46
PRINCIPII SI CRITERII Promovarea dezvoltarii durabile

Principii Criterii Dezvoltare Durabila

  • Upload
    hanna72

  • View
    135

  • Download
    12

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Principii_criterii_dezvoltare durabila.ppt

Citation preview

  • PRINCIPII SI CRITERIIPromovarea dezvoltarii durabile

  • Notiuni introductiveTrei principii fundamenteaz conceptul dezvoltrii durabilePrincipiul solidaritii - ntre oameni n timp i spaiuPrincipiul precauiei - alegerea de azi trebuie s fie reversibilPrincipiul democraiei participative - colaborarea cetenilor i factorilor socio-economici la stabilirea direciilor de dezvoltare

  • Declaratii, evenimente importante

  • CONFERINTA DE LA STOCKHOLM, 1972Primul cadru internaionalpentru tratarea problemelor mediului

  • Conferina de laStockholm privind Mediul Uman - rezultateDeclaraia de la Stockholm, coninnd 26 de principii;

    Planul de Aciune pentru Mediul Uman, cu trei componente: programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch); activitile pentru managementul mediului; msurile de sprijin.

    Programul Naiunilor Unite pentru Mediu, al crui Consiliu de Conducere i Secretariat au fost nfiinate n decembrie 1972 de Adunarea General a Naiunilor Unite.

    Fondul voluntar pentru Mediu, nfiinat n ianuarie 1973, n conformitate cu procedurile financiare ale Naiunilor Unite.

  • Declaraia de la Stockholm, Principiul 13Pentru a realiza un management mai raional al resurselor, care s conduc astfel la mbuntirea mediului, Statele trebuie s adopte o abordare integrat i coordonat a planurilor lor de dezvoltare, pentru a asigura c dezvoltarea lor este compatibil cu necesitatea de a proteja i mbunti mediul n beneficiul propriei populaii.

  • Alte declaratii relevante

  • Comisia Brundtland1983 - Naiunile Unite au nfiinat Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare = Comisia Brundtland1987 documentul Viitorul nostru comun (Raportul Brundtland), prin care s-a formulat cadrul care avea s stea la baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 i a celor 27 de principii ale Declaraiei de la Rio a definit dezvoltarea durabil ca fiind dezvoltarea care ndeplinete necesitile generaiei prezente, fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i ndeplini propriile necesiti.

  • 1992 doua conventii importanteConvenia privind diversitatea biologic (Convenia privind diversitatea biologic(CBD) este un acord internaional, adoptat la Summit-ul Pmntului, de la Rio de Janeiro, n 1992)Convenia cadru privind schimbrile climatice (Convenia-cadru a ONU privind schimbrile climatice (UNFCCC), adoptat cu ocazia Summit-ului desfurat la Rio de Janeiro, n 1992 (The Earth Summit)

  • CBDEa are trei obiective principale: conservarea diversitii biologice utilizarea componentelor sale ntr-un mod durabil partajarea corect i echitabil a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

  • Convenia cadru privind schimbrile climatice

    Protocolul de la Kyoto la Convenia-cadru a ONU privind schimbrile climatice constituie, totodat, un pas important n abordarea internaional a fenomenului schimbrilor climaticesa aplice si/sau sa elaboreze politici si masuri in concordanta cu circumstantele sale nationale, cum ar fi:

    - marirea eficientei energetice in sectoarele semnificative ale economiei nationale;- promovarea unor forme durabile de agricultura in lumina consideratiilor privind schimbarile climatice;- cercetarea, promovarea, valorificarea si folosirea crescanda a formelor noi de energie regenerabila, a tehnologiilor de retinere a bioxidului de carbon si a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protectiei mediului;

  • Conferina Naiunilor Unite privindMediul i Dezvoltarea - 1992, la Rio de Janeirope plan internaional, a fost recunoscut oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economic i protecia mediului n obiectivul de dezvoltare durabil i s-a afirmat importana, n continu cretere, a dreptului internaional al mediului, ca mecanism de codificare i promovare a dezvoltrii durabile. Rezultate:Declaraia de la Rio, coninnd 27 de principii.Agenda 21Un document fr putere obligatorie, care conine principiile pentru managementul conservrii i dezvoltrii durabile a tuturor tipurilor de pduri.Organizarea instituional a Comisiei Mondiale pentru Dezvoltarea Durabil.Mecanismul de finanare pentru implementarea Agendei 21.

  • Summitul Naiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabil Johannesburg, 2002Principlale rezultate:Declaraia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabil iPlanul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabil eradicarea srciei; modificarea modelelor de producie i consum; protejarea sntii i protejarea i managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economic i social.

  • Coninutul Agendei 21

  • Uniunea Europeana

  • Criteriile fundamentale ale dezvoltrii durabile - Comisia Comunitii Europene 1993:meninerea n totalitate a calitii vieii;meninerea unui acces continuu la resurselenaturale;evitarea deteriorrilor permanente asupra mediului ncojurtor.

  • 1994, Grupul de lucru asupradezvoltrii durabile de la Salzburgumanismul i calitatea ridicat a vieii, prezervarea diversitii culturale i regionale,distribuia echitabil a bogiei i resurselor,supravieuirea uman, prezervarea deteriorrii ireversibile sau exploatrii resurselor naturale,stabilizarea n interiorul capacitii purttoare a ecosistemelor,prezervarea biodiversitii.

  • Dezvoltarea durabilComunicarea Comisiei, Integrarea dezvoltrii durabile n politicile UE: raport de analiz pe anul 2009 a Strategiei de dezvoltare durabil a Uniunii Europene. COM(2009) 400Eurostat, Msurarea evoluiei ctre o Europ mai durabil Raportul de monitorizare pe 2007 a Strategiei de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, Luxembourg, Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2007.Eurostat, Msurarea evoluiei ctre o Europ mai durabil Indicatorii de dezvoltare durabil pentru Uniunea European. Luxembourg, Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2005.

  • Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, prin includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona, n anul 2002.Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia rennoita de Dezvoltare Durabila, pentru o Europa extinsa.

  • Sunt identificate patru obiective-cheie:Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului;Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite;ndeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor democratice n slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni n lume.

  • Strategia UE statueaza urmatoareleprincipii directoarePromovarea si protectita drepturilor fundamentale ale omului;Solidaritatea n interiorul generatiilor si ntre generatii;Cultivarea unei societati deschise si democratice;Informarea si implicarea activa a cetatenilor n procesul decizional;Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global;Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati;Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale;Aplicarea principiului precautiunii n cazul informatiilor stiintifice incerte;Aplicarea principiului poluatorul plateste.

  • IndicatoriIndicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatile-cheie exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea performantelor nationale cu cele ale partenerilor internaitonali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE rennoite.

    Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, acoperind ntregul pachet de politici pe care aceasta le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse n Strategia UE.

  • Uniunea European i-a asumat rolul de lider global n combaterea schimbrilor climatice

  • S-a angajat unilateral sa reduca nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 fata de nivelul din 1990. Angajamentul a fost adoptat in cadrul Consiliului European din decembrie 2008, prin acordul politic al sefilor de stat si de guvern asupra pachetului legislativ energie-schimbari climatice.Consiliul European din 17 iunie 2010 - analiza trecerii la un obiectiv de reducere al gazelor cu efect de sera mai mare de 20%

  • Principala preocupare la nivelul UE ramane decuplarea cresterii economice de utilizarea energiei, in acelasi timp cu cresterea competitivitatii, crearea de noi locuri de munca si intarirea securitatii energetice a Europei.

  • 28 NOIEMBRIE - 11 DECEMBRIE 2011Conferina ONU privind Schimbrile Climatice de la Durban

  • Pachetul Durban cuprinde o platforma pentru negocierea viitorului regim juridic international pe termen lung, o a doua perioada de angajament pentru Protocolul de la Kyoto si o gama larga de decizii concepute pentru implementarea acordurilor de la Cancun din 2010

    Forma viitorului instrument juridic va fi hotarata in cadrul unui nou organism subsidiar, denumit Grup de lucru ad-hoc privind Platforma de la Durban pentru actiune intensificata in domeniul schimbarilor climatice, - documentul rezultat urmeaza sa fie adoptat la sesiunea din 2015 a Conferintei Partilor la Convenia Cadru a ONU privind Schimbarile Climatice si sa intre in vigoare incepand cu anul 2020.

  • Grupul de Lucru Ad-hoc privind Angajamentele Viitoare sub Protocolul de la Kyoto va inainta recomandarile de actiune necesare viitoarei sesiuni a Conferintei Statelor Parti la Protocolul de la Kyoto, care va avea loc in decembrie 2012.

  • COM(2011) 244 final - Asigurarea noastr de via, capitalul nostru natural: o strategie a UE n domeniul biodiversitii pentru 2020Biodiversitatea varietatea extraordinar de ecosisteme, specii i gene care ne nconjoar este asigurarea noastr de via, oferindu-ne alimente, ap dulce i aer curat, adpost i medicamente, atenund efectele catastrofelor naturale, ale duntorilor i ale bolilor i contribuind la reglarea climei. Biodiversitatea este de asemenea capitalul nostru natural, asigurnd servicii ecosistemice care stau la baza economiei. Deteriorarea i pierderea biodiversitii pun n pericol furnizarea acestor servicii: pierdem specii i habitate, precum i prosperitatea i locurile de munc pe care le genereaz natura, i ne punem n pericol propria bunstare.

    Acest lucru face ca pierderea biodiversitii s fie cea mai grav ameninare la adresa mediului la scar mondial, alturi de schimbrile climatice; cele dou aspecte sunt legate n mod inextricabil.

  • Viziunea pentru 2050Pn n 2050, biodiversitatea Uniunii Europene i serviciile ecosistemice pe care aceasta le ofer capitalul su natural vor fi protejate, valorificate i refcute n mod corespunztor, avnd n vedere valoarea intrinsec a biodiversitii i contribuia esenial a serviciilor ecosistemice la bunstarea oamenilor i la prosperitatea economic, i vor fi evitate astfel schimbrile catastrofale generate de pierderea biodiversitii.

  • Obiectivul principal pentru 2020Stoparea pierderii biodiversitii i a degradrii serviciilor ecosistemice din UE pn n 2020 i refacerea acestora n msura posibilului, odat cu sporirea contribuiei UE la combaterea pierderii biodiversitii pe plan mondial.

  • Clasificare a criteriilor, din diferite perspective Daniel Loucks, Universitatea Cornell, SUA:1) din perspectiv sociologic: mputernicirea i participarea public, mobilitatea social, coeziunea social, identitatea cultural, dezvoltarea instituional;2) din perspectiv ecologic: integritatea ecosistemului, capacitatea purttoare, reducerea impacturilor globale adverse;

  • 3) din perspectiv economic: eficiena, creterea, echitatea;

    4) din perspectiv inginereasc: folosirea eficient a energiei i resurselor naturale, minimizarea pierderilor, reciclarea i reutilizarea, evaluarea economic i de mediu comprehensiv, folosind analiza pe ntregul ciclu de via.

  • Amenajarea teritoriului

  • Amenajarea teritorialaAdunarea Parlamentar a Consiliului Europei - 1961 c dezvoltarea spatial armonioas a activittilor economice, sociale, culturale este irealizabil fr o politic de amenajare a teritoriului.Rezolutiile 525 si 526/1968 Adunarea Parlamentar propune Comitetului de Ministri al Consiliului Europei s angajeze o nou form de cooperare european n domeniul amenajrii teritoriului si s instituie pentru aceasta o conferint european ministerial permanent, nsrcinat cu elaborarea noilor orientri politice de dezvoltare teritorial a continentului european si s asigure armonizarea politicilor nationale n domeniul amenajrii teritoriului.

  • 1983 - Carta European a amenajrii teritoriului

    amenajarea teritoriului este

    expresia spatial a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a tuturor societtilor cu urmtoarele obiectivefundamentale: dezvoltarea socio-economic echilibrat a regiunilor, ameliorarea calittii vietii, gestionarea responsabil a resurselor naturale si protectia mediului, utilizarea rational a solului.

  • Dezvoltare durabila vs Dezvoltare economicantrebarea la care dezvoltarea durabil trebuie, aici, s rspund este urmtoarea: Care este nivelul maxim posibil al produciei ce se poate realiza, n condiiile date ale progresului tehnic, fr a afecta echilibrul mediului?

  • Schema managementului strategic al dezvoltrii economice durabile(dup Swanson D. i alii, 2004)

  • Dezvoltare durabila vs Dezvoltare SocialaConstrngerea demograficDezvoltarea durabil se vrea a fi, prin definiie, o dezvoltare uman; realizabil prin voina omaneilor i avnd ca finalitate binele individual i colectiv al acestora. Nimic nu poate fi gndit, aici, dincolo de ceea ce nseamn populaie.

  • Echitate i compensare intra i intergeneraiiDefiniia dezvoltrii durabile induce ideea c realizarea ei devine fezabil doar n condiiile n care ntre generaii i n intereriorul aceleeai generaii se manifest un spirit asociativ, de toleran, solidaritate i grij reciproc; unul n virtutea cruia binele i bunstarea unuia nu trebuie, n nici un fel, s afecteze fericirea altuia.

  • Dezvoltare durabila vs Dezvoltare EcologicaRomania - Orizont 2020. Obiectiv naional: Decuplarea cresterii economice de degradare a mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei.