71
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL GENERALITĂŢI Terasamentele: totalitatea lucrărilor de pământ executate în scopul realizării infrastructurii drumurilor, inclusiv stratul de formă. Pământul material predominant proprietăţile sale fizico-mecanice determină forma şi dimensiunile profilului transversal, sistemul de scurgere şi evacuare al apelor, procesul tehnologic de execuţie etc. drumul este o constructie ce se desfasoara pe zone întinse în ceea ce priveste lungimea sa caracteristici variate ale pamântului care este supus în permanenta variatiilor de temperatura si umiditate

Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

GENERALITĂŢI

Terasamentele: totalitatea lucrărilor de pământ executate în scopul realizării

infrastructurii drumurilor, inclusiv stratul de formă.

Pământul

material predominant•

proprietăţile

sale fizico-mecanice determină forma şi dimensiunile profilului transversal, sistemul de scurgere şi evacuare al apelor, procesul tehnologic de execuţie etc.

drumul este o constructie ce se desfasoara pe zone întinse în ceea ce priveste lungimea sa ⇒ caracteristici variate ale pamântului care este supus în permanenta variatiilor de temperatura si umiditate

Page 2: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

GENERALITĂŢI

Pământul

-

acumulare de particule minerale solide

-

este produs prin dezagregare fizică sau chimică a rocilor care pot conţine sau nu materii organice

-

este un corp complex, alcătuit din fragmente solide de natură mineralogică, de forme şi mărimi diferite, cuprinzând în golurile rămase apă şi aer sau doar apă

-

este un sistem trifazic, comportarea pământului fiind dată de interacţiunea dintre faze

Raporturile dintre faze (solidă, lichidă şi gazoasă) sunt influenţate de acţiunea factorilor externi (solicitări, temperaturi etc.).

Page 3: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

GENERALITĂŢI

Faza solida

= scheletul mineral

Faza lichida

= apa

Faza gazoasa

= aer

Este posibil ca una din faze sa lipseasca:-

daca lipseste faza lichida, pamântul este uscat-

daca toate golurile dintre granule sunt umplute cu apa, pamântul

este saturat

În funtie de proportia în care intra cele trei faze în compozitia pamnântului, de marimea granulelor, de modul de asociere a elementelor componente rezulta diverse tipuri de pamânturi

cu diverse caracateristici fizico-mecanice.

Page 4: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Densitatea pamântului:

unde

m este masa pamântului umedV –

volumul pamântului umed

• Greutate volumica:

unde

G este greutatea pamântului umedV –

volumul pamântului umed

greutatea / masa volumică a pământului în stare normală

de umiditate, w:

[kN/m3]

[t/m3]

Vm

VG

)100

1()100

1( wnVG

Sw

w +−== γγ

)100

1()100

1( wnV

MS

ww +−== ρρ

Page 5: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

greutatea / masa volumică a pământului în stare uscată:

[kN/m3]

[t/m3]

greutatea / masa volumică a pământului complet saturat:

[kN/m3]

[t/m3]

Sdn γγ )

1001( −=

Sdn ρρ )

1001( −=

wSsatnn γγγ

100)

1001( +−=

wSsatnn ρρρ

100)

1001( +−=

Page 6: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Aer

γw

ApaSolid

Stare parţial saturată (normală)

γd

Aer

Solid

Stare uscată

Solid

Apa

γsat

Stare saturata

Page 7: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Porozitatea (%)

:

unde

Vgol este volumul golurilorVtot –

volumul total al materialului

• Indicele porilor:

unde

Vgol este volumul golurilorVS -

volumul particulelor solide

100tot

gol

VV

n =

S

gol

VV

e =

een+

=1 n

ne−

=1

totS VnV )1( −= )1( eVV Stot += eVV tot

S +=

1

Page 8: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Capacitatea de îndesareproprietatea pamânturilor nisipoase de a-si micsora volumul porilor prin

rearanjarea particulelor solide:

unde

emax este indicele porilor unui pamânt necoeziv în starea cea mai afânataemin –

indicele porilor pamântului în starea cea mai îndesata

Clasificarea nisipurilor

dupa capacitatea de indesare:

nisipuri cu capacitate de îndesare mica:

Ci < 0.4

nisipuri cu capacitate de îndesare mijlocie: Ci = 0.4 …

0.6

nisipuri cu capacitate de îndesare mare: Ci > 0.6

min

minmax

eee

Ci−

=

Page 9: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Umiditatea

(%)

:

unde

mw este masa apei continuta în porii unei cantitati de pamântmS –

masa particulelor solide

• Permeabilitateaproprietatea unor pamânturi de a permite circulatia apei libere printre

golurile particulelor solide sub actiunea câmpului gravitational

unde

k este coeficientul de permeabilitate (cm/s)v –

viteza de infiltrare a apei in pamânt (cm/s)I –

gradientul hidraulic (%)

100S

w

mm

w =

Ivk =

Page 10: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Identificarea pământurilor se face baza caracteristicilor sale, în funcţie de două mari categorii de elemente semnificative:

- granulozitate

- plasticitate

Această caracterizare este una subiectivă deoarece nu ia în considerare şi starea pământului.

În concluzie, pentru aprecierea pământurilor trebuie precizate: natura pământului şi starea sa fizică (umiditate, îndesare etc.).

Page 11: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Granulozitatea

repartiţia, în procente din greutatea totală, a materialului uscat, a diferitelor fracţiuni granulare

Fracţiunea granulară este grupa de fragmente solide cuprinsă între două limite.

Pământurile se denumesc în funcţie de dimensiunea (fracţiunea) principală, dar se amintesc şi celelalte caracteristici (de exemplu PNA = praf nisipos argilos).

Page 12: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Clasificarea pământurilor, după mărimea

particulelor constituente:

blocuri..................

peste 200 mmbolovăniş

.............

70 –

200 mmpietriş

...................

2 –

70 mmmare .....................

20 –

70 mmmic ......................

2 –

20 mmnisip .....................

0.05 –

2 mmmare .....................

0.5 –

2 mmmijlociu ...............

0.25 –

0.5 mmfin ........................

0.05 –

0.25 mmpraf ......................

0.005 –

0.05 mmargilă ....................

sub 0.005 mm

Page 13: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Pentru determinarea granulozităţii pământului, în laborator

se face analiza granulometrică, prin cernere pe ciururi şi site cu ochiuri pătrate sau prin sedimentare.

Astfel rezultă curba granulometrică (reprezentare grafică a compoziţiei granulometrice).

Reprezentarea grafică a compoziţiei granumoletrice a pământurilor se face şi prin diagrama ternară. Această reprezentare este avantajoasă pentru compararea pământurilor.

Page 14: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Page 15: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

100

0 100

01000

Praf

ArgilaNisip

25

45

25

Diagrama ternară: Nisip:25%, Praf: 25%, Argilă: 45%

Page 16: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Categorii de pamanturi

dupa cum predomina fractiunea argila

sau fractiunea nisip

argila grasa:minim 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip

argila:30% ... 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip

argila nisipoasa:30% ... 50% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf

lut:20% ... 30% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf

nisip argilos:10% ... 20% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf

nisip fin:sub 10% fractiune argila

Page 17: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Pe baza curbei granulometrice se poate aprecia cât de uniform sau neuniform este un pământ, cu ajutorul coeficientului sau gradului de neuniformitate, Un:

treceri, %

d60d10

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

d, mm210.50.20.10.020.0050.001

10

60

ddU n =

d60 este diametrul particulelor de pământ corespunzător procentului de 60 %;

d10 - diametrul particulelor de pământ corecpunzător procentului de 10 %.

Page 18: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Clasificarea pământurilor, din punct de vedere al gradului de neuniformitate:

- pământuri foarte uniforme ..........

Un < 5

- uniforme ..........................................

5 < Un < 15

-

neuniforme ......................................

Un > 15

Cu cât un pământ este mai uniform cu atât curba sa granulometrică este mai apropiată de verticală.

Un pământ bun pentru lucrările de terasamente trebuie să aibă Un

≥ 7.

Page 19: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Plasticitateaproprietatea pământului de a se comporta, într-un anumit

domeniu de umidităţi, ca un corp plastic

Pentru umidităţi reduse pământurile au proprietăţile unui corp tare.

Pe măsură ce umiditatea creşte, ele devin plastice, adică suferă deformaţii permanente sub sarcini constante fără modificarea volumului, apoi curgătoare, adică se deformează sub propria lor greutate, tinzând să capete o suprafaţă superioară apropiată de un plan orizontal.

Umidităţile care definesc domeniul în care pământul se comportă ca un corp plastic se numesc limite de plasticitate.

Page 20: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Limita inferioară de plasticitate sau limita de frământare, wP, este umiditatea care corespunde trecerii pământului din stare solidă în stare plastică.

Limita superioară de plasticitate sau limita de curgere, wL, este umiditatea care corespunde trecerii pământului din stare plastică în stare curgătoare.

Caracterizarea unui pământ din punct de vedere al plasticităţii se face prin indicele de plasticitate, IP, care reprezintă intervalul de umiditate în care pământul se află în stare plastică:

PLP wwI −=wP wL

IP

w, %

Page 21: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Pământurile se clasifică

din punct de vedere al plasticităţii, după cum urmează:

neplastice, IP = 0 %;

cu plasticitate redusă, IP ≤

10 %;

cu plasticitate mijlocie, IP = 11 % ... 20 %;

cu plasticitate mare, IP = 21 % ... 35 %;

cu plasticitate foarte mare, IP > 35 %.

Pentru lucrările de terasamente se recomandă pământuri cu IP ≤

15% şi wL ≤

60%.

Page 22: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Clasificareapamanturilorcoezive

Nr

.crt

.

Pământuri coeziveIndice de

plasticitateIp

Fracţiunea granulară

Argilă (< 0.005

mm)

Praf(0.005 ... 0.05

mm)

Nisip(0.05 ... 2

mm)

Conţinut procentual

1 Argilă grasă >35 > 60 Variabil

2 Argilă 25..60 35..60 Mai puţin decât argilă < 30

3 Argilă prăfoasă 15..35 30..50 Mai mult decât argilă

Mai puţin decât praf

4 Argilă nisipoasă 15..35 30..60 Mai puţin decât argilă > 30

5 Argilă prăfoasă nisipoasă 15..25 30..35 Mai mult

decât argilă > 30

6 Praf argilos 10..25 15..30 Mai mult decât nisip < 30

7 Praf nisipos argilos 5..20 15..30 Mai mult decât nisip > 30

8 Praf 5..15 0..15 Mai mult decât argilă < 30

9 Praf nisipos 0..10 0..15 Mai mult decât nisip > 30

10 Nisip argilos 5..20 15..30 Mai puţin decât nisip

Mai mult decât praf

11 Nisip prăfos 0..10 0..15 Mai puţin decât nisip

Mai mult decât praf

Page 23: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

• Starea de consistenţă a pământurilor

Starea fizică a pământurilor coezive depinde de conţinutul lor în apă

= stare de consistenţă

indicele de consistenţă, Ic [%]

:

unde: wL este limita de curgere, %;w – umiditatea naturală, %;Ip –

indicele de plasticitate, %.

P

Lc I

wwI −=

Page 24: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici fizice

Conform STAS 1243, clasificarea pământurilor după indicele de consistenţă:

curgătoare, Ic = 0 %;

plastic curgătoare, Ic = 0.1 % ... 0.25 %;

plastic moale, Ic = 0.26 % ... 0.50 %;

plastic consistentă, Ic = 0.51 % ... 0.75 %;

plastic vârtoasă, Ic = 0.76 ... 0.99 %;

tare, Ic = 1 % (aceasta se întâmplă pentru w = wL).

Pentru lucrările de terasamente se recomandă pământuri cu Ic > 0.50 %.

Page 25: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

proprietatea pământurilor de a se deforma sub acţiunea unor solicitări de compresiune, devenind mai îndesate

Un pământ, chiar dacă este saturat, nu este caracterizat numai prin umiditate. La o umiditate dată, există o infinitate de stări posibile în funcţie de volumul de aer

conţinut în pământ, fiecare stare fiind definită de densitatea în stare uscată

(ρd).

Se consideră că un pământ nesaturat poate fi compactat dacă se poate elimina aerul (umiditatea rămâne constantă, dar creşte ρd).

Dacă există posibilitatea de a se elimina şi apa, procesul se numeşte consolidare

(creşte ρd şi se micşorează umiditatea).

Page 26: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

Consolidarea:proces de desfăşurare în timp, sub încărcare constantă, a deformaţiilor

pământului

proces caracteristic argilelor care au o permeabilitate foarte scăzută

La nisipuri nu se pune problema consolidării deoarece, datorită permeabilităţii lor mari, apa este expulzată din pori, practic odată cu aplicarea încărcării, dând posibilitatea particulelor să ocupe poziţia corespunzătoare noii stări de îndesare.

În problemele de construcţii interesează în general deformarea pe verticală, numită tasare.

Page 27: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilorse studiază în laborator cu ajutorul edometrului prin urmărirea tasărilor şi

evoluţia acestora în timp sub efectul unor încărcări axiale aplicate în trepte, în condiţiile deformărilor laterale împiedicate

microcomparator

dispozitiv de incarcare

placa rigida

proba de pamant cilindrica

pietre poroase

Încercarea de laborator cu edometrul se face pe probe cilindrice de pământ cu diametrul 7-10 cm şi înălţimea 2-4 cm, aplicându-se încărcarea pe faţa superioară a probei şi măsurându-se tasarea (deformaţia pe varticală a probei) la microcomparator.

Sub încărcarea aplicată se observă modul de consolidare al probelor de pământ:•la început tasarea se produce repede•cu timpul tasarea este din ce în ce mai mică până se opreşte

Page 28: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

Se pot realiza două tipuri de încercări:

• încercarea de compresiune –

tasare: ♦se stabilişte relaţia tensiune –

tasare

şi se determină modulul de deformaţie edometric (modul de compresibilitate), M, pentru intervalul de presiuni 2 ... 3 daN/cm2:

[daN/cm2]

sau se exprimă prin curba de compresiune –

porozitate, stabilindu-se coeficientul de compresibilitate, av (raport între variaţia indicelui porilor şi variaţia corespunzătoare a tensiunii de compresiune) pentru acelaşi interval al presiunilor 2 ... 3 daN/cm2:

[cm2/daN]

23

100

== −=

ΔΔ

=pp

pMεεε

12

12

ppee

peav −

−=

ΔΔ

=

Page 29: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

presiunea, pp2p1

εp2

εp1

2 3

tasarea

ε,%

încărcare

descărcare

Curba de compresiune -

tasare

Page 30: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

presiunea, pp2p1

e2

e1

porozitatea, e

încărcare

descărcare

Page 31: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

Curba compresiune – tasare se execută pentru construcţiile la care este necesară stabilirea tasărilor probabile.

Deformabilitatea pământului se mai poate exprima şi prin modulul

de tasare

(εΔp

[cm/m]), care este valoarea deformaţiei specifice corespunzătoare unui spor de compresiune dat.

Pentru o încărcare de 2daN/cm2 pământurile se împart din punct de vedere al compresibilităţii:

pământuri foarte compresibile, εΔp

> 10cm/m

pământuri compresibile, εΔp

= 10 ... 1 cm/m

pământuri puţin compresibile, εΔp

= 1 ... 0,1 cm/m

pământuri necompresibile, εΔp

< 0,1 cm/m

Page 32: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

•încercarea de compresiune –

consolidare: ♦constă în stabilirea relaţiei tensiune –

tasare –

timp şi se execută pe pământuri argiloase saturate, pentru acele construcţii la care interesează precizarea duratei de stabilizare a tasărilor

Pentru studiul consolidării cu ajutorul edometrului se procedează astfel: pentru aceeaşi treaptă de încărcare se înregistrează deformaţiile la diferite intervale de timp [(ΔH)t1; [(ΔH)t2; ...; [(ΔH)tfinal].

Gradul de consolidare corespunzător timpul t se determină astfel:

Se desenează curba de consolidare ca variaţie în timp a gradului de consolidare.

100)()(

final

t

HHU

ΔΔ

=

Page 33: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

timp, ore4824

1.0

0.6

grad de consolidare, U

argilăpraf(pământ)

nisip Argilă prafoasa

Curba de consolidare a pământurilor prin tasare

-la nisipuri timpul de consolidare este foarte mic, deoarece evacuarea apei din pori este rapida

-

in prafuri si argile, din cauza permeabilitatii lor reduse, timpul de consolidare este mult mai mare, tasarile producându-se în timp îndelungat.

Page 34: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

În practică, relaţia dintre încărcări şi deformaţiile corespunzătoare ale pământului se apreciează pe baza unor parametrii care stau la baza dimensionării elementelor de construcţie (de exemplu, suprastructura drumurilor).

a) Indicele de capacitate portantă, ICP sau CBR

(Californian Bearing Ratio)

reprezintă rezistenţa pe care o opune un pământ la pătrunderea unui dorn standardizat

se calculează ca raport între presiunea, p necesară pătrunderii unui dorn cu diametrul de 50 mm pe o anumită adâncime în materialul care se studiază şi presiunea, p0 necesară pătrunderii dornului în aceleaşi condiţii, într-un material etalon (piatră spartă, p0 = 70 daN/cm2):

%0

100ppICPCBR ==

Page 35: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

presiunea, pp0p

h

adâncimea h, mm

material standard

material analizat

Curba C.B.R.

Page 36: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

Valori C.B.R. determinate în laborator pe diverse materiale sunt după cum urmează:

-

macadam .................................

90 – 150%- piatră spartă nesorată ..............

80 –

120 %- pietriş

.......................................

40 –

80 %-

nisip argilos ..............................

25 – 40 %- argilă nisipoasă ........................

5 – 15 %-argilă plastică ...........................

1 –

5 %

Pentru a fi bun de utilizat în lucrări de terasamente, un pământ trebuie să aibă C.B.R.min = 20 ... 40 %.

Page 37: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K

este raportul între presiunea „p” exercitată pe suprafaţa pământului prin intermediul unei plăci rigide cu diametrul D = 75 cm şi tasarea corespunzătoare „t”:

[daN/cm3]tpK =

Schema de determinare a modulului de reactie

Page 38: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K

Se determină fie direct pe teren (cu placa de încărcare), fie indirect, prin relaţii de legătură cu alţi parametri ce caracterizează deformabilitatea pământurilor.

pentru placa cu D = 75 cm: p = 0.7 daN/cm2. Se mentine aceasta presiune pâna când deformatia înceteaza sa mai creasca sau creste cu mai putin de 5/100 mm/min:

(daN/cm3)

pentru placa cu D = 75 cm: se aplica presiunea p uniform distribuita pâna când se atinge tasarea admisibila sub placa de 1.27 cm:

(daN/cm3)

)()/(7.0 2

cmtcmdaNk =

27.1pk =

Page 39: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K

Valoarea lui „K”

depinde de:

-

calităţile elastice ale pământului

-

de dimensiunile şi de forma suprafeţei de încărcare

-

de structura şi starea de compactare a pământului.

35

+=CBRk

Page 40: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

este raportul între presiunea „p” transmisă pe teren de placa de încărcare şi tasarea relativă „l”

a suprafeţei încărcate, multiplicat cu un coeficient „a” care variază în funcţie de forma în plan, rigiditatea plăcii de încărcare şi natura pământului cercetat:

[daN/cm2]

unde:

D este diametrul plăcii de încărcare, [cm]l – tasarea reală, [cm]

DlppEd α

λα ==

Page 41: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

p(presiunea)

λ(tasarea relativă)

p2p1

λ2

λ1

Page 42: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Modulul de deformaţie se determină pe teren sau în laborator.

Încercarea pe teren

consta în aplicarea unor încarcari verticale în trepte, pe o placa rigida (din metal sau beton armat) asezata pe suprafata de

încercat şi masurarea tasarilor dupa fiecare treapta. Fiecare treapta se mentine pâna la stabilizarea tasarii (Ds < 0.05 mm în 5 minute).

Încercarea se opreste dupa obtinerea unei deformatii relative efective s’

> s relativ de calcul:

unde s este tasarea medied –

diametrul placii de încarcare

dss ='

Page 43: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Se construieste diagrama presiune –

deformatie relativa efectiva:

'spEd =

'spEd

⋅=

α

în mediu semiinfinit, omogen si izotrop

în mediu stratificat sau complex rutier

α

= 1.20 pentru un mediu alcatuit din doua straturiα

= 1.57 pentru un mediu alcatuit din mai multe straturi

Page 44: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

s’

sunt valorile deformatiei relative de calcul:

Tipul de sistem rutier Deformatia relativa de calcul

S.R.Nerigide cu îmbracaminti permanente 0.010

S.R.Nerigide cu îmbracaminti semipermanente sau grosimea totala mai mica decât diametrul cercului echivalent de contact al suprafetei pneurilor autovehiculului de calcul 0.020

S.R.Nerigide cu îmbracaminti provizorii 0.030

S.R.Rigide 0.001

Page 45: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed Tipul îmbracamintii Deformatia relativa de calcul

Permanente

Îmbracaminti bituminoase în doua straturiStraturi de uzura asfaltice pe binder, executate la cald cu bitumuri de petrol cu penetratie de 80..120 (1/10 mm) si mai scazute

0.035

Straturi de uzura asfaltice pe binder, executate la cald cu nisipuri bituminoase, cu bitumuri de petrol cu penetratia peste 120 (1/10 mm) sau cu bitumuri taiate, precum si pavaje cu pavele normale, abnorme sau din calupuri

0.038

Semipermanente

Covoare bituminoase executate la rece, mortare asfaltice, macadamuri asfaltice 0.040

Covoare bituminoase executate din mixturi bituminoase 0.045

Provizorii

Macadam protejat cu tratamente superficiale precum si pavaje de bitum sau din piatra bruta

0.050

Macadam simplu 0.050

Impietruiri din balast sau pietris 0.060

Page 46: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

este asemanatoare celei pe teren cu deosebirea ca încarcarea în trepte se aplica prin intermediul unei stampe de anumite dimensiuni, pe probe netulburate sau tulburate.

1a –

forma metalica2 –

stampa de încarcare3 –

comparatoare4 –

placute metalice si pârghii5 –

presa pârghie

Page 47: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator-

Se compacteazala acelasi grad de compactare (98%), trei probe cilindrice din pamânt pregatit conform STAS 2914/4-89-

Se aplica stampa pe suprafata libera, nivelata, a probei din forma cilindrica a aparatului-

Se fixeaza microcomparatoarele pentru masurarea deplasarilor pe verticala a stampei-

Se încarca stampa cu presa-pârghie prin adaugarea treptata de greutati pe platanul pârghiei tinând seama ca raportul dintre acestea si încarcarea transmisa este de 1/10-

Se mentine fiecare treapta de încarcare pâna când deplasarea verticala a stampei practic înceteaza (comparatoarele înregistreaza maximum 0.03 mm în 5 minute)- Se înregistreaza deplasarile pe verticala, s1, s2 într-un tabel:

Page 48: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

Page 49: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

-

Dupa stabilizarea deformatiei sub încarcarea anterioara se incarca platanul pârghiei cu treapta urmatoare astfel încât sa se asigure sporul de presiune de:

-

25 ... 50 kPa pentru pamânturi argiloase în stare de consistenta tare, plastic vârtoasa sau plastic consistenta si nisipuri îndesate sau cu îndesare mijlocie

-

5 ... 10 kPa pentru pamânturi argiloase în stare de consistenta plastic moale sau plastic curgatoare si nisipuri afânate

La încercarea pamânturilor necoezive pe suprafata probei se pun greutati inelare care sa asigure o presiune suplimentara în jurul stampei de 5 kPa.

Page 50: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

-

Sporurile de presiune se aleg astfel încât sa se atinga deformatia relativa s’

de 0.03 dupa 3 –

4 trepte de încarcare.-

La atingerea deformatiei relative s’

= 0.03 încarcarea se opreste. Încercarea continua pe suprafata interioara a probei.-

Dupa efectuarea încercarilor se determina umiditatea reala a pamântului încercat luând câte o proba de pamânt din dreptul stampei, de la adâncimea de 4 cm fata de ultima suprafata încercata.-

Se calculeaza deformatiile efective s’

corespunzatoare fiecarei trepte de încarcare. -

Cu datele obtinute se construieste diagrama presiune-deformatii relative efective si se calculeaza modulele de deformatie liniara corespunzatoare umiditatii cerute si gradului de compactare de 98%.

Page 51: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

Page 52: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Modulul de deformaţie Ed prin încercări directe pe teren se determină pentru:

-

stabilirea sau precizarea valorilor de calcul ale Ed pe terenul de fundaţie

-

verificarea prin încercări directe în timpul execuţiei, a Ed pentru terenul de fundaţie

-

verificarea capacităţii portante a unei structuri rutiere

-

verificarea în timpul execuţiei a lui Ed echivalent la nivelul unui strat rutier sau pentru întregul complex rutier

Page 53: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Modulul de deformaţie prin încercări de laborator se determină pentru:

-

precizarea valorilor de calcul ale Ed când se cunosc valorile de calcul ale umidităţii şi gradul de compactare

-

compararea deformabilităţii diferitelor tipuri de pământuri şi materialestabilirea variaţiei Ed în funcţie de grad de compactare, umiditate, temperatură, viteză de încărcare

CBREd 14≅

Page 54: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

d) Modulul de elasticitate,

E

este limita raportului dintre variaţia presiunii aplicate pe placa de diametru D şi deformaţia elastică corespunzătoare, Δl:

[daN/cm2]

Deformaţia elastică se determină pe baza curbei de revenire a diagramei compresiune-tasare, la cicluri de încărcare-descărcare.

DlpE

ΔΔ

= lim

Page 55: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

d) Modulul de elasticitate,

E

Δl

s, cm(tasarea)

p1

s1

p, daN/cm2

(presiunea)

Tasarea remananentă

l1

Δp

Page 56: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

e)

Coeficientul de compresibilitate MErezulta din incercarea cu placa LUKAS (VSS) in doua cicluri de incarcarestabileste caracteristica de portanta:

la nivelul partii superioare a terasamentului la nivelul inferior al stratului de forma (cand terasamentele sunt prevazute cu strat de forma)

este indicat pentru determinarea gradului de compactare al terasamentelor din pamanturi necoezive, materiale stancoase sau din deseuri industriale pentru care nu pot fi determinate in laborator caracteristicile de compactare

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 57: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

e)

Coeficientul de compresibilitate MEprincipiul incercarii:

se masoara tasarea terasamentului sub o placa circulara rigida supusa unei presiuni verticale ce creste treptat

placa LUKAS circulara:

diametrul = 30 cm grosimea = 25 mm

Se incarca in doua cicluri:-

ciclul I:> se aplica o presiune de 0.2 bari si se fac citirile la microcomparatoare; media citirilor reprezinta zero relativ al tasarii verticale a placii> se ridica presiunea la 0.5 bari si se fac citirile pentru tasari> se continua cu trepte de incarcare de 0.5 bari pana la presiunea

maxima de 4.5 bari

-

se descarca placa pana la presiunea de 0 bari si se fac citiri ale tasarilor dupa stabilizare ⇒ punctul de plecare pentru al doilea ciclu de incarcare

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 58: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

e)

Coeficientul de compresibilitate ME-

ciclul II:> se deruleaza la fel ca primul

-

incercarea e considerata terminata dupa cea de-a doua descarcare pana la 0.02 bari si citirea se face dupa stabilizarea microcomparatoarelor

Pe baza rezultatelor masuratorilor se traseaza diagrama de incarcare (primul ciclu) –

descarcare si incarcare (al doilea ciclu):Se calculeaza coeficientul de compresibilitate:

Unde: 30 este diametrul placii de incarcareΔp –

diferenta de presiune intre doua trepte de incarcare: 1 bar (intre 0.5 bari si 1.5 bari)Δs –

diferenta intre tasarile corespunzatoare treptelor respective de incarcare, pentru primul ciclu de incarcare (Δs1) si al doilea ciclu de

incarcare (Δs2)

spM E Δ

Δ= 30

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 59: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

e)

Coeficientul de compresibilitate MESe calculeaza raportul m dintre coeficientii de compresibilitate

corespunzatori celui de-al doilea ciclu de incarcare (ME2

) si primului ciclu de incarcare (ME1

):

1

2

E

E

MM

m =

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 60: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

e)

Coeficientul de compresibilitate ME

Interpretarea rezultatelor:ME1 caracterizeaza portanta atinsa prin compactare

ME1 trebuie sa fie mai mare sau egal cu criteriul impus; altfel se determina :

cand ME2 > ME1 pamantul nu a atins inca gradul de compactare maxim: compactarea trebuie continuata

cand ME2 ≅ ME1

pamantul a atins gradul de compactare maxim, o

compactare suplimentare nu va mai aduce nimic; rezulta ca avem:

pamant de prosta calitatepamant pus in opera in conditii nefavorabileportanta straturilor de dedesubt (in special cea a

terenului de fundare) insuficienta.

1

2

E

E

MM

m =

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 61: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăierecondiţionează stabilitatea pământurilor sub acţiunea diferitelor tipuri de

solicitări. Când aceasta se depăşeşte, se produce ruperea, formându-se o suprafaţă de rupere

este necesară pentru studiul stabilităţii taluzurilor, a împingerii pământului asupra lucrărilor de sprijinire etc.

Rezistenţa la tăiere a pământului se exprimă prin relaţia:

(dreapta caracteristică sau intrinsecă) LEGEA lui COULOMB

unde:

t este rezistenţa pământului la tăiere [daN/cm2]s – presiunea normală pe planul de tăiere [daN/cm2]ϕ

– unghiul de frecare internăc – coeziunea tăiere [daN/cm2]

ctg += ϕστ

Page 62: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

c

ϕ

τ

= σ tgϕ + c

τf

σ

Dreapta intrinsecă

Page 63: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

- pentru pământurile argiloase ϕ

= 0 ... 15o

- pentru pământurile nisipoase ϕ

= 30 ... 40o

În cazul pamânturilor necoezive, rezistenta la taiere depinde de frecarea dintre particulele solide, iar unghiul de frecare interioara depinde de

caracteristicile particulelor.

În cazul pamânturilor coezive, rezistenta la taiere depinde de caracteristicile particulelor, de coeziune si de umiditate.

Unghiul de frecare interioara depinde de marimea si forma particulelor solide, gradul de îndesare, umiditate.

Coeziunea se datoreaza unor forte de legatura interioare dintre particulele pamântului exercitate prin intermediul apei adsorbite. Coeziunea

argilelor variaza cu umiditatea si cu starea de îndesare.

Page 64: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

Se studiază în laborator cu ajutorul aparatului pentru tăiere directă (forfecare directă).

piston

proba de pamant

pietre poroaseplaci dintate

caseta metalica

Rezistenţa la tăiere rezultă şi din compresiune monoaxială (pentru pământurile argiloase) şi compresiune triaxială.

Page 65: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

Felul pamântului Φ

(grade) c (daN/cm2)

Nisipuri prafoase 22 .. 30 0

Nisipuri fine si mijlocii 23 .. 33 0

Nisipuri mari 31 .. 36 0

Prafuri si prafuri argiloase 18 .. 25 0.012 .. 0.060

Argile prafoase 12 .. 22 0.055 .. 0.180

Argile 6 .. 18 0.115 .. 0.325

Page 66: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor

Blocuri

– bucăţi mari de stâncă, cu diametre peste 20 cm. îngrămădite prin acţiunea torenţilor sau gheţarilor.

Bolovănişuri sau pietrişuri

fragmente necimentate, cu dimensiuni peste 2 mm; uneori golurile pot fi umplute cu nisip sau argilă (aceasta influenţează rezistenţa stratului).

Nisipuri –

granule colţuroase sau rotunjite cu diametrul cuprins între 0.05 mm şi 2 mm; porozitate redusă, fără coeziune, frecare internă mare;

-

la solicitări statice au deformaţii mici;

-

la solicitări dinamice au deformaţii mari şi bruşte;

nisipurile mari şi mijlocii sunt foarte bune pentru fundare (nu sunt influenţate de poziţia faţă de pânza de apă);

nisipurile fine pot fi antrenate de apă şi se transformă în nisipuri curgătoare.

Page 67: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor

Prafuri

cu diametrul cuprins între 0.005 şi 0.05 mm, prezintă oarecare plasticitate şi coeziune (se comportă ca şi chitul);

amestecate cu apă se depun în aproximativ 30 minute;

au rezistenţe scăzute;

trebuie utilizate cu precauţii.

Argila

– pământ cu un bogat conţinut de minerale secundare;

unsuroasă la pipăit, aderă de corpurile umede;

se frământă ca ceara iar uscată formează bulgări care se sfărâmă

greu;

are porozitate mare şi frecare internă mică;

calitătile mecanice sunt mult influenţate de apă.

Page 68: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor

Loessul –

majoritatea particulelor sunt din fracţiunea „praf”;

prezintă pori foarte mari (vizibili cu ochiul liber = macropori);

comportare foarte mult influenţată de apă. Când este uscat este foarte bun dar când se umezeşte devine foarte rău, prezentând deformaţii mari.

Marna

– pământ argilos, cu calcar uniform răspândit în masa de argilă;

reprezintă o trecere de la argilă la calcar;

denumirea este în funcţie de procentul de CaCO3 (argilă marnoasă, marnă calcaroasă).

Page 69: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor

Mâluri

– argile prăfoase provenite din depuneri neconsolidate ale apelor curgătoare sau lacurilor;

uneori conţin nisip sau pietriş;

uscate, sunt tari şi cu crăpături;

au plasticitate mare.

Nămoluri

mâluri cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10%;

au o structură spongioasă datorită gazelor care se degajă din descompunerea materiilor organice;

se desfac uşor în apă;

prin uscare crapă în bucăţi poligonale.

Page 70: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor

Dupa rezistenta opusa la sapare

(de care trebuie sa tina seama la executarea lucrarilor de tersamente) pamânturile pot fi:

pamânturi slabe: pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu lopata si

cazmaua

sunt argilele nisipoase, prafoase, nisipul argilos, zgura afânata, loessul (praf argilos, nisipos), pamântul vegetal pâna la adâncimea de 30 cm, turba, terenurile saraturoase si cele cu saratura de consistenta moale

pamânturi mijlocii: pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu cazmaua si

partial cu tarnacopul

sunt argile marnoase, pietris, argila grasa amestecata cu piatra

sparta sau pietris, balast marunt, pamânt vegetal cu radacini

Page 71: Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor

pamânturi tari: se pot sapa cu excavatorul, grederul elevator, draglina iar manual cu

târnacopul si cu cazmaua

fac parte argila grasa compacta, argila grasa amestecat cu piatra sparta sau pietris, argila marnoasa compacta, pietris cu bolovanis, zgura de furnal nesfarâmata, pamânt amestecat cu bolovani

pamânturi foarte tari: se pot sapa cu excavatorul si grederul elevator iar manual cu ranga,

târnacopul, şpiţul, barosul (fara explozivi)

fac parte argila grea compacta umeda, argila grasa sau argila nisipoasa grea si cu amestec de piatra sfarâmata, pietris, moloz îndesat, bolovani, pietris, balast compact, argila tare, pamânturi înghetate