Prezentare SCID si DSM_09mai10

Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM IV)Interviul Clinic Structurat pentru

DSM IV (SCID)

Drd. Bianca Macavei

[email protected]

Domeniul clinic

• Boală

– tabloul clinic (manifestările bolii);

– mecanismele etiopatogenetice.

• Sănătate

– starea de sănătate;

– mecanisme de sanogeneză.

• Psihologia clinică este ştiinţa care studiază mecanismele psihologice implicate în starea de sănătate şi boală.

• Psihoterapia este intervenţie psihologică în sănătate şi boală.

Suportul ştiinţific mişcarea “evidence-based”

• 1995 – APA se confrunta cu prevalenţa tratamentelor medicamentoase asupra celor psihoterapeutice în bolile mentale Societatea pentru o Psihologie Clinică Ştiinţifică din cadrul Diviziei de Psihologie Clinică (Divizia 12) a început stabilirea criteriilor minime pentru ca un tratament psihoterapeutic să fie validat ştiinţific (Barlow, 1996; Beutler, 1998, 2000);

• 1990 – SCID pentru DSM III

• 1996 – versiunea finală a SCID pentru DSM IV (Versiunea Cercetare)

• 1997 – versiunea SCID I pentru DSM IV (Versiunea clinică)

Suportul ştiinţificmişcarea “evidence-based”

• Medicină întemeiată ştiinţific (“Evidence-Based Medicine”) EBM „utilizarea conştientă, explicită şi raţională a celor mai valide cunoştinţe disponibile la un moment dat în procesul de luare de decizii referitor la modalitatea de asistare a pacienţilor” (Sackett, Rosenberg, Gray, Haynes, & Richardson, 1996).

• Psihoterapie întemeiată ştiinţific - EBP (“evidence-based practice/psychotherapy) optimizarea rezultatelor intervenţiei prin infuzarea practicii cu informaţii relevante din cercetare (APA Presidential Task Force on Evidence-Based Practice, 2006).

“Evidence-Based Practice”

• Testarea eficienţei – procedurii şi – teoriei schimbării

• Eclectism procedural susţinut ştiinţific

• Paradigma cercetător-practician (“scientist-practitioner”)

Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM IV)

•DSM IV permite stabilirea unui diagnostic nosologic (încadrarea pacientului într-una sau mai multe categorii diagnostice), având în vedere simultan posibilele:

• tulburări clinice,

• tulburări de personalitate şi/sau retard mental,

• condiţiile medicale generale,

• stresorii psiho-sociali.

Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM IV)

• Sistemul multiaxial permite o evaluare pe mai multe axe, fiecare axă referindu-se la un domeniu diferit de informaţii care pot ajuta clinicianul în elaborarea planului de tratament.

• Evaluarea globală a funcţionării individului se face pe axa V.

Axa I________Axa II________Axa III_______Axa IV_______Axa V________

DSM IV - Sistemul multiaxial de diagnosticare

Axa I • pe această axă se trece diagnosticul

principal (tulburări psihice), cu excepţia situaţiilor când după înregistrarea de pe axa II apare specificarea “Motivul consultaţiei” sau “Diagnostic principal”;

• pot apărea mai multe diagnostice, primul fiind cel principal;

• pe această axă se înregistrează toate tulburările, cu excepţia “Tulburărilor de personalitate”, “Retardului mental”, “Tulburări ale impulsului nespecificate”.


Axa II

• pe această axă se înregistrează tulburările de personalitate, retardul mental, trăsăturile de personalitate dezadaptative, mecanismele de coping dezadaptative şi frecvent utilizate;

• uneori, diagnosticul de pe această axă poate constitui “Motivul consultaţiei” sau “Diagnosticul principal”.


Axa III• pe axa III se înregistrează condiţiile medicale generale;• vizează afecţiuni ca: tulburări infecţioase, neoplasm, tulburări

endocrine, metabolice, imunologice, afecţiuni ale componentelor constitutive ale sângelui, boli ale sistemului nervos şi organelor de simţ, tulburări ale sistemului circulator, tulburări ale aparatului respirator, tulburări ale aparatului digestiv, tulburări ale aparatului genito-urinar, afecţiuni dermatologice, probleme legate de graviditate, boli ale sistemului muscular şi osos, anomalii congenitale, răniri sau intoxicaţii cu substanţe toxice.

OBSERVAŢIE: Dacă tulburarea psihică este considerată a fi consecinţa directă a unei condiţii medicale generale, aceasta se înregistrează pe axa I (“Tulburări mentale datorate unor condiţii medicale generale”), afecţiunea somatică trecându-se şi pe axa III.


Axa IV• pe această axă se trec stresori negativi şi

pozitivi (dacă se apreciază că aceştia constituie sau conduc la o problemă;

• în general, se înregistrează condiţii care au apărut cu cel mult un an înainte de declanşarea simptomatologiei, dar se pot nota şi probleme din trecutul mai îndepărtat, dacă acestea sunt relevante.

OBSERVAŢIE: Problemele psiho-sociale şi de mediu se notează, de regulă, pe axa IV, dar şi pe axa I dacă sunt cauze directe ale tulburării psihice (“Alte condiţii care se pot afla în centru atenţiei clinice” – ex. probleme de relaţie cu partenerul).


Axa V• indicele global de evaluare a funcţionării este o

măsură a nivelului general de funcţionare;• este util pentru planificarea terapiei, evaluarea

efectelor terapiei, anticiparea rezultatelor;• cotarea se face doar vis a vis de funcţionarea

/adaptarea psihologică, socială şi ocupaţională; nu sunt incluse dificultăţile datorate limitărilor de ordin fizic sau care ţin de mediu.

Observaţie: În cazul tuturor tulburărilor, este

necesar: Să se evalueze impactul afecţiunilor somatice concomitente şi a consumului de substanţe; Diagnosticul clinic presupune ca funcţionarea şi capacitatea de adaptare a individului în viaţa familială, socială şi /sau profesională să fie sever afectate.

Exemplu de diagnostic DSM IV

• Axa 1 (tulburări clinice): Tulburare de atac de panică, fără agorafobie şi tulburare de anxietate generalizată (depresie subclinică - pacientul prezintă unele simptome de depresie, însă nu sunt îndeplinite toate criteriile pentru nici una dintre tulburările depresive);

• Axa 2 (tulburări de personalitate): Nimic semnificativ clinic. Pacientul prezintă unele caracteristici de personalitate dependentă;

• Axa 3 (boli somatice sau alte condiţii medicale): Nimic semnificativ;

• Axa 4 (stresori psihosociali): Suport social inadecvat, probleme la domiciliu, condiţii de muncă solicitante.

• Axa 5 (indicele general de funcţionare - GAF): 60 (curent).

Tulburările cuprinse în DSM IV

• Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată în perioada de sugar, în copilărie sau adolescenţă;

• Delirium, demenţa, tulburările amnestice şi alte tulburări cognitive;

• Tulburările mentale datorate unei condiţii generale;

• Tulburările în legătură cu o substanţă;


• Schizofrenia şi alte tulburări psihotice;

• Tulburările afective;

• Tulburările anxioase;

• Tulburările somatoforme;

• Tulburările factice;

• Tulburările disociative;

• Tulburările sexuale şi de identitate sexuală;


• Tulburările de comportament alimentar;

• Tulburările de somn;

• Tulburările controlului impulsului nespecificate în altă parte;

• Tulburările de adaptare;

• Tulburările de personalitate;

• Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice.

Ce este SCID?• Interviu semistructurat pe baza DSM

IV;• Scopul principal al elaborării SCID -

transpunerea avantajelor interviului structurat în context clinic, clarificarea criteriilor de diagnostic şi oferirea de întrebări pentru explorarea acestora.

• Avantajele utilizării SCID:– Creşterea fidelităţii (test-retest) – standardizarea

procesului de evaluare;– Creşterea validităţii (acord diagnostic) – facilitarea utilizării

criteriilor diagnostice pentru evaluarea tabloului clinic. Standardul LEAD.

Standardul LEAD

• Standardul LEAD pentru evaluarea validităţii procedurale a interviurilor diagnostice structurate (Spitzer, 1983).

• Acesta presupune evaluarea longitudinală (L), realizată de către diagnosticieni experţi (E), pe baza tuturor datelor accesibile (AD – available data) în legătură cu subiectul, cum ar fi informaţiile obţinute de la membrii familiei şi observaţiile făcute de personalul clinic.

Versiunile SCID

• Pentru DSM III – 1990

• Adaptat pentru DSM IV – Versiunea de cercetare

(research version) 1996;– Versiunea clinică (clinical

version) 1997.

Versiunile Interviului Clinic Structurat pentru axele DSM IV (SCID)

SCID I SCID II KID-SCID

Versiunea clinică

Versiunea de cercetare - Patient Edition - Non-Patient Edition - With Psychotic Screening

SCID I – Versiunea clinică

• Manual de utilizare– Prezentare generală a SCID I-CV– Modulele– Prezentare cazuri

• Broşură de administrare – Interviul clinic– Întrebări + criterii DSM

• Fişă de evaluare– Rezumat diagnostic (include Axa V –

EGF /GAF)– Imagine de ansamblu– Criterii DSM + cotare

SCID I – Versiunea clinică Spectru diagnostic - MODULELE

• A – Episoade afective;• B – Simptome psihotice şi asociate;• C – Diagnostic diferenţial pentru

tulburările psihotice;• D – Tulburări afective;• E – Tulburări în legătură cu o

substanţă;• F – Tulburări anxioase şi alte

tulburări (tulburări de somatizare, tulburări alimentare, tulburări de adaptare).

SCID I – Versiunea de cercetare

• Mai lungă decât versiunea clinică – include subtipuri, severitate, specificanţi de evoluţie, alte tulburări.

• Alte tulburări incluse:– Tulburarea de stres acut;– Tulburarea depresivă minoră;– Tulburarea depresiv-anxioasă

mixtă;– Tulburarea de alimentare

compulsivă.

Interviul Clinic Structurat pentru axa II a DSM IV (SCID II)

• Manual de utilizare

– Prezentare generală;– Tulburările de personalitate;– Fişă rezumativă;– Imagine de ansamblu.

• Broşură de administrare – Interviul clinic– Fişă rezumativă;– Imagine de ansamblu;– Întrebări + criterii + cotare.

• Chestionar de personalitate CP (screening)

KID - SCID

• Prezentare în loc de manual (Matzner);

• Fişă rezumativă (include şi AXA V – GAF);

• Imagine de ansamblu;

• Prezentarea tulburărilor– Întrebări;

– Criterii DSM;

– Cotare.

Cum se poate aplica SCID?

• SCID poate fi utilizat în 3 moduri:

– Pe părţi, pentru confirmarea sau infirmarea celor constatate într-un interviu clinic nestructurat;

– Complet (SCID I şi II) / KID-SCID ca parte a procedurii de evaluare iniţială;

– Prin administrări repetate pentru formare şi educaţie.

Cotarea SCID

• Judecată clinică !!!

COPCOP ?? 11 22 33

PARPAR ?? 11 22 33

ALTALT ?? 11 22 33

OPTOPT ?? 11 22 33

SCID I - Versiunea clinică

? - +

SCID I – Versiunea de cercetare

? 1 2 3

SCID II ? 1 2 3

KID-SCID

Abilităţile de consiliere şi întrebările permise

• Instrucţiunile de eludare;• Întrebări verbatim + parafrazarea

întrebării originale (dacă subiectul a dat deja un răspuns);

• Întrebări în paranteze, de clarificare;• Orice alte întrebări de clarificare;• Întrebări care conţin sintagma

„cuvinte proprii”;• Prepoziţiile ce leagă elementele din

criteriu – vezi dubla negaţie, şi/şi, sau/ori, şi/sau etc.

Axa V a DSM-IV (GAF / EGF)

100-91 severitate

funcţionare

90-81 severitate

funcţionare

80-71 severitate

funcţionare

70-61 severitate

funcţionare

60-51 severitate

funcţionare

50-41 severitate

funcţionare

40-31 severitate

funcţionare

30-21 severitate

funcţionare

20-11 severitate

funcţionare

10-1 severitate

funcţionare

0- informaţie inadecvată


• scala împărţită în 10 intervale;• descrierea pe fiecare interval –

severitatea smpt + funcţionare;• se poate folosi ca o scala sau

ca doua scale (cel mai slab scor este EGF);

• încadrarea pe interval de 10 pct. este FIE severitatea smpt, FIE funcţionarea;

• cotarea „curentă” (nivelul cel mai scăzut din ultima lună şi cel mai ridicat scor din ultimul an).


Scor GAF

Descriere

60-51 Fie severitatea mai mare, fie funcţionarea mai slabă

50-4150-41 Fie severitatea, fie funcţionarea Fie severitatea, fie funcţionarea potrivităpotrivită

40-31 Şi severitatea prea mare, şi funcţionarea prea scăzută

SCID II Tulburări de personalitate

– TP evitantă– TP dependentă– TP obsesivo-

compulsivă

– TP pasiv - agresivă

– TP depresivă

– TP paranoidă– TP

schizotipală– TP schizoidă

– TP histrionică

– TP narcisistică

– TP borderline– TP

antisocială– TP FAS

SCID II – Chestionar de personalitate

- Este un instrument de screening, cu aplicare şi cotare rapide.

Instrucţiuni:Aceste întrebări se referă la felul dumneavoastră obişnuit de a fi, adică la modul în care v-aţi simţit sau comportat de obicei în ultimii ani. Încercuiţi „DA” dacă întrebarea vi se potriveşte în totalitate sau în mare parte şi „NU”, dacă nu vi se potriveşte. Dacă nu înţelegeţi o anumită întrebare sau dacă nu sunteţi sigur/ă în legătură cu răspunsul, nu încercuiţi nici una dintre variante.

SCID II – Chestionar de personalitate

1. Aţi evitat vreodată locuri de muncă sau sarcini care presupuneau să aveţi de a face cu multă lume?

NU DA

2. Evitaţi să interacţionaţi cu ceilalţi dacă nu sunteţi sigur/ă că vă vor simpatiza?

NU DA

3. Vă este greu să fiţi „deschis/ă” cu ceilalţi, chiar dacă este vorba de persoane apropiate?

NU DA

4. Vă faceţi frecvent griji în legătură cu faptul că aţi putea fi criticat/ă sau respins/ă în public?

NU DA

5. Sunteţi de obicei tăcut/ă atunci când întâlniţi persoane noi?

NU DA

Cotarea SCID II

• Cotarea la SCID II –PPP patologic, persistent (min. 5 ani adult), pervaziv (pt. Cotare 3)

• CP – 20 min. Se încercuieşte nr. itemilor la care s-a răspuns afirmativ – la aceştia se pun întrebări detaliate din SCID şi la itemii cotaţi cu ?. Falşi pozitivi – criterii laxe.

• Explorarea itemilor la care s-a răspuns negativ în CP:– Când dovezile clinice sugerează „DA”;– Când nr. de itemi cotaţi cu „3” este cu

unul sub nr. necesar încadrării diagnostice.

Documents

Prezentare SCID si DSM_09mai10