro8, 139, 192,

193, 212, 213.Ghiverli, sat in Dobrogea, 218.Ghivinile, sat in Dobrog.a, 217, 222.

Giergielewicz, ofiter polon, 188, =8.Gietli-Paragoi (satele hAnegti), 179.Giniutoce, sat in Moldova, 219, 223.Giuliani Francesco Crescenti, traduentor

al soliilor polone, 176-178, 184, 195197, 203.

Givan-narza, dernnitar tAtar, x8.Giurgi Mehmet, mare vizir, 18.Giurgiu, cetatea §i raiaua, 21.Gliniani, ora' in Polonia, 147, 550.Gioderri, sat in Moldova, 229, 237.Gnezen, arhiepiscopul din, 175.Gninski loan, palatin de Chelm, cAlittor

polon, 4, 66, 67, roo.Godlewski, ofiter polon, 58, 61, 65.Golarlowski Adam, cilitor polon, 175.Golia, biserici Iagi, 244.Golski, voevod al Rusiei, 37.Goltz, general polon, 123, x27, 130, 134.Gordshiu, lupta dela, 12.Gorecki, ofiter polon, II.Gosciecki Francisc, poet iezuit, 120, 134.gradind domnectscd, 73, 77.Gradnicki, °fiver polon, 48.greacd limbd in Moldova, 229, 237.Greceni, sat in Moldova, 218, 223.grecegi, inscriptii, 247.GreceFti, sat in Bugeac, 79.greci in Cetatea Albn: 242, 246-250, in

Dobrogea, ro8, 218, 222, in Moldova,25, 26, 28, 74, 83, 95, 191, 211, 228,236, in Silistra, 33, 41, 44-

Grecia, 7, 244.Grigore, logofit, 29.Grigorovita Em., 36.Grodno, ora' in Litvania, x61, 171.gropi Cu OVAZ, 99.Gross de Turn, sol ceh, 18.Grotus, sol suedez, 144, 145.GrozeFti, sat in Moldova, 76, 77.

HabaFescu Vasile, vornic de Ciimpu-Lung, 86, 99, ix 1.

haiduci, Do.Halici, staroste de, 94, 119.Halil, paga de Silistra, 39.

haraci, 40, 141, 145, 229, 237.Hdrsova, oras in Dobrogea, 62, 66,

crestini la, 163, 174.harta Nistrului, 241, Prii Romine§ti,

143.Hasa-Kary, rotmistru de lipcani, 148,

150.Haspali, ritu in Dobrogea, 20.Hassana, sat in Dobrogea, 232, 239.hatmani, functia, 228, 236, poloni, 38,

54, vezi Bogdan Lupu, Buhu§ Ale-xandru si loan, Costin, Gavril, OrIs,RacovitA Nicolae, Razul Vasile.

Hawororz, sat in Moldova, 134.Hazer Kiuinsi, sat in Dobrogea, 217, 222.Heresti, sat in Tara RomtlneascA, 51.Hoiceani, sat in Moldova, 68, 7x.Homintovski, vezi Chometowski.Horyn, ora' in Ucraina, 74.hospodar, titlu, 228, 236.Hotin, 6, 9-x x, 13-15, 18, 22, 23, 36,

37, 42, 43, 45, 46, 52, 53, 58, 6o,63, 127, 134, 154-1.72, 175, 178, 179,185, 194, 197-199, 204, 223-226, ca-stelul, 146, 159, 169, 177, 196, ciu-hodarul de, 125, 132, descriere, 22,23, 224, 225, 233, lupta (dela x621),14, 15, t8, 22, 124, 131, lupta (deis1673), 74, 180, 199, ocuparea de turci,

125, 130, 131, 147-151, Ora-labi, 26, 147, 149, v. si Buhus,

132, 146, 226, 234, 243, raiaua,215, 219, 227, 235, seraiul, 125, 132,146, strajnicul, 176, 177, 195, 196, vis-tiernicul turc, x25, 132, 146.

Hoycko, cazac, 163, 173.Hrehorovici Vasile, agent polon, 13.Hubert L., istoric polon, 57, 58.husari, 59, 88, xoi, 113, 158, 169, 177,

183, 196, 203.Huseim-aga, sangeac de Cetatea AlbA, xo.Huseim, tfilmaci de Hotin, 154-158, x6o,

161, x65-168, 170-172.Hu,n, episcopul de, 2,6, 220.

Iablonowski Stanislaw, hatman, 8x.

INDICE

Iacek, soldat polon, 191, 210.Iacob ben Iuchim, 251.

bibliotecA, 36, 80.Iahorlyk, localitate pe Nistru, 241.Iakimowski, agent cazac, 155-159, i6-

169.Ialomisa, rAu, 29.Ianovici Andrei, medelnicer, 58.Ianuszewicz, tAlMaCi, 177, ¡96, x97.Iaslowiec, oras in Polonia, 6o, 65.iarmaroc (la Bilrlad), 230, 238, (la Pe-

renta), 70.kz#, 6, 7, to, 12, 13, 16-19, 24-27,

30, 34-37, 42, 43, 45-50, 52, 53, 56,6o-66, 68, 70, 72-77, 79, 82-85, 87,88, 92, 95-98, loo, xox, 107, 209,xix-113, 117, 118, 120-129, 132, x33,136, 152, 153, 162, 163, 172, 173,182, 183, 185, 188, 194, 201, 202,204, 208, 215, 220, 226, 228, 236,237, 243, 244, descrieri, 26, 58, 227,253.

Ictworow, ora§ in Polonia, 56.iaz domnesc la Iasi, 77.Iazlowiecki Nicolae, hatman, ix.Ibdnesti, sat in Moldova, 219, 223.Ibraila, vezi BrAila.Ibraim, ceaus, lol.Ibraim I, sultan (1640-1648), 37, 43, 46.Ibraim, vizir, xo8.Ibraim Zagardzi, pasa, 75.Idriciul, rAu in Moldova, xo6.ledi-kule (Sapte tumuri), 144.Iedisan (regiune in sudul Ucrainei), 245.ienicer-aga, 68, 71.ieniceri, 48, 49, 54, 70, 77, 85, 93, 97,

98, 102, 103, 107, 108, 118, 125,

132, 134, 136, 144, 146, 175, 177,179, 191, 194, 196, x99, 210, 217,219, 222, 223, 225, 226, 231, 233,234, 239, 241.

Ieni-kioi, sat in Dobrogea, 85, 97, 217,221.

leremia Movild, domn al Moldovei,10-13, 37, 47.

Ierlicz I., cronicar, 57.

262. P. P. PANAITESCU

Kalinowski Gheorghe, hatman polon, 22.Kalisz, oras in Polonia, 88, x05, 213.Kameniec Podolski, v. Camenita.Kantecki Clement, istoric polon, 21.Kanu cu Przy, sat in Moldova, 18o, 199.Kara-Acz, sat in Dobrogea, 85, 97.Karasu, v. Cernavoda.Karowski, talMaCi, 87-89, I00, 102,

112-114.Karwicki I. D., istoric polon, 81.Kassyndze, sat in Dobrogea, 232, 240.Kazi bei, sol tatar, 12.Kazi-Ghirei, hanul tatarilor, 9, io.Kerson, 242.Kiebriceni, sat in Moldova, x t.Kierza, sat in Moldova, 190, 210.Kiev, 149, 151, 152, x6o, 172, voevodul,

38, 215, 219.Kinarski Stanislav, pisarul lesesc, 58,

6o-63, 65.Kobylecki, comandant polon, 59.Kogdlniceanu Mihai, 82.Kohl, calitor in Basarabia, 248.Kolczak, pulcovnic de lipcani, 154,

157-159, 164-169.Kolenak, pulcovnic de lipcani, 256, 166.Kolinie, sat in Moldova, 28.Komorowski, ofiter polon, 188, 208.Koniecpolski Stanislaw, hattnan polon,

249.Korecki Samuil, cneaz, 47, Soria lui nis-

cua Movila, 47.Korsak, rottnistru lipcan, 154-158, i6,

i68, 171.Korycki, ofiter cazac, 158, 169.Kossakowski, ofiter polon, 38, 44, 47,

48, 52.Kotary, sat in Moldova, 146.Koziobrodzki, calator polon, 241.Krasinski G., sol polon, 21, 39, 50.Kraszewski I. y., scriitor si calator polon,

6, 245.Kubadia, sat in Dobrogea, 232, 240.Kubala L., istoric polon, 56.Kulcha, localitate in Polonia, 85, 97.Kulina, v. Docolina.

lerusalim, 142.iezuiti in Moldova, 69, 74, 77, 90, 91,

103, 115, 120, 153, 182, 184, 202, 204.Ilanul, ritu in Moldova, xo6.Ilia; Alexandru, domn al Moldovei, 58,

6o-66.Ilinski H., conte, 6.Inaczani, sat in Dobrogea, 79.Inochentie, episcop de Hui, 22o.inscriptii la Cetatea Alba, antice, 250,

armenesti, 241, 251, ebraice, 251,grecesti, 247, 249, 250, turcesti, 247.

insigne boerefti, 19, 54, 187, 207, 228, 236.loan, servitor, 154, 164.Ioan Albert, rege al Poloniei (1492-1501),

16, 26, 27, 99.loan Cazimir, rege al Poloniei (5648

,668), 55, 57-60, 62, 65.loan cel Nou, sfant, 250, viata lui gre-

ceste, 250.lorga Nicolae, 14, 67, 81, 174, 175.Iorga, vistiernicul, 53.Ipsilante Alexandru, postelnic, 182-183,

187, 201, 202, 207.Ipsilante Constantin, postelnic, 163, 173.Irklewski, cazac, 163, 173.Isabela, regina a Ungariei, 7.Isaccea, 79, 158, 168.Ismail, 74, 79, 218, 222, 248.Ispir Pt:fa, de Silistra, 39, 41, 42, 44.Ister, oras, 21(8, 222.Italia, 19, 26, 244.luliani, vezi Giuliani.lussalici, calauzi la Tighina, 241.Iusth, vames moldovean, 12.

jalbe, 228, 236.Jeravna, v. Zuravna.jidovi, v. evrei.jtjia, rfiu, x6, 24, 37, 71, 72, 84, 96,

215, 220.jongleuri, 32.Jora Antioh, logoat, 147-150, fiul sau,

147, 150.

Kalfa-kioi, sat in Dobrogea, 232, 240.

KuIm, v. Chelm.Kuszewicz Samuel, dilator polon, 14, I5.Kutnarski, pisar lesesc, 49.Kuzminski, ()filer, polon, 59.

Lacki, pisar lesesc, 13.Lafont C., secretar al soliei polone, 175,,

188, 207, 208.lancieri munteni, 19.

Ldpufna, oras, 8, x x, vama, 8.Lapu,sneanu Alexandru, domn al Mol-

dovei, 7-9, fratele sAu vames, 8.Larga, sat in raiaua Hotinului, 227, 235.La Roche Luca, secretar domnesc, x82,

183, 201-203.latina limb(' in Moldova, 69, 73, 83,

90, 95, 115, 129, 136, 147, 150, 183,185-187, 202, 204-207, ".229, 237.

Lawrentici Ivan, vice consul rus la Iasi,242.

Lgczyck, oras In Polonia, 8o, 82.lefegii, 71.Lemberg> 4, 21, 33, 36, 37, 42, 43, 46,

53, 60, 69, 175, 176, 195, 240.Leon Tomsa, domn al TArii Roma-

ne§ti, 30.Leonardi, cAlAuza, x82, 187, 194, 201,

207, 214.Leszczynski Rafael, voevod Wielkopolski

cAlAtor polon, 4, 79-82, ix 2, 126,127, 133, 177, 196.

Leszczynski Stanislav, fiul preceden-tului rege al Poloniei (1704-1709),4, 10, 81, 93, 119, 120, 149, 151, x61,162, 171, 172.

Leszno, oras In Polonia, 241.lefi, V. poloni.leul, monetti (valoarea lui), 242.lexicon poliglot, 201.Likinios, medic grec, 84, 95.limanul Nistrului, IO, II, 242, 246-250.Linche (Linchoult) de, 186, 205.Liov, v. Lemberg.lipcani, tatari, 121, 127, 132, 134, 148,

151, 154, 156-161, 164, 165-171, x8o,199, 215, 219, 225, 233.

Lipczarri, sat In raiaua Hotinului, 162,172, x80.

iipliani, v. lipcani.Liplianska, sat In raiaua Hotinului,

154, 164.Lipovdf, rau in Moldova, to6.Lisimah, 249.Litvania, i6x, 171, 174, 178, 197, 199,

225, 233, 245-logofeti, functie, 228, 236, In Moldova,

v. Cilibiul Vasile, Costin Miron, Do-nici Nicolae, Gavrila§ Mateias, JoraAntioh, Petriceicu, Stroici Vasile, To-derasco, In Tara RomaneascA, v, Gri-gore, logofeti al doilea, v. Gheorgaki(Sutu), Nasturel Udriste.

Loi I., istoric polon, 244.Lozian Gheorghe din, parcalab de Ho-

tin, 13.Lubieniecki Stanislav, 36.Lublin, voevodul de, 175, 176, 195.Lubdnefti, sat In Moldova, r26, 133.Lujeni, sat in Bucovina, 99.Lukaszewicz, tunar polon, 69, 74.Lupul Bogdan, hatman, 83, 87, 92, 95,

TOO, 102, 105, 112, 117.Lwow, v. Lemberg.Lyon, pusti de, 20.

Maftei, v. Matei.Maiaki, localitate pe Nistru, 242.Malachowski Stanislav, dilator polon,

244.Malachowski Stanislav, diplomat polon,

bunicul precedentului, 244.Mamaevita, sat in Bucovina, 154, 164.Mamcza (Daia-kioi) sat In Dobrogea,

94, 119.mdndstiri in Bucuresti (Mihai VodA) 30,

(Radu Voda), 30, 40, In Buzau, 29,

Mdcdrefti, sat in Moldova, x88, 208.Mdcin, °rase' in Dobrogea, 41, 44, 66,

84, 85, 93, 94, 96, 97, 107, 1X9, 141,163, 174, 193, 194, 212, 213, 217,221, 231, 232, 239.

INDICE 263

Menzilesti, sat in Moldova, 215, 218,220, 223.

Miaitkowski W., cilkor polon, 34, 36,46, nepotul lui, 38, 44, 47.

Mihai, soldat, 158, 168.Mihai Viteazul, 12, 19, 20, 29.Mihai-Voda, minfistire, 30.Mihealas Movild, domn al Moldovei, 27.mihmandar (cAlluza), 225, 231, 234, 239-Mihnea Radu, v. Ftadu Mihnea.Mihnea Turcitul, 21, 33.Milcov, rau, 39, 107.militie, v. armata.minoriti, v. franciscani.mitropolia din Jai, 153.mitropoliti ai Moldovei, v. Ghedeon,

Movill Gheorghe.Mniszech Gheorghe, sol polon, 178, x97.Mochilew, 245.Moise Sekeli, x2.

Moldova (rAul), 83, 85, 87, 94, 97, 99,.no, xxi.

Moldova (tara), cisalpina, 19.Moldova (tara) descriere, 226, 227, 235,

numele la poloni, 143, Populatia, 226,227, 235, ulterior, 19, mentiuni passim.

moldoveni in Bugeac, io, 79, 142, inDobrogea, x07, in Polonia, 6, 88, IOI,102, 113, 127, 133,

mori pe Prut, 190, 210.Moruzi Constantin, domn al Moldovei

234.Moscova, 56, 58, 67.Motoc, satul sotiei lui, 6.Movila Hanului, 78.Movila lui Stroici, 24.Movild Alexandru, 35, Bogdan, 35,

COMtantin, 13, 16, 27, 35, 37, Eca-terina, 47, Elisabeta, 27, Gheorghe 13,Ieremia xo-13, 17, 35, 37, 47, Maria35, MiheTi/a,c 27, Petre, 152, Simion,II-13.

Movileni, sat in Moldova, 28.Multany (Tara Romlineascli), 143.Manich, general rus, 199.Muntele Athos, 163, 173.


In Cetatea Alba, 242, in Galati (Sf.Gheorghe) 143, 163, 173, 174, 191,211, 217, 221, lAngi Hotin, 157, 161,167, 171, in Iasi, 77, 227, 237, SchituiMare (Galitia), 154, x64, la Suceava,99, (armeneascl), 99.

mandorele (instrumente muzicale), 136.Mange:lia, 232, 240.Maniecki, ofiter polon, 47.manuscrise grecesti, 250.mape geografice, v. hirti.Marea Alba, v. Marmara.Marea NeagreY, 7, To, 21, 42, 93, 94,

108, 118, 119, 192, 211, 212, 230,232, 238, 240.

maresali (postelnici), 19, 31.Maria Firley, fiica lui Ieremia Movili, 35.Marinara, mare, 7.Marti, iezuit in Moldova, 153.Meirza, cipitan moldovean, 74.matelstiri, 18.Matei Basarab, domnul Tirii Roma-

nesti, 28, 31, 32, 34, 35, 39, 40, 44,49, 50, 51, 55.

Mader; Gavrilas, logoat, 47, 49,Matera, sat in Moldova, 71.Mavrocordat Alexandru, mare dragoman

109.Mavrocordat Constantin, 153.Mavrocordat loan, 124, 130, 163, 174.Mavrocordat Nicolae, 121-130, 132-139,

146-150, 160,161, 163, 170 171,174-

Mazepa loan, hatman cizAcesc, 142, 152,158, 168, mormintul la Galati, 142,

163, 174.Mazovia, voevodul de, x x9-121, 127, 134.Mechmet aga, pasa de Azov, III, 2I0.medelnicer, v. Ioanovici Andrei.medicamente, 16o, 170, 216, 226.medid in Moldova, 84, 95, x6o, 170,

216, 220, v. Cacavela Ieremia, Li-kinios.

Mehemet aga, ceaus, 45, 94, 107, 119.Mehemet basa, caimacamul Camenitei, 34.Mehmet Ghirei, hanul tiitarilor, 79.

Muntenia, v. Tara RomAneasclMurad, v. Amurat IV.Murgefti, sat in Tara RomineascA, 33.Murzefti, sat in Moldova, 125, 133.muscali, v. rusi.muschete, 30, 48, 51, 52.Mustafa, aga, 6x, 7x.Mustafa, aga, tAlmaciul lui Mazepa,

158-159, x62, x68, 169, 1720Mustafa, fratele lui Radu Mihnea, 33.Mustafa I, sultan (1617-1618, x622-

1623), 18.Mustafa II, sultan (1695-1703), 80.muzelim (varnes) la Cetatea Alba, 242.muzica domneascA, 17, 47, 59, 69, 73,

75, 84, 86, 90, 91, 95, 108, 109, 114,x x6, 122, 126, 128, 132, 135, 136,139, 183, 185, 203, 204, turceasci, 32,146, 159, 169, 176, 177, 179, 196, 198.

Nadejdin, istoric rus, 249, 250.namestnic de Silistra, 52.Nassau-Sygen, print, cAlAtor pe Nistru,

241.Ndsturel Udrifte, al doilea logoffit, 40, 54Nasyl aga, to.Natkovici, istoric croat, 6.Neajlovul, 20.Neamtul cetate, 69, 74, 124, 131.Neculce loan, cronicar, 68, 8x.negot in Moldova, 227, 237.negustori in Moldova, 3, 70, 76, 230,

238, armeni, 7, 8, 9, 26, 230, 238,greci 26, moldoveni 58, poloni 26, 56,turd, 26.

Nemirov, oras in Ucraina, 74, 75, 16x,x7x.

nemtegi armate, x t, 12, 144.nemti, colonisti in Basarabia, 246, 248.Nicolae, dervis, 7.Nicolae Sf., bisericl la Iasi, 26.Nicolae, tAhnaci, 8.Nicolina, rAu, xos.Niemczewicz I., istoric polon, 36.Nistrul, 6, 9, to, 15, 22, 23, 31, 36,

37, 42, 45, 47, 53, 58, 60, 63, 70,

INDICE 265

78, 79, 85, 97, 125, 132, 142, 146,147, 149, 151, 16x, 166, 171, 175-178,194-198, 215, 219, 224-226, 233, 234,240-242, 245, 246.

nohai tettari, 77, 78, 87, 90, tit, 115.Nomosenski, ofiter polon, 48.Nowogradek, oras in Polonia, 6x, 65.nuntd domneascd, 29, 31.

Oblucita, oras la DunAre, 7.Oceacov, 243.Ochocki, ofiter polon, 188, 191, 208, 211.octave (instrument muzical), 84, 96.Odessa, 246, 247, 250.Odobegi, 107.Ojogeni, lupta dels, 34, 51.Okhow, localitate in Polonia, 24/.Oliva, pacea dela, 57.Ords, hatman, to.Orlik Filip, hatman cazac, 143, 144,

151-153, fiul gm, conte, 152, 153,mama lui, x6o, 170.

ortodoxi in Polonia, 90, 1,5.Osman II, sultan (x618-x622), 22, 23,

124, 131.Osman III, sultan (1754-1757), 178, 197.Ossalinski, institut la Lemberg, 29, 36,

6o, 175, 214.Ostermayer, cronicar sas, 7.Ostrog, oras in Ucraina, 74.Ostrog Constantin de, voevod de Kiev, II.Oiwiecim din Kunowa, cAlAtor polon, 4,

21, 53, 56.Ottaki, mahala a Hotinului, 175, 195,

219, 223, 225, 233.Ottman R., istoric polon, 36.Otwinowski Erasm, cAlAtor polon, 6.Ovidiopol, oras pe Nistru, 246.Ovidovo, lac (limanul Nistrului), to.Ozga, staroste, sol polon, 43.Ozieblowski, misionar iezit, 9x,

paftak de diamant, 55.Pagul, sat in Moldova, 77, 78.paharnicul, functie, 228, 236, v. Buhus

loan.


paii, 19, 102, 127, 133, 183, 187, 202,206.

Palat domnesc, v. castel, curte.palatini moldavienses, 6x, 64.Paleolog, reprezentant muntean la Hotin,

159, x6o, 169, 170.Paleolog Emanoil, boer moldovean, 13.panglicari, 52.Pdpupaia (Cucuruza), mahala la Ce-

tatea Alba, 2, 49.Paraschiva Sf., legenda ei, 250.pa'redlabi, functia lor, 230, 238, de

Galati, 76, 93, 107, i8, 139, deHotin, 6, 13, 23, 36, 45, 53, 60, 63,124, 131, 147, 149, V. §i Buhu§,Lozian Gheorghe din.

Paris, 53, 67, 91, 105, 107, 116, 152, 153.Passarowitz, pacea dela, 192, 211.pastramd,Paszty, v. PcIta.Pa,va de Cetatea Alba, 147, 249, 250,

de Hotin, 125, 127, 132, 134, 146,154-175, 177, 179, 184, 195, 196,198, 205, 219, 223, 225, 226, 227,233-235, 260, de Silistra, 32, 34,39, 41, 42, 52, 217, 218, 222, 231,239, de Tighina, 159, 170.

Pagani, x x o.

pafchergiu (functionar turcesc), 179, 198.Pawlowski, ofiter polon, 5z.Peceneaga, sat in Dobrogea, 193, 212.Pechia, sat in Moldova, 216, 221, 230,

238.Perecop, 9, to, 12.Pererita, sat lfinga Hotin, 68, 70, 18o,

199.Persand, piati la Cetatea Alba, 247.Persia, 36, 40, 43, Or, 171.pescdrii la Cetatea Alba 242, la Dunare,

20, 21, 41, 139, 191, 211.Petre I cel Mare, tar al Rusiei (1682-

1725), 119, 120, 125, 131, 143, 148,151, 161, 162, 171, 172, 215, 216, 220.

Petre II, tar al Rusiei (1727-1730),16x, 171.

Petre Raref, domn al Moldovei, 7.

Petriceicu, logofit, 13.Piaseczynski, calitor polon, 9, ro, 13.Pilar, boer, 40.Pirelli, sat in Moldova, 85, 97.pisan i lefefti in Moldova, v. Kinarski

Stanislaw, Kutnarski, Lacki, WolfAndrei, in Tara Romfineasca v. Sta-rzaws ki.

Piscul, orfi§el in Moldova, 84, 85, 93,96, 97, ro6, 107, ro8, 118.

Plaszkowski, ofiter polon, 186, x94,206, 214.

platofe de fier,Plock, localitate in Polonia, 175.Plumbuita, lupta dela, 30.Poarta Otomand (v. §i Turcia), 16, 18,

24, 25, 34, 36, 44, 54-59, 61, 62,

64-68, 74, 75, 79, 80, 82, 90, 94, 98,too, 509, 115, 119-128, 130-134,143-147, 155-163, 165-169, 171-174,188, 205, 207, 219, 224-229, 231,233, 234, 236, 237, 239, 244.

Pock2a1.2y (paharnic), 228, 236.podkomorzy (ciminar), 228, 236.Podlachia, 214.Podolia, IS, 22, 35, 37, 43, 74, 250.Podoski lonf, calator polon, 174, 175,

fratele sau arhiepiscop, 175, familia,174-175.

podskarbi (vistiernic), 228, 237.Podul Iloaiei, (nasal in Moldova, 83, 87,

94, 95, 100, 110, x I2.Podul Lipcanilcrr (podul sfingeros), sat

pe Prut, 147, 149, 151, x80. 199.poduri de piatra, in Dobrogea, 232, 240,

in Moldova 24, 28, 49, 77, in TaraRomfineasca, 29, 32, 40, 41.

Poklatecki Francisr, editor, 80, 82.polond limba, 6, 50, 67, 153.po/one cronici 27, fabrici, 231, 238.poloni, in Basarabia nobili, 248, in

Dobrogea, 108, in Moldova, 12, ne-gustori, 26, in Tara Romineasca, sol-.dati, 13, senatori, 5o.

Polonia, impartire, 243, 245, mare, 8o,mentiuni, passim.

Poniatowski Stanislaw-August, rege alPoloniei (1764-1795)1 214, 224, 244.

.Pontul Euxin, v. Marea NeagrA.Popiel, stegar polon, 127, 133.Popiel, sol polon, 158-16o, 169-171.

opulatia principatelor romAne, 227, 235.port (la Cetatea Alba), 242, (Galati),

230, 238.postav polonez, 57.post elnicei, 104.postelnicul, functie, 228, 236, V. Andras

Alexandru, Catargiu Apostol, Dumitru,Ipsilante Alexandru si Constantin,Ramadan, Trifan.

Porta, sat In Basarabia, 8.Potemkin-Tauridzki, print, general rus,

moartea lui la Iasi, 244, 245.Potocki, familia, 174, 175, loan, castelan

de Camenita, to, losif voevod deKiew, 149, 151, Fr. Petre, sol polon,

Revere, hatman, 56, Stanislaw,AFtefan, ginerele lui Ieremia Mo-

vill, 16, 24, 27, 37, 42, voevodul deBelz, 158, 168.

_Poznan, oras In Polonia, 83, 93, 119.Praga, 17.Prahova, rAul, 29, 40.pristavi, 79.proprietatea in Basarabia, 248.Provadia, oras In Bulgaria, 85, 97.Prutul, 6, 7, 9, 15, 22, 36, 37, 42, 43,

45, 47, 6o, 61, 63, 64, 69-71, 76-79,82, 86, 94, 98, 99, 110, II I, 146,

147, 149, 154, 162, 164, 172, 180-182,188, 190, 191, 199-201, 208-211, 218,220, 223, 227, 235, pacea dela, 120,220.

_Pulaski K., istoric polon, 9, to, 67.pulcovnici moldoveni, 135.Pultava, lupta dela, 142, 152.Pu,vkin, scriitor rus, 249.puf ti de Lyon, 20.Putna, manAstire, 220.Putna, râu, 39.Puteni, sat in Moldova, 84, 93, 96, xo6,

109, x8, 216, 221.

INDICE 267

Putina, v. Puteni.

Racovitd Mihai, mare spitar apoi domnIn ambele principate, 104, x62, 172,173-

Racovitd Nicolae, hatman, 59.Rddauti, sat pe Prut, 23, 36, 42, 47, 52.Radu Alexandru, domn al TArii Roma-

nesti, 30.Radu Mihnea, domn al Moldovei si al

TArii RomAnesti, II, 12, 16, 19, 20,28, 30, 32, 33, 39, 40, 6o, 61, 63,64, 66, frati pAgAni 33, mormAntullui, 30.

Radu erban, domn al Tarii Romitnesti,II, 12.

Radu-Vodd, mAnAstire la Bucuresti, 30.rddvane, 47, 51.Radzewski Francisc, 80.Radziejowski Hieronim, cAlitor polon, 4,

57, 58, 6o.raiaua Giurgiului, 21, Hotinului, 147,

215, 219, 226, 227, 237.Rakoczy Francisc II, eful rAsculatilor

unguri, 155, 166, sotia lui, 16o, 170.Ramadan, postelnic, 136.ramazan, 162, 172.Rdmnicul Setrat, oras, 19, 29, 39, 50, 52.Rapp, general comandant al Camenitei,

147, 149.Rarer Petre, domn al Moldovei, 7.Rarer ,Ftefan, dotrin al Moldovei, uci-

derea lui, 7.rdzboiul de sapte ani, 206, ruso-turc

(1768-1774), 227, 230-232, 235, 238-240, idem (1787-1792), 244-

Razu Vasile, hatman, x82, 183, 185,187, 201, 202, 204, 207.

Rebricea, rAti In Moldova, 97, 106, 117.Rggarski, iezuit din Iasi, 153.Rekawka, movilA la Cracovia, 78.religie ortodoxil, 229, 237.Renii, v. Tomarova.restaurare de biserici, 23.rezidenti ai Moldovei la Hotin, x57,

168, ai Tirii RomAnesti, 157-160,


x68, 169, 170, turci la Jai, 122, 128.roate de osteni, 39.Roma, 143.Roman, oras, 83, 94.ronzeind, limbi, 51, 243.romani, 246.ronidni, 5, la Cetatea Alba, 247-249, in

Dobrogea, 94, 107, 119, istoria lor, 3.Romanow localitate in Wolhynia, 6.Romaszkiewicz, talmaci armean, 22, 24,

28, 33, 34, 38, 47, 49, 50, 52.Rosetti, v. Ruset.Roszow, lac in Moldova, 7.Rozowski, tunar polon, 69, 74-Rudolf II, imparat, 12.Rumania, vezi Rumelia.Rumelia, 224, 231-233, 239, spahii din,

125, 132.Rusciuc, 21, 244,Ruset Antonie, domn al Moldovei, 68,

69, 72-74, 76, 77, doamna lui, 74.Rusia, rufi, 18, 75, 87, 'II, 112, 123,

125, 131, 142, 148, 150, 152, 155,157, 165, 167, 180, 199, 227, 230,233, 238, 242-244, 248, 249, consuli,243, soli, 89, 114.

Rusia RoFie, provincie polone21, 37, 43-ruteni, la Cetatea Alba, 248, 249.Rzewuski Stanislaw, 245.

Saadi, poet persan, 6.Saccea, v. Isaccea.Sadi-Ionescu Al., 9.Salonic, 152.Sancauti, sat in Moldova, 154, 164.Sandomir, 35, vistiernic de, 123, x30.sangeac, de Cetatea Alba, It).Saniani, sat in Moldova, 37, 47.Sanoreci, sat in Moldova, 86, 98.Sarai, sat in Dobrogea, 84, 85, 96, 97,

193, 212.Saski, camttras polon, 127, x33.sa,si, in Moldova, 7z.satele moldovenelti ale hanului (in Bu-

geac), xo, 79.Satul nou, sat in Dobrogea, 87, 97.

Satusz-kioi, sat in Dobrogea, 232, 240.Sazonia, lao.Sawocz, localitate in Polonia, 137.scamatori, 32.Scdnteia, sat in Moldova, x8, 27, 38,

42, 49, 52, 76, 84, 96, 97, 109.Scarlet, socrul lui Alexandru Coconul, 29.sceptru, domnesc, 51.Schitul Mare (in Galitia), 154, x64-scripce, 136.secretan i poloni in Moldova, v. Kinarski

Stanislaw, Kutnarski, Ladd, WolfAndrei, in Tara Romaneascii, v.Starzawski.

seimeni, 73, 77, 83, 84, 95, 96, 122, 128.Sekeli Moise, x2.senat polon, 87, 112.senatori moldoveni, 47, 53, 54, poloni,

52.seraiul la Hotin, 125, 132, 146, la Si-

listra, 32, sultanului, 18.seraschier, 69, 74, 76, 94, 107, xoS,

119, x23, x24, 125, 130, 132, 137,139, 146-151, 154, 165, de Ismail242.

serdar, 68 v. al CostinSerepka, piriu, 21.Serres, ora' in Macedonia, 552, 162,

172.Siebenbargen, v. Ardeal.Siecz, localitate in Ucraina, z6z, 162,

171, 172.Sieniawski, general polon, x56, 159,

166, 169.Sigismund II August, regele Poloniei

(1548-1572), 6.Sigismund III Vasa, regele Poloniei

(1587-1632), 9-14, 18-20.Silistra, x8, 32-34, 39, 41, 44, 52, 56,

paya de, 32, 34, 39, 41, 42, 52, 217,218, 222, 231, 239.

Simion Movilef, domn in MoldovaTara Romaneasca, I x-13.

Siradzi, localitate in Polonia, 217, 222.Siret, rau in Galitia, 86, 97.Siret, râu in Moldova, 12, 19, 28, 39,

50, 76, 82, 85-87, 97, ioo, 107, 1x0,Ixx, 163, 174,

Siret targui, 82,110,

Skapuceni, sat in Moldova, 218, 223.Skirmund, lipcan, x58, 169.Skurkiel, v. Scarlet.Skyrica, sat In Moldova, 45.slavond, limbA, sz.Slobozia, sat in Bucovina, 151, 164.Slobozia, sat In Tara Romaneasci, 29.slujbasi domnesti, 131.Sniatyn, ora a In Polonia, 69, 70, 74,

82, 86, 94, 98, ¡jo, 126, 132, 154, 164.Sobieski loan III, regele Poloniei (1674-

¡696), 56, 66-68, 74, x8o, 199.Sochaczoto, localitate In Polonia, 6o, 63.Socol, stolnic, 40.spada domneascd, 30, 49.spahii, 71, 125, 126, 132, 133, 159, 169.spdtari, v. Brancoveanu Preda, Raco-

vitA Mihai.spdtcfrie, 228, 236.Spiegel, general polon, 127, 133.Srzemsk, ora' In Polonia, 91, 115.Stambul, v. Constantinopol.Stangret, soldat polon, 193, 212.Standegi, sat pe Prut, 189, 209, 218, 2Stanislaw-August Poniatowski, rege

Poloniei (1764-1795), 214, 224, 2Stanislawow, ora' in Polonia, 74.stanovnici (comandanti de tabAra), z

133, 18o, 199.Starzawski, pisar leaesc al lui Ma

Basarab, 40, 51.Starzynski, v. Starzawski.Staserverdi, sat in Dobrogea,Stawski, pulcovnic polon, 124,

133, 137.steaguri moldoveneati, 17, 24, 26,

126, 132, 182, 201, muntene,polone, turceati, 17, 41, 68,

stema Moldovei, 17.Stenflicht, ofiter polon, 162, 172.stolnici, v. Contua, Socol, Tifescu IStraja, sat in Dobrogea, 193, 212.

231, 239.86, 87, 94, 97-99,

79.127, I

INDICE 269

23.al

44.

27,

tei

30,

strajnicul coroanei, 51, Hotinului, 175,177, 195-197.

Strdsineni, sat In Moldova, 23.Stroici Vasile, logoat, 24.Stroinesti, sat in Moldova, 126, 133.Stryinski, ofiter polon, 46, 48.Strzelisk, localitate in Polonia, 74.Sturza, boer din Hotin, 46.Sturza Ilie, vornic, 76.subasi de Hotin, 154, 164.Suceava, oraa, 13, 70, 83, 85, 87, 92,

94, 97, 99, ID:), ixx, iz8, 124, 131, 250.Suceava, rau, 83, 85, 87, 94, 97, 99,

110, xxi.Suedia-suedezi, 14, 55, 57, 58, 67, 8x,

120, 142, 144, 145, 152, 155, 158,160, 162, 165, 166, x68, 170-172.

sulger, 71, 172.Suliszewski, agent polon, 18.Sutu Gheorgaki, al doilea logoffit, 121.Sutu, principesa, 246.Szaba, v. Saba.Szembek, contele, 8o, 81.Szemet Cazimir, 85, 87, 109.Szostakowski, cllugAr rutean, z6z, 171.

Saba, sat in Basarabia, 249..dita, sat In Moldova, 191, 210.savan, functie, 37.Koala domneascd din Bucuresti, 229,

237 din Iaai, 229, 237.Septilici, vornic, 70.Serbanesti, sat pe Siret, 107.verbi, In Basarabia, 248.Sipote, sat in Moldova, 126, 133.Sirim hei, 74.slealtta polond, 45.,Ftefan cel Mare, 26, 27, 38, 92, 117,

II8, 249.Stefan Rares, domn al Moldovei, 7.,Ftefan Tomsa, domn al Moldovei, 14-18,

24, 29, 37, 43, 60, 61, 64-StefrInegi, targ pe Prut, 6, 1o, 15, 23,

27, 37, 42, 47, 52, 68, 71, 162, x72,227, 236.

Sumla, 244.

72,19,76,

lie.

$vedul, v. Suedia.

Taban, soldat polon,Tabdra, sat in Moldova, 7, 37, 47, 182,

201, 215, 216, 220, 223, 227, 235.Tdbdrdsani, sat in Moldova, 23.tain, 156, 158, 160, 16i, x66-168, 170,

171, 182, 202, 225, 226, 229, 231,234, 237, 239.

tdlhari in Dobrogea, 217, 222, in Mol-dova, 15, 18, 27, 70.

tellmaci ai soliaor polone, 16, 43, 50,v. si Bogdan, Giuliani Fr. C., Ka-ro wski, Nicolae, Romaszkiewicz.

talmaci moldoveni la Cetatea Alba, 243.Tangribrod, sat in Dobrogea, 7.Tankiesz, sat in Moldova, 52.Tdrgoviste, 29, 39, 40, 44, 51, 55.Targowica, confederatia dela, 245.Tdrgul-Frumos, 83, 85-87, 94, 97, 99,

ITO, III.Ttzrnopol, ora § in Polonia, 46.Tarnow, ora§ in Polonia, moldoveni din, 6Tarnowski, comandant polon in Tara

Romaneasca, 13.tdtari, 7, 9-13, 17, 18, 22, 38, 40, 42,

43, 45, 52, 59, 77-79, 87, 98, x

123, 129, 143, 146, 148-152, 163,174, 250, bialogrodzeni, 78, in Bu-geac, 87, 90, x x x, 115, 142, 248, inDobrogea, 84, 96, prazi in Moldova,189, 190, 209, 210, 219, 222, SOU,12, 13.

Taszycki, secretar in solie polonfi, 36.Tavula, munte la Nord de Buzau, 20.Tecuci, 19, 28, 39, 42, 49, 52, 76.Teleajdn, 19, lupta dela (1600), 19, 29,

idem (1637), 5x.Tenesti, sat pe Prut, 69, 76.Teodorachi, comis, 183, 202.Thetra, v. Tablira.Thorn, oras in Polonia, 192, 212.Tighina, 75, 79, 119, x23, 124, 129;

130, 137, 139, 143, 146, 152, 153,159, 162, 170, 172, 241-243.

timbale, 136.


Timisoara, pasa de, 12.toaca, 137.Toderasco, logofit, 53.Tokai, vin de, 17.Tokielacz, sat in Moldova, 216, 221.Tomarova ( Rena), 68.Tomsa Leon, domn al Tarii Roma-

nesti, 30.Toma $tefan, dornn al Moldovei, 14-18,

24, 29, 37, 43, 6o, 61, 64-Toncefti, sat in Moldova, 42.Topordusi, sat in Moldova, 154, 164.Tracia, 224, 233.Traian, valul lui la Galati, 163, 174-Transilvania, v. Ardeal.Trebizonda, 250.Trei-Erarhi, biserica la Iasi, 48, des-

criere, 77.Trembowla, oras in Polonia, 175, 195,

starostele de, 43, 182, 201.tributul turcesc, 229, 237, V. si haraci.Trifon, postelnic moldovean, II, 12.Trojan, sat in Basarabia, 69, 79.Troian, sat in Bucovina, 99.t7071111 domnesc, 32, 54, 55.Trysteri, sat in Moldova, 216, 218,

220, 223.Tudory, sat pe Nistru, 242.tuiuri, 75, 83, 95, 102, 105, 191, 210.Ttdcea, 218, 222.tunuri moldovene, 75, 77, 88, 91, I00,

lox, 104, 108, 112, 113, 115, 116,136, 140, 188, 208, muntene, 4r, pecorabii, 124, 130, 140, turcesti, 125,132, 148, x50, 159, 169, 178, 179,197-199, 215, 217, 219, 221, 225,234, 243.

turci, passim.Turcia, 6, 7, 47, 55-58, 6o, 63, 120,

142, 144-146, 152, 163, 166, x74,¡75, 214, 224, 225, 233, V. §i PoartaOtomanfi.

Turcul Constant in, 86-88, 98.Turculel (Turcul ce! tank), 86-89, 98,

ioo, lox. 102, 104, 107, 108, 110-114.Turlaki, mahala la Cetatea Alba, 249-

Twardowski Samuel, calitor polon, x3-15.

Tara Romdneascd, 3, 10--13, 19-2x, 28,29, 34, 35, 38-41, 43, 44, 49-53, 55,6o-62, 64, 66, 73, 75-77, 93, 107,119, 143, 144, 158, 159, 16i, 163,168-171, 174, 225, 227-231, 233,235-239, 249-

rarigrad, v. Constantinopol.tarul de Perecop, 9-12.Tifescu Rie, stolnic, 104.tigani, in Basarabia, 248, lfiutari, 136,

185, 204, vizitii, 183, 202.Tutora, sat pe Prut, ii, 18, 216, 220,

lupta dela, 18, 47.

Ubratfa, v. Dumbrava.Ucraina, io, 43, 56, 57, 67, 74, 75,

123, 'h0, 142, 144, 152, 161, 171, 242.Udrirte Ndsturel, al doilea logofat, 40, 51.Ungaria, 192, 211.unguri, mercenari in Moldova, 56, ne-

gustori in Moldova, 192, 211, nobili,7, rasculati, 166.

uniforme militare, 54.uniti (religie), 251.Ureche, sat, 16.Ureche Grigore, cronicar, 1o.Ureche Nistor, vornic, I°, 13, x6.Ursache, vistiernic, 69, 70, 74.Urumbet (tatari), 77, 78.Ustia, mosie a Movilestilor in Polonia, i3.Uszelni, sat in Bulgaria, 163, 174.

Vdcdrescu Enache, paharnic, 145.Valahia, 143, v. Tara Romaneasca.valahii, i 9.Vdlcdnerti, sat in Bugeac, 79.valul lui Traian (la Galati), 163, 174.vebni, 229, 237, la Iltpusna, 8, 9.vameri, moldoveni, 8, turci la Cetatea

Alba, 242, la Dunare, 7, la Hotin,177, 196, la Silistra, 33.

Vancea, sat in Moldova, 190, 210.Varna, 42, 44.Varnita, sat langi Tighina, 143.

INDICE

Varrovia, 4, 9, 18, 58, 67, 194, 214,233, 242, marele ducat de, 244.

Vdscduti, sat in Bucovina, 153, 154,164.

Vasile, clucerul, 13.Vasile Lupu, doxnn al Moldovei, 22, 25,

26, 34, 35, 37-39, 42-49, 51-55, 77,-78, familia, 48, fiul, 34, portretul, 48.

Vasile Sf., biserica, v. Trei Erarhi.Vaslui, oras, 19, 27, 38, 42, 76, 84, 85,,

92, 96, 97, 1o6, r09, 117, 229, 238,curtea domneasca din, 27, 76, des-criere, 27.

Vaslui, parau, 84, 92, 96, xo6, 117.veniturile Moldovei, 229, 237.Veveli Batirte, negustor i diplomat grec,

16-18.Veveritd, boer moldovean, 6.Viculani, sat in Bugeac, 78.Viena, 8r, 244.vin moldovenesc, 9, de Tokai, 17.

vista*, 13, 138, 229, 237.vistiernici, functie, 228, 236, V. Canta-

cuzino-Deleanul, Iorga, Ursache, Voi-cul ; al doilea, 84, 96, de Hotin, 125,132, 146.

VisMhz, 181, 192, 200, 201, 212.Vladislav, v. Wladislaw.voevod de Cdurani, 24r.voevodari, titlu turcesc al domnilor ro-

mani, 228, 236.Voicul, vistiernic, 13.

Volhinia, v. Wolhynia.vornici, v. Costin Miron, Dan, Ghen-

ghea, Neculai Vasile, Sturza lije,Septilici, Ureche Grigore i Nistor,de Cdmpul Lung, Hibasescu Vasile.

Waradin, 12.Warsiewski, preot polon, 16o, 171.Warszawa, v. Varsovia.Wasili, sat in Moldova, 181, 200.Wasilkow, localitate in Rusia, x48, 150.Wasilow, localitate in Polonia, 85, 97.Werszez, sat in Moldova, 41.Wieruski Wincent, ofiter polon, 6.

Zadarski, ofiter polon, 46.Zaheu, tftnAr polon, 46.Zalesczyki, ora § in Polonia, 219, 223.Zaleski, preot polon, 16o, x62, 171, 172.Zaluski, biblioteci la Var§ovia, 9.Zamca, milastire la Suceava, 99.Zamoiski loan, cancelar §i hatman polon,

12, 19, 29.Zamuid, localitate in Polonia, 85, 97.Zapolski, iezuit din Moldova, 91, 115.Zaporojeni, v. cazaci.Zar-kehcda, 124, 130.Zbaraz Cristofor de, sol polon, z3-20,

43, 58, 6o, 6r, 63, 64, 177, x96.ziduri bizantine, in Dobrogea, 7.zloti ro§ii, 31, 45, 46, 72.Zolkiewski Stanislaw, hatman polon,

18, 47.Zolkiewski Stanislaw, 8, 9.zugrclveli bizantine, in biserici, 251.Zurawna, pacea dela (1677), 66, 68.Zydaczow, ora' in Polonia, 91, 115.Zwaniec, orfi§el pe Nistru, 22, 6o, 63,

146, z56, 166, 178, 197, 198, 215,219, 225, 234, 241.


Wierzbicki, membru al unei solii po-lone, 8.

Wi/no, 14.Winnica, oral In Podolia, 43.Wiszniaviecki Mihai, ginerele lui Iere-

mia Movili, 27, 45.Wladislcrw IV Vasa, rege al Poloniei

(1633-1648), x4, 22, 25, 31, 32, 37,38, 43, 44, 46, 47, 50, 52-54.

Wlatowski, iezuit polon, 91, 115.Wojewoda, castel /a Hotin, 177, 196,

219, 223.Wojna loan, agent polon, 13.Wojnarowski, nepotul lui Mazepa, 142.Wolf Andrei, secretar domnesc, 68, 70.

75.TVolhynia, 6, 74.Wolochy, numele polon al Moldovei, 143.Woytkowski, ofiter polon, 122, 126-128,

133.Wysocki F. W. secretar al unei solii po-

lone, 57, 6o, 63.Wyznarski, preot polon, 38.

Zaboia, movill, 78.

CUPRINSULPag.

Introducere 3Cillitoria lui Erasm Otwinowski. 1557 6Trei Bola ale lui Lavrin Piaseczynski. 1601-1603 9Samuel Twardowski. Descrierea soliei ducelui de Zbaraz. x622 13

Solis lui G. Krasinski descrisii de un anonim. 1636 21Raportul almaciului Romaszkiewicz. 1639-1640 33Solia lui Wojciech Miaitkowski. 1640 35Cfilitoria lui Stanislaw Oswiecim. 1643 53Solis lui Nicolae Bieganowski. 1654 55Solia lui Ieronim Radziejowski. 1667 57Solis lui loan Gnihski palatin de Culm. 1677-1678 66Solis lui Rafael Leszczyziski. 17oo 79Solia lui Stanislaw Chometowski voevodul Mazoviei. x712 1714 119Misiunea lui Bogdan tillmaciul. 17x3 147Jurnalul lui Filip Orlik. 1722 151

§olia lui Iosif Podoski. x759 174Solis lui Toma Alexandrovici. 1766 214Caliitoria lui W. Chrzanowski. 1780 224Cilltoria lui W. Dzieduszycki pe Nistru. 1785 240Cilitoria lui Stanislaw Malachowski. 1791 244I. I. Kraszewski. Descrierea Cetitii Albe .1843 245Indice 253

ACADEMIA ROMANAsTuoti °,5f CERCE.TAIII

LeiN., fORGA; Istoria poportiMi francez., 1919 soN. IORGA, Scurta lstorie a Slavilor rasan-

teni : ,Rusia si Polonia. Simple liniiorientare. 19x9

Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei po-porulur roman. 1919

,N. IORGA, Istoria literaturilor romanice indesvoltarea si legaturile lor. 3 vol. 1920.

(Epuizat)P. PONI, Statistica .Razesilor. 1921 . . . .25

VI, Dr. GR. ANTIPA; Dunarea ssi problemeleei stiintifice, economice si politice. 1921

VII. TH. CAPIDAN, Meglenoromanii. I, Isto-ria i grow lor. 1925 too

II. -Literatura poppla rà la Meglenoromani' 1928 130

VIII.. G.° BOGDAN-DUICA, "Viata si ideile lui'Simeon Barnutiu. 1924 '65

Dr. N. LEON, Entomologia medicala . I00T. SAUCIUC-SAVEANU, Cultura cerea-

icier .in Grecia antica si politica cerea-- lista a Atenienilor. 1925 75SEXTIL PUSCARIU, Studii Istroromfine,

II, Introducere, gramatica, earacterizareadialectului istrproman: 1927.. . .. zoo

Dr. I. Studii faunistice; morfolo-gice i fiziologice asupra Infusorii1c;rRomania. 1927 . . .. . ° .. : , 90

XIII., O. ANASTASIU, Industriile ,sateSti. "inraport Cu localizarea marei induei S.. uzo"

. XIV. R: -V. BOSSY, Politica externa a Rornfinieiintre anii I873-1880, privita dela Agen,tia diplomatica din Roma, 1929 . . zo -

XV, VICTORIA D. VOINOV, Excretia pKin inter-' media cromatocitelor la, nevertebrale 1929 r150

SEXTIL PUSCARIU, Studii Istroromane'III, Bibliografie Critica, Listeie lui Bar-

toli, Texte Inedite, Note, Glosare. 1929 . 210XVII. P.° P.- PANAITESCU, Calatori poloni

rile romane. 1930 18o

24

de

LEPSI,din

.

Documents

P.P.panaitescu Calatori Poloni in Tarile Romane