PRESIUNEA SANGELUI IN ARTERE SI TENSIUNEA ARTERIALA Sangele circula in artere sub o anumita presiune, care se transmite si asupra peretilor arteriali, determinand tensiunea arteriala. Existenta presiunii sangelui in artere a fost demonstrate de Halles (1733), care a introdus unui cal , in artera femurala, o canula conectata cu un tub vertical de sticla, constatand ca sangele se ridica la o inaltime de 8-9 picioare (1 picior este egal cu circa 30 cm). Poiseuille a studiat presiunea sangelui in artere cu un sistem manometric la care Ludwing a adaugat un flotor si o penita de inregistrare. In scop clinic, tensiunea arteriala se masoara in mod current prin metode nesangerande. Factorii care determina presiunea sangelui in artere Presiunea sangelui in artere este determinate de debitul cardiac, rezistenta periferica, vascozitatea sangelui, cantitatea de sange si de elasticitatea peretilor vasculari. DEBITUL CARDIAC = produsul dintre frecventa si volumul-bataie, factori permanent supusi , indeosebi, primul, influentei nervoase. REZISTENTA PERIFERICA Vasodilatatia (dilatarea arterei) scade rezistenta periferica in consecinta si tensiunea arteriala iar vasoconstrictia o creste. VOLEMIA (volumul de sange) influenteaza presiunea arteriala asa cum rezulta din scaderea ei dupa hemoragii si cresterea ei dupa transfuzii massive. VASCOZITATEA crescuta impiedica deplasarea sangelui prin lumenul ingust al arteriolelor, retine o cantitate mai mare de sange in artere si, in consecinta, creste presiunea arteriala. Scaderea vascozitatii are efect invers. ELASTICITATEA peretilor vasculari mentine, cum s-a vazut, presiunea diastolica. VALOAREA SI DETERMINAREA TENSIUNII ARTEIALE La om, in arterele mari, presiunea maxima sau sistolica a sangelui este de circa 120 mmHg si cea minima sau diastolica de 70 mmHg